Miercuri 4 august 2010
Participarea primului-ministru Emil Boc la emisiunea "Actualitatea în dezbatere" de la Radio România ActualităţiRealizator: Gabriel Klimovicz - Bine v-am găsit la "Actualitatea în dezbatere". Este vorba despre o ediţie specială a emisiunii, pentru că invitatul de astăzi este chiar primul-ministru al României, domnul Emil Boc. Buna ziuă, domnule prim-ministru!
Emil Boc: Buna ziua şi mulţumesc pentru invitaţie.
Realizator: România se afla astăzi într-o situaţie grea. Bugetarii primesc lefurile diminuate cu 25%, iar unii dintre ei sunt concediaţi din cauza restrângerilor de personal, pe Ordonanţa 63, prin care guvernul a anunţat deja că se urmăreşte reducerea numărului de posturi cu până la 60.000. Preţurile au crescut datorită majorării TVA de la 19% la 24%, iar batrânii sunt atinşi de reducerea compensărilor la medicamente. Se vorbeşte de asemenea despre impozitarea pensiilor. Oamenii de afaceri se plâng că statul nu-şi achită obligaţiile faţă de ei. Conform estimărilor, anul acesta vom avea o scădere economică de 1,9%. Semnele bune sunt mai puţine decât cele care afectează direct viaţa oamenilor - o colectare mai bună la buget, încasări mai mari la accize, creşterea exporturilor faţă de anul trecut. În această atmosferă, România a primit vizita misiunii comune a FMI şi a Comisiei Europene. Misiunea şi-a terminat evaluarea privind stadiul acordurilor şi îşi încheie astăzi vizita în România. Domnule prim-ministru, în primul rând, cum apreciaţi discuţiile cu FMI? Va primi România cea de-a şasea tranşă de împrumut, în valoare de 914 milioane de euro? Pentru că deja, şeful misiunii Comisiei Europene a anunţat că Comisia Europeană va elibera cea de-a treia tranţă, de 1,2 miliarde de euro.
Emil Boc: Ca să le punem în ordinea lor firească, Comisia Europeană va livra României în luna septembrie tranşa pe care o aveam programată şi care, repet, va merge la Ministerul Finanţelor. Banii de la FMI merg la Banca Naţională a României.
Realizator: Cât de sigur sunteţi că România va primi aceşti bani de la FMI?
Emil Boc: În acest moment există toate premisele ca România să primească şi următoarea tranşă. De ce spun asta? Pentru că în urma analizei pe care am efectuat-o împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene, a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale, în urma acestei analize, a reieşit ca România şi-a respectat angajamentele în cadrul acordului şi acordul poate merge mai departe. Asta înseamnă că există toate premisele ca, în perioada următoare, cei 900 şi ceva de milioane de euro de la FMI să mearga la BNR, aşa cum şi în luna iulie, tranşa anterioară de la FMI a plecat tot la BNR.
Realizator: Care este rolul acestei sume de bani?
Emil Boc: Banca Naţională a României este cea care gestionează aceşti bani. Ea este aceea care returnează înapoi Fondului Monetar Internaţional banii pe care îi primeşte şi în esenţă, aceşti bani sunt utilizaţi pentru consolidarea rezervei valutare a ţării, astfel încât, pe de-o parte, cursul euro-leu să fie menţinut la un nivel echilibrat şi să nu fie scăpat de sub control şi, pe de altă parte, aşa cum am menţionat, la consolidarea acestor rezerve ale ţării. Şi aici vreau să lămuresc un lucru, încă o dată, aceşti bani merg de la FMI la Banca Naţională şi tot de către Banca Naţională sunt returnaţi în tranşe egale, stabilite pe un număr de ani, cu perioada de graţie, Fondului Monetar Internaţional. Guvernul are o relaţie directă cu Comisia Europeană, iar de la Comisia Europeană vor veni banii - 1,2 miliarde de euro în luna septembrie - pe care guvernul îi utilizează, prin Ministerul Finanţelor, la finanţarea deficitului bugetar. Ce înseamnă asta? Cheltuim mai mult decât producem în ţara. Exact ca şi o familie care are mai multe cheltuieli decât venituri şi atunci te împrumuţi. Scopul acestor împrumuturi este ca să te ajute să ieşi din starea de împrumut şi să te poţi întreţine singu. Ca şi când o familie ia un împrumut ca să se poată întreţine şi să poată rezista în viaţă fără alte ajutoare. De aceea şi România - şi aici ajung la concluzia pe care am vrut să o spun - România trebuie să ajungă în situaţia în care să se autoîntreţină, iar dacă ia un împrumut, aşa cum o familie, când ia un împrumut să-şi cumpere o casă şi plăteşte rate pe termen lung, şi România trebuie să ia împrumuturi numai ca să se dezvolte, să creeze locuri de muncă şi nu se plătească doar ajutoare sociale, cum s-a făcut din nefericire până nu demult. Şi de atunci trebuie să iei măsuri mai dure.
