Primul-ministru Emil Boc şi membrii Cabinetului s-au întâlnit astăzi într-o şedinţă de lucru în vederea pregătirii proiectului de buget pe anul 2009, ce va fi adoptat într-o viitoare şedinţă de guvern.
"Este o şedinţă informală de Guvern. Scopul ei este foarte clar: de a pregăti viitoarele şedinţe de Guvern consacrate bugetului. Fiind contra timp, întânirile noastre sunt absolut necesare pentru a pregăti fundamentarea bugetului pe 2009 din perspectiva actualei situaţii financiare a ţării şi din perspectiva obligaţiilor şi responsabilităţilor fiecărui minister", a afirmat premierul Emil Boc.
La invitaţia primului-ministru, preşedintele Traian Băsescu a participat la întâlnirea cu membrii Cabinetului Boc, şeful statului asigurându-i pe membrii Executivului de sprijin şi solidaritate.
"Mesajul meu către dumneavoastră este de deplină solidaritate. (…) Obiectivul meu major este acelaşi ca şi la formarea Guvernului: ţara să fie gestionată corect în anul 2009, resursele financiare să fie gestionate corect şi deciziile pe care le luaţi să fie corecte în raport cu realitatea economică a sfârşitului de an 2008 şi începutului de an 2009. (..) Vă asigur de solidaritatea mea faţă de fiecare dintre dumneavoastră şi faţă de Guvern ca instituţie", a afirmat preşedintele Traian Băsescu.
Preşedintele României, Traian Băsescu, a adresat un mesaj românilor cu prilejul sărbătorii Naşterii Domnului. Vă transmitem integral mesajul şefului statului:
„Dragi români,
Sărbătoarea Crăciunului, timp al bucuriei şi al solidarităţii, să vă aducă în case multă pace, belşug şi fericire alături de cei dragi.
Spiritul sărbătorii Naşterii Domnului să ne apropie de cei care au nevoie de noi, redescoperind sensul autentic al comunităţii şi al generozităţii umane.
Crăciun fericit! ”
Departamentul de Comunicare Publică 24 Decembrie 2008
REF: Sesizare de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989
Preşedintele României, Traian Băsescu, a trimis marţi, 23 decembrie a.c., preşedintelui Curţii Constituţionale, prof.univ.dr. Ioan Vida, în conformitate cu prevederile art. 146 lit. a) din Constituţia României şi ale art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989.
Vă prezentăm integral textul sesizării:
Bucureşti, 23 decembrie 2008
Domnului prof.univ.dr. Ioan Vida Preşedintele Curţii Constituţionale
În conformitate cu prevederile art. 146 lit. a) din Constituţia României şi ale art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, formulez următoarea
SESIZARE DE NECONSTITUŢIONALITATE a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989
Potrivit dispoziţiilor art. 77 din Constituţia României, înainte de promulgare Preşedintele României poate solicita verificarea constituţionalităţii legii. Am luat la cunoştinţă că prin Decizia nr. 1351 din 10 decembrie 2008 a Curţii Constituţionale, pronunţată în cadrul controlului anterior de constituţionalitate au fost respinse, cu opinia separată, sesizările formulate de către deputaţii aparţinând Partidului Democrat-Liberal şi Partidului Naţional Liberal, dar motivele pentru care formulez prezenta sesizare sunt diferite de cele expuse deja în sesizarea anterioară.
Astfel, motivele de neconstituţionalitate sunt următoarele:
I. Aspecte de ordin procedural 1. Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 fost adoptată cu încălcarea normelor constituţionale referitoare la procedura de legiferare, şi anume a principiului constituţional al bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituţie, precum şi a competenţelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit art. 75 alin. (1) Constituţie. Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, a respins propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a adoptat propunerea legislativă, însă cu un conţinut diferit faţă de conţinutul legii respinse în prima Cameră.
Propunerea legislativă avea ca obiect completarea dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 10/2001 prin introducerea a trei noi alineate ce vizau măsuri protecţioniste prin asigurarea urgentă a fondului de locuinţe pentru chiriaşii de bună-credinţă evacuaţi din locuinţele retrocedate foştilor proprietari, ale căror contracte de vânzare-cumpărare încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995 au fost desfiinţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, în vederea realizării echităţii sociale.
În raport de forma legii trimisă spre promulgare, varianta legii adoptată de Camera decizională se îndepărtează în mod substanţial atât de la textul propunerii legislative cât şi de la obiectul avut în vedere de iniţiatori.
II. Aspecte de fond Legea, în forma trimisă spre promulgare, conţine prevederi ce nu corespund exigenţelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea şi previzibilitatea normei juridice. Legea nu respectă principiul preeminenţei dreptului şi al separaţiei puterilor în stat, care presupune ca legiuitorul să nu intervină pe parcursul derulării unor proceduri administrative sau judiciare prin măsuri care să avantajeze una dintre părţi în detrimentul celeilalte, ori care să ducă la modificarea procedurilor juridice pe parcursul derulării proceselor existente în faţa judecătorului.
La 9 decembrie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Viaşu vs România, a identificat o disfuncţionalitate a legislaţiei române şi o practică administrativă care a afectat, şi poate încă afecta, şi pe viitor, un număr mare de oameni. Cadrul legal, stabilit de autorităţi pentru o categorie specifică de cetăţeni, respectiv beneficiarii măsurilor de restituire a bunurilor naţionalizate sau confiscate de statul comunist este apreciat ca inadecvat, iar modificările aduse nu sunt de natură să asigurare un just echilibru între diferitele interese incidente şi să determine realizarea efectivă şi rapidă a dreptului la restituire, în conformitate cu principiile preeminenţei dreptului şi al legalităţii. Or, prin ratificarea Convenţiei, Statul român şi-a asumat obligaţia de a stabili un cadru juridic intern compatibil cu aceasta.
1. Modificarea de la art. I pct. 10 din Lege a fost făcută cu încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie care prevede că legea se aplică numai pentru viitor. Prevederea legală modifică, pentru trecut, condiţiile de existenţă a sancţiunii nulităţii, restrângându-i sfera de aplicare, cu scopul de a valida înstrăinările unor imobile preluate fără titlu făcute în baza Legii nr. 112/1995. Nulitatea actului de înstrăinare a unor imobile preluate fără titlu valabil se poate pronunţa numai dacă acestea „sunt considerate astfel anterior intrării în vigoare Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, cu modificările şi completările ulterioare”. Textul, aşa cum este redactat nu respectă precizia şi previzibilitatea cerute de noţiunea de "legalitate", în sensul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, deoarece nu se precizează care este sensul noţiunii de „imobile preluate fără titlu valabil” înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 213/1998, din moment ce aşa cum a remarcat în repetate rânduri şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Cauza Păduraru c. României) noţiunile de „titlu valabil” şi „titlu nevalabil” în cazul imobilelor preluate de către stat au fost şi sunt controversate în jurisprudenţă generând şi amplificând insecuritatea juridică. Prin modificarea propusă, această insecuritate în loc să fie înlăturată este agravată, deoarece nici din legislaţia anterioară Legii nr. 213/1998, şi nici din jurisprudenţă nu rezultă univoc ce se înţelege prin imobile preluate fără titlu valabil, prima accepţiune legală fiind dată de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 şi apoi – dar fragmentar – de art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 10/2001, dar la care acum se renunţă, fără nicio fundamentare juridică. De asemenea, se restrâng actele juridice de înstrăinare considerate nule şi, implicit, se exclude controlul judecătoresc pentru o serie de contracte de vânzare-cumpărare, dar fără a se stabili ce se întâmplă cu hotărârile judecătoreşti pronunţate anterior.
Prin această reglementare se aduce şi o gravă atingere securităţii juridice şi stabilităţii raporturilor juridice. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că, în virtutea principiului separaţiei puterilor în stat, Parlamentul nu are dreptul să intervină în procesul de realizare a justiţiei neputând împiedica instanţele judecătoreşti de a-şi exercita atribuţiile prevăzute de art. 124 din Constituţie, de realizare a justiţiei. (Decizia nr. 6 din 11 noiembrie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 4 martie 1993).
2. Completarea de la art. I pct. 11 din legea trimisă spre promulgare, conform căreia ,,Contractele de vânzare - cumpărare încheiate în temeiul Legii nr. 112/1995, cu modificările ulterioare, sunt acte autentice şi constituie titlu de proprietate opozabil de la data încheierii acestora” conţine dispoziţii retroactive deoarece reglementarea vizează situaţii trecute şi nu în curs de derulare sau care se vor naşte în viitor. Mai mult, norma este echivocă şi imprecisă, ceea ce contravine principiului preeminenţei dreptului şi principiului securităţii juridice, întrucât face imposibilă interpretarea şi aplicarea ei unitară, de vreme ce nu rezultă dacă un contract de vânzare-cumpărare încheiat, în temeiul art. 9 Legii nr. 112/1995, dar având ca obiect un imobil preluat fără titlu valabil, constituie sau nu un titlu valabil şi „opozabil” adevăratului proprietar. De altfel, Curtea Constituţională a stabilit în jurisprudenţa sa în mod explicit şi constant că Legea nr. 112/1995 nu reglementează decât imobilele preluate cu titlu valabil, iar nu şi cele preluate fără titlu, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în acelaşi sens (Cauza Păduraru c. României) că „Legea nr. 112/1995 nu se aplică decât în cazul situaţiei bunurilor faţă de care statul deţinea un titlu de proprietate (paragrafele 26-30) şi că nicio altă dispoziţie internă nu acorda statului dreptul de a vinde un bun care se găsea de facto în patrimoniul său şi pentru care nu avea aşadar un titlu.”
3. Completarea de la art. I pct. 5 din legea trimisă la promulgare este neconstituţională, deoarece exclude de la restituirea în natură terenurile aferente imobilelor care au fost înstrăinate în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 112/1995 şi preluate de stat fără titlu valabil, fiind contrară dispoziţiilor art. 15 şi art. 16 din Constituţia României. În forma actuală a legii nu a fost reglementat regimul juridic al acestor bunuri, astfel că au putut fi restituite în natură.
4. Prin art. I pct. 2 se abrogă alin. (2) al art. 2 din forma anterioară a Legii nr. 10/2001, iar din acest moment, persoanelor cărora le-au fost preluate imobile fără titlu valabil li se neagă, implicit, calitatea de proprietar ce, anterior, le fusese în mod explicit recunoscută, cu toate efectele ce decurgeau din acest articol, deşi, în cazul preluărilor de facto nu au fost lipsite de prerogativa dispoziţiei. În ceea ce priveşte obiectul de reglementare al Legii nr. 10/2001, în jurisprudenţa sa Curtea a stabilit că imobilele preluate de stat fără titlu valabil, nu au făcut obiect al dreptului de proprietate al statului acesta exercitând doar atributele posesiei şi folosinţei. De aceea „ măsurile cuprinse în lege nu sunt aplicabile acelor locuinţe cu privire la care statul nu a dobândit, legal, dreptul de proprietate. ” (Decizia Curţii Constituţionale nr. 482/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 4 februarie 2004). Şi anterior în jurisprudenţa sa, Curtea a statuat că imobilele preluate de stat fără titlu nu pot face obiect al dreptului de proprietate al acestuia. (Decizia Curţii Constituţionale nr. 73 din 19 iulie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995).
