Preşedinţie - conferinţă de presă Traian Băsescu - 13.04.2009
Traian Băsescu: Principalul obiectiv al întâlnirii a fost legat de o analiză a posibilităţii continuării procesului de reformă în educaţie, chiar în condiţiile în care partidele aflate la guvernare nu-şi pot respecta angajamentul legat de creşterile salariale. Vă pot spune că, din punctul meu de vedere, a fost o surpriză foarte plăcută, responsabilitatea cu care sindicatele tratează problema reformei, necesităţii reformei în sistemul de educaţie şi o să vă dau un singur element, pentru că aici se pot îmbrăca lucrurile în diverse forme, depinde cum vrei să le prezinţi. Dar eu am întrebat foarte deschis sindicatele dacă îşi menţin semnătura pe Pactul pentru educaţie şi pe Strategia pentru educaţie, strategie pe care au semnat-o chiar înaintea promulgării legii de salarizare a sistemului din educaţie, a cadrelor didactice în educaţie. Surpriza plăcută a fost că nici unul din sindicate nu a denunţat semnătura pe care au dat-o pe Strategia de reformă a sistemului de educaţie. De aceea, am şi propus să avem o nouă întâlnire, până la sfârşitul lunii, dar după Sărbătorile de Paşti, în care să începem deja discuţiile pe un proiect al noii legislaţii cu privire la educaţie, proiect pe care îl lucrează Comisia prezidenţială, condusă de profesorul Miclea şi, în acelaşi timp, pe documente, pe proiecte legislative, pregătite de Ministerul Educaţiei, în aşa fel încât să găsim cea mai bună formulă pentru noul pachet legislativ din educaţie. Dacă vă aduceţi aminte, pachetul propus de ministrul Adomniţei a fost suspendat, nu a mai fost promovat către Parlament şi trebuie reluate lucrurile, dar în baza Strategiei de modernizare a sistemului de educaţie. Un alt subiect discutat a fost cercetarea, şi aici punctul de vedere pe care eu l-am exprimat, şi sper ca şi Ministerul Educaţiei să ţină cont de acest lucru, a fost că, urmare a reducerii resurselor financiare alocate Educaţiei, este necesară o alocare pe priorităţi a banilor pentru cercetare. Şi punctul de vedere pe care l-am exprimat a fost că trebuie satisfăcute cu prioritate necesităţile de finanţare pentru proiectele cu aplicabilitate în economie. În astfel de proiecte sunt angrenate echipe de cercetare care deja au ajuns cu cercetarea la anumite stadii, şi mai ales, sunt angrenaţi profesori, cadre didactice, în general, şi din străinătate, şi români, veniţi de pe unde predau, la universităţi din străinătate şi care fac parte din echipele de cercetare care lucrează acum. Şi vă dau un exemplu, platforma Măgurele, care nu trebuie lăsată fără finanţare, ca de altfel şi alte proiecte, cu aplicabilitate directă în economie. Un alt subiect discutat a fost descentralizarea, şi aici, pentru mine este foarte clar că sunt abordări diferite între reprezentanţii administraţiei şi sindicatele din învăţământ, motiv pentru care mi-am asumat o armonizare a poziţiei sindicatelor şi a reprezentanţilor administraţiei, prin organizarea unor discuţii comune, administraţie, sindicate din Educaţie, pentru a se găsi formula convenabilă ambelor părţi. Nu în ultimul rând, un subiect de discuţie a fost noua lege a salarizării, şi din acest punct de vedere, vă pot spune că, până la sfârşitul anului, noua lege a salarizării trebuie să fie în Parlament, aceasta fiind şi una din obligaţiile asumate de România în acordul cu Fondul şi cu UE, sigur, acorduri care încă nu s-au semnat, n-au fost aprobate încă, dar fac parte din angajamentele noastre, legea unică a salarizării şi legea unică a sistemului de pensii din România. Am primit şi nemulţumirea sindicatelor pentru reducerea resurselor financiare alocate sistemului de Educaţie şi, în mod categoric, sunt de acord că datorită crizei, sumele alocate nu sunt la nivelul aşteptărilor celor care lucrează în Educaţie. Pe de altă parte, am exprimat şi punctul de vedere că trebuie să privim şi la optimizarea utilităţii resurselor pe care sistemul le are acum. Ca o concluzie a acestei întâlniri, pentru mine este foarte clar că sistemul de educaţie rămâne o prioritate, inclusiv în perioadă de criză economică. Aceasta este declaraţia. Dacă aveţi dumneavoastră întrebări.