Realizator: Înţeleg că banii de la Comisia Europeană vor fi folosiţi de Ministerul de Finanţe pentru investiţii, mai mult, mai degrabă, decât pentru pensii şi salarii.
Emil Boc: Ei merg la bugetul de stat şi bugetul de stat le cuprinde pe toate. Deficitul de 6,8% cuprinde toate aceste componente despre care am vorbit.
Realizator: Ţinta de deficit pentru acest an.
Emil Boc: Şi acest lucru l-am agreat cu Comisia Europeană, cu Fondul Monetar şi Banca Mondială. Ţinta de deficit rămâne neschimbată, chiar dacă au venit vremuri grele, inclusiv sub aspectul inundaţiilor care ne-au adus, din nefericire, alte probleme suplimentare, dar ţinta de deficit rămâne aceasta: în 2011- 4,4% deficit, iar în 2012, spre 3,1% deficit. Asta înseamnă că trebuie să ajustăm funcţionarea acestui stat cu privire la cheltuielile pe care le are în raport cu ceea ce el produce şi încetul cu încetul să mutăm banii spre investitii şi dezvoltare, care ne aduc locuri de muncă şi impozite şi taxe mai multe la bugetul de stat.
Emil Boc: De aceea este şi procesul acesta de reformă a statului, de restructurare a lui, pentru că aţi auzit, toată lumea a spus: domnule, dar de ce se cheltuie atât de mult cu întreţinerea statului ? Acum am pus la cale acest demers, prin normative de personal, să funcţioneze instituţiile statului cu atâţia oameni câţi trebuie. La fel, am început să facem, în domeniul asistenţei sociale, controale şi cei care sunt şmecheri să plece la muncă şi cei care sunt cu adevărat cu probleme să fie ajutaţi cu ajutoare sociale reale, care să le facă faţa nevoilor pe care le au. Dar cei care au Mercedes în curte, casa şi vila şi să stea cu mâna întinsă la stat după ajutor social, acest lucru nu se mai poate.
Realizator: Şeful misiunii Fondului...
Emil Boc: Numai un pic, dacă îmi daţi voie să mi duc ideea, ca să întelegeţi, că mi-aţi spus, aţi avut un preambul de 1 minut şi 30 de secunde şi v-am ascultat cu mare atenţie, şi atunci daţi-mi voie să duc şi eu ideea până la capăt, ca să întelegeţi de ce, şi românii să înţeleagă, să nu creadă că noi, guvernanţii, acest proces de restructurare îl facem pentru că este un moft al cuiva. Este o nevoie pentru ţară să facem dreptate şi ordine acolo unde este risipă şi evident că atunci când tai nişte drepturi care nu erau legale sau mai bine spus, erau acordate abuziv, atunci într-adevăr că apar şi nemultumiţi. Atunci când încerci să croieşti un stat pe măsura nevoilor pe care le are cetăţeanul şi posibilităţilor noastre de plată, iarăşi o să apară nemultumiţi, dar cineva trebuie să facă treaba aceasta, dacă vrem să avem o ţara cu un viitor al dezvoltării.
Realizator: Şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, a spus că una din condiţiile pe care România nu le-a îndeplinit este cea a achitării a 2 miliarde de lei, în contul arieratelor statului. Ce va face guvernul în această privinţă ?
Emil Boc: În rectificarea bugetară pe care o avem pregatită în această lună şi până în 20 august va avea loc rectificarea de buget, avem sume de bani prevăzute pentru plata datoriilor restante ale statului, în special în domeniul sănătăţii şi aceste sume, repet, prin rectificarea bugetara, o parte vor fi rezolvate, în sensul că vor fi achitate şi se vor diminua cheltuielile, pe de o parte, iar pe de alta parte, se vor diminua restanţele pe care statul le are faţă de diverşi agenţi economici sau unde are datorii.
Realizator: Deci, doar o parte din aceste datorii ale statului vor fi achitate.
Emil Boc: Acolo unde sunt, repet, cele mai mari.
Realizator: În perioada următoare, pe rectificarea bugetară.
Emil Boc: Să nu uităm că exista administraţiile locale, care au şi ele datorii la bugetul de stat şi ele trebuie să-şi achite datoriile. Din partea statului, datoriile, repet, cele mai mari sunt pe componenta sănătaţii şi acestea, repet, vor fi achitate, prin prevederi speciale, în Legea de rectificare, pe care o vom aproba până în 20 august.
