Candidaţii la alegerele parlamentare 2008

---

A început campania electorală, iată şi candidaţii oferiţi, în sfârşit, de Biroul Electoral Central :

CANDIDATURI DEPUSE LA BIROURILE ELECTORALE DE CIRCUMSCRIPTIE >vizualizare<

CANDIDATURI DEPUSE LA BIROUL ELECTORAL CENTRAL DE CATRE ORGANIZATIILE CETATENILOR APARTINAND MINORITATILOR NATIONALE >vizualizare<

SITUATIA NUMARULUI DE CANDIDATURI RAMASE DEFINITIVE LA NIVEL NATIONAL >vizualizare<

Hai la greva cea mare

---

Ascultam la televizor discuţii despre greve, moţiuni de cenzură, respingerea ordonanţelor. Fiecare are soluţia "cea mai bună" care ar trebui adoptată de toţi ceilalţi. Mi-am amintit de revoluţie, manifestanţii strigau "Veniţi cu noi!", apoi cei intraţi în grup strigau şi ei "Veniţi cu noi!"...

Având în vedere dezbaterile publice din ultimele zile pe tema salarizării, precum şi necesitatea unei abordări pe calea dialogului a problemelor ce se află în atenţia Guvernului şi sindicatelor, Primul-Ministru Călin Popescu-Tăriceanu a dispus constituirea unui grup de dialog format din miniştrii pe domeniile muncii, economiei şi finanţelor, educaţiei, sănătăţii, internelor şi reformei administrative, pentru a purta discuţii cu reprezentanţii confederaţiilor sindicale. Ministrul Cristian David a fost desemnat coordonator al grupului de dialog din partea Guvernului.

Liderii Confederaţiilor sindicale reprezentative au fost invitaţi să poarte discuţii cu miniştrii desemnaţi în grupul de dialog, vineri, 31 octombrie a.c. la ora 12.00 la sediul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse, pe temele ce sunt în prezent