10 March 2011

România scoasă la mezat


COMUNICAT DE PRESĂ
(08 martie 2011)

REF: Participarea preşedintelui României, Traian Băsescu, la deschiderea Forumului „Consiliul de Cooperare al Golfului - România - Bucureşti: Oportunităţi de Afaceri în Europa Centrală şi de Sud-Est”

Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat marţi, 08 martie a.c., la deschiderea Forumului „Consiliul de Cooperare al Golfului - România - Bucureşti: Oportunităţi de Afaceri în Europa Centrală şi de Sud-Est”. Vă prezentăm discursul susţinut de şeful statului cu acest prilej:

„Bună ziua! Încep prin a spune bun venit doamnelor şi domnilor miniştri din ţările Golfului. Încep prin a saluta ambasadorii statelor din Golf, încep prin a mulţumi tuturor participanţilor şi în mod deosebit doamnelor care astăzi, pe 8 martie, şi-au făcut timp să participe la acest eveniment. Pentru noi, acest forum România - Consiliul de Cooperare al Golfului este, cu certitudine, cel mai important eveniment economic al anului 2011. Şi este cel mai important eveniment pentru că el nu se produce întâmplător, se produce în urma unor eforturi politice şi diplomatice importante, se produce ca efect al creşterii încrederii între România şi statele din Consiliul Golfului. Am făcut un număr impresionat de deplasări în zona Golfului, în ultimii 6 ani. Am reînnodat sau am consolidat relaţii politice tradiţionale, dar până astăzi efortul de a aduce împreună oameni de afaceri, politicieni din zona Golfului şi din România a fost un efort care abia acum se materializează. Eu vă mulţumesc celor care aţi avut încredere să vă deplasaţi la Bucureşti pentru a afla mai multe despre potenţialul de investiţii din România, despre capacitatea noastră de a exporta şi, de ce nu, despre capacitatea noastră de a face investiţii în ţările Golfului.

Pentru România, criza a fost o lecţie, o lecţie extrem de dureroasă dacă privim numai şi la cifre. Anul 2008: creştere economică pozitivă de 8,1% a Produsului Intern Brut, anul 2009: creştere economică negativă de 7,4%. Cifrele poate nu spun foarte mult, dar criza ne-a învăţat un lucru extraordinar de important, şi anume acela că o creştere economică bazată strict pe consum şi pe o bulă imobiliară este o creştere nesănătoasă. Este o creştere care poate fi afectată şi la cea mai mică adiere a unei crize, darămite la o criză financiară şi economică de proporţiile celei prin care oamenirea a trecut în perioada 2008-2009, şi chiar 2010. De aceea, oamenii politici din România, eu însumi, am devenit avocaţii altui tip de dezvoltare, şi anume: a dezvoltării bazate pe investiţii, a dezvoltării bazate pe cunoaştere, a dezvoltării bazate pe educaţie, a dezvoltării bazate pe cercetare. Altfel spus, am învăţat lecţia creşterii economice nesustenabile şi ne dorim o Românie care să se dezvolte pe un fond de creştere durabilă, care să valorifice în primul rând resursele ţării, potenţialul pe care România îl are. Am convingerea că în cele 5 paneluri care se vor desfăşura veţi afla despre o gamă foarte largă de posibile investiţii în România, cum de asemenea am convingerea că nu toate vor fi de interes pentru companiile, pentru oamenii de afaceri din zona Golfului. Dar cel mai important lucru care cred că se va produce cu ocazia acestui forum este cunoaşterea. Cunoaşterea nu numai între oameni politici, altfel la acest nivel deja nu mai avem o problemă, ne ştim unii pe alţii, şefi de stat, miniştri, prim-miniştri, dar este nevoie ca oamenii de afaceri să se cunoască între ei, să aibă încredere unii în alţii, să ştie că pot desfăşura afaceri profitabile nu numai pentru companiile lor, dar profitabile pentru cetăţenii din cele două zone. Pentru că până la urmă a investi nu înseamnă decât a crea locuri de muncă, a crea venituri, a crea dezvoltare. Iar cetăţenii fie că sunt români, fie că sunt din Arabia Saudită, din Kuweit, din Qatar vor ca ţările lor să se dezvolte, vor ca ţările lor să se modernizeze. Iar dumneavoastră sunteţi motorul acestei dorinţe, acestui comandament al zilelor noastre, dezvoltare durabilă, dezvoltare bazată pe investiţii.