Realizator: Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI...
Emil Boc: Să fiu corect: prin ordonanţa de rectificare bugetară, pentru că legea este a parlamentului, după care ordonanţa va merge la parlament spre aprobare. Deci, va fi o ordonanţă de guvern, în baza legii de abilitare, de rectificare a bugetului de stat, până în 20 august.
Realizator: Spuneam că şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, a insistat foarte mult pe absorbţia fondurilor europene. Se ştie că România este dintre ţările membre intrate în UE în ultima perioadă, ţară căreia i-a fost alocată cea mai mare sumă de bani, în jur de 30 de miliarde de euro. Ce va face guvernul pentru a îmbunătăţi absorbţia acestor fonduri europene?
Emil Boc: Aici cred ca România are marele loz câştigător al absorbţiei fondurilor europene, ca şansă şi de a ieşi din recesiunea economică şi de dezvoltare în următorii ani. Nu vreau să acuz pe nimeni, dar, din nefericire, în 2009, când am ajuns la guvernare, am constatat că timp de doi ani de zile nu s-a făcut, practic, nimic în materia absorbţiei fondurilor comunitare, pentru că nici măcar nu erau acreditate programele operaţionale sectoriale care urmau să aducă bani europeni în România. Din cele şapte, doar unul singur era acreditat. Practic, în 2009, am pornit aproape de la zero în materia absorbţiei fondurilor europene. Ciclul bugetar este până în 2013, cu posibilitate de achitare şi de realizare a proiectelor până în 2015 - regula n+2 sau n+3, în funcţie de anul de contractare. Deci, România are posibilitatea să cheltuiască, până în 2015, data finală a punerii în practică a tuturor proiectelor, pe componenta fondurilor structurale, 19,2 miliarde de euro şi mai are aproximativ 14 miliarde de euro pe componenta agricultură, deci, 33-34 de miliarde de euro, bani de la UE. Acum, din nefericire, etapele pentru aducerea banilor sunt destul de multe şi de dificile, uneori: de la elaborarea proiectului, la aprobarea lui, la semnare, licitaţie, implementare. Noi am luat foarte multe decizii pentru a scurta aceste etape şi pot să vă spun că acum sunt mai optimist decât am fost în trecut, cu privire la capacitatea României de a nu pierde până la final banii europeni. Deci, dacă România, în continuare, face ceea ce trebuie şi lucrează non-stop - repet, lucrează non-stop şi eficient - poate fi în situaţia să nu piardă bani europeni. Dar dacă o singură sincopa se mai întâmplă, România poate fi în situaţia de a nu avea aceşti bani. Şi sincopele pot aparea la nivel guvernamental, în procedura de adoptare, evaluare a proiectelor sau semnare, la nivel local, în procedura de implementare şi în intermediar, în procedura de licitaţie cu contestaţiile în instanţele de judecată. Aş vrea să ştiţi că nu mă mulţumeşte absolut deloc stadiul actual al absorbţiei fondurilor europene, motiv pentru care, saptamânal, am şedinţe la nivel naţional, întâlniri cu prefecţii, pentru a arăta în teritoriu unde sunt întârzieri majore. Duminică am făcut o videoconferinţă cu prefecţii şi am arătat punctual judeţe unde au întarzieri de opt, nouă, zece luni la absorbţia fondurilor comunitare şi o voi face în continuare, după cum, repet, vom încerca orice discuţie cu băncile, pentru a putea flexibiliza criteriile, astfel încât, pentru cei care lucrează cu fondurile europene, dar vin din mediul privat, să fie bancabile proiectele şi să poată primi împrumuturile de la bănci pentru cofinanţare, deoarece statul vine cu partea lui de cofinanţare. Şi pe de altă parte, am pus şi mecanisme la dispoziţie, prin care cei care vin din mediul privat, cu garanţia statului, să poată lua împrumuturi de la bănci, să vină cu partea lor de cofinanţare. Vreau doar o situaţie generală să vă prezint, în momentul de faţă: la 1 august au fost depuse, până în momentul de faţă, în România, 18.649 de proiecte europene, în valoare de 39 de miliarde de euro. Deci, valoarea proiectelor depuse e mai mare decât, să spunem, valoarea pe care o avem, pentru a putea fi /cheltuite/.
Realizator: Însă nu toate sunt eligibile, aceste proiecte.
Emil Boc: Acum, ne ducem mai departe. Deci, acestea sunt proiecte depuse. Proiecte aprobate sunt 4.510, în valoare de 9,6 miliarde de euro - astea sunt aprobate. Acum, proiecte care au fost deja semnate, cu contracte de finanţare semnate, sunt 3.266, în valoare de 6,3 miliarde de euro. Deci, aici s-a semnat contractul şi urmează să se organizeze licitaţia şi să se implementeze proiectul. Plăţi efective pentru aceste contracte sunt în valoare de 931 de milioane de euro, deci sub 1 miliard de euro.
