Premierul României face o declaraţie şocantă

---

Această declaraţie este:

Până acum, aţi văzut toată lumea primea certificate de handicapat, de orb şi conducea nestingherit maşina.

Declaraţia are trei părţi şocante.
1. Toată lumea primea certificate de handicapat.
2. Toate certificatele de handicap erau de orb
3. Toţi cei care primeau certificate de handicap vizual conduc, nestingheriţi, maşina.

Iată pe larg contextul declaraţiei primului ministru:
Duminică 1 august 2010

Videconferinţa primului-ministru Emil Boc cu prefecţii

Emil Boc: Bună ziua tuturor, începem videoconferinţa de astăzi. În prima parte, distinşi colegi, o să fac câteva referiri generale la actul de guvernare, iar în partea a doua o să abordez câteva chestiuni punctuale legate de absorbţia fondurilor europene, descentralizarea în domeniul sănătăţii, execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului şi procesul de restructurare din administraţia publică locală. Şi, evident, după aceea, în funcţie de întrebările dumneavoastră, continuăm pe diverse teme, având reprezentanţii tuturor ministerelor la masă, pentru a încerca, aici, în plen, sau după aceea, mâine, la ministere, să rezolvam probleme operaţionale.
Acum, câteva consideraţii generale, aşa cum v-am spus, cu privire la actul de guvernare. E clar că acum este perioada decisivă şi trebuie acţionat fără nici un fel de ezitare. Guvernăm acum, ca să reparăm ce au stricat 20 de ani de decizii proaste, populiste, de reforme mimate, de pomeni electorale, de risipă. Ca să repari, trebuie sa iei, evident, şi decizii nepopulare. De asemenea, guvernăm într-un context în care ne luptam cu o criză economică internaţională pe cât de gravă, pe atât de imprevizibilă. Nu guvernăm ca să fim astăzi frumoşi în sondaje. Mai bine plătim acum, noi, guvernanţii, costurile de imagine ale măsurilor dureroase şi nepopulare, decât să plătească toţi românii costurile îngrozitoare ale neluării acestor măsuri. Puteţi sa fiţi siguri că, dacă am lua doar masuri călduţe, populare, de imagine, am fi frumoşi în sondaje azi, dar ţara s-ar prăbuşi mâine, ne-am îmbăta cu cifrele din sondaje în 2010, dar şansele de redresare a ţării ar fi risipite pe o perioadă îndelungată. În situaţia asta, vă asigur că nimeni nu ne-ar ierta la urne în 2012. De aceea, din punctul meu de vedere trebuie să luăm toate măsurile de restructurare şi de reformă acum, ca să le fie mai bine românilor în următorii doi ani şi în anii care vor urma.
Nu mai putem trăi consumând peste ceea ce produce economia. Trebuie să ne gospodărim ca să ne ajungă banii şi pentru investiţii şi pentru accesarea fondurilor europene. Succesul restructurării, al reformelor şi al masurilor de redresare economică depinde de ceea ce facem noi acum. Dacă lucrăm acum bine, rezultatele se vor vedea, cu siguranţă, în următorii doi ani, nu peste zece ani, nu peste douăzeci de ani, ci în 2011şi în 2012. Oamenii vor constata că economia îşi revine, că vor găsi un loc de muncă mai uşor, că statul funcţionează mai bine şi cu birocraţie mai puţină.
Succesul restructurării şi reformelor de azi va fi în folosul cetăţenilor, iar câştigătorii politici vor fi partidele care formează astăzi coaliţia: PD-L, UDMR, UNPR, grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. Ştiu că acum este greu, ştiu ca există nemulţumire şi o înţeleg, ştiu prin ce dificultăţi treceţi dumneavoastră, în calitate de reprezentanţi ai statului în judeţe, şi la fel de bine ştiu că şi în perioada următoare vor fi dificultăţi. Aşa cum v-am spus, însă, nu avem decât o singură alternativă: să mergem pe acest drum, să facem ceea ce trebuie pentru ţară şi să le explicam cât mai mult oamenilor raţiunea acestor masuri. Şi veţi vedea că încrederea se va reclădi pe măsură ce oamenii vor constata consecinţele masurilor noastre, fie că e vorba de reforma din sistemul de pensii - şi vor vedea ca nu mai există pensii speciale -, fie că vor vedea reforma din domeniul sănătăţii, despre care o să vorbim, când actul medical va fi mai bun, responsabil şi cu putere de decizie la nivel local; vor vedea că, în justiţie, procesele vor fi mai scurte, vor costa mai puţin şi dreptatea va fi aceea care va decide, iar nu influenţele sau banii; iar în administraţia publică vom avea atâţia funcţionari de câţi avem nevoie, cât poate statul sa plătească şi cu servicii de calitate.
Cel mai rău ar fi ca acum noi, guvernanţii, să umblăm cu jumătăţi de măsură, cu ezitări, cu văicăreli şi să ne demobilizăm. Acum se călesc, după părerea mea, şi se verifică, adevăraţii politicieni şi administratori. Acum se face diferenţa, în perioadă de criză, între cei care doresc cu adevărat şi reforma clasei politice, dar şi reformele din sistemul statului, despre care unii şi alţii vorbesc doar pe la simpozioane. Noi suntem aceia care le facem şi de modul în care noi acţionăm va depinde şi succesul nostru, dar, evident, şi soarta românilor. De aceea, o spun foarte clar, din perspectivă politică nu contează sondajele de astăzi, ci alegerile din 2012 şi, dacă facem astăzi ceea ce trebuie, va fi bine şi pentru ţară şi pentru cei care astăzi alcătuiesc coaliţia care susţine arcul guvernamental. Repet, însă, cu o singură condiţie: fără ezitare, ci mergând până la capăt pe acest drum al restructurării şi al reformelor statului.