În România sunt posibilităţi formidabile pentru investiţii măcar şi dacă enunţăm decalajul de dezvoltare dintre România şi vechile state ale Uniunii Europene. Mediul de afaceri este departe de a fi ostil, este un mediu de afaceri competitiv care însă mai trebuie ajustat în zonele de birocraţie – şi eu vă asigur că vom continua să o facem. România este o ţară care garantează investiţiile străine, România are un sistem bancar care nu a cedat pe timpul crizei. Nu avem nicio bancă pentru care statul român să fi trebuit să intervină. Avem un sistem bancar solid, probat în perioadă de criză. România are o forţă de muncă relativ bine calificată şi care, şi prin efectul noii Legi a educaţiei, va fi tot mai bine calificată şi mai orientată - şcoala pentru deprindere de competenţe, nu numai de cunoştinţe teoretice. Şi România mai are o tradiţie, o tradiţie prietenoasă faţă de statele din lumea arabă. Aici, în România, s-au instruit zeci de mii de specialişti din ţările arabe, oamenii care au devenit nişte susţinători ai României acolo unde se află ei în statele în care s-au întors după ce şi-au terminat şcoala, facultatea în România.

Perspectiva anului 2011 este de reluare a creşterii economice, o reluare a creşterii economice estimată la o creştere de 1,5-2% a produsului intern brut, dar o reluare temeinică creşterii economice, nu bazată pe speculaţii sau pe consum excesiv. Dacă privim la nevoile economiei româneşti, putem spune că loc de investiţii este în toate domeniile şi sunt convins că le veţi afla în detaliu în aceste zile. Dar, permiteţi-mi să menţionez câteva. Unul din obiectivele majore ale României este independenţa energetică. Deşi suntem o ţară care îşi produce în proporţie de circa 80% ţiţeiul de care are nevoie şi gazele de care are nevoie, suntem încadraţi, înregimentaţi în politica energetică europeană care cere cu stringenţă diversificarea surselor de aprovizionare cu energie. Suntem o ţară care adesea are excedent de energie electrică şi o exportă şi suntem o ţară care îşi propune să devină o importantă piaţă energetică pentru Europa de Sud-Est. De aceea, investiţiile în acest domeniu sunt o prioritate pentru Guvernul României, fie că discutăm de proiectele unor noi hidrocentrale, fie că discutăm de construcţia altor două reactoare nucleare la centrala de la Cernavodă, fie că discutăm despre retehnologizarea termocentralelor existente, toate acestea fac parte din pachetul de modernizare a sistemului energetic românesc şi de dobândire a soluţiilor ca România să fie un jucător important pe piaţa energiei în sud-estul Europei. Mai mult decât atât, România este unul din promotorii soluţiilor de diversificare a surselor de aprovizionare cu energie a Europei. De curând România a terminat interconectarea cu Ungaria, ceea ce îi permite să tranziteze gaze naturale către centrul Europei. România are proiectul PEOP de tranzit a ţiţeiului de la Marea Neagră înspre Marea Adriatică pe conductă, evitându-se riscurile de tranzit a strâmtorilor turceşti. Şi, nu în ultimul rând, România are proiectul de gaze Nabucco, alături de celelalte state ale Uniunii Europene sau proiectul AGRI, interconectorul Azerbaidjan – Georgia - România –Ungaria, către centrul Europei. Sunt proiecte în care oricine doreşte să investească în energie şi să facă profit, o poate face.