Realizator: Bani atraşi de la UE.
Emil Boc: Bani atraşi de la UE. Asta înseamnă 931 de milioane de euro? 600 de milioane de euro sunt bani acordaţi ca prefinanţări, pentru că, în momentul când cineva câstigă un proiect european, între 15 si 30% din valoarea proiectului se livrează deja în contul lui. Restul de bani vine în funcţie de stadiul îndeplinirii proiectului, prin cereri de rambursare. Deci, din cei 931 de milioane de euro, 600 sunt avansurile la contractele semnate, 331 sunt, practic, cheltuieli efective, cereri de rambursare în cadrul proiectelor. Noi aici lucrăm. Sunt foarte puţine cereri de rambursare. Deci, ne aşteptăm ca aici să fie mult mai multe cereri de rambursare, adică în implementarea efectivă a proiectelor. De aceea, am luat decizia şi am cerut, pe marile componente - transporturi, mediu, dezvoltare regională - să am lista celor zece proiecte majore, cu valoare de peste 50 de milioane de euro şi pe care le urmărim în fiecare zi în implementare.
Unele sunt în implementare, altele sunt în faza de semnare, altele sunt în faza de licitaţie, altele sunt în faza de proiectare. Şi aceste proiecte sunt în atenţia noastră majoră pentru că, de exemplu, la transport, avem la dispoziţie 4,5 miliarde de euro de la UE, la mediu avem 4,5 miliarde de la UE, la programul regional 3,7 miliarde de euro, la resurse umane 3,4 miliarde de euro. Sunt domeniile mari şi atunci vreau primele zece proiecte pe care le monitorizăm, pentru ca astea aduc, repet, practic jumătate din suma respectivă şi vreau să urmăresc eu personal, de la nivel guvernamental, modul cum se implementează. Astăzi, în şedinţa de guvern, vom trage linie asupra acestor proiecte şi pe care, repet, le vom monitoriza în permanenţă, după cum şi pe celelalte proiecte mai mici ca valoare, dar raspândite peste tot în ţară, le vom urmări în implementarea lor, pentru că orice luna de întârziere - şi am arătat că sunt în multe judeţe luni de întârziere - ne conduc pe noi să fim în pericol de a putea utiliza fondurile europene. Deci, de aceea voi apăsa foarte, foarte consistent pedala acceleraţiei pe acest domeniu. Şi ştiţi care este şansa României? Pentru că în tot răul asta este şi un bine: răul acesta al crizei economice mondiale în care ne aflăm şi din care România nu a putut să iasă singură, pentru că suntem într-o criză mondială, şansa este ca aceste fonduri europene vor putea da posibilitatea în implementarea lor pentru 2011, dar mai ales în 2012, în 2013 să avem o creştere de 5% din PIB numai prin absorbţia fondurilor europene. Deci, acesta e marele avantaj pe care ţara îl poate avea pentru că acum, aceste proiecte întră în faza de implementare şi cele de rambursare vor fi foarte multe în partea a doua a lui 2011, dar mai ales în 2012, în 2013, când va veni grosul banilor europeni în România şi care vor putea asigura, repet, o creştere a PIB-ului numai din utilizarea fondurilor europene. Deci spun asta pentru că există şi perspectivele unor lucruri bune care să se întâmple în perioada următoare în România. Asa cum aţi văzut, şi FMI a spus că lucrurile grele au fost luate...
Realizator: Măsurile dure.
Emil Boc: ... şi că acum e nevoie de consolidare, de stabilitate. Şi le-am luat (măsurile n.red) nu pentru ca am vrut noi, ci pentru ca avem nevoie ca ţara să poată funcţiona, să se poată întreţine, să poată avea bani să funcţioneze. Deci acum trebuie să consolidăm ce am avut. În 2011, din nefericire, datorită inundaţiilor, datorită obligaţiei de a majora TVA-ul în urma deciziei Curţii Constituţionale, datorită climatului european şi nu numai situaţiei din România, ci din întreaga regiune... Uitaţi-vă la ce s-a întâmplat în Grecia!
Realizator: TVA-ul a fost majorat de Guvern.