5. La art. I pct. 13, s-a dispus completarea art. 46 cu alineatul (4), conform căruia „persoana îndreptăţită are obligaţia de a urma calea prevăzută de prezenta lege, după intrarea acesteia în vigoare” şi că „prevederile prezentei legi se aplică cu prioritate”. Prevederea adoptată din dorinţa de a consacra in terminis caracterul special al Legii nr. 10/2001 şi aplicarea cu prioritate a procedurilor administrative şi judiciare reglementate prin această lege este susceptibilă de interpretări diverse, încălcând principiul legalităţii stabilit în sensul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, întrucât nu se arată care sunt condiţiile şi limitele de aplicare „prioritară” a Legii nr. 10/2001, iar pe de altă parte, dispoziţia se află în contradicţie cu dispoziţiile art. 21 din Constituţie care garantează accesul liber la justiţie, deoarece persoana îndreptăţită, care nu a fost lipsită decât de atributele posesiei şi folosinţei, păstrând prerogativa dispoziţiei, putea uza de calea dreptului comun pentru readucerea în patrimoniu a bunului aflat în posesia unui neproprietar. Neconstituţionalitatea apare ca fiind şi mai evidentă în contextul abrogării art. 2 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.
Consacrarea bunei-credinţe ca o cauză de asanare a nulităţii absolute a actelor de înstrăinare a imobilelor preluate fără titlu valabil nu poate avea semnificaţia juridică a unui fine de neprimire a cererii în revendicare a proprietarului iniţial deoarece „ar însemna a lipsi de eficienţă art. 2 alin. (2) din lege, încălcându-se astfel un principiu fundamental de interpretare, "actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat", potrivit căruia un act juridic trebuie interpretat în sensul producerii de efecte juridice şi nu în acela al lipsirii lui de orice efect.” (Decizia nr. 69 din 18 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 3 aprilie 2003).
Astfel, în cadrul aceleiaşi categorii de persoane există două situaţii diferite, respectiv, până în prezent unele persoane au obţinut hotărâri definitive şi irevocabile, prin care s-a constatat că nu au pierdut calitatea de proprietar, iar cele ale căror litigii sunt în curs de judecată nu vor mai putea obţine această recunoaştere, ceea ce contravine şi dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie. Mai mult, legea nu reglementează situaţia juridică a acestei categorii de persoane, respectiv modalitatea concretă în care acestea vor beneficia de măsuri reparatorii.
Domnule Preşedinte al Curţii Constituţionale, Distinşi membri ai Plenului Curţii Constituţionale,
În considerarea argumentelor expuse mai sus vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că prevederile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 sunt neconstituţionale, fiind contrare dispoziţiilor art. 1, art. 15, art. 16, art. 20, art. 21, art. 44, art. 61 şi art. 75 din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU
Departamentul de Comunicare Publică 23 Decembrie 2008
COMUNICAT DE PRESĂ (24 decembrie 2008)
Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat astăzi, 24 decembrie a.c., Decretul pentru promulgarea Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe.
Departamentul de Comunicare Publică 24 Decembrie 2008
Parlamentul a validat, prin vot secret, politicienii înscrişi pe lista domnului Boc:
La început a fost împărţirea ministerelor. Astfel...
PD-L ia finanţele şi transporturile, PSD - internele: Vezi cum s-a împărţit azi Guvernul
După o întâlnire care a durat în jur de 80 de minute, PSD şi PD-L au anunţat modul în care şi-au tranşat ministerele. Astfel, PSD a obţinut Ministerul Internelor şi Administraţiei, confirmând informaţiile vehiculate în ultimele zile, potrivit cărora, pedelistul Vasile Blaga nu ar mai prinde un loc în Executiv nefiind susţinut de preşedintele Traian Băsescu.
În schimb, PD-L a obţinut ambele ministere economice – Finanţele şi Economia, dar şi cele două ministere care îşi vor gestiona cele mai multe fonduri – Transporturile şi Ministerul Dezvoltării Regionale. Pe lista PD-L se mai află Apărarea, Comunicaţiile, Cultura, Tineretul şi Turismul. Pesediştii au mai obţinut ministerele sociale – Munca, Educaţia, Săntatea, Agricultura, dar şi Mediul şi Ministerul pentru IMM-uri. La acestea se adaugă Ministerul de Externe şi funcţia de ministru delegat pentru relaţia cu parlamentul. La sfârşitul discuţiilor, Mircea Geoană a refuzat să dezvăluie care a fost ministerul pe care social-democraţii l-au ales primul, informaţii neoficiale arătând că ar fi fost vorba de portofoliul dorit de Vasile Blaga, Internele.
Ministerele PSD :
1)Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
2) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării
3) Ministerul Sănătăţii
4) Ministerul Agriculturii
5) Ministerul Admnistraţiei şi Internelor
6) Ministerul Afacerilor Externe
7) Ministerul Mediului
8) Ministerul IMM-urilor şi mediului de afaceri.
+ funcţia de vicepremier, care va avea în subordine Departamentul pentru Afaceri Europene
+ ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul
Ministerele PD-L:
1) Ministerul Finanţelor Publice
2) Ministerul Infrastructurii şi Transporturilor
3) Ministerul Economiei
4) Ministerul Apărării Naţionale
5) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei
6) Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
7) Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional
8) Ministerul Tineretului şi Sportului
9) Ministerul Turismului
Ministerul Justiţiei - un independent
(Sursa: Gândul, http://www.gandul.info)
Apoi s-au ales miniştrii...
Premier: Emil Boc (PD-L) Emil Boc, născut în 1966, este absolvent al facultăţii de Istorie şi Filosofie din Cluj şi al Facultăţii de Drept. Începând din 1996 este înscris ca avocat în Baroul Cluj. Din 2000 este doctor în drept constituţional şi instituţii politice, iar în prezent ocupă postul de conferenţiar univeristar la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică şi la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. Începând cu 2005 Emil Boc este preşedintele executiv al Partidului Democrat şi lider al Grupului parlamentar PD din Camera Deputaţilor. În 2004 a fost ales primar al oraşului Cluj-Napoca, iar în 2008 a fost reales din primul tur, cu 76,2% din voturi.
Vicepremier: Dan Nica (PSD) Dan Nica, născut în 1960, a absolvit Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, din Iaşi şi este doctor în Ştiinţele Comunicării. Este în politică din 1996, când a obţinut un mandat de deputat din partea PDSR şi de membru în Comisia parlamentară pentru industrii şi servicii. Din 2003 până în prezent este preşedintele organizaţiei judeţene PSD Galaţi, iar din 2005, vicepreşedinte PSD.
Miniştrii PSD
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale: Marian Sârbu
Marian Sârbu, născut în 1958, este licenţiat în Drept. Din 1994 este membru al Biroului Executiv al PDSR. Între 2000 şi 2003 este deputat şi Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Între 2003 şi 2004 este Ministru delegat pentru Relaţia cu Partenerii Sociali.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: Ilie Sârbu Ilie Sârbu, licenţiat în teologie şi ştiinţe economice, membru PDSR din 1993. În 2001 devine Ministru al Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Din 2004 este preşedinte al organizaţiei judeţene PSD Timiş, iar din 2005 este ales vicepreşedinte al PSD. În urma demisiei Preşedintelui Nicolae Văcăroiu, Ilie Sârbu este ales Preşedinte al Senatului României, pe data de 28 octombrie 2008. Împătimit vânător, Ilie Sârbu este membru al mai multor asociaţii naţionale și internaţionale: Președinte al filialei A.J.V.P.S. Timiș, membru al Biroului Executiv A.G.V.P.S. România şi Vicepreşedinte al CIC (International Council for Game and Wildlife Conservation).
Ministerul Educaţiei şi Cercetării: Ecaterina Andronescu Ecaterina Andronescu este inginer, doctor în Ştiinţa şi Ingineria Materialelor Oxidice, Facultatea de Chimie Industrială, Universitatea Politehnică Bucureşti. Din 2004 până în prezent este Rector la Universitatea Politehnică din Bucureşti. Este membru PSD din 1996, iar între 2000 şi 2003 a fost Ministrul Educaţiei şi Cercetării în cabinetul Năstase. În 2002 a primit Ordinul Steaua României în grad de Cavaler.
Ministerul Sănătăţii Publice: Ionuţ Bazac
Ionuţ Bazac a absolvit Facultatea de Medicină Generală din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti. A fost secretar de stat în perioada decembrie 2000 - martie 2002, respectiv august 2004 - decembrie 2004. În 2003, s-a transferat la Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. Ion Bazac este membru fondator al Asociaţiei pentru Promovarea Tinerilor, organizaţie din care face parte şi Victor Ponta. În 2007, Ion Bazac a înfiinţat firma Forza Rossa, împreună cu soţia sa, Camelia Bazac şi holdingul Central European Finance din Luxemburg. Ulterior, firma a devenit reprezentatul Ferrari în România. Cei doi soţi deţin 52,5% din acţiuni, Ion Bazac fiind şi preşedintele acesteia. În mai 2008, Forza Rossa a inaugurat service-ul oficial Ferrari din România, în cadrul complexului din Otopeni. La ceremonia oficială au participat atât o delegaţie la nivel înalt din Italia cât şi mai mulţi proprietari români de Ferrari.
Ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul: Victor Ponta
Victor-Viorel Ponta, născut în 1972, a absolvit Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti, obţinând, în 2000, un master în Drept penal internaţional la Universitatea din Catania, Sicilia. În 2002, a absolvit Colegiul Naţional de Apărare, iar un an mai târziu a devenit doctor în Drept penal al Universităţii Bucureşti. Victor Ponta a fost procuror, coordonator al Biroului de Combatere a Spălării Banilor, Secretar de Stat, Şeful Corpului de Control al Guvernului şi ministru delegat pentru controlul implementării programelor cu finanţare internaţională şi urmărirea aplicării aquis-ului comunitar. Din 2002, Ponta este preşedintele Tineretului Social Democrat, iar din 2003, vicepreşedinte al Partidului Social Democrat.
Cristian Diaconescu, născut în 1959, a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. În 1999, a devenit doctorand al Facultăţii de Drept -Universitatea Bucureşti - tema "Protecţia personalităţii umane prin Convenţia Europeană a Drepturilor Omului". A fost vicepreşedinte pe domeniul Politica Internaţională şi relaţia cu comunităţile româneşti. Din 1995, este membru fondator în Fundaţia Colegiului Naţional de Apărare. Cristian Diaconescu a fost secretar de stat pentru Afaceri Bilaterale, Ministerul Afacerilor Externe, între decembrie 2000 şi ianuarie 2004. Între ianuarie 2004 şi martie 2004, a fost secretar de stat pentru Afaceri Europene, MAE, iar între martie 2004 şi decembrie 2004, ministrul Justiţiei.
Ministerul pentru IMM, Comerţ şi Mediu de Afaceri: Constantin Niţă
Constantin Niţă, născut în 1955, a absolvit Facultatea de Studii Economice Iaşi, Secţia Ec. Industriei şi Facultatea de Drept Iaşi. În 1999 devine doctorand al Facultăţii de Ştiinţe Economice Iaşi, doctor în economie - specializarea marketing. Între 1998 şi 2004 a fost membru al Biroului Executiv al Partidul Social Democrat. Între 2000 şi 2003 a fost deputat - secretar al Biroului permanent. Din februarie 2005, este viceliderul Grupului Parlamentar al PSD.