Doina Matei: Bună ziua, domnule preşedinte!
Traian Băsescu: Bună seara!
Doina Matei - ANTENA 3: Domnule preşedinte, poate puteţi să ne faceţi câteva comentarii şi pe alte teme, având în vedere că a trecut o săptămână şi nu prea v-am auzit.
Traian Băsescu: Cred că au trecut săptămâni bune de când nu m-aţi auzit.
Doina Matei: În primul rând aş vrea să vă întreb dacă aveţi vreun comentariu legat de ultimele evenimente şi evenimentele care au fost săptămâna trecută în Republica Moldova. Ştim foarte bine că au fost situaţii delicate în ceea ce priveşte libertatea presei, au fost făcute declaraţii din partea preşedintelui Voronin. Acesta ar fi un prim comentariu şi o primă rugăminte pentru dumneavoastră. În al doilea rând, aş vrea să vă întreb dacă aveţi cumva vreun comentariu de făcut referitor la informaţiile care au apărut în ultimele săptămâni legate de casa fiicei dumneavoastră cea mare. Este vorba despre doamna Ioana Băsescu. În al treilea rând, un eveniment petrecut astăzi, reţinerea domnului Cornel Penescu de către DNA. Dacă aveţi şi un comentariu pe această temă. Vă mulţumesc.
Traian Băsescu: Trei întrebări, toate relativ complicate şi nu la toate le pot răspunde de la această tribună. O să încerc să le separ. În ceea ce priveşte Republica Moldova, vreau să ştiţi că am avut, pe de o parte, foarte multă răbdare pentru a avea o analiză completă cu privire la ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova, iar pe de altă parte, mi s-a părut că a răspunde peste gard preşedintelui Voronin este exact jocul în care domnia sa ar fi vrut să intre cu România. Sigur, dânsul poate decide sau poate încerca să ridice o cortină de fier pe Prut. Nu-i vom da ocazia să facă acest lucru, pentru că vom avea un comportament european, un comportament responsabil, nu faţă de preşedintele Voronin, ci faţă de cei 4 milioane de români care trăiesc în Moldova, 4 milioane de români, cetăţeni ai Republicii Moldova, parte a acestui popor. N-aş vrea însă să intru în detalii, pentru că discursul meu din parlament de mâine este dedicat exclusiv evenimentelor din Moldova şi acuzaţiilor nefondate pe care autorităţile de la Chişinău, inclusiv preşedintele Voronin, le-au adus României. Deci, va fi un discurs de circa 30 de minute dedicat evenimentelor din Moldova şi cu această ocazie voi lămuri punctul de vedere al statului român. În ceea ce priveşte celelalte două întrebări, această tribună e nepotrivită, o să mă mut de la ea. În ceea ce priveşte arestarea domnului Penescu sau anchetarea - cred că este în anchetă, nu în arest, este corect, reţinut 24 de ore, nu arată decât ceea ce a început să se întâmple în ultima perioadă, şi ceea ce este respins de foarte mulţi. Faptul că instituţiile statului încep să-şi facă treaba. Sigur, eu nu pun verdicte, nici cu privire la domnul Penescu, nici cu privire la domnul Popoviciu, nici cu privire la domnul Becali, dar se pare că sunt moguli care au intrat în trepidaţii că se poate întâmpla până şi oamenilor foarte bogaţi să fie chemaţi în faţa autorităţilor statului. Resping orice insinuare, orice încercare de a spune că în spatele acţiunilor instituţiilor statului, fie că-i poliţie, fie că-i Parchet, stă preşedintele României. Eu pur şi simplu aflu, ca şi dumneavoastră, de la televizor. Însă, după părerea mea, campania prelungită împotriva mea, plină de minciuni, cu privire la implicarea preşedintelui în arestări sau anchete, este mincinoasă, nu are nicio legătură cu realitatea şi arată lipsa de responsabilitate a celor care promovează aceste idei. Şi probabil că aici foarte potrivit ar fi ca, în sfârşit, să-i dau un răspuns domnului Adrian Năstase, care de vreo 3 ani o ţine într-una că preşedintele i-a făcut