Emil Boc: Vă spun ca n-am avut altă alternativă pentru ca noi, guvernanţii, ne-am dus în faţa Parlamentului şi ne-am pus mandatul pe masă, să apărăm TVA-ul şi cota unică. Am preferat să mergem acasă ca să nu le creştem. Dupa decizia Curţii Constituţionale, n-am avut altă alternativă, pentru că noi n-am intenţionat să majorăm TVA-ul, dar neavând alta soluţie ca ţara să-şi păstreze echilibrul, să poată avea resurse financiare, să poată să-şi finanţeze deficitul, am fost obligaţi să luăm această măsură.
Realizator: Vorbeaţi despre...
Emil Boc: Vom avea -1.9 în 2011...
Realizator: Scădere economică.
Emil Boc: ...dar vom avea între 1.5 şi 2 în 2011, creştere economică.
Realizator: Cu plus.
Emil Boc: Cu plus. Plus a spus şi FMI şi Comisia Europeana, repet, nu sunt datele spuse de către guvern, pentru ca aţi aprecia /.../
Realizator: Sunt evaluarile lor.
Emil Boc: ... că am fi subiectivi. Sunt evaluările Comisiei Europene şi a Fondului Monetar, pentru că aş vrea să se ştie că această vizită la Bucureşti nu este doar a FMI, este şi a Comisiei Europene.
Realizator: Şi a Comisiei Europene. Da.
Emil Boc: Adică de unde noi suntem parte a UE, care sunt foarte atenţi şi monitorizează la fel de precaut tot ce se întâmplă. Deci în 2011 se creează aceste premise ale creşterii economice. Ştiu că sunt afectaţi foarte mulţi bugetari cu salariile, lucrul de la care aţi început, şi preocuparea noastră este...
Realizator: Ce le puteţi spune acestor oameni care sunt direct afectaţi de măsurile care s-au luat în această perioadă?
Emil Boc: În primul rând, trebuie să le spunem că aceste măsuri, din nefericire, sunt necesare. Exact când ai un organism bolnav şi are o boală la ficat, la rinichi sau oriunde are, trebuie să faci o operaţie şi să elimini partea care e nesănătoasă din organism, pentru ca organismul să fie sănătos, să poată merge mai departe. Avem, din nefericire, un aparat bugetar supradimensionat, un organism bolnav şi care trebuie să sufere o operaţie, repet, cu medicamente nu foarte bune la gust, dar cu rezultate bune pe termen mediu şi lung. Deci procesul de restructurare a aparatului bugetar este absolut necesar. De aceea, ceea ce se conturează în momentul de faţă este următorul lucru. În 2011, salariile bugetarilor vor creşte în raport cu diminuarea pe care au suferit-o acum cu 25% şi vreau să fiu foarte direct şi sincer, să le spun pe cifre. Deci, acest lucru că vor creşte, este clar. Cu cât vor creşte, se pune întrebarea. Din analizele de la Ministerul Finanţelor...
Realizator: În momentul în care s-a luat măsura reducerii cu 25% a salariilor bugetarilor, s-a spus că dacă societăţile îşi reduc personalul astfel încât să poată să-şi platească oamenii din fondul de salarii, cel redus, poate să crească leafa bugetarilor până la 25%, la fel cum era înainte de reducerea cu 25%.
Realizator: Poate să crească leafa bugetarilor până la 25%, la fel cum era înainte de reducerea cu 25%...
Emil Boc: Deci trebuie să vedem dacă...
Realizator: Şeful misiunii, Jeffrey Franks, spunea astăzi că nu recomandă această solutie de creştere la loc a salariilor cu 25%.
Emil Boc: Deci, vor creşte cu cât ne putem noi permite, ca ţară, să le întreţinem. Din analize, la Ministerul Finanţelor, avem, pentru 2011, masa salarială de 39 de miliarde de lei. Asta este masa de salarizare pentru 2011. Dacă nu se acordă al treisprezecelea salariu, aşa cum există prevăzut, atunci deja putem avea din start, pentru 2011, o creştere a salariilor,î n raport cu cele diminuate, cu 10%. Şi în funcţie de succesul procesului de restructurare şi care vom vedea efectiv, pe parcursul acestui an şi consfinţit de legea bugetului de stat, se va putea să avem o creştere a salariilor în medie şi cu mai mult de 10% şi vom vedea asta la sfârşitul procesului de restructurare, care este în plin proces de desfăşurare. Deci acestea sunt realităţile, repet, matematice, pe care le poate verifica oricine. Deci, va fi o creştere a salariilor bugetarilor în 2011, în medie cu 10%, repet, din masa salarială, care este prevazută şi în acordul cu Fondul Monetar Internaţional, şi din eliminarea celui de-al treisprezecelea salariu, înseamnă o creştere cu 10%. De acolo, încolo, cât va fi creşterea, depinde de succesul procesului de restructurare. Şi noi, după cum vedeţi, suntem cu piciorul pe acceleratie, - pentru - ca acest proces de restructurare a statului să aibă loc şi să avem atâţia funcţionari cât avem nevoie, iar aceia să poata fi, repet, bine plătiţi în raport cu nevoile pe care le au. Aceasta este situaţia, repet, reală, pe care o avem în momentul de faţă, creînd premisele, repet, creşterii salariilor în 2011.