Ministerul Administraţiei şi Internelor: Gabriel Oprea
Gabriel Oprea, născut în 1961, a absolvit Colegiul Naţional de Apărare, Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti. Între 2003 şi 2004 a fost ministru delegat pentru Administraţia Publică, iar între 2004 şi 2008 a fost deputat PSD. În perioada 2004 - 2005, Oprea a fost membru al Biroului Coordonator Naţional al Partidului Social Democrat, iar din 2006, până în prezent este preşedintele Departamentului de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională. Din 2008 este profesor Universitar, Conducător de Doctorat - Academia Naţională de Informaţii.
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile: Nicolae Nemirschi
Nicolae Nemirschi, născut în 1959, a absolvit Institutul de Construcţii Bucureşti, Facultatea de Instalaţii. Nemirschi a obţinut un masterat în Drept Social European şi este doctorand la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină. În 1984 a fost inginer la Întreprinderea de Construcţii Hidrotehnice Constanţa - Canalul Dunare-Marea Neagră, iar mai apoi director adjunct la S.C. Mamaia SA, între 1990 şi 1992, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România, filiala Constanţa, în perioada 1998 - 2000 şi director general la Asociaţia Patronală Mamaia. Între anii 2000 şi 2004, a fost director executiv şi arhitect şef în Primăria Municipiului Constanţa. În prezent este Preşedinte al Zonei Metropolitane Constanţa şi Vicepreşedinte al Comitetului Naţional al Zonei Costiere.
Miniştrii PD-L
Ministerul Economiei: Adriean Videanu
Adriean Videanu, născut în 1962, a absolvit Facultatea de Transporturi din cadrul Politehnicii Bucureşti, secţia Autovehicule Rutiere (AR). În liceu şi, apoi, în facultate, a jucat volei (divizia B) şi apoi fotbal de performanţă pentru Petrolul Videle (divizia C), alături de unul dintre cei doi fraţi ai săi, Marian Videanu. Este în ploitică încă din 1990, când a obţinut un mandat de deputat de Teleorman. În 2004 a fost ales primar general al Bucureştiului, după alegerea lui Traian Băsecu în fruntea statului român. Adriean Videanu este căsătorit şi are doi copii.
Ministerul Finanţelor: Gheorghe Pogea
Gheorghe Pogea, născut în 1955, a absolvit Facultatea de Ştiinţă şi Ingineria Materialelor - Institutului Politehnic Bucureşti. Între 2000 şi 2005 a fost preşedinte al BPJ al PD, filiala Hunedoara, Partidul Democrat. Pogea a fost coautor al Programului de Guvernare al Alianţei D.A. PNL-PD. În iunie 2006 a fost retras de PD din Guvern, pentru a se forţa desfiinţarea funcţiei de ministru de stat.
Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii: Radu Berceanu
Radu Berceanu, născut în 1953, a absolvit Institutul Politehnic Bucureşti - Facultatea de Construcţii Aeronave. Între 1998 şi 2000 a fost ministru al Industriei şi Comerţului. În perioada 2006 - 2007, Radu Berceanu a fost ministru al Transporturilor şi Industriilor. Între 2004 şi 2006, respectiv 2006 - 2008, Berceanu a fost vicepreşedinte al Senatului. Radu Berceanu este membru PD de la înfiinţare, preşedintele organizaţiei PD Dolj de la înfiinţare şi până în prezent, secretar, vicepreşedinte executiv şi vicepreşedinte al PD.
Ministerul Apărării Naţionale: Mihai Stanişoară
Mihai Stănişoară, născut în 1962, a absolvit Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic Timişoara. În 2001, devine secretar executiv al Biroului Permanent Naţional al Partidului Democrat. În martie 2007, Stănişoară devine consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională. Până în februarie 2005 a fost vicelider al Grupului Parlamentar al PD. Până în martie 2007, a fost preşedinte al comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Mihai Stănişoară este membru în CSAT.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei: Vasile Blaga
Vasile Blaga, născut în 1956, a absolvit Institutul Politehnic "Traian Vuia" Timişoara, Facultatea de Mecanică. Are specializare vamală în Austria şi Germania, Colegiul Naţional de Apărare. Între 2004 şi 2007, Vasile Blaga a fost ministrul Administraţiei şi Internelor. Vasile Blaga este căsătorit şi are doi copii.
Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional: Toader Paleologu
Toader Paleologu, născut în 1973, are o diplomă de studii aprofundate în filosofie, Universitatea Paris I Sorbonne. În 2005, a fost numit ambasador al României în Regatul Danemarcei şi Islanda. Din 2003, este conferenţiar la European College of Liberal Arts din Berlin. Toader Paleologu este fiul eseistului şi ambasadorului Alexandru Paleologu.
Ministerul Tineretului şi Sportului: Monica Iacob Ridzi
Monica Iacob Ridzi, născută în 1977, este doctor în ştiinţe inginereşti, Universitatea din Petroşani, Facultatea de Drept. Din 2007 şi până în prezent este deputat în Parlamentul European, membru al grupului PPE-DE. În perioada septembrie 2005 - decembrie 2006 a fost observator în Parlamentul European. Monica Iacob Ridzi este fondator al ONG-ului "Democraţie pentru femei".
Ministerul Turismului: Elena Udrea
Elena Udrea, născută în 1973, a absolvit Facultatea de Ştiinţe juridice şi administrative, Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir" şi este doctorand la Universitatea Naţională de Apărare "Carol I". Între 2004 şi 2005 a fost numită consilier general al Municipiului Bucureşti, iar în 2005 - consilier de stat, şeful cancelariei preşedintelui. Elena Udrea este vicepreşedinte al PD-L.
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale: Gabriel Sandu
Gabriel Sandu, născut în 1963, a absolvit Academia de Studii Economice Bucureşti, Facultatea de Comerţ. Gabriel Sandu este în prezent vicepreşedinte al PD-L şi, din 2005, membru în Comisia pentru Politică economică, reformă şi privatizare.
Ministerul Justiţiei: Cătălin Predoiu
Cătălin Predoiu, născut în 1968, a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti, în 1991. A urmat ulterior un program de instruire în practica dreptului comercial la Baroul din Caen, Franţa (1994) şi a obţinut titlul ştiinţific de doctor în Drept Comercial, summa cum laudae, la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti (2004). Cătălin Predoiu a practicat avocatura în cadrul unor importante firme din domeniu. În 1996 a fondat o importantă casă de avocatură. Predoiu a făcut parte din Comisia Permanentă a Uniunii Naţionale a Barourilor din România (din 2007), Consiliul de Administraţie al CEC SA (din 2007). În perioada 2003-2007, Predoiu a fost membru în Consiliul Baroului Bucureşti. Cătălin Predoiu a mai fost ministru al Justiţiei şi în Guvernul Tăriceanu.
(Sursa: Antena3.ro)
Apoi presa a citit averea miniştrilor desemnaţi de cele două partide:
Radu Berceanu: conturi: 1.606.100 euro + 441.500 ron 3 case 2 maşini
Vasile Blaga: conturi: 204.273 ron + 44.090 dolari + 563.111 euro 4 terenuri + 2 case 1 maşină + 1 motocicletă
Ilie Sârbu: conturi: 30.934 euro + 28.352 ron + 22.223 dolari 1 casă
Cristian Diaconescu: conturi: 10.000 ron 2 terenuri + 4 case 1 maşină
Monica Iacob-Ridzi: 5 terenuri 7 case
Ecaterina Andronescu: 105.870 euro + 290.000 ron 1 casă 1 maşină
Marian Sârbu: 109.800 euro + 56.000 ron 1 casă 1 maşină
Victor Ponta: conturi: 59.750 ron + 200.000 euro 1 teren + 3 case 1 maşină
Gabriel Oprea: conturi: 3.605.379 euro + 58.704 ron 1 teren + 6 case
Constantin Niţă: conturi: 32.400 euro + 9.816 ron 6 terenuri + 2 case
Dan Nica: conturi: 228.302 ron + 20.000 euro + 16.292 euro 1 casă 1 maşină
Mihai Stănişoară: conturi: 52.300 euro + 71.200 dolari + 92.735 ron 2 terenuri + 2 case 1 maşină
Elena Udrea: bijuterii de peste 50.000 de euro, peste 100.000 de euro câştigaţi din avocatură o casă, un apartament, 50% din firma Dalli
George Pogea: conturi: 1.500 ron un teren intravilan, o casă de vacanţă şi un apartament.
Gabriel Sandu: conturi: 48.888 ron
Theodor Paleologu: conturi: 20.000 euro 2 terenuri + 2 case
Nicolae Nemirschi: conturi: 450.689 ron 1 casă 2 maşini
În final, prin vot secret, Parlamentul a validat Guvernul Boc cu o majoritate relaxantă care dovedeşte că actuala coaliţie funcţionează în parlament.
Guvernul Boc a depus jurământul, luni seară, la Palatul Cotroceni Miniştrii Cabinetului Emil Boc, învestiţi de Parlament, au depus luni seară jurământul în faţa preşedintelui Traian Băsescu. Ceremonia a avut loc la Palatul Cotroceni.
Ceremonia a început cu intonarea imnului de stat, după care a fost citit decretul prin care sunt numiţi membrii noului Executiv. Emil Boc a fost primul care a depus jurământul.
La Palatul Cotroceni au fost prezenţi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Mircea Geoană şi Roberta Anastase, şi numeroşi reprezentanţi ai PD-L şi PSD
Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului au depus individual jurământul, iar Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.
Traian Băsescu: Guvernul este rezultatul unui compromis politic în interes public
La finalul ceremoniei de la Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu a subliniat că Guvernul este rezultatul unui compromis politic în interes public. "Trebuie să menţionz că, în sfârşit, îmi văd visul cu ochi, adică un guvern transparent susţinut în Parlament. Un Guvern asumat de o majoritate parlamentară", a declarat Băsescu.
Preşedintele a mulţumit ambelor partide că au fost capabile să realizeze compromisul în interes public."Am convingerea că nu a fost un compromis uşor. A fost un compromis, însă, care nu compromite. A fost un compromis făcut pentru a trece peste o etapă dificilă şi vreau să cred că acest Guvern îşi va duce misiunea până în 201, cu etapa de dificultate economică depăşită", a mai spus Băsescu.
Emil Boc: Cred în parteneriatul cu preşedintele României
Premierul Emil Boc a declarat după depunerea jurământului că va fi un "susţinător desăvârşit" al parteneriatului cu Parlamentul şi crede în parteneriatul cu şeful statului şi a dat asigurări că interesul public va sta la baza activităţii noului Executiv.
"Cred în parteneriatul cu preşedintele României. Voi fi un susţinător desăvârşit al parteneriatului cu Parlamentul. Cred de asemenea în parteneriatul cu Biserica, în capacitatea noastră ca împreună să putem rezolva multe dintre problemele pe care separat nu le putem rezolva", a declarat Boc. VEZI VIDEO
Guvernul Boc a primit, luni seară, votul de învestitură cu 324 de voturi pentru şi 115 împotrivă. Astfel, au fost validate programul şi lista Guvernului PD-L-PSD.
După anunţarea rezultatelor, Emil Boc a declarat că: "Această echipă îşi va pune toată priceperea şi ştiinţa pentru a reda românilor speranţa că putem să ducem ţara în direcţia bună, să îi asigurăm stabilitate şi, prin măsurile guvernamentale pe care le vom lua, prin colaborarea cu dumneavoastră, vom da stabilitate ţării şi speranţa de mai bine în România. Aşa să ne ajute Dumnezeu!"