Acum o să abordez primul subiect, al absorbţiei fondurilor europene, fonduri care reprezintă lozul câştigător al ieşirii mai repede din criza economică în care ne aflăm. Asta depinde şi de modul cum se mişcă Guvernul de la Bucureşti, dar şi de modul în care, în implementare, autorităţile locale decid şi acţionează. Pentru ca e foarte clar: până la semnarea contractului, problema este în curtea Guvernului. După semnarea contractului, problema, în cea mai mare parte, este în curtea beneficiarului şi a celor care implementează, adică a autorităţilor locale. Dacă veţi ezita să spuneţi lucrurilor pe nume şi dacă veţi ezita să vă implicaţi, va pierde această ţară în materie de fonduri europene. Vă asigur că, de la nivel naţional, în fiecare zi sunt cu ochii pe agenţiile, pe autorităţile, pe structurile care implementează fondurile europene. Vreau să faceţi şi dumneavoastră acelaşi lucru şi să vă aplecaţi asupra unor proiecte care au întârzieri sau probleme.
Şi o să vă dau câteva exemple, din acest punct de vedere, pentru că am trecut la câteva faze concrete de analiză:
Sistemul de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Vrancea, un proiect de aproximativ 36 de milioane de euro. La aceasta dată, proiectul înregistrează 8 luni de întârziere. Ce înseamnă asta? Contractul de finanţare a fost semnat în 3.11.2009, data finalizării proiectului era 30.01.2011. Vreau să ştiţi că, până astăzi, dintr-un total de 9 contracte care trebuiau să fie semnate şi implementate, avem contracte semnate zero, contracte licitaţie zero, prefinanţare acordată zero, cereri de rambursare zero. Bineînţeles că o să vă scuzaţi, o să spuneţi că au fost contestaţii la licitaţii... Vreau să fiu bine înţeles: poate fi o dată o situaţie, dar nu puteţi arunca vina numai pe instanţele de judecată sau pe cei care soluţionează intermediar, Consiliul de Soluţionare a Contestaţiilor. Problema este şi în curtea celor care fac documentaţia pentru licitaţii şi răspundeţi de acest lucru. Pentru că nu ne putem scuza la nesfârşit că instanţele repetă licitaţiile. Uitaţi-vă întâi în curtea voastră, de ce acele documentaţii sunt prost întocmite, astfel încât instanţele nu vă dau dreptate. Deci aveţi un exemplu clar de întârziere de 8 luni într-un asemenea proiect.
Aveţi întârzieri la Giurgiu, sistemul de management integrat al deşeurilor solide, beneficiar Consiliul Judeţean Giurgiu, un contract de 24 milioane de euro, cereri de rambursare zero, în acest moment, în proiectul respectiv.
De asemenea, vreau să observaţi la Satu-Mare, modernizarea infrastructurii drumurilor judeţene în judeţul Satu-Mare, Negreşti-Oaş-Turţ, un proiect de 49 milioane lei. Contractul de lucrări a fost semnat cu o întârziere de 8 luni, până în prezent nu s-a depus nici o cerere de rambursare la autoritatea care face plăţile de rambursări. Bineînţeles, ne spune: încă mai suntem în termenii contractuali. Dar vreau să ştiţi că orice lună de întârziere a oricărui proiect din România poate conduce ţara să piardă bani europeni. Pentru că regula n+3 funcţionează, dar funcţionează în condiţiile în care, repet, se respectă termenii angajamentelor din contractul de finanţare. Or cu 8 luni, 7 luni, 3 luni de întârziere, fiecare autoritate locală puneţi în pericol bani europeni care pot ajunge în România. Deci, în momentul în care trataţi şi spuneţi: „încă mai suntem în termen”, nu este bine. Veţi veni să cereţi, prin acte adiţionale, prelungirea şi o să vă spunem că nu se poate, pentru că se pierd bani europeni. Şi atunci cine plăteşte? E bine ca aceste lucruri, domnilor prefecţi, să le spuneţi în fiecare lună comunităţilor pe care le gestionaţi: consiliul respectiv judeţean, local etc. nu îşi face datoria. Aşa cum la centru eu o să spun foarte clar la ce autorităţi nu funcţionează, am făcut-o şi o voi face în continuare.
La Sălaj, reabilitarea drumului Ciucea-Crasnea-Vârşolz. Contractul de lucrări a fost semnat cu o întârziere de 12 luni. Din nou, o să spuneţi că mai suntem încă în termen; 12 luni de întârziere pune, repet, România în situaţia de a fi în pericol să piardă bani europeni.
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Euronest, judeţele Iaşi, Botoşani, Suceava, Vaslui, Neamţ, Bacău - faţă de calendarul activităţii s-au înregistrat întârzieri de 10 luni în realizarea achiziţiei de echipamente.
De asemenea, la Teleorman, reabilitarea DJ 701. Contractul de lucrări a fost semnat cu o întârziere de 3 sau 4 luni, iar până acum doar o singură cerere de rambursare a fost efectuată.
La Vaslui, reabilitare şi modernizare DJ 244B, un program de 79 de milioane de lei, contract semnat în 18.03.2009, întârzieri mai mari de 3 luni faţă de graficul de implementare aprobat prin semnarea contractului de finanţare.
De asemenea, se poate accelera rambursarea, chiar dacă procedurile sunt efectuate, rambursările trebuie să fie accentuate. La Timiş, reabilitare drum judeţean 592 între Buziaş-Lugoj, există doar o singură cerere de rambursare. E bine că s-a făcut, dar acceleraţi cererile de rambursare la proiectele respective. La fel, la Târgovişte, modernizarea şi reabilitarea drumului de centură a municipiului Târgovişte, un proiect de 71 milioane de lei. Aşteptăm accelerarea cererilor de rambursare. Este în grafic, dar cererile de rambursare pot veni cu mai mare rapiditate în domeniu.