Realizator: În ceea ce-i priveşte pe pensionari, se rămâne la ideea anunţată de preşedintele Traian Băsescu, de impozitare a pensiilor în anul viitor?
Emil Boc: Să vă fac o menţiune cu privire... pentru că aţi deschis un subiect important al cheltuielilor sociale, a cheltuielilor cu asistenţa socială. Este o altă parte componentă a reformei pe care o facem. Spuneam la începutul emisiunii că sunt foarte mulţi romni, din nefericire, cu vilă, cu piscină în curte, cu Mercedes, daca se poate, şi cu ajutor social de la stat. Vreau să ştiţi, de exemplu, că exista în România 288.401 persoane care beneficiază de venit minim garantat, deci acest ajutor social. Până în momentul de faţă, am verificat, din 288 de mii, 85 de mii de dosare. Le-am verificat să vedem dacă sunt corect acordate. Adică, într-adevăr sunt oameni care au nevoi sau sunt din aceştia, şmecheri, care, prin pile la primar sau în alta parte, primesc ajutoare fără să aibă acoperire. Vreau să ştiţi că, din cele 85 de mii de dosare verificate, 20 de mii de dosare au fost suspendate. Adică înseamnă că au fost ilegal acordate. Ştiţi ce înseamnă, numai din aceste 20 de mii de dosare suspendate, economiile la bugetul de stat pe un an de zile? Înseamna 45 de milioane 600 de mii de lei, deci aproximativ 11 milioane de euro pe an, economii numai din aceasta verificare, repet, punctuală, a 85 de mii de dosare, din 288 de mii şi din acestea, deja 20 de mii sunt ilegale. Deci, deja o economie la bugetul de stat pentru 2011, de 11 milioane de euro. La persoane cu handicap. Că aţi văzut – da ? - şi dumneavoastră, cum persoane cu certificat de handicap şi, în speţă, persoane care nu văd, potrivit certificatului, au maşina, bine mersi, conduc prin oraş. Aici, vreau să fiu bine înţeles. Trebuie să avem respect şi să îi sprijinim pe cei care au cu adevărat un handicap. Pentru cei care, cu adevărat, sunt într-o situaţie de venit minim garantat, că n-au altă sursă de trai în tara asta - oamenii aceia trebuie să fie sprijiniţi de stat, pentru că e datoria oricărui stat. Dar ce trebuie să facem noi acuma este să-i eliminăm pe smecheri, care au intrat în sistem pe uşa din dos. Avem un număr de 549.906 dosare în plată, persoane în plată. Deja, am verificat, din cele 549 de mii, 51 de mii de dosare. Vreau să ştiţi că din acestea, şapte mii trei sute sunt dosare abuzive, care nu trebuiau acordate. Aici, economia pe an, până acum, este de 39 de milioane 500 de mii de lei, aproape 10 milioane de euro, aproape 10 milioane de euro...
Realizator: Cifre fabuloase.
Emil Boc: ...care pe un an, înseamnă economii.
Realizator: Vroiam să vă întreb...
Emil Boc: Pensii de invaliditate, pentru că mai avem o categorie.
Realizator: Da.
Emil Boc: Sunt 915.656 de persoane care sunt în pensie de invaliditate. Din care pot fi revizuite 654.000 de mii de dosare. Deja am început procesul, pentru că legea am adoptat-o la sfârşitul lui iunie. Am verificat 48.869 de mii de dosare. Din acestea, vreau să ştiţi, în 3.403 de dosare s-au dat decizii de anulare a pensiilor de invaliditate. Deja, repet, numai din 48 de mii, 3.400 au fost depensionate. Numai la acestea, înseamnă o economie pe an de 5 milioane de euro. Numai la acestea! Deci, uitaţi, 25 de milioane de euro doar în doua luni de zile am reusit să facem economii la nivelul unui an, dintr-o simplă analiză a ceea ce s-a facut rău în ţara asta în ultimii 20 de ani. Bineînţeles că cei care sunt...
Realizator: Aveţi în vedere măsuri împotriva celor care alcătuiesc aceste dosare sau care vor vrea pe viitor să le alcătuiască, aceste dosare false?