Noul şef al Executivului a precizat că astăzi, la ora 14.00, va avea loc prima şedinţă a guvernului său, după ce fiecare ministru îşi ia în gestiune ministerul. El a refuzat să spună cine va fi secretar general al Guvernului, spunând în glumă că este "secret".
Politica se duce astăzi numai în jurul înjurării vecinului de Parlament. Clasa noastră politică a ajuns la un asemenea grad de specializare în înjurături de calitate superioară, încât populaţia a început să reacţioneze asemeni câinilor de luptă, nu mai suportă prezenţa "adversarilor" politici. Adesea cetăţenii uită că ei nu pot fi adversarii politici ai altor cetăţeni, dar mai ales uită că ar trebui să fie uniţi pentru ca politicienii adevăraţi să nu le încalce drepturile, năzuinţele, visele, istoria... Iată ştirea aberaţiilor sociale care se produc astăzi (urmăriţi reacţia SPP, absolut neprofesionistă după părerea mea de nespecialist, care, acoperindu-şi capul, practic nu pot vedea ce se întâmplă şi pun în pericol viaţa celui apărat... noroc că nu a fost ceva mai grav):
Ion Iliescu a fost atacat cu monede şi huiduit la comemorarea eroilor Revoluţiei
Ceremonia de comemorare a eroilor Revoluţiei nu a fost lipsită de incidente. Ion Iliescu a fost atacat cu monede de revoluţionari, împins în îmbulzeala creată şi huiduit. A fost nevoie de intervenţia SPP-iştilor pentru ca fostul preşedinte al României să scape de furia revoluţionarilor.
Incidentul a avut loc în această dimineaţă în Cimitirul Eroilor. Mai mulţi revoluţionari nu au fost de acord ca Ion Iliescu să ţină un discurs cu ocazia manifestărilor din cimitir.
Aceştia au aruncat cu monede în Ion Iliescu. Mai mult, au vrut să arunce şi cu ouă stricate.
Cei prezenţi l-au numit pe Iliescu "masacrator" şi au susţinut că monedele au reprezentat cei 30 de arginţi care se aruncă trădătorului.
Ion Iliescu a fost huiduit şi lovit cu ouă în Piaţa Revoluţiei.
Ion Iliescu a fost, din nou, protagonistul unor scene violente la festivităţile prilejuite de aniversarea a 19 ani de la Revoluţie. Fostul preşedinte al Românie a fost huiduit şi agresat verbal de către un bărbat de 78 de ani. Mai mult, acesta a aruncat cu ouă în Iliescu. Bătrânul a fost imobilizat imediat de ofiţerii SPP şi a fost reţinut de poliţie. La câteva ore după incidentul din Piaţa Revoluţiei, fostul preşedinte a fost huiduit şi la manifestările din faţa Televiziunii Române.
Un bătrân a încercat să se apropie de fostul preşedinte al României şi pentru că nu a reuşit a început să-l înjure şi să arunce cu ouă în el. A fost înlăturat ulterior de poliţie şi jandarmi.
"Nu scapă el, bolşevicul Iliescu, care mi-a omorât copiii. 17 ani am făcut la Aiud şi părinţii i-a împuşcat la canal. Este o ruşine naţională" a strigat bătrânul către camerele de vederi.
Ion Iliescu a declarat pentru Realitatea TV că ultimele incidentele nu sunt decât actele unor dezaxaţi. "E ura tâmpită a unor oameni lipsiţi de cultură, lipsiţi de moralitate elementară şi de respect", a declarat Ion Iliescu.
Persoana care l-a agresat luni pe Ion Iliescu a fost audiată de poliţiştii Secţiei 1 şi poate fi cercetată penal numai dacă fostul preşedinte depune plângere la poliţie, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei, Christian Ciocan. Conform aceleiaşi surse, Constantin Georgescu, bărbatul de 78 de ani care l-a agresat verbal pe Ion Iliescu, va fi amendat cu 200 de lei pentru tulburarea ordinii publice.
SPP-ul îi recomandase lui Ion Iliescu să nu participe astăzi, la evenimentele dedicate Revoluţiei din 1989, tocmai din cauză că ar fi putut fi ţinta unor atacuri, însă demnitarul nu a dorit să ţină cont de acest sfat, au declarat, pentru NewsIn, surse din Serviciul de Protecţie şi Pază.
Discurs al Primului-ministru Călin Popescu-Tăriceanu – Starea Economico-Financiară în 2008
Doamnelor şi domnilor, stimaţi cetăţeni În ultimii 4 ani, am avut onoarea de a fi Primul Ministru României şi de a lucra pentru români. Sunt astăzi aici pentru a face un bilanţ al guvernării liberale şi, mai important, pentru a reaminti care sunt priorităţile României, astăzi, în contextul crizei economice mondiale. Vreau să fiu cât se poate de clar: aceste priorităţi nu sunt doar ale unui anumit partid politic, ale Puterii sau ale Opoziţiei. Ele sunt ale României. În ultimii 4 ani, împreună cu românii, am reuşit să aducem România în Uniunea Europeană, am reuşit să avem o creştere economică fără precedent, care a dus la dublarea salariilor şi pensiilor. Toate acestea au fost posibile pentru că am guvernat responsabil şi pentru că am pus în aplicare politici liberale, de dreapta.
Astăzi, românii sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, produsele româneşti se găsesc în toate capitalele din lume, iar valorile româneşti sunt recunoscute şi respectate în lume. Astăzi, clasa de mijloc din România este mai puternică şi este pregătită să contribuie pentru ca ţara să nu fie afectată semnificativ de criza economică. Ştiu că sunt încă români care nu au simţit pe deplin beneficiile creşterii economice. Sunt primul care spune că se poate mai bine şi de aceea trebuie să continuăm să încurajăm economia de piaţă şi libertăţile individuale. Nu trebuie să ne întoarcem în trecut, la politici de stânga, care şi-au dovedit deja ineficienţa. Constat cu îngrijorare că primele măsuri anunţate de noua coaliţie de guvernare PD--PSD sunt de stânga, începând cu renunţarea la cota unică de impozitare şi continuând cu promisiuni sociale iresponsabile. Aceste promisiuni nu pot fi respectate şi vor duce la creşterea taxelor şi impozitelor pentru firme şi românii care muncesc mai mult, cei care pot asigura continuarea creşterii economice.
Astăzi, românii au aşteptări şi speranţe foarte mari. În acelaşi timp, în contextul crizei economice, românii sunt îngrijoraţi de viitorul lor. Românii sunt îngrijoraţi pentru siguranţa slujbei lor, părinţii sunt îngrijoraţi pentru viitorul copiilor lor. Prioritatea României este de a trece cu bine peste criza economică mondială, adică să asigurăm slujbele românilor şi să creăm noi locuri de muncă, să scădem taxele şi impozitele pentru a încuraja munca şi dezvoltarea economiei. În faţa acestei crize economice mondiale, care afectează şi pe cele mai puternice state, trebuie să continuăm să punem în aplicare acele politici care au dat rezultate. Acestea sunt politicile de dreapta. Prin bilanţul de astăzi, voi arăta că Guvernul liberal pe care l-am condus a lăsat o economie pregătită să facă faţă crizei mondiale. Dacă vom continua să punem în aplicare politicile de dreapta, atunci economia României va depăşi această criză şi va ieşi mai întărită. Din 28 decembrie 2004, de când am condus prima şedinţă de guvern şi până astăzi, acţiunile pe care le-am întreprins au fost orientate către stimularea creşterii economiei şi către crearea de noi locuri de muncă. Guvernul pe care l-am condus şi-a asumat ca obiective consolidarea democratică, întărirea statului de drept, creşterea economică, creşterea nivelul de trai şi integrarea în Uniunea Europeană.
În ceea ce priveşte creşterea economică unde ne aflăm azi din punct de vedere al stării economico-financiare? Am introdus cota unică şi alte măsuri liberale pentru ca românii care muncesc mai mult să câştige mai bine. Am încurajat investiţiile în economia românească. Am îmbunătăţit gradul de colectare la buget şi am investit zeci de miliarde de euro în educaţie, sănătate, agricultură sau infrastructura. Toate aceste măsuri au permis dezvoltarea fără precedent a economiei. 2008 va fi anul cu cel mai mare PIB din istoria României. El se va situa cu 40 % peste nivelul din 1990, în condiţiile în care societatea noastră a parcurs o perioadă dificilă de restructurare, în urma căreia am ajuns să avem azi o economie funcţională de piaţă, stabilă şi competitivă, independentă de factorul politic. În evaluarea stării actuale nu trebuie uitat că trei ani la rând ne-am confruntat cu inundaţii şi secetă, care au diminuat foarte mult rezultatele economice. Ele au putut fi însă compensate – ca urmare a politicilor orientate către sectoarele moderne (industrie şi construcţii). Produsul Intern Brut pentru primele 3 trimestre din anul 2008 a fost mai mare cu 8,9% faţă de cel din semestrul I 2007, record absolut de creştere după 1990. Suntem acum – in termeni reali, cu 64% peste nivelul PIB-ului din anul 2000, când economia României şi-a început creşterea, şi cu 30% peste nivelul din 2004, când am preluat guvernarea. Acest indicator a ajuns în anul 2008 la echivalentul a 138 miliarde euro, ceea ce înseamnă că economia valorează în prezent mai mult decât dublu decât în 2004, când PIB a echivalat cu doar 61 mld. euro. Produsul intern brut din acest an este de 3,6 ori mai mare decât cel din anul 2000. PIB-ul pe locuitor este astăzi de 2 ori mai mare decât în 2004, 6500 euro faţă de 2800 euro în urmă cu 4 ani. Pentru români, această creştere a economiei româneşti a însemnat mai multe şanse de a îşi găsi slujbe mai bine plătite, în domenii de vârf şi cu salarii mari. Creşterea economică a făcut posibil ca sute de mii de români să îşi ia o casă şi milioane de români să îşi achiziţioneze o maşină. Ca urmare a progresului economic accelerat, România se apropie – cu cei 138 miliarde euro - de ţările cu potenţial mediu din punct de vedere al valorii PIB-ului în Europa. În prezent România a depăşit Ungaria şi se află aproximativ la acelaşi nivel cu Cehia. Dacă ne raportăm la media UE a PIB pe locuitor, România se situează azi la 43% din această medie, faţă de 34% în 2004, dovadă a accelerării procesului de convergenţă reală cu ţările dezvoltate ale Uniunii Europene. Perioada 2005-2008 poate fi considerată ca perioada cu cele mai mari investiţii din istoria modernă a României. România are deja doi ani de participare la piaţa unică europeană şi a obţinut în această perioadă cele mai bune rezultate, situându-se pe primul loc nu numai din punct de vedere al creşterii economice ci – cu atât mai important pentru viitor – şi din punct de vedere al dinamicii investiţionale. Practic toate tipurile de investiţii s-au multiplicat, dar cel mai mare progres se înregistrează în cazul investiţiilor străine. Iar acestea nu au venit în