De asemenea, aş vrea să înţelegeţi că am pus la dispoziţie multiple instrumente pentru autorităţile locale astfel încât să poată să atragă bani europeni. Pe de-o parte - garanţii de stat, şi banii sunt la dispoziţie, autorităţile locale pot merge la bancă să ia bani cu garanţia statului fără să intre în plafonul lor de datorii, pentru a-şi asigura partea lor de co-finanţare. La fel am făcut şi pentru întreprinzătorii privaţi, dându-le posibilitatea ca prin Fondul de Garantare să obţină resurse financiare pentru a-şi asigura co-finanţarea. De asemenea, am modificat legislaţia pentru a putea gaja la bancă cu bunul ce face obiectul proiectului european. Faceţi cunoscute aceste lucruri, întâlniţi-vă cu oamenii care sunt implicaţi în proiectele europene şi să se vadă rezultate concrete în acest domeniu. Repet, nu o să mai intru de aici înainte decât cu situaţii care arată incapacitatea autorităţilor de a gestiona fondurile europene.
Acum, în privinţa descentralizării din domeniul sănătăţii. 373 de spitale trebuie să fie trecute în proprietate şi administrarea autorităţilor locale. Până în 30 iulie, din 373 de spitale, 353 de spitale au fost preluate de autorităţile locale. Au mai rămas de preluat 20 de unităţii sanitare din 10 judeţe – din Vrancea, Timiş, Arad, Vâlcea, Călăraşi, Buzău, Olt, Vaslui, Caraş-Severin şi Argeş. Aici, mai sunt de preluat spitale. V-aş ruga să vă implicaţi direct în acest demers împreună cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii. Aici, lucrurile sunt foarte clare. Spitalele se predau fără datorii, iar oamenii trebuie să ştie că în urma acestei descentralizări vor avea beneficii concrete. De aici, înainte nu ministrul va mai numi directorul, nu vor trebui să umble unii şi alţii cu sarsanalele pe la Bucureşti, să îşi pună pile, să fie numiţi directori, ci comunitatea locală, consiliul judeţean, consiliul local, adică cei aleşi de acolo vor numi conducerea spitalelor şi vor putea să îi tragă la răspundere de ce nu funcţionează spitalul. Spitalul se predă fără datorii, se predă cu contractul de finanţare de la CNAS şi în condiţiile acestea ne aşteptăm ca de acolo, de la nivel local, să fie o mai bună administrare, pentru că cei de acolo, când ştiau că se subordonează ministrului, era clar că nu era o responsabilitate atât de mare, în faţa comunităţii. Acum, sunt acolo. Acum comunităţile vor putea să decide. Unele spitale vor putea fi transformate în centre pentru bătrâni, în funcţie de nevoile localităţii, de nevoile judeţului. Acolo va fi decizia şi acesta va însemna, repet, o mai bună utilizare a infrastructurii medicale în România. Important este să vă implicaţi împreună cu autorităţile responsabile din judeţele menţionate pentru a finaliza şi predarea ultimelor 20 de spitale din 10 judeţe care au rămas în analiză. Aici, pe loc fruntaş este judeţul Vrancea cu 5 spitale care nu au fost încă preluate – trei de către Consiliul Judeţean şi două de către Consiliul Local Adjud. La Timiş, Consiliul Local Timişoara are de preluat patru spitale sau la Argeş, Spitalul Municipal Câmpulung, sau la Buzău, Spitalul de Urgenţă, sau la Caraş, Spitalul de Urgenţă Caransebeş, sau la Vâlcea, Spitalul de Urgenţă Râmnicul Vâlcea, v-am dat câteva exemple pentru a putea fi în cunoştinţă de cauză şi a vă implica în domeniu.
În ceea ce priveşte execuţia bugetului pe şase luni. Câteva consideraţii pentru dumneavoastră, ca să vedeţi cum stăm după primele şase luni în raport cu 2009. Veniturile la bugetului de stat consolidat au fost cu doar 0,1% mai reduse faţă de realizările perioadei corespunzătoare din anul precedent. Deci, primele şase luni din 2010 în comparaţie cu primele şase luni din 2009, doar cu 0,1% sunt veniturile mai mici în 2010. Cheltuielile de personal sunt cu 4,5% mai mici faţă de primele şase luni ale anului precedent. Asta arată că suntem pe un început de drum bun şi dacă procesul de restructurare merge până la capăt aşa cum este conceput, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, vom ajunge cu cheltuielile cu personalul la un nivel sustenabil, adică să ne susţinem cu ceea ce producem în această ţară şi să avem mai puţini funcţionari, mai bine pregătiţi şi mult mai responsabili în faţa oamenilor.
La cheltuielile cu bunuri şi servicii, reducerea este 1,7%, dar aici există o discrepanţă uriaşă între reducerea cheltuielilor cu bunuri şi servicii la nivel naţional şi reducerea cheltuielilor cu bunuri şi servicii la nivel local. În concluzie, pe bugetul general consolidat, format şi din bugetul general şi din celelalte bugete locale şi altele, reducerea este de 1,7%, dar dacă ne uităm pe componente vom observa că în timp ce la bugetul de stat, adică de la partea naţională reducerea cu bunuri şi servicii este de 28%, pe bugetul centralizat al unităţilor administrativ teritoriale avem o creştere de 9,7%. Vă cer să vă implicaţi să vedeţi în ce constă creşterea cu 9,7% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii la nivelul bugetului general centralizat al unităţilor teritorial administrative. Adică, degeaba se face un efort doar într-o componentă la nivel naţional şi, repet, reducerea cu bunuri şi servicii este de minus 28%, iar pe unităţi teritorial administrative este plus 9,7%.
Am emis ordonanţa de urgenţă în iunie, aceea lege a responsabilităţii fiscale la nivel local, aşa cum este şi la nivel naţional acum o lege în vigoare, şi care va disciplina aceste cheltuieli de la nivel local, dar, repet, situaţia aceasta nu poate fi lăsată şi scoasă de sub control. Consultaţi-vă cu direcţiile judeţene de finanţe publice şi aştept, într-o săptămână, până lunea viitoare, să îmi daţi o explicaţie, pe fiecare judeţ, la Ministerul Administraţiei şi Internelor, cum se explică creşterea cu bunuri şi servicii.