O altă zonă de mare interes pentru România, şi pe fondul a ceea ce se prefigurează a fi o viitoare criză a alimentelor, este agricultura. Probabil toţi ştiţi că România are o populaţie de circa 22 de milioane de locuitori, dar are un potenţial agricol capabil să satisfacă nevoile a 80 de milioane de locuitori. Valorificarea potenţialul agricol al României ne-ar permite să devenim un mare exportator de alimente. Ce ne trebuie? Avem efecte ale procesului de reîmproprietărire, care înseamnă că parte din terenurile agricole ale României încă sunt fărâmiţate şi trebuie generată o politică de consolidare a suprafeţelor, că trebuie irigaţii şi, în mod deosebit, ne trebuie o industrie alimentară modernă care să valorifice producţia agricolă, fie că ne referim la producţia animală sau la producţia vegetală. O industrie alimentară modernă este locul în care oricine va face investiţii va avea succes, dacă leagă producţia alimentară de producţia agricolă. Este un loc în care cine doreşte să investească, cu certitudine va avea satisfacţiile viitorului. Asta cu atât mai mult cu cât putem privi cu semne de întrebare şi cu îngrijorare la ce se întâmplă acum, în aceste săptămâni, în aceste luni pe piaţa mondială a alimentelor. Nu trebuie să neglijăm, aşa cum am neglijat toţi, oameni politici, bancheri, dar chiar şi oameni de afaceri, avertismentele cu privire la criza alimentară mondială. Astăzi specialiştii ne avertizează: Atenţie, poate urma o criză alimentară! România este una din ţările cu excepţional potenţial agricol şi care poate fi un motor regional al diminuării efectelor unei presupuse viitoare crize a alimentelor. Dar, repet, trebuie să cultivăm pământul. Spre deosebire de statele din Golf, unde am văzut cât efort este pentru a avea un pom verde, aici verdele este de la natură, de la Dumnezeu. Trebuie să avem inteligenţa, capacitatea de a valorifica avantajele pe care România le are din acest punct de vedere. Şi aş mai face o menţiune: se vorbeşte de hrana ecologică. România are în momentul de faţă 4 milioane de ha de teren ecologic pe care se pot creşte animale, se pot înfiinţa plantaţii şi producţia agricolă poate fi ecologică. Suntem ţara cu a doua suprafaţă de teren ecologic din Uniunea Europeană, după Franţa, care are 4,5 milioane de ha, teren ecologic.

Un domeniu poate de interes major privind la ceea ce România are – munte, mare, deal – este turismul. Avem o infrastructură de turism depăşită, care trebuie modernizată şi avem un potenţial pentru dezvoltarea infrastructurii de turism excepţional. Dacă vreodată veţi vrea să vedeţi cu adevărat România, să nu mergeţi pe şosele, vă recomand un elicopter. Trebuie să vă spun că sunt un om care a circulat în ţară pe şosele foarte mult, dar niciodată nu am descoperit România cum am descoperit-o din elicopter. De când sunt preşedinte, circul des şi cu elicopterul. Vă pot spune că imaginile sunt extraordinare, o ţară care are munţii împăduriţi, o ţară care, dacă mergeţi în zona centrală, veţi vedea cum curge apa minerală pe marginea drumului, pentru că nu este valorificată, o ţară în care se poate face în mod egal turism balnear şi turism pur şi simplu. Ce ne lipseşte pentru a valorifica aceste avantaje pe care România le are? Ne lipseşte exact infrastructura de turism şi infrastructura rutieră sau feroviară.

Un alt domeniu de mare interes pentru România este infrastructura însăşi. Este adevărat, România beneficiază de sume importante alocate de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere şi feroviare. Nu va fi însă suficient. Chiar dacă până în 2015 avem la dispoziţie 5 miliarde de euro de la Uniunea Europeană, cu certitudine România are nevoie de investiţii mult mai mari pentru a-şi dezvolta reţeaua de autostrăzi şi a-şi moderniza reţeaua de căi ferate. Este un alt loc în care cine vrea să investească poate să investească, cu atât mai mult cu cât, de curând, avem şi o lege favorabilă pentru parteneriatul public-privat.