România de dragul cuiva, ci pentru că economia românească le oferă posibilitatea să fie profitabile şi să se multiplice. Atunci când am introdus cota unică de 16% in anul 2004, am spus că investiţiile străine vor fi atrase prin această măsură si că astfel se vor crea locuri de muncă si prosperitate. Mulţi din cei care astăzi laudă cota unică au făcut atunci, după cum ştiţi comentarii acide. Dacă după revoluţie, până în anul 2004, investitorii străini au investit cumulat în România 15 miliarde euro, azi vă pot spune că numai în ultimii 4 ani valoarea investiţiilor străine cumulate a atins 37 miliarde euro. În prezent există în economia românească un stoc de investiţii străine de peste 50 miliarde euro, care produc şi exportă bunuri şi servicii de aceiaşi calitate cu cele din Uniunea Europeană. Mai mult de 60% dintre acestea se regăsesc în industrie, construcţii, comunicaţii şi servicii pentru întreprinderi, producând efecte orizontale de accelerare a dezvoltării. Şi investiţiile interne cele din domeniul public şi privat s-au majorat substanţial. Am ajuns în România la o rată de investire de peste 34% în anul 2008, care ne situează de asemenea pe primul loc în Uniunea Europeană, pentru care ponderea medie a investiţiilor în PIB este de 21,3%. În cei 4 ani, investiţiile interne totale s-au majorat de la 8,1 mld. Euro în 2004 la 37 mld. euro în 2008, din care cele ale sectorului public de la 1,8 la 10 mld. euro. Sugestiv pentru starea economico-financiară actuală este faptul că dat fiind actualul potenţial, Comisia Europeană considera în Prognoza sa de toamnă 2008 că România se va menţine şi în 2009 pe o poziţie fruntaşă, şi anume locul 2 în ceea ce priveşte creşterea economică şi locul 1 în privinţa dinamicii investiţiilor totale. Amplul proces investiţional şi creşterea economică ridicată au asigurat o îmbunătăţire semnificativă a ofertei naţionale cu impact direct asupra exporturilor. Exportul de bunuri al României s-a majorat cu 80%, de la 19 la 35 miliarde euro, deşi chiar în acest an principalele noastre ţări partenere se află în dificultate, iar cererea mondială se diminuează. Este adevărat că modernizarea rapidă a economiei a condus la majorarea în mai mare măsură a importurilor, dar tendinţa a început să se estompeze începând cu anul 2007, semestrul II, astfel încât din decembrie 2007 să fie chiar sub dinamica exporturilor. Importul de bunuri de capital a fost categoria care şi-a majorat ponderea în total importuri, de la 16,7% în 2004 la aproape 19% în acest an, un semn al cererii de re-tehnologizare si modernizare a economiei noastre. Singura zonă in care economia romanească este vulnerabilă in prezent este deficitul de cont curent. Cu alte cuvinte, pentru că importăm mai mult decât exportăm. Deficitul comercial s-a adâncit ca o consecinţă a accelerării cererii interne, ajungând la 17,8 miliarde euro în 2007 şi la 19,3 miliarde euro în 2008. Adâncirea continuă a deficitului comercial a antrenat o evoluţie similară a soldului contului curent, ponderea acestuia în PIB majorându-se de la 8,4% în 2004 la 13,8% în anul 2007. Vreau să subliniez totuşi că în anul 2008 s-a stopat tendinţa ascendentă a ponderii deficitului contului curent în PIB, existând condiţii chiar pentru o reducere semnificativă în raport cu nivelul din 2007. Pe viitor, va trebui să promovăm o politică mult mai agresivă în a ajuta companiile româneşti în expansiunea lor regională. Investiţiile străine directe au contribuit semnificativ la finanţarea deficitului de cont curent, în special în anii 2005 şi 2006 (în proporţie de 76%, respectiv 86%), în contextul privatizării unor companii importante din sectorul energetic şi bancar. Acoperirea deficitului de cont curent prin investiţii străine directe a coborât la 42% în anul 2007, dar primele nouă luni ale acestui an semnalează o îmbunătăţire a participării investiţiilor străine directe la finanţarea deficitului de cont curent şi anume la 57%. Prioritatea de acum trebuie să fie păstrarea acestor investiţii şi atragerea de altele noi. Numai aşa vom reuşi să ne asigurăm că locurile de muncă sunt sigure că se vor crea noi locuri de muncă pentru români. Pentru a reuşi acest lucru, următorul Guvern trebuie să continue să pună în aplicare politicile economice de dreapta, cuprinse în Planul de creştere economică şi locuri de muncă. Am să trec la al doilea capitol al bilanţului şi anume situaţia financiară a economiei. România are astăzi cel mai mare buget din istorie. Datorită creşterii economice, veniturile bugetului general consolidat pentru 2008 sunt apropiate de nivelul întregului PIB al României din anul 2003. Reducerea cotei impozitului pe profit de la 25% la 16% şi introducerea cotei unice de 16% pe venituri a condus la mai mult decât dublarea veniturilor bugetare pentru mai multă exactitate: 177mld. lei în 2008 faţă de 74 în 2004. Aceste realizări au permis să se aloce sume mult mai mari pentru toate domeniile, de la educaţie, la sănătate, la agricultură sau infrastructură. Astfel am reuşit să construim sau să modernizăm peste 8000 de şcoli, să reabilităm peste 1000 de kilometri de drumuri rurale în peste 1700 de localităţi sau să achiziţionăm peste 1500 de noi ambulanţe pentru spitale. Veniturile bugetare din impozitul pe profit au fost în anul 2007 cu 63% mai mari decât cele din 2004; în primul semestru 2008 acestea s-au majorat cu încă 27,5%. Dacă în perioada 2001 – 2004, în condiţiile unui impozit pe profit de 25% s-au colectat din această sursă venituri în valoare de 16 miliarde lei, în perioada 2005 – 2008, în condiţiile unui impozit de numai 16% s-au colectat venituri din impozitul pe profit în valoare 41 miliarde lei. Numai încasările din 2008 ating nivelul colectat în toată perioada 2001 – 2004. Veniturile bugetare din impozitul pe venit au fost în anul 2007 mai mari decât dublul veniturilor din această sursă încasate în anul 2004; în semestrul I 2008 ele crescuseră suplimentar cu 35% faţă de aceeaşi perioadă din anul trecut. Aceste realizări au permis să se aloce sume mult mai mari pentru toate domeniile, fără a fi afectat deficitul bugetar. În medie, deficitul bugetar în perioada 2005 – 2008 a fost chiar mai mic, ca pondere în PIB, decât cel realizat în perioada 2001 – 2004, respectiv de 1,8% faţă de 2,4%. Situaţia financiară incomparabil mai bună pe care România o are în acest moment, este ilustrată şi de reducerea pronunţată a arieratelor din economie, a căror pondere în PIB scade de la 25% în 2004 la 14% în 2007 şi la aproape 10% în 2008. Prin dezvoltare şi creşterea exporturilor România şi-a mărit sensibil rezervele internaţionale. Practic, România are acum de 2,5 ori mai multă valută în visterie decât în anul 2004. Rezerva internaţională a crescut de la 12 miliarde euro în 2004 la aproape 30 miliarde în prezent. Această rezervă asigură sustenabilitate pentru importuri. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii prin rezervele valutare ale BNR s-a îmbunătăţit de la mai puţin de 5 luni în 2004 la aproape 6 luni estimat pentru sfârşitul acestui an. În ceea ce priveşte datoria externă, corespunzător necesarului pentru investiţii al sectorului privat datoria externă privată s-a majorat de la 19% din PIB în 2004 la 43% în PIB în septembrie 2008. Datorită acestei componente stocul total al datoriei externe şi-a majorat ponderea în PIB de la 35% în 2004 la 51% din PIB în septembrie 2008. Expansiunea datoriei externe private pe termen mediu şi lung a fost susţinută în principal de finanţarea oferită de băncile private, ponderea acestui tip de creditori majorându-se de la 41% în 2004 la 74% în septembrie 2008. Ceea ce doresc să vă spun este că prin politicile guvernamentale, noi am reuşit , pe cealaltă parte, să menţinem datoria publică externă la acelaşi nivel (circa 10 miliarde euro), deşi investiţiile publice s-au majorat de 5 ori. Important pentru sustenabilitatea resurselor valutare este şi faptul că raportul dintre datoria externă pe termen mediu şi lung (care se află în relaţie cu deficitul de cont curent) şi rezervele internaţionale ale BNR se menţine constant şi anume aproximativ 1,5. Ponderea creditelor acordate sectorului privat în PIB a crescut de la 17% în decembrie 2004 la 39% în septembrie 2008. Ponderea creditului acordat populaţiei în total credit, situată în decembrie 2004 la 29%, a depăşit la mijlocul anului 2006 pragul de 40%, crescând ulterior într-un ritm lent până la nivelul de 50% în septembrie 2008. In acelaşi timp, ponderea creditului în valută în totalul creditului acordat sectorului privat a coborât continuu în 2005 şi 2006, atingând un minim de 47,3%, după ce în decembrie 2004 se situase la nivelul de 62%, dovedind creşterea încrederii in stabilitatea monedei naţionale. În privinţa inflaţiei, anii 2005 – 2008 au reprezentat perioada în care inflaţia a coborât la un nivel cu o singură cifră şi, ceea ce este mai important, este că România nu mai este ţara din UE cu cea mai ridicată inflaţie. Dacă ne referim la inflaţia medie anuală – care reprezintă, conform Tratatului de la Maastricht, unul din criteriile decisive pentru trecerea la moneda euro – aceasta a coborât de la 11,9% în 2004 la 9% în anul 2005. Chiar dacă s-a trecut la o inflaţie cu o singură cifră, în anul 2005 încă ne situam pe ultimul loc în UE 27. În anul 2006 inflaţia medie anuală a scăzut la 6,6%, depăşind ca performanţă în ceea ce priveşte dezinflaţia, ţări ca Letonia şi Bulgaria. În prima parte a anului 2007, când şi contextul internaţional a fost favorabil, România a înregistrat o inflaţie de sub 4%. În partea a doua a anului 2007 pe plan internaţional s-a manifestat o adevărată „explozie” a preţurilor. Inflaţia a crescut vertiginos în toate ţările europene; în unele ţări aceasta chiar s-a dublat, efectul fiind mai vizibil chiar în anul 2008. România a avut o performanţă mai bună, inflaţia medie anuală ajungând la 7,7% faţă de 4,9% în 2007, în timp ce ţări ca Bulgaria, Estonia, Letonia şi Lituania au revenit la o inflaţie cu două cifre. De asemenea este de remarcat că în prezent România se află mai aproape de a îndeplini condiţiile Tratatului de la Maastricht în ceea ce priveşte inflaţia decât în 2004 sau 2005.