Mai avem o constatare. Din totalul cheltuielilor de capital, a investiţiilor în România, şi nu sunt puţine, vreau să ştiţi, jumătate din cheltuielile cu investiţiile sunt realizate de autorităţile centrale, ministere, companii naţionale şi jumătate sunt realizate de autorităţile locale. Ori şi aici vă cer maximă responsabilitate şi luări de poziţii publice faţă de unele cheltuieli care se fac la nivel local, decise de consilii locale şi judeţene. Repet, din totalul investiţiilor din România, jumătate sunt de nivel naţional, jumătate de nivel local. Aici, trebuie să avem o responsabilitate faţă de modul cum este cheltuit banul public şi noi, cei de la nivel naţional, şi vă asigur că sunt cu ochii pe toate ministerele, agenţiile, companiile care derulează de la nivel naţional asemenea investiţii, dar şi la nivel local, prin intermediul dumneavoastră, trebuie să atrageţi atenţia acolo unde se fac cheltuieli publice nejustificate, ori fie ele legale, că sunt trecute în buget, problema este dacă sunt cheltuieli oportune şi morale. Această judecată, o repet, o puteţi face împreună cu opinia publică, fără, repet, nici un fel de ezitare. Tot pe această analiză, a execuţiei bugetare, se poate observa că s-a înrăutăţit situaţia bugetului bugetului de asigurări sociale, pentru şomaj, unde, deşi veniturile sunt similare cu veniturile din primele şase luni ale anului 2009, practic cheltuielile s-au dublat. Aici, este o parte bună şi o parte mai puţin bună. Parte bună – veniturile nu au scăzut. Este de aşteptat să se dubleze cheltuielile legate de fondul de şomaj având în vedere procesul de restructurare, acest lucru nu trebuie să ne impacienteze. Să vă asiguraţi, că banii din fondul de şomaj, cheltuiţi prin structurile judeţene, se cheltuiesc conform legii. Acest lucru este cel mai important şi chiar dacă am avut o creştere a şomajului în 2010, cifra şomajului în România este cum mult sub media în Uniunea Europeană şi chiar dacă, conjunctural, în ultimele patru luni, avem o scădere a şomajului, determinată de perioada de vară, până la sfârşitul anului vom avea în continuare o creştere a şomajului. Dar, repet, asta înseamnă, pe de o parte, că vom face ceea ce trebuie în procesul de restructurare, vom acorda în continuare facilităţi firmelor care angajează şomeri, sprijinirea activităţii economice, sprijinirea prin cursuri de recalificare şi formare profesională, pe banii statului, aşa cum avem programele în derulare, astfel încât cei care îşi pierd locul de muncă să poată avea o soluţie alternativă. Îl avem aici pe domnul ministru Şeitan, în măsura în care aveţi nevoie de precizări suplimentare, puteţi să o faceţi.
În privinţa Codului Fiscal. Mâine, la ora 16.00 vom avea o şedinţă de Guvern în care vom adopta normele metodologice la Codul Fiscal. Le aveţi publicate pe site. Dacă, împreună cu colegii de la direcţiile judeţene de finanţe publice, aveţi observaţii, până mâine, la ora 12.00, să fie trimise la MAI, astfel încât să fie trimise la Ministerul Finanţelor, analizate şi, eventual, în Guvern de corectat dacă este cazul. Cereţi direcţiilor judeţene de finanţe publice observaţii sau completări, sau, repet, alte lucruri care pot fi avute în vedere pe marginea acestor norme. În mod special am cerut să stea în analiză publică, pentru ca mâine, fiind practic prima zi lucrătoare din luna august să fie adoptate şi publicate, după aceea în Monitorul Oficial.
O ultimă precizare cu privire la banii care România i-a împrumutat de la organismele internaţionale. Văd că există foarte multă poveste cu cifrele care reprezintă sumele împrumutate de România şi vreau să cifrele corecte, informarea la fel de corectă a opiniei publice. De la FMI, până astăzi, România a împrumutat următoarele sume de bani: 7,9 miliarde de euro au plecat la Banca Naţională a României. Aceşti bani au fost şi sunt utilizaţi de Banca Naţională a României, potrivit obiectivelor specifice, printre cele mai importante fiind menţinerea unui curs echilibrat între euro şi leu, iar aceşti bani se returnează în tranşe stabilite tot de către Banca Naţională a României. Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor, a primit de la FMI, până în momentul de faţă, 2,1 miliarde de euro. 2.1 miliarde, aceştia sunt banii pe care Ministerul Finanţelor i-a primit de la FMI, bani care au fost utilizaţi, în 2009 şi în 2010, pentru finanţarea deficitului bugetar, adică pentru a acoperi partea de cheltuieli, în sensul că se consumă mai mult decât se produce încă, în această ţară. Asta înseamnă cheltuieli în principal cu investiţiile, pentru acoperirea plăţilor restante şi cu celelalte obligaţii pe care statul le are. Deci, 2,1 miliarde de euro a luat Ministerul Finanţelor de la FMI. De la Comisia Europeană, România a împrumutat până în momentul de faţă 2,5 miliarde de euro. Aceştia sunt banii pe care i-am luat în 2009 şi 2010 pentru a putea asigura finanţarea deficitului bugetar: 7,4 în 2009 şi 6,8 în 2010. Acesta este deficitul bugetar. Şi, de asemenea, 300 de milioane de euro de la Banca Mondială - aceştia sunt banii pe care România i-a împrumutat, până în momentul de faţă, de la organismele internaţionale. Deci, atunci când vi se adresează întrebări, ce s-a făcut cu banii pe care România i-a luat de la UE, de la FMI, de la Banca Mondială, trebuie să aveţi în vedere aceste sume, repet, cu destinaţia pe care v-am prezentat-o.