Emil Boc: Se suportă rigorile legale în cauză. Legea este unică pentru toţi şi se aplică în maniera fără excepţie. Iar pentru viitor, evident că sunt sancţiuni prevăzute în lege când se demonstrează, cu culpa unui funcţionar care a luat mită sau, ştiu eu, prin altă modalitate, din culpa, poate fi şi o asemenea situaţie, răspunde, pentru că a greşit şi nu a întocmit corect dosarul. Este, deci, un proces de restructurare a statului şi pe componenta aceasta ca, repet: cei care nu merită nişte bani de la stat să nu-i primească, iar cei care-i merită să-i primească cu adevărat şi, poate, chiar mai mulţi. Asta înseamnă partea de reformă a statului. Au dispărut pensiile speciale. Ştiţi bine că prin legea pe care ne-am asumat-o în faţa Parlamentului, pensiile mari, speciale, au dispărut. Nimeni nu putea crede că vom reuşi până la urmă acest lucru. Dar ne-am dus în fata Parlamentului, ne-am pus mandatul pe masă şi pensiile speciale au dispărut şi nu mai sunt situaţii de acelea, cum erau înainte, să fie pensii care să nu aibă la bază principiul contributivităţii. Şi, atunci, iarăşi facem economii şi procesul este în plin proces de restructurare până la sfârşitul anului. De aici vom ajunge la o ajustare a cheltuielilor statului pentru o bună funcţionare a lui. Şi de aceea sunt optimist, fondurile europene...
Realizator: Pensionarii trebuie să se aştepte la o impozitare a pensiilor pe viitor?
Emil Boc: N-am discutat acest lucru, în momentul de faţă îl avem ca preocupare pe ceea ce înseamnă controalele şi a pune sistemul de pensii în ordine, ca cei care trebuie să primească pe baza contribuţiei să primească, ceilalţi să fie trimişi la muncă şi asta spun că partea cu veştile proaste, aşa cum au spus cei de la FMI, în sensul măsurilor dure, s-a cam epuizat. Acum suntem în faza în care putem spera la mai bine şi că anii 2011-2012 vor fi ani în care vom putea culege roadele acestor masuri dure pe care am fost obligaţi, nevoiţi să le luăm. Ştiu că vor mai fi încă luni de suferinţă şi de greutăţi până la sfârşitul anului şi, de aceea, am discutat şi cu ministerele, de exemplu, pentru cei care au credite la bancă am eliminat comisionul de rambursare anticipată, astfel încât oamenii să-şi poată refinanţa creditele şi să poată face faţă nivelului cheltuielilor pe care le au şi să găsim o flexibilitate din partea băncilor, ca oamenii să nu-şi piardă ceea ce au luat pe credit. Iar, de asemenea, prin corelarea cu politica Băncii Naţionale, prin faptul că banii de la FMI merg la Banca Naţională pentru consolidarea rezervelor valutare, cursul să nu o ia razna, ca oamenii sa nu poată fi puşi în situaţia de a nu-şi plăti creditele, iar oamenii de afaceri să ajungă pe butuci dacă cursul ar scăpa de sub control. Iar acum ne îndreptăm atenţia, pe de altă parte, pe restructurarea statului şi, pe de altă parte, pentru susţinerea în continuare a activităţii economice şi a celor care produc în această ţară.
Realizator: A apărut în spaţiul public ideea că s-ar fi discutat despre reducerea cotei unice. Ce puteţi să ne spuneţi despre acest lucru?
Emil Boc: Repet, eu, ca prim-ministru, vă pot spune exact ceea ce avem şi ceea ce am convenit. Presa, unii sau alţii pot să facă scenariile pe care ei le doresc. Eu doar...
Realizator: Era vorba de discuţiile Guvernului cu FMI.
Emil Boc: ... pot sa discut lucruri oficiale, iar concluziile le-am prezentat astăzi, aici, în faţa dumneavoastră, FMI-ul le-a prezentat cu câteva ore înainte şi pe aceste lucruri, repet, mergem mai departe. Avem nevoie, în perioada aceasta, de coerenţă, predictibilitate şi stabilitate. Repet, presa este liberă să discute, guvernanţii sunt obligaţi să rămână, daca doresc să aibă coerenţă şi predictibilitate, în lucrurile care se stabilesc.
Realizator: Am înţeles. Vă mulţumesc foarte mult, domnule prim-ministru, pentru prezenţa în emisiunea noastră la "Actualitatea în dezbatere".
Emil Boc: Şi eu vă mulţumesc pentru invitaţie.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 04.08.2010
4 august 2010
România şi-a îndeplinit angajamentele faţă de FMI, Comisia Europeană şi Banca MondialăRomânia şi-a respectat angajamentele pe care le are cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială şi există toate premisele pentru ca următoarele tranşe de împrumut de la instituţiile financiare internaţionale să fie transferate României, a afirmat primul-ministru Emil Boc, la finalul şedinţei de Guvern.