Dacă am vorbit despre ce se mai poate face în România ca afacere aş trage o singură concluzie: orice. În România se poate investi eficient în orice domeniu, exact datorită acestui motiv – decalajul de dezvoltare dintre România şi alte state ale Uniunii Europene. Iar această diferenţă nu poate fi acoperită nici cu resursele bugetului de stat, nici cu resursele puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, ci atrăgând investiţii. Aşa cum vă spuneam la început, nu avem un mediu de afaceri ostil, investiţiile sunt garantate, firmele care sunt înregistrate în România pot achiziţiona terenuri, deci sunt toate condiţiile ca un investitor să se simtă bine în România, dacă şi noi – şi vă promit că acest lucru se va întâmpla – mai ajustăm din birocraţie. Cu siguranţă vom simplifica destule dintre legile despre care comunitatea de afaceri spune că sunt prea birocratice. Aş încheia mulţumindu-vă încă o dată pentru participarea la acest forum, asigurându-vă că, în modul cel mai sincer, am afirmat că este evenimentul anului din punct de vedere economic, şi nu neapărat pentru că mă aştept ca la acest forum să se semneze contracte, ci mă aştept ca, în urma acestui forum, oamenii de afaceri din Golf să descopere România. Vă mulţumesc mult!”

Departamentul de Comunicare Publică
08 Martie 2011

(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=12767&_PRID=lazi)

Mugur Isărescu: România a trecut prin primul ciclu capitalist


"Trebuie să învăţăm ceva din această recesiune mai lungă”, a afirmat şeful băncii centrale.

Isărescu a precizat că, între anii 2000-2008, România a înregistrat creştere economică, urmată de o scădere a economiei între anii 2008-2010, terminând astfel primul său ciclu capitalist. De asemenea, el a explicat că dacă economia are o viteză de creştere prea mare, "putem ajunge uşor la experienţe traumatizante”.

Şeful băncii centrale a afirmat că economia românească este stabilizată şi pregătită pentru un nou ciclu de creştere, dar a avertizat că este posibil ca dezechilibrele să revină, dacă politicile economice nu vor fi cele corecte.

"Deficitul extern s-a redus de la 12-14% în 2007-2008 la 4-5% şi sperăm să rămânem în zona aceasta", a spus guvernatorul BNR.

În ceea ce priveşte inflaţia, Isărescu a declarat că speră ca valoarea să scadă sub 4% la sfârşitul anului: “Până în vara acestui an, inflaţia anuală va fi de circa 7,2%-7,5%, apoi treptat, din luna august-septembrie, va scădea sub 4% lunar, nivel la care se va menţine până la sfârşitul anului”.

Conform declaraţiilor şefului BNR, creşterea economică ar putea depăşi 1.5% în acest an, dacă se vor face investiţii şi în agricultură şi dacă se vor accesa mai mult fondurile comunitare.

(sursa: http://www.b1.ro/stiri/economic/mugur-isarescu-romania-a-trecut-prin-primul-ciclu-capitalist-1198.html)

Tari ca Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite si Kuweit participa in aceste zile la Forumul economic al Consiliul de Cooperare al Golfului - Romania - Bucuresti: Oportunitati de afaceri in Europa Centrala si de Sud-Est. In cadrul intalnirilor oficiale dintre Ministrul roman al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi si reprezentantii acestor tari s-a discutat despre consolidarea raporturilor economice reciproce si oportunitati de investitii in Romania.
(sursa: http://www.capitalul.ro/component/jootags/Forumul%20economic%20al%20Consiliul%20de%20Cooperare%20al%20Golfului.html)

Mai multe amănunte relative la această întâlnire între Consiliul de Cooperare al Golfului şi România, pe http://gulf-romania.foruminvest.ro/

Mai multe amănunte relativ la ce este Consiliul de Cooperare al Golfului...

http://www.gccia.com.sa/

http://www.globalsecurity.org/military/world/gulf/gcc.htm

http://www.gcc-sg.org/eng/

http://en.wikipedia.org/wiki/Cooperation_Council_for_the_Arab_States_of_the_Gulf

No comments:

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.