Obiectivul nostru, acum, este să ajungem în această ţară să nu fim în situaţia să ne mai împrumutăm pentru a consuma, ci, cu ceea ce producem, să avem suficienţi bani pentru a ne acoperi consumul, iar eventualele împrumuturi să le luăm numai pentru dezvoltarea ţării, dezvoltarea care înseamnă infrastructură şi locuri de muncă. Aşa se dezvoltă în mod normal o ţară. Din nefericire, România a avut derapaje mari în 2007, în 2008, când au crescut nejustificat, fără acoperire, cheltuielile sociale şi acum suntem nevoiţi să le restrângem, pentru a putea rămâne la ceea ce producem, iar ceea ce împrumutăm să fie utilizat numai pentru dezvoltare. Asta este marea miză, de fapt, a reformei în această ţară şi atinge toate componentele, de la administraţie publică la sănătate, de la justiţie la pensii, de la salarii la celelalte forme de protecţie socială. Aceste măsuri, aşa cum am spus, trebuie luate acum, astfel încât rezultatele să se poată vedea în anii următori.
În ceea ce priveşte vizita FMI şi a Comisiei Europene, aşa cum v-am precizat încă de la început, nu există dificultăţi, în acest moment, în relaţia cu Comisia Europeană, cu FMI, din perspectiva acordului pe care îl avem, şi nu există nici un fel de solicitare de majorare nici de TVA, nici de cotă unică, din partea organismelor şi structurilor internaţionale. Cred că deja suntem pe drumul consolidării unei stabilităţi a ceea ce înseamnă politica fiscală în România, în acest an şi în anii următori. Am fost nevoiţi să luăm măsuri dure, dar veţi vedea că aceste consecinţe ale lor îşi vor arăta roadele, chiar dacă pe termen scurt ne costă pe toţi cei care reprezentăm actul de guvernare într-o formă sau alta, la nivel naţional sau local. Dar fără acestea, puteţi fi siguri că situaţia ar fi mult mai gravă în perioada următoare şi cu toţii am fi fost blamaţi dacă nu am fi luat aceste decizii.
Înainte de a trece la întrebările dumneavoastră, dacă din partea colegilor mei de la meteo sunt probleme care trebuie să ne fie cunoscute, vă rog să vă prezentaţi şi să ne spuneţi câteva concluzii.
Aurora Bell: Sunt Aurora Bell, director executiv prognoză meteorologie operaţională de la Administraţia Naţională de Meteorologie. La începutul săptămânii care urmează, în zonele din sudul şi din estul României, în special zonele de câmpie, vom avea o încălzire faţă de intervalul precedent. Deci va fi o perioadă în care indicele „ITU” va atinge şi va depăşi valoarea de 80 de unităţi. În rest, o uşoară instabilitate, în special în zonele de deal şi de munte şi poate în vestul ţării, începând de miercuri încolo. Altfel nimic deosebit.
Emil Boc: Mulţumesc. Pe hidro avem vreo comunicare?
- : În condiţiile precizate de doamna de la Administraţia de Meteorologie, nu se întrevăd probleme deosebite. Datorită averselor care vor avea cantităţi mari în perioade scurte de timp se pot produce, în fiecare zi, în cursul după- amiazii, scurgeri importante de torenţi pe versanţi, pâraie şi viituri rapide pe râurile mici.
Emil Boc: Mulţumesc. Domnule ministru Şeitan, o să vă rog, pe componenta socială. Aveţi cuvântul.
Mihai Şeitan: Vă mulţumesc, domnule prim ministru. Doamnelor şi domnilor prefecţi, aş dori să încep prin a vă mulţumi, în primul rând, pentru sprijinul şi seriozitatea cu care aţi abordat controalele pe care Ministerul Muncii le-a demarat în teritoriu, de ceva timp, referitoare la trei mari subiecte.
Primul şi cel mai avansat - cel legat de venitul minim garantat. Rezultatele arată că, după 50% din numărul total de dosare verificate în teritoriu, circa 24% sunt dosare care au fost suspendate şi anulate, deci acordate ilegal. Ajutorul dumneavoastră a fost spectaculos pentru că, până la urmă, avem localităţi - 67 de localităţi din ţară - în care am suspendat toate dosarele, aproape 10 mii de dosare. Aş vrea să spun că zonele cele mai reprezentative din acest punct de vedere au fost Bacău, Prahova, Timiş şi Vaslui. În celelalte judeţe care au astfel de situaţii aş dori să rog, în continuare, ca acest sprijin foarte bun să îl continuaţi şi instituţiile Ministerului Muncii, împreună cu dumneavoastră, să poată să-şi continue activitatea până la sfârşit şi să vedem care este economia pe care o vom face, ca să nu mai transmitem fonduri de magnitudinea aceasta în mod ineficient, către persoane care nu îndeplinesc condiţiile.
În al doilea rând, vreau să spun că un alt domeniu, sigur, nu dus până la capăt dar urmează, este problema indemnizaţiilor persoanelor cu handicap. Este ştiut că am făcut un control suficient de larg până acum, avem peste 40.000 de dosare verificate, din care peste 6.000 au fost suspendate cu o posibilă suspiciune de fraudă, adică 15,4%. Iarăşi, un volum foarte mare, urmează să luăm şi măsuri de natură juridică, să zicem chiar penală în anumite situaţii. Cer, în continuare, sprijinul dumneavoastră să continuăm această acţiune, ştiut fiind faptul că, local, sistemul medical ajută la această acţiune.
Nu în ultimul rând, de două săptămâni este începută acţiunea de verificare a pensiilor de invaliditate, care este cerută de legea asumată de Guvern referitoare la pensii, urmând ca anul acesta să fie un an definitoriu pentru verificarea acestor situaţii de acordare a pensiilor de invaliditate în afara prevederilor legale. Deja, în cele două săptămâni, am reuşit să verificăm 39.000 de dosare. Din aceste 39.000 şi cu verificările făcute anterior, fără să fi avut legea în vigoare, circa 3.200 de dosare care se referă la oameni cu pensii de invaliditate au condus la depensionarea acestor persoane, aproape 10%. Iată că este vorba aici de sume mari, sume mari care sunt cheltuite ineficient, iar în urma acestor analize, cu modificările legislative cu care suntem foarte avansaţi - legea pensiilor, legea care se referă la recalcularea pensiilor - vom putea să readucem aceste elemente pe calea normală. Aş vrea să vă rog să primiţi, săptămâna viitoare, din partea Ministerului Muncii, toate situaţiile de detaliu referitoare la aceste controale din trei motive cel puţin: o dată, pentru analiză locală /.../, pentru fiecare localitate în parte; în al doilea rând, comparativ, cum stau lucrurile între judeţe; şi în al treilea rând, cred că este bine să informăm şi local opinia publică asupra acestei situaţii, pentru că opinia publică poate să ajute şi ea în acest demers.