Aş dori acum sa trec la al treilea capitol referitor la mai multe locuri de muncă în economie şi mai bine plătite. Fundamentul creşterii economice a fost crearea de noi locuri de muncă, mai bine plătite. Dacă în perioada 2000-2004, guvernul de stânga a pierdut 1540.000 de locuri de muncă, în perioada 2005 – 2008, am creat 600.000 de noi locuri de muncă. În aceste zile, când criza economică mondială pune în pericol slujbele românilor, este important să continuăm să punem în aplicare politici de dreapta, prin care am creat sute de mii de noi locuri de muncă şi nu politici de stânga, care au dus la pierderea de slujbe. Dacă într-un context economic favorabil, guvernarea de stânga 2000-2004 a dus la pierderea a 150.000 de locuri de muncă, vă daţi seama la ce ne putem aştepta dacă se pun în aplicare aceleaşi politici de stânga, dar într-un context de criză economică mondială? Este un nou avertisment că măsurile de stânga anunţate de coaliţia de stânga PD-L-PSD vor duce la pierderea de sute de mii de locuri de muncă în perioada următoare. Între 2005-2008, am reuşit să creăm 600.000 de noi locuri de muncă pentru că am pus în practică politici de dreapta. Aceleaşi politici au asigurat şi creşterea salariilor, atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Există la această oră un număr mai mic de şomeri decât la începutul perioadei de tranziţie, in 1991, când şomajul a început să fie înregistrat statistic în România, anume 355 mii faţă de 386 mii şomeri în ianuarie 1992. Suntem printre statele membre ale Uniunii Europene caracterizate de o rată a şomajului relativ scăzută. O bună parte din aceste rezultate se datorează politicilor fiscale si bugetare pe care le-am promovat cu curaj, de cele mai multe ori în fata unei opoziţii îndârjite atât ale forţelor politice interne, cât şi din partea Fondului Monetar Internaţional sau ale unei bune părţi a analiştilor economici. 585.000 de locuri de muncă in plus înseamnă 585.000 de noi plătitori de taxe si impozite, tot atâţia contribuabili la fondul asigurărilor sociale de stat, de sănătate si la fondul de şomaj. Să ne uităm mai atent la cifrele privind câştigurile salariale. Pe primele 9 luni pentru care avem date in acest an, castigul salarial mediu net a crescut cu 25% fata de perioada a anului trecut. Nu am putut da majorari de salarii de 50% dintr-o data, datorita pericolelor pe care le-am explicat la acea vreme, însă am făcut majorari pe diverse nivele pana la 28% pentru dascali. Prin măsurile active luate, câştigul salarial mediu net a crescut cu 118%, de la 599 lei în 2004 la 1308 lei în iulie 2008. În aceeaşi perioadă, câştigul salarial mediu brut a crescut cu 116%, de la 818 lei la 1769 lei. Creşterea de 60% a câştigului salarial mediu brut prevăzută în Programul de guvernare, pe baza căruia am obţinut votul de investitură în 2004, fusese atinsă deja după primii 2 ani. In 18 ani, România nu a reuşit niciodată mai mult decât dublarea standardului de viata al romanilor intr-un mandat cum am reuşit noi acum. De aceea, clasa mijlocie este consolidata, iar pentru prima data după 1989 reprezintă o pătură semnificativa a contribuabililor, nu şi nu doar un simplu concept teoretic. PNL va continua să se lupte pentru ca următorul guvern să pună în aplicare acele politici economice de dreapta, care asigură dezvoltarea în continuare a clasei de mijloc. Urmarea acestor politici promovate de Guvern a fost o creştere importantă, chiar spectaculoasă a puterii de cumpărare a populaţiei şi o capacitate de finanţare mai mare a întreprinzătorilor mici şi mijlocii. Una dintre consecinţe a fost creşterea continuă a economiilor din sistemul economico-financiar-bancar care a condus la multiplicarea creditelor şi finanţărilor de investiţii. O altă consecinţă constă în faptul că din ce în ce mai mulţi români îşi cumpără o maşină, dobândesc o proprietate, pot să îşi găsească mult mai uşor un loc de muncă bine plătit în firme puternice. Fondul de locuinţe şi-a păstrat tendinţa ascendentă din ultimii ani, înregistrând 8271 mii locuinţe la sfârşitul anului 2007. În anul 2007 au fost date în folosinţă 47 mii locuinţe, cu 7,7 mii mai multe decât în anul precedent. În perioada 2005-2008 numărul de noi înmatriculări de autoturisme a fost de aproape 1,6 milioane de unităţi. În 2007 a fost înmatriculat pentru prima dată acelaşi număr de autoturisme ca în întreaga perioadă 2001-2004. Bugetele sociale gestionate de guvernul actual depăşesc cu mult alocările realizate în timpul guvernării 2000-2004. Pentru prima dată cheltuielile sociale au depăşit 10% din PIB, în timp ce cotele de contribuţii sociale s-au redus, după cum ştiţi, cu 10 puncte procentuale, demonstrând viabilitatea doctrinei liberale, aceea ca un grad de impozitare redus impulsionează activitatea economica si măreşte baza de impozitare. Urmare a politicilor susţinute ale Guvernului, rata sărăciei severe a înregistrat o scădere constantă, creşterea economică ridicată favorizând această evoluţie. Rata sărăciei severe înregistrată în anul 2006 a fost de 4,1% comparativ cu 5,9% în anul 2004. Cheltuielile pentru sănătate au crescut semnificativ, de la 8,5 mld. lei în 2004 la 20 mld. lei în 2008. Au fost realizate – urmare a alocărilor pentru investiţii - studiile necesare pentru proiectarea şi construcţia unui număr de 8 spitale regionale de urgenţă şi a 20 de spitale judeţene de urgenţă. Pentru prima dată s-au alocat 6% din PIB pentru educaţie. O societate modernă tratează cu demnitate şi respect pensionarii şi răsplăteşte meritele şi munca de-o viaţă. După 4 ani, pot spune ca acest Guvern a fost capabil să asigure pensionarilor un trai decent. Creşterea pensiilor nu este o măsură socială, vreau să subliniez, ci este pe de o parte rezultatul creşterii economice, iar pe de altă parte este răspunsul firesc faţă de contribuţia acestor oamenii la evoluţia întregii societăţi Guvernul s-a angajat să mărească pensiile cu 30%, valoare care a fost cu mult depăşită. În 4 ani valoarea punctului de pensie a crescut de 2,4 ori, de la 286,9 lei în decembrie 2004, la 697,5 lei începând cu luna octombrie a anului 2008, urmând ca la sfârşitul anului să ajungă la 699 lei. Puterea de cumpărare a pensiilor de asigurări sociale de stat va creşte în decembrie 2008 faţă de decembrie 2004 cu 110%. Si totodată, vreau să vă spun că am crescut pensia pentru agricultori de trei ori, de la 79 in decembrie 2004 la 240 in decembrie 2008. Trebuie de asemenea sa ne reamintim de recalcularea, iar apoi de majorarea pensiilor. După cum ştiţi, într-o prima etapa, peste 1,6 milioane de pensionari au avut recalculata pensia, in cel mai mare efort de îndreptare a sistemului făcut după 1989. Am reuşit astfel sa reparam erorile unor legi succesive, care diferenţiau intre oameni cu un grad de cotizare similar, in funcţie de anul in care au ieşit la pensie. Toţi cei care au avut pensiile recalculate au primit bani in plus, de la câteva sute de mii de lei pana la câteva milioane de lei vechi. Sigur că eu consider ca era necesar să facem ceva pentru pensionari, pentru că au avut puterea de cumpărare cel mai mult alterată. Solicit ca următorul Guvern să continue să crească pensiile, prin stimularea creşterii economiei. Creşterea pensiilor nu este o măsură socială, aşa cum am spus, ci o datorie pe care o avem faţă de cei care au contribuit la dezvoltarea României şi se poate realiza doar prin asigurarea creşterii economice. Mesajul meu către români este că trebuie şi putem să privim cu încredere în viitor. Tot ce am reuşit împreună în ultimii 4 ani, ne dă acest drept. Desigur, în contextul crizei economice mondiale, României nu îi va fi uşor. Dar suntem pregătiţi. Astăzi, avem o economie puternică, pregătită să facă faţă crizei economice. Mai mult, Guvernul pe care îl conduc a început să pună în aplicare un Plan de creştere economică şi locuri de muncă, care conţine măsuri realiste şi responsabile, de dreapta şi soluţii concrete, pentru a continua dezvoltarea economică, pentru ca slujbele românilor să fie sigure şi pentru a crea alte sute de mii de noi slujbe. Este un Plan care presupune investirea de peste 10 miliarde de euro în oameni şi firmele româneşti; un plan realizat împreună cu cei mai buni experţi economici şi care s-a realizat şi pe baza consultărilor pe care le am avut cu sprijinul economiştilor de la BNR. Solicit următorului Guvern să continue să pună în aplicare Planul de creştere economică şi locuri de muncă. Revin la ceea ce spunem la început, legat de priorităţile României. Fac un apel la coaliţia de guvernare PD-L-PSD să renunţe la programul pe care l-a anunţat. Este un program de stânga, nerealist, care va arunca România în trecut şi care va duce la instabilitatea economică, şomaj şi sărăcie. Este un program criticat la unison de jurnaliştii economici şi de experţii economici. Fac apel la coaliţia de guvernare PD-L-PSD să înţeleagă care sunt priorităţile României şi să continue să pună în aplicare Planul de creştere economică şi creare de locuri de muncă. Vreau să îi asigur pe români că, indiferent de răspunsul la această solicitare, eu, împreună cu Partidul Naţional Liberal vom continua să promovăm măsurile cuprinse în Planul de creştere economică şi locuri de muncă.
Vom face o Opoziţie de forţă, dar constructivă, prin promovarea priorităţilor României, o soluţiile pentru ca economia românească se continue să se dezvolte. Îi chem aşadar, pe toţi românii - de la jurnalişti, la economişti, la reprezentanţi ai societăţii civile – să îşi facă auzită vocea, pentru a se asigura astfel că următorul Guvern nu va pune în practică politici care vor duce România în trecut. Vreau să vă asigur că PNL va fi vocea românilor în Opoziţie. Vom critica fiecare eroare a următorului Guvern, fiecare derapaj spre stânga. Vom folosi toate armele pe care le avem în opoziţie pentru a ne asigura că România va continua pe drumul cel bun, că economia va continua să se dezvolte, iar românii vor avea o viaţă mai bună. În încheiere doresc să urez tuturor românilor Sărbători de iarnă cu bucurii şi un An Nou cât mai bun şi un Crăciun fericit. Vă mulţumesc.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 18.12.2008
Decizii ale Primului-ministru
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a semnat mai multe decizii de eliberare din funcţie.
Astfel:
Ø Domnul Marian Marius Dorin se eliberează, la cerere, din funcţia de şef al Cancelariei Primului-ministru. Decizia de eliberare din funcţie a fost semnată de către Primul-ministru în data de 17 decembrie 2008. Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, atribuţiile şefului Cancelariei Primului-ministru vor fi exercitate de către domnul Ion-Mircea Plângu.
Ø Domnul Mihnea Constantinescu se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru. Decizia a fost semnată de către Primul-ministru în data de 15 decembrie 2008 şi intră în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial.
În data de 17 decembrie, primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a semnat o serie de decizii privind eliberarea din funcţie a mai multor consilieri de stat din cadrul Cancelariei Primului-Ministru. Aceste decizii vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial:
Ø Domnul Petre Roman se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru, înalt reprezentant al Guvernului României pentru românii din străinătate.
Ø Doamna Valentina Conţescu se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Ø Domnul Constantin Ciupagea se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Ø Domnul Stejărel Nicolae Olaru se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Ø Doamna Bianka-Erna Szenczi se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Ø Domnul Rotileanu Nicolae se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Ø Domnul Florin Vodiţă se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Ø Domnul Ioan Roman se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Ø Domnul Adrian Ioan Titieni se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Ø Domnul Andrei Alexandrescu se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Ø Domnul Daniel Iliescu se eliberează,la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Ø Domnul Adrian Curaj se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Ø Domnul Tudor-Alexandru Chiuariu se eliberează, la cerere, din funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei Primului-ministru.