„Prioritatea imediată în ceea ce priveşte relaţia cu FMI este ca legea pensiilor, aflată acum în Camera Deputaţilor, care este Cameră decizională, să fie adoptată înainte de board-ul FMI”, a declarat premierul.
Şeful Executivului a menţionat că a solicitat Camerei Deputaţilor ca până la 1 septembrie proiectul de lege să fie finalizat în comisia parlamentară, în forma înaintată de Guvern, iar după această dată să fie inclus pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor. „Acest proiect de lege este extrem de important, atât în procesul de reformă al statului român, cât şi din perspectiva Acordului pe care îl avem cu Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Acest proiect răspunde unei nevoi a acestei ţări, a românilor, de a avea o lege a pensiilor care să consacre principiul contributivităţii şi să conducă, în timp, la echilibrarea bugetului de pensii”, a afirmat premierul Emil Boc.
Primul-ministru a menţionat că unele componente ale reformei în sistemul de pensii au fost adoptate, respectiv eliminarea pensiilor speciale şi verificarea pensiilor de invaliditate, potrivit proiectului de lege asupra căruia Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului.
În ceea ce priveşte verificarea pensiilor de invaliditate, premierul a arătat că, în urma unei prime reevaluări, au rezultat economii anuale de peste 26 de milioane de euro, iar procesul de verificare a acestor dosare de pensii va continua.
Primul-ministru a făcut precizări şi cu privire la destinaţia fondurilor pe care România le primeşte în cadrul Acordului de împrumut extern. Astfel, următoarea tranşă de la FMI va intra în rezerva Băncii Naţionale a României, pentru consolidarea rezervei valutare. Până în acest moment, BNR a primit de la FMI suma de 7,9 miliarde de euro, iar Ministerul Finanţelor 2,1 miliarde de euro. De asemenea, de la Comisia Europeană, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor, a primit 2,5 miliarde de euro.
„BNR utilizează aceşti bani pentru consolidarea rezervei valutare a ţării şi tot Banca Centrală îi va returna în tranşe stabilite prin Acordul cu FMI. Banii pe care îi împrumută Guvernul vor fi rambursaţi de statul român prin Ministerul Finanţelor, în tranşe stabilite prin Acord”, a precizat premierul Emil Boc, adăugând că banii primiţi de Guvern au ca scop finanţarea deficitului.
Şeful Executivului a menţionat, de asemenea, că potrivit prognozei, în 2010 se estimează un deficit bugetar de 6,8% şi o contracţie economică de 1,9%, iar pentru 2011 se estimează un deficit bugetar de 4,4% şi o creştere economică de 1,5%-2%.
În acest context, premierul a anunţat că Executivul a decis să fie analizată rectificarea bugetară în şedinţa din 18 august pentru a consacra încadrarea în deficitul bugetar pentru 2010.
***
Răspunzând unor întrebări, şeful Executivului a făcut precizări cu privire la evoluţia salariilor angajaţilor din sistemul bugetar. Potrivit primului-ministru, pentru anul viitor, se estimează că va avea loc o creştere medie de 10% a salariilor bugetarilor, comparativ cu cele aflate în plată după reducerea cu 25%, în condiţiile în care Guvernul se va încadra în masa salarială de 39 de miliarde de lei şi nu se va plăti al 13-lea salariu.
„Orice altă creştere salarială peste cele 10%, în raport cu reducerea de 25 %, va depinde de succesul procesului de restructurare pe care Guvernul l-a început şi care este în desfăşurare. Unele etape ale procesului de restructurare se vor prelungi şi în anul 2011 pentru că, din punctul de vedere al procedurii legale, chiar dacă decizia de restructurare începe în 2010, aceste etape se pot prelungi anul viitor”, a precizat primul-ministru.
În ceea ce priveşte numărul persoanelor disponibilizate din sistemul bugetar, primul-ministru a precizat că Executivul nu are o cifră prestabilită. „Câte persoane, exact, vor pleca din sectorul bugetar, vom şti la finalul procesului de restructurare, în urma aplicării standardelor de cost şi a normativelor de personal. Statul român trebuie să aibă atâţia bugetari de câţi are nevoie pentru a funcţiona corect”, a afirmat premierul Emil Boc.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 04.08.2010
(sursa: http://www.guv.ro/participarea-primului-ministru-emil-boc-la-emisiunea-actualitatea-in-dezbatere-de-la-radio-romania-actualitati__l1a109972.html http://www.guv.ro/romania-si-a-indeplinit-angajamentele-fata-de-fmi-comisia-europeana-si-banca-mondiala__l1a109985.html)
No comments:
Post a Comment