Nu în ultimul rând, aş dori să vă rog ca, în perioada 10 august - 10 septembrie, când Ministerul Muncii restructurează şi reorganizează cele patru instituţii teritoriale ale sale - pensii, şomaj, prestaţii sociale şi inspecţia muncii - să acordaţi /.../ de rigoare în comisiile care sunt stabilite pentru examinări, împreună cu Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, cu sindicatele, ca să avem o rezolvare a acestei măsuri de organizare şi restructurare în aşa fel încât personalul care rămâne să fie cel pozitiv în îmbunătăţirea situaţiei de lucru, cu atât mai mult cu cât acesta va fi mai puţin.
Ultimul lucru la care vreau să mă refer, domnule prim-ministru şi domnilor prefecţi, vizează fondurile europene pe care domnul prim-ministru le-a menţionat anterior. Vreau să vă sugerez - dar este şi o rugăminte, în acelaşi timp - să ne solicitaţi, pe linia agenţiei de administrare resurse umane, pentru proiecte în sprijinul şomerilor, proiecte care pot crea local, în fiecare judeţ, locuri de muncă, de aşa natură încât să putem absorbi, pe de o parte, fonduri dar în mod eficient, iar pe de altă parte, având în vedere aceste restructurări care urmează să mai aducă o serie întreagă de oameni în şomaj, aceştia să poată, pe această cale, să îşi găsească mult mai uşor condiţii de lucru în viitorul apropiat. Vă mulţumesc.
Emil Boc: Mulţumesc, domnule ministru. Deci, faceţi cunoscute opiniei publice rezultatele acestea din verificarea pensiilor de invaliditate, a ajutoarelor sociale. Aţi văzut, 10%, 15%, 25% fraude în pensionările de invaliditate, în ajutoare sociale, în certificate de handicap. Când vorbeam de abuzurile din sistem, acum se văd concret aceste lucruri. Asta este o parte a reformei sistemului social: cei şmecheri să fie trimişi la muncă, cei nevoiaşi să fie protejaţi şi sprijiniţi de către stat. Până acum, aţi văzut toată lumea primea certificate de handicapat, de orb şi conducea nestingherit maşina. Iau exemplele cele mai elocvente, dar ele sunt şi pe alte componente. Nu este plăcut, ştiu bine, să retrag nişte drepturi, dar e corect să le retragi celor care nu le merită şi să îi sprijini pe cei care au nevoie. Asta înseamnă un stat de drept: ca legea să se aplice egal pentru toţi, fără şmecheri şi fără şmecherii. Domnul ministru Berceanu, vă rog.
Radu Berceanu: Foarte pe scurt, câteva lucruri referitoare la absorbţia fondurilor europene şi la restructurare. Ministerul Transporturilor are oricum foarte mari probleme legate de fondurile europene, rugămintea mea ar fi către dumneavoastră să nu ne adăugaţi lucruri suplimentare. Avem centuri ocolitoare pe care nu le putem face şi probabil că nici nu o să le mai facem, din cauza faptului că autorităţile locale vor trasee aşa cum consideră dumnealor pentru centurile respective.
Am să dau exemplu: la Bistriţa-Năsăud, m-am întâlnit deja de patru - cinci ori cu autorităţile de acolo, au luat decizii de consiliu local prin care doresc ca centura ocolitoare să fie, de fapt, pe un bulevard al oraşului Bistriţa, ceea ce Uniunea Europeană nu acceptă şi nu va da nici un ban iar centura nu se va face. Pe acolo unde e făcut studiu de fezabilitate, dânşii au luat iarăşi o hotărâre oficială în consiliu ca să nu se facă pe acolo. O variantă intermediară nu putem să găsim, tot încercăm, punem la cap lucrurile astea şi e păcat când ajungem în astfel de situaţii.
S-au mai petrecut astfel de chestiuni. Am avut un program cu cinci centuri ocolitoare, care în anii trecuţi, 2007-2008, tot aşa au fost tergiversate la nesfârşit. Ba se doreau centuri ocolitoare care nu erau ocolitoare, erau prin mijlocul oraşului, ba se dorea centură ocolitoare care, de fapt, trebuia să deschidă posibilitatea realizării unor cartiere ori industriale, ori de locuinţe. Or centura are cu totul alte scopuri.
Rugămintea ar fi, măcar acolo unde sunt bani europeni, ca dumneavoastră să vă gândiţi că sunteţi primii interesaţi şi favorizaţi de o astfel de realizare, o astfel de investiţie. Nu este Bistriţa singurul exemplu, dar e foarte greu de depăşit situaţia de acolo.
În legătură cu restructurarea. Ministerul Transporturilor are în plan mai multe elemente de restructurare şi văd: cum discutăm un proiect sau un program, deja sunt multe argumente împotrivă, intervenţii. Înţeleg să fie intervenţii de la nivelul consiliului judeţean, al primăriilor localităţilor unde vrem să reducem anumite posturi. Dar mă refer aici la regionalele CFR Călători, Marfă, Infrastructură, care oricum sunt prea multe şi unele au rămas de departe fără obiect de activitate, cel puţin prin comparaţie cu amploarea pe care o au la nivelul cheltuielilor şi numărului de persoane implicate. Imediat avem reacţii de la prefecţi, şi cred că dumneavoastră sunteţi primii care trebuie să înţelegeţi că anumite lucruri sunt demult depăşite. Regionalele sunt din alte perioade, nu mai se lucrează în felul acesta în domeniul feroviar în 2010. Aceste lucruri trebuie restructurate şi optimizate.