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a semnat, de asemenea, deciziile de eliberare din funcţie a următorilor secretari de stat:
Ø Domnul Daniel Chiţoiu se eliberează, la cerere, începând din data de 22 decembrie, din funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Atribuţiile preşedintelui ANAF vor fi exercitate, cu caracter temporar, până la numirea în funcţie a preşedintelui ANAF, de către domnul Eugen Ciorici, vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat al ANAF.
Ø Domnul Septimiu Buzaşu se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Transporturilor. Decizia intră în vigoare din data de 23 decembrie.
Ø Domnul Remus Pricopie se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Decizia intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Ø Doamna Zvetlana Preoteasa se eliberează, la cerere, din funcţia de secretar de stat la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Decizia intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 18.12.2008
Înfiinţarea Secretariatului Permanent pentru Dezvoltare Durabilă, prin decizie a primului-ministru
Primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu a semnat, în data de 17 decembrie 2008, decizia de înfiinţare a Secretariatului Permanent pentru Dezvoltare Durabilă, în structura Cancelariei Primului-ministru.
Scopul constituirii Secretariatului îl reprezintă asigurarea premiselor necesare promovării patrimoniului istoric şi cultural al comunităţilor locale din România, precum şi a proiectelor de dezvoltare durabilă în zona carpatică.
Secretariatul general are următoarele atribuţii:
- Urmăreşte implementarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă, precum şi a legislaţiei relevante în domeniu, inclusiv a legislaţiei ariilor naturale protejate
- Convoacă, cu aprobarea Primului-ministru, întâlniri periodice cu reprezentanţii instituţiilor cu atribuţii în domeniile relevante pentru scopul Secretariatului
- Urmăreşte îmbunătăţirea activităţii de conservare, dezvoltare economică durabilă şi valorificarea potenţialului ariilor naturale protejate din zona montană, în deplină concordanţă cu Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă
- Susţine promovarea unor proiecte de regenerare a pădurilor din munţii Carpaţi
- Promovează şi susţine proiecte de dezvoltare rurală şi de conservare a arhitecturii rurale tradiţionale în munţii Carpaţi
- Urmăreşte intensificarea şi diversificarea cooperării cu organisme internaţionale publice sau private cu activitate în domeniul dezvoltării economice durabile a ariilor naturale protejate
- Asigură susţinerea altor iniţiative, identificarea şi propunerea altor soluţii care să contribuie la conservarea şi dezvoltarea economică durabilă a ariilor naturale protejate
- Monitorizează derularea proiectelor de dezvoltare durabilă în zona carpatică şi implementarea acestora
- Îndeplineşte orice alte sarcini stabilite de primul-ministru în acest domeniu.
Secretariatul va fi condus de un director executiv, cu statut de consilier personal al Primului-ministru. Secretariatul va avea un număr de 3 posturi, exclusiv directorul executiv. Secretariatul va prezenta periodic primului-ministru, spre analiză şi decizie, propunerile de acţiune în domeniu.
Decizia va intra în vigoare la publicarea în Monitorul Oficial al României.
Mazilirea lui Vasile Blaga, urzită la Palatul Cotroceni
Anca Simina Joi, 18 Decembrie 2008
Marele perdant al împărţirii posturilor guvernamentale a fost Vasile Blaga, care şi-a văzut cedat, prin opera preşedintelui Băsescu, Ministerul de Interne în favoarea PSD.
Deşi acesta era singurul portofoliu declarat de PDL din start nenegociabil, secretarul general al partidului a rămas fără ministerul dorit după ce colegii de coaliţie, dar şi cei de partid au respectat, la marea împărţire, indicaţiile stabilite la Palatul Cotroceni.
Vasile Blaga s-a numărat printre vechii democraţi de care Traian Băsescu s-a plâns recent, susţinând că „sunt de mulţi ani în conducerea partidului, dar n-au făcut mare lucru“.
Lista priorităţilor, schimbată
Scenariul pentru mazilirea lui Blaga a fost urmat întocmai ieri, la adjudecarea ministerelor. Titular al dreptului de a alege primul portofoliu, PSD a cerut Internele, dând practic peste cap tot ce se discutase în ultimele săptămâni direct cu PDL.
La prima întâlnire PDL-PSD în care s-au discutat, de principiu, portofoliile, social-democraţii acceptaseră să nu se atingă de ministerul lui Blaga, obţinând în schimb Transporturile - un minister cu bani şi influenţă - pentru Liviu Dragnea.
După retragerea lui Theodor Stolojan însă, în PDL s-a conturat tot mai clar suspiciunea că Băsescu a negociat direct cu Ilie Sârbu şi Mircea Geoană să ceară, peste înţelegerea cu PDL, Internele la prima strigare.
Deznodământul nu a venit, de altfel, ca o surpriză nici în conducerea PDL. Cu Emil Boc în frunte, liderii PDL au fost chemaţi la Cotroceni atât marţi seara, cât şi ieri-dimineaţă, pentru a afla care este noul lor minister prioritar: Transporturile.
„N-avem ce face, aşa se întâmplă într-o coaliţie“, ar fi explicat Băsescu compromisul.
Câteva ore mai târziu, opera a fost pusă în practică: PSD a cerut Internele, apoi PDL - Finanţele şi Transporturile, PSD continuând cu Agricultura şi Mediul şi reuşind astfel să mai scoată din cărţi un fost ministru lăudat al PDL, Sulfina Barbu.
Premiu de consolare: Dezvoltarea Regională
Ca premiu de consolare, lui Blaga i s-a oferit portofoliul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. Răspunsul său nu ar fi fost însă unul ferm, susţin surse din partid, înclinând mai degrabă spre a refuza. Într-o şedinţă extrem de tensionată, reacţia sa după pierderea ministerului ar fi fost, susţin sursele citate, la limita ultimatumului.
Fără emoţii ar urma să intre în cabinetul Boc fostul consilier prezidenţial Mihai Stănişoară - la Apărare - şi liderul organizaţiei de tineri ai PDL, Monica Iacob Ridzi - la Tineret şi Sport.
Elena Udrea era favorită pentru Ministerul Turismului. Portofoliul Comunicaţiilor ar urma să-i revină fostului şef al Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, iar la Cultură prima şansă o are Toader Paleologu, în condiţiile în care Raluca Turcan ar fi bătut în retragere, rămânând totuşi printre favoriţi.
Dacă la Economie, aseară, se căuta încă un nume, pentru Ministerul Finanţelor Publice era cotat cu şanse mari Gheorghe Pogea, în timp ce la Transporturi era vehiculat Gheorghe Udrişte, fostul şef al Direcţiei Transporturi din Primăria Capitalei.
Theodor Stolojan a renunţat la funcţia de prim-ministru
Luni, 15 Decembrie 2008 12:06
TheodorStolojan: Am vrut să fac o declaraţie. Am luat hotărârea să depun mandatul de prim ministru desemnat la preşedintele României. Cei doi preşedinţi de partid au semnat acest parteneriat pentru România, care să asigure o guvernare solidă, stabilă în următorii 4 ani de zile. Este un început de viaţă politică nouă în România. Preşedintele României, potrivit Constituţiei, este singurul care va lua decizia cui să-i încredinţeze din nou mandatul de prim ministru desemnat din rândurile PD-L. Argumentul meu este că cei doi preşedinţi care au semnat parteneriatul pentru România trebuie să-şi asume garanţia realizării acestui parteneriat prin cele mai importante funcţii în stat, funcţia de prim ministru şi funcţia de preşedinte al Senatului. În acelaşi timp doresc ca prin acest gest al meu să dau o speranţă generaţiei tinere de politicieni care să intre în politică la nivelurile de vârf. Vă mulţumesc.
Reporter: Preşedintele PD-L, Emil Boc, va fi?
TheodorStolojan: Va fi hotărârea preşedintelui ţării, singurul care poate lua o decizie. Mulţumesc.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 11:55)
PSD - declaraţii Adrian Năstase
Luni, 15 Decembrie 2008 13:18
Adrian Năstase: ...să comentez deocamdată ceea ce a apărut pe surse şi aştept să vedem care vor fi punctele de vedere la nivelul conducerii partidului. Sunt convins că vom face o evaluare foarte rapidă şi domnul preşedinte Mircea Geoană va prezenta un punct de vedere în legătură cu aceste chestiuni neaşteptate şi care, sigur, creează anumite elemente noi din punctul de vedere al şefului echipei guvernamentale.
Reporter: Credeţi că vor fi probleme în negociere?
Adrian Năstase: Nu cred. Până la urmă problemele sunt legate de acceptarea sau neacceptarea unei formule de echipă şi totuşi Mircea Geoană şi Emil Boc, dacă el va rămâne cel care va fi desemnat ca prim ministru, au lucrat în aceste zile împreună. Rămâne o problemă, totuşi, mai complicată. Aceea a argumentului care a fost adus pentru desemnarea lui Theodor Stolojan pentru postul de prim ministru, şi anume cunoştinţele sale economice. Evident, Emil Boc, are o anumită experienţă ca primar al Clujului, dar e greu de susţinut că el ar fi cumva un foarte bun economist tehnocrat al problemelor economice. Şi din acest punct de vedere, sigur că şi felul în care va arăta Guvernul, felul în care vor fi desemnaţi miniştri, mai ales pe zonele economice, va trebui să fie, tot acest mecanism va trebui să fie revăzut.
Reporter: Prin desemnarea lui Emil Boc nu s-ar contrazice preşedintele, având în vedere că spunea să nu fie miniştri din posturi locale?
Adrian Năstase: Eu nu vreau să fac acum toate aceste comentarii pe care sunt convins că dumneavoastră le veţi face. Sunt multe lucruri care, sigur, vor putea să fie recitite în funcţie de noua alegere. Aduceţi-vă aminte că la un moment dat Traian Băsescu spunea că are în minte numele viitorului prim ministru. Poate că avea de pe atunci în minte două nume de prim miniştri şi noi nu am ştiut.
Reporter: Pactul pe care l-aţi semnat prevede ce? PD-L-ul desemnează la nesfârşit un candidat la funcţia de prim ministru?
Adrian Năstase: Nu. Într-un fel Traian Băsescu a făcut un lucru care nu a fost corect în sensul că nu a aşteptat ca negocierile celor două partide să se finalizeze prin coaliţia care a fost, prin pactul care a fost semnat ieri în baza Legii partidelor politice. Cele două partide făcând vizibilă şi anunţând o coaliţie parlamentară, dar şi o coaliţie pentru exercitarea guvernării în baza art. 36 din lege. Deci neaşteptând acest lucru a făcut o desemnare de candidat care să strângă în jurul lui de la PD-L, să adauge eventuale bucăţi de partide sau partide. A fostchestiunea aceea într-un fel mai complexă, legată de adăugarea eventuală a UDMR-ului. Nu s-a acceptat această variantă şi au rămas cele două partide aşa cum ştiţi. Acum însă sigur că teoretic cele două partide, pe baza protocolului adoptat ieri, ar putea şi ar trebui să discute despre un candidat pe care să-l agreeze în comun şi pe care ele, cele două partide, în numele unei coaliţii majoritare foarte puternice să îl prezinte la Cotroceni. Nu ştiu însă dacă Constituţia a reprezentat punctul forte ale lecturilor preşedintelui Băsescu. Vom vedea zilele acestea.