dosarul - iar dvs sunteţi ziarişti, puteţi verifica. Dosarele lui Adrian Năstase au plecat de la turnătoriile propriilor lui colegi de partid. Adrian Năstase a fost turnat de Sechelariu, turnat de fosta şefă a Inspecţiei în construcţii, a fost turnat de contabila şefă a firmei domnului Schelariu, cum, de asemenea, a fost descris de fostul ambasador de la Beijing, în faptul că a avut bani de la dânsul să-i trimită domnului Sechelariu containere. O să mă întrebaţi de unde ştiu acest lucru. Aceste dosare au fost la Preşedinţie pentru a fi avizate şi nu am scos niciodată documente din ele, dar nici nu mai pot tolera ca un om care nu recunoaşte că a fost turnat din propriul lui partid, din partidul pe care-l conducea la acea vreme, să arunce continuu vina, că are dosar penal, pe preşedintele României. Ca o concluzie la întrebarea dumneavoastră, dacă nu aş fi puţin obosit, ar fi de râs. Chiar s-a mers prea departe cu încercarea de a convinge că preşedintele Băsescu se află în spatele tuturor dosarelor. În ceea ce priveşte fiica mea, plec de la premisa de la care plec şi în ceea ce îi priveşte pe ceilalţi. Nimeni, nici şeful statului român, nici familia şefului statului nu este mai presus de lege. Orice om cinstit care crede că fiica mea şi-a cumpărat apartamentul, repet, apartamentul, nu casele, am înţeles că au fost adevărate campanii care arătau 6-7 case. Fiica mea are un apartament şi o mansardă în urma partajului de pe urma divorţului, eu am un apartament şi asta este tot. Dar propaganda care se face şi încercarea de a arăta că în familia prezidenţială sunt ilegalităţi, nu arată decât faptul că mulţi dintre cei care au mijloace de a face o presiune publică pe preşedinte, şantaj la preşedinte, nu ezită să o facă utilizând trusturile media. Probabil prin acest şantaj public, stai că îţi punem noi familia în discuţie, şi trebuie să recunoaştem, fiica cea mică, fiica cea mare, fratele, aştept ziua în care încep campaniile împotriva soţiei. Probabil deprecierea este atât de mare încât va veni şi rândul soţiei. Acest lucru nu o arată decât o presiune formidabilă făcută de oameni care se simt în dificultate în faţa justiţiei, fie că vorbim de trustul domnului Vântu, deocamdată nu a găsit nici la mine nici la fiica mea bani de la FNI, fie că vorbim de trustul domnului Voiculescu, nu sunt bani de la Crescent la mine în casă, nici în casa fiicei mele, sunt bani câştigaţi cinstit. Deci presiunea pe care o fac este să se oprească funcţionarea instituţiilor, iar eu le spun, ceea ce le spun de 4 ani şi jumătate: din punct de vedere al funcţionării instituţiilor statului nu am nimic de negociat cu nimeni, oricâtă forţă mediatică ar avea. Compromisurile pe dosare pe care le au instituţiile statului cu privire la un om sau la altul, la un proprietar de trust media sau la altul, la un mare ziarist sau la altceva nu sunt de negociat cu preşedintele României. Sper, sper să nu văd în continuare o campanie legată de faptul că Băsescu dă atac la Federaţia Română de Fotbal, vreau să ştiţi că sunt pregătit să decorez pentru 100 de ani de activitate FRF, nu pentru performanţele din ultimii ani, dar măcar cu gândul la vechile glorii ale fotbalului românesc şi tot ar trebui să o fac. Deci nu am nimic, nici cu federaţia, nici cu Penescu, nici cu Becali, nici cu Popoviciu, nici cu Voiculescu, nici cu Vântu, dar, dar ca şi fiica mea, ca şi mine, nimeni nu este mai presus de lege şi nu am nimic de negociat cu nimeni. Vă mulţumesc mult, o seară bună.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 19:40)
(sursa: http://www.monitoring.ro/)
REALITATEA.NET - Traian Băsescu: Se încearcă şantajul preşedintelui cu ajutorul trusturilor media
No comments:
Post a Comment