Am constatat că a mai fost - şi cu asta închei - o anumită reacţie privind spitalele Ministerului Transportului, care sunt 16 şi legat de care eu am făcut o declaraţie, că am de gând să facem un studiu, să vedem experimental, cu un prim spital, dacă putem să facem un parteneriat public - privat. Am avut o reacţie formidabilă de la toate lumea: privatizăm spitalele şi aşa mai departe. Poate că ideea privatizării nu ar fi fost foarte rea, dar repet, nu e vorba de privatizare, e vorba de parteneriat public - privat. Vrem să facem un studiu, să vedem dacă un parteneriat public - privat experimental pentru un prim spital, probabil că din Bucureşti, ar putea să fie o soluţie ca spitalul respectiv să capete o cu totul altă posibilitate de a realiza îngrijiri pentru cei arondaţi acolo. Mă gândesc la CF2, când spun lucrurile acestea. Mulţumesc.
Emil Boc: Mulţumesc, domnule ministru. Domnul ministru Predoiu.
Cătălin Predoiu: Aş dori să insist pe ideea deja exprimată de domnul prim – ministru, legată de pregătirea documentaţiilor pentru licitaţii. Cred că trebuie să ne obişnuim cu toţii că justiţia este independentă. Va sancţiona orice eroare de formă sau de fond în documentaţiile elaborate.
Aş dori să dezvolt ideea necesităţii unei mai bune apărări a instituţiilor publice în procesele aflate pe rolul instanţelor. Avem informaţii că nu în toate cazurile instituţiile publice îşi fac apărarea aşa cum se cuvine. Fie nu se prezintă la proces, fie nu depun concluzii scrise, fie uneori au avut informaţii primite chiar de la instanţe că nu motivează recursurile. Deci trebuie văzut cu seriozitate în ce fel sunt apărate interesele statului. Noi am discutat, la nivelul Guvernului, o serie de măsuri pentru îmbunătăţirea acestei apărări. Printre ele ar fi şi posibilitatea de a circula între dumneavoastră precedentele favorabile, astfel încât apărările în alte procese similare să aibă succes.
Sunt, în continuare, disponibil pentru dialog cu toate instituţiile publice, în ceea ce priveşte orice nereguli pe care dumneavoastră le consideraţi necesare a fi semnalate ministerului. Noi le vom înainta Consiliului Superior şi, de la caz la caz, sigur, vom evalua în ce măsură sunt cazuri de inspecţie a Consiliului Superior. Dar nu este bine să ascundem în spatele acestor posibile erori judiciare orice neglijenţă în pregătirea apărării instituţiilor publice, în dosare.
În fine, a treia şi ultima idee pe care aş vrea să o lansez: în vizitele pe care le-am făcut în teritoriu, am avut un dialog foarte bun cu dumneavoastră în ceea ce priveşte posibilităţile de colaborare, în viitor, pentru infrastructura şi logistica instanţelor - acolo unde se poate să putem sprijini instanţele, pentru consolidarea bazei logistice, mă refer, în primul rând, la sediile pentru instanţe şi parchete. Vă mulţumesc.
Emil Boc: Mulţumesc domnule ministru Predoiu. Domnul secretar de stat Emacu, de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru partea de restructurare. Domnule secretar de stat, vă rog.
Gheorghe Emacu: Mulţumesc, domnule prim-ministru. Referitor la aplicarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 63/2010, suntem în etapa în care primim din teritoriu proiectele de organigramă de la toate unităţile administrativ-teritoriale şi le analizăm şi avizăm prin structura specializată, respectiv Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP). Cifrele, la acest moment, se prezintă după cum urmează: până la 30 iulie au fost înregistrate, în vederea avizării, un număr de 2.897 proiecte de organigramă dintr-un total de 3.227, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 90%. Dintre cele primite, 2059 au fost avizate. Acum, sunt la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici 828 de proiecte în curs de avizare. Sigur că acestea, unele dintre ele, trebuie rectificate aşa încât să corespundă prevederilor legii. Mai sunt 330 de proiecte de organigrame care nu au fost transmise. Judeţele cu cele mai mari restanţe în acest sens sunt: Gorj şi Vrancea, cu câte 22 de proiecte, Galaţi - 20, precum şi Mehedinţi, Bacău şi Vaslui, cu câte 19. Din analiza acestor documentaţii, sigur au rezultat şi o serie de probleme. Printre cele mai frecvente aş putea aminti fie nerespectarea procentului de 12% funcţii publice de conducere din totalul funcţiilor publice, fie depăşirea numărului maxim de posturi astfel cum este stabilit prin Ordonanţa de Urgenţă şi, în unele situaţii, s-a constatat existenţa unor posturi /.../ contractuale identificate ca având prerogative de putere politică. În prezent, se continuă acţiunea de verificare a respectării cerinţelor legale şi avizare a acestor organigrame. După avizare, până pe 16 august, acestea urmează a fi supuse aprobării consiliului local sau judeţean. Insist asupra acestui termen de 16 august, care este prevăzut în Ordonanţă, practic mai avem două săptămâni de aici încolo de activitate intensă pe acest domeniu.
Pentru perioada următoare, după aprobarea de către autorităţile deliberative a noilor organigrame, secretarul unităţii administrativ-teritoriale, conform Legii 215/2000, va comunica de îndată primarului sau preşedintelui consiliului judeţean şi prefectului hotărârea adoptată. În termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect, hotărârea se va aduce la cunoştinţa publică, potrivit legii. Aceste hotărâri devin obligatorii şi produc efecte de la data aducerii lor la cunoştinţa publică.