Reporter: Domnule Năstase vreţi să spuneţi că aceasta a fost o mişcare gândită încă de la început de domnul Băsescu?
Adrian Năstase: Nu ştiu dacă o să vedem acum pe Traian Băsescu ieşind din nou pe la televizor şi plângând pentru ceea ce s-a întâmplat. S-ar putea să vedem un al doilea episod de genul acesta. Dar lăsând această chestiune cu tristeţea de rigoare, până la urmă e rău că până la urmă românilor li se oferă astfel de scene până la urmă neplăcute şi în loc de responsabilitate şi seriozitate practic sunt oferite mai curând dramolete şi scene care ţin mai curând de, ştiu eu, filmele pe care unii preferă să le vadă seara. Cred că este momentul unei maxime responsabilităţi pentru că această informaţie va merge în străinătate cu o mare viteză şi la un moment de vulnerabilitate. Ar fi nevoie de o soluţie, într-adevăr, solidă pentru guvernare. Sper că va fi cazul în orele următoare.
Reporter: Ce putere de a obliga părţile are acest protocol?
Adrian Năstase: Este un document politic şi ştiţi foarte bine că până la urmă în politică documentele au valoare atâta vreme cât partidele au interesul să le respecte. Dar nu este vorba de angajamente juridice şi chiar dacă ar fi fost angajamente juridice, am văzut cu alte prilejuri, mă refer şi la Alianţa DA, până la urmă există soluţii de ieşit din astfel de angajamente. Deci până la urmă eu cred că poate acum în şi mai mare măsură este nevoie de o formulă guvernamentală puternică, bazată pe o majoritate serioasă. Dar în ceea ce priveşte soluţiile concrete, numele celor din echipă, sunt convins că vor exista discuţii destul de ample în perioada care urmează.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 12:54)
PD-L - declaraţii Emil Boc după nominalizarea ca prim-ministru
Luni, 15 Decembrie 2008 14:44
Emil Boc: Mulţumesc şefului statului pentru încrederea acordată. Am acceptat propunerea făcută. Obiectivele pe care le-am anunţat anterior rămân valabile şi anume şansa de a da României un Guvern stabil, eficient şi performant, obiectivul de a avea un Guvern pe 22 decembrie rămâne valabil. Pentru aceasta în perioada următoare vom finaliza programul de guvernare în ultimele detalii, aşa cum a fost el creionat. Şi ne vom prezenta în faţa Parlamentului pentru a obţine votul de încredere. De asemenea, voi constitui un grup consultativ pe probleme economice şi financiare format din experţi de la Banca Naţională, de la Academia Română şi din alte structuri ale societăţii civile pentru a fi sprijinit în materie economică şi financiară cu privire la problemele de criză şi la problemele economice cu care ne confruntăm pentru a putea veni pe masa Guvernului cu cea mai bună expertiză şi a ne presa în faţa Parlamentului cu cele mai bune soluţii pe care românii le aşteaptă în acest moment să fie rezolvate. Nu în ultimul rând vreau să mă adresez clujenilor, să le mulţumesc pentru încrederea pe care mi-au acordat-o şi în 2004 şi în 2008. Vreau să-i asigur că voi fi întotdeauna alături de ei, de problemeleclujenilor şi că această situaţie politică ce mă obligă să îmi asum responsabilităţi naţionale nu înseamnă că nu voi fi întotdeauna alături de Cluj şi de problemele acestui frumos municipiu al ţării.
Reporter: Când a anunţat domnul Stolojan că se retrage?
Emil Boc: Am luat act de decizia domnului Stolojan. Domnul Stolojan a fost în faţa dumneavoastră şi a explicat condiţiile şi motivele pentru care a făcut acest lucru.
Reporter: Dar când a anunţat, astăzi?
Emil Boc: Am fost dimineaţă la şeful statului unde am fost informaţi de faptul că domnul preşedinte Stolojan şi-a depus mandatul, urmând ca după aceea să intrăm în structurile formale ale partidului şi să-i informăm şi pe colegii noştri despre această situaţie.
Reporter: ...
Emil Boc: Am luat act de această declaraţie şi decizie a domnului Stolojan.
Reporter: Îl veţi coopta în echipa de experţi specialişti de care spuneaţi?
Emil Boc: Evident că da. Domnul Stolojan este una dintre cele mai valoroase resurse şi oamenii care pot oferi o expertiză în domeniul financiar. Şi cu siguranţă va rămâne dacă domnia sa va dori şi sper că va dori şi sunt convins că va face acest lucru alături de echipa noastră pe componenta financiară economică.
Reporter: ...
Emil Boc: Sunt convins că dacă domnul Stolojan doreşte să mai facă alte declaraţii le va face. Dacă aveţi încă două întrebări pe care pe care să mi le adresaţi.
Reporter:
Emil Boc: Repet, decizia este luată. Mergem mai departe. Avem de trecut un Guvern în Parlamentul României. Avem foarte multă treabă. Avem timp pentru mai puţine vorbe şi mai multe lucruri de făcut. Şi cred că acesta este cel mai important lucru de aici înainte.
Reporter: Partenerii dumneavoastră de la PSD ce au spus?
Emil Boc: Statutar am fost în Biroul Permanent Naţional al PD-L, unde am informat partidul despre această decizie. De asemenea, am avut discuţii cu partenerii de la PSD pe care, la fel, i-am informat despre realitatea existentă. Şi mergem mai departe. Trebuie să mergem mai departe. Vă mulţumesc foarte mult.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 14:22)
PNL - declaraţii Călin Popescu Tăriceanu
Luni, 15 Decembrie 2008 14:51
Reporter: Ce părere aveţi despre desemnarea ...
CălinPopescuTăriceanu: Cred că astăzi s-a întâmplat un lucru pe care îl calific, aş spune grav şi regretabil. Şi acest lucru decurge din nominalizarea care a fost făcută înainte pentru funcţia de premier a lui Theodor Stolojan, despre care ştim că are anumite labilităţi care, din păcate, s-au confirmat. Spun „din păcate" pentru că nu cred că România în acest moment are nevoie de astfel de situaţii de incertitudine într-un moment în care este evident că este necesară formarea noului Guvern şi validarea lui de către Parlament cât mai rapid. Cred că de la început a fost o alegere greşită pentru că este evident că Theodor Stolojan nu avea sprijinul politic necesar în cadrul partidului său şi ca atare a jucat, după cum s-a văzut în aceste zile, un rol cu totul şi cu totul minor, când primul ministru ar fi trebuit să fie de fapt cel care să armonizeze punctele de vedere din punct de vedere politic, ar fi trebuit să lucreze la schiţa programului de guvernare şi la toate celelalte elemente care ţin de funcţionarea coaliţiei. Să sperăm că noua nominalizare, să sperăm că este mai fericită decât prima. Eu nu pot să doresc decât un singur lucru în calitate de prim ministru încă în funcţie: Să încheiem această fază, aş spune, sigur, obligatorie, dar ar fi necesar cât mai scurtă, a negocierilor pentru formarea viitorului Guvern şi să ajungem în Parlament pentru obţinerea votului de încredere pentru viitorul Guvern. Am serioase îndoieli în ceea ce priveşte soliditatea acestei coaliţii şi iată că o parte din elementele legate de aceste îndoieli apar la suprafaţă. Retragerea lui Theodor Stolojan din cursă nu este chiar întâmplătoare. Ea este reflexul unor probleme serioase care macină de la bun început această coaliţie. Nu ştiu dacă domnul Boc va avea capacitatea necesară să se impună din punct de vedere politic pentru a armoniza punctele de vedere ale celor două partide şi a duce la formarea unei coaliţii solide, aş spune, şi a unui Guvern. Vă mulţumesc foarte mult.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 14:32)
PSD - declaraţii Mircea Geoană
Luni, 15 Decembrie 2008 15:20
Mircea Geoană: Am avut astăzi această surpriză, anunţul domnului Stolojan cu privire la imposibiliatea de a continua în mandatul de premier desemnat. Evident că am avut o informare pe care am avut-o şi cu cei de la PD-L şi cu preşedintele României, care ne-au prezentat situaţia fortuită în care ne găsim în acest moment. Am convenit în conformitate cu parteneriatul pentru România şi al mecanismelor acestei coaliţii statuate ieri prin semnarea acestui parteneriat ca astăzi la ora 4 să ne reîntâlnim într-un format de coaliţie pentru a analiza toate consecinţele acestui anunţ neaşteptat. Evident, am luat notă şi de anunţul făcut de preşedintele României, dar din punct de vedere al mecanismului parteneriatului pentru România ne vom întâlni în mod oficial cu cei de la PD-L în cursul acestei după-amieze pentru a putea să vedem toate elementele care decurg din această situaţie surprinzătoare şi pentru noi.
Reporter: Dar cum priveşte PSD această situaţie? Schimbă ceva în negocierile dumneavoastră cu PD-L?
Mircea Geoană: Noi suntem oameni serioşi. Evident, am semnat ieri un parteneriat. Suntem oameni care atunci când intrăm într-un astfel de acord înţelegem să avem responsabilitate, seriozitate. Nu vă ascund că această decizie surprinzătoare a domnului Stolojan a ridicat şi anumite semne de întrebare, dar în mod clar trebuie să mergem în această conversaţie cu cei de la PD-L şi să analizăm ceea ce înseamnă din punct de vedere al funcţionării viitorului Guvern acest anunţ care, repet, a fost un caz de forţă majoră.
Reporter: ...schimbe acest anunţ înţelegerea cu PD-ul?
Mircea Geoană: Repet, noi suntem în interiorul unui parteneriat semnat în cursul serii de ieri. Lucrurile, din punctul nostru de vedere, sunt clare. Dar din punct de vedere al acestei modificări sunt şi elemente care, evident, trebuie discutate cu cei de la PD-L şi o vom face în spiritul parteneriatului la ora 4 în această după-amiază, tot aici la Senat.
Reporter: ...domnul Theodor Stolojan v-a explicat exact care au fost motivele pentru care a renunţat?
Mircea Geoană: Este decizia dânsului şi nu cred că este în căderea mea să comentez o decizie personală a domnului Stolojan.
Reporter: ...
Mircea Geoană: Este o decizie pe care i-o respectăm. Decizia îi aparţine şi, evident, trebuie acum să analizăm noua situaţie creată. Vă mulţumesc.
Toţi cei care comentează pe blogul meu poartă răspunderea afirmaţiilor lor. Se consideră implicită rugămintea mea ca afirmaţiile să fie însoţite de probe. În caz contrar, recomand celorlalţi cititori care citesc aceste comentarii să considere, la fel ca şi mine, că sunt banale elemente de propagandă fără nici un fel de acoperire.
ArtHalle One Summer Show
-
'Bucharest weather may be unpredictable,
but you can always rely on ArtHalle to bring the heat with our One Summer
Show.
F...
Inalienabilitatea teritorială
-
Tot auzim de diferite chestii inalienabile pe care apoi le observăm nu
tocmai inalienabile… Citeam o ştire care spunea aşa “Ambasadorul Italiei,
Mario Cosp...
Scrisoare deschisă către Serviciile Secrete
-
------------------------------
Doamnelor şi domnilor,
Politica vrea să vă capteze şi să vă folosească ca poliţie politică, acum
nu mai este nici o îndoială...