Atragem atenţia asupra faptului că, potrivit Ordonanţei de Urgenţă 63/2010, nerespectarea prevederilor privind încadrarea în numărul maxim a posturilor precum şi a cheltuielilor de personal ce vor fi aprobate ulterior constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 la 40.000 de lei. În acest sens, vreau să vă informez, domnule prim-ministru, că a fost elaborat proiectul de ordin al ministrului Administraţiei şi Internelor prin care se abilitează instituţiile prefectului şi vor fi împuternicite în vederea constatării contravenţiior şi aplicarea amenzilor respective. Mai amintesc că, în cazul neîncadrării în numărul maxim de posturi, conform legii, direcţia judeţeană a finanţelor publice va suspenda alimentarea bugetelor locale cu cote defalcate din impozitul pe venit şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, până când autorităţile administraţiei publice locale fac dovada încadrării în prevederile legale.
Domnule prim-ministru, vreau doar un singur lucru să mai spun, anume că suntem într-un dialog continuu, l-aş aprecia şi eficient într-o bună măsură, cu autorităţile locale, cu colegii noştri din teritoriu, cu prefecţii, subprefecţii. Am primit multe solicitări, am elaborat peste 150 de puncte de vedere aşa încât legea să fie corect aplicată şi în termenul prevăzut de către aceasta. Vă mulţumesc.
Emil Boc: Mulţumesc domnule secretar de stat. Deci trei concluzii: judeţele cu restanţe la organigramele care trebuie trimise spre avizare la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, repet, luaţi act şi încadraţi-vă în termen. Doi, 16 august – termen limită pentru adoptarea de către autorităţile locale a noilor organigrame care consfinţesc ceea ce scrie în Ordonanţă. Trei, dacă nu se face, le tăiem banii, asta este singura sancţiune, nu mai primesc bani din cote defalcate de la Bucureşti. Şi atunci, să vedem cum se vor descurca consiliile judeţene sau primăriile cu proprii lor bani, dacă nu fac acest proces de restructurare. Deci, din acest punct de vedere, lucrurile sunt foarte clare şi ferme.
Noi vom mai avea încă o videoconferinţă înaintea termenului limită, chiar în 15 august, ca să vedem exact cum stăm - aşa cum am precizat, din două în două săptămâni, ne vedem duminica, la videoconferinţă.
Pentru a vă uşura munca, toţi cei care aveţi probleme, întrebări la care doriţi să vi se răspundă în videoconferinţă: până vineri, la ora 14, înaintaţi la Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) toate întrebările pe care le aveţi, încât eu, pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă, împreună cu miniştrii, să pot face inventarul problemelor ridicate şi să vă dau chiar răspuns direct, în videoconferinţă. Deci aceasta să fie regula, de aici înainte. Totuşi, acum, prin excepţie, dacă sunt întrebări şi probleme punctuale pe care doriţi să le ridicaţi în prezenţa mea şi a colegilor mei din Guvern, vă rog.
Prefect: Bună ziua tuturor. O întrebare punctuală: unora dintre primăriile care au trimis organigramele la ANFP li s-a spus să modifice, crescând numărul la maximul prevăzut de Ordonanţă. Spre exemplu: are pe Ordonanţă maxim 20 din calcul, dar s-au dus cu 18, li s-a spus - repet unora - să meargă la 20. De ce? – este întrebarea. Repet, doar unora din judeţ.
Emil Boc: Domnul preşedinte al Agenţiei este aici şi vă poate răspunde. Vă rog domnule preşedinte, ce cazuri sunt astea?
Preşedinte Consiliu Judeţean: Nu cred că este vorba despre organigramă cu numărul maxim de posturi. Deci nu au venit cu numărul minim de posturi, probabil, pentru că Ordonanţa 63 /prevede numărul minim de posturi/ cu care poate funcţiona o autoritate locală, şi cred că este vorba de numărul minim şi nu de numărul maxim. Dar dacă este /altfel/, punctual, la localitatea respectivă, voi analiza.
Emil Boc: Punctual, domnule prefect, când sesizaţi asemenea lucruri. Deci organigramele reflectă acest număr şi v-aş ruga să îi transmiteţi domnului Emacu, pentru că dânsul este punctul central de legătură cu toate autorităţile care implementează procesul de restructurare. Este posibil să aibă şi ei ceva pile pe acolo şi trebuie văzut, dar oricum nu scapă nimeni de ochiul vigilent al colegilor, pentru că legea are regulile foarte clar stabilite.
Alte întrebări, vă rog, dacă sunt. Dacă nu sunt, rămânem în felul următor: întotdeauna vinerea, înaintea videoconferinţei, trimiteţi la MAI toate problemele punctuale, pentru că, dacă ne sesizaţi, avem la dispoziţie aproape două zile să pregătim răspunsurile la probleme care apar pe parcursul derulării evenimentelor din teritoriu. Evident că şi perioada dintre videoconferinţe suntem în legătură, acestea fiind scurte momente de bilanţ intermediar.
Bun, spor la treabă, o zi bună tuturor! Mulţumesc şi dumneavoastră, dragi colegi, pentru prezenţă, mergem la treabă.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 01.08.2010

Videconferinţa primului-ministru Emil Boc cu prefecţii - partea I

Videconferinţa primului-ministru Emil Boc cu prefecţii - partea II

(sursa: http://www.gov.ro/videconferinta-primului-ministru-emil-boc-cu-prefectii__l1a109932.html)

Guvernul a anulat sau suspendat circa 20.000 dosare de ajutoare sociale suspecte de fraudă

Ministrul a arătat că există localităţi în judeţele Bacău, Prahova, Timiş şi Prahova în care au fost anulate toate dosarele încheiate pentru venitul minim garantat, numărul acestora ridicându-se la peste 10.000 persoane.

În cazul indemnizaţiilor pentru handicap, din cele peste 40.000 dosare verificate au fost suspendate circa 6.000 dosare, din cauza suspiciunilor de fraudă, urmând să fie aplicate "sancţiuni juridice şi penale", potrivit sursei citate.

Şeitan a adăugat că au fost verificate şi 39.000 dosare pentru pensii de invaliditate, iar rezultatul controlului a condus la "depensionarea" a 3.200 persoane.
(sursa: http://www.realitatea.net/guvernul-a-anulat-sau-suspendat-circa-20-000-dosare-de-ajutoare-sociale-suspecte-de-frauda_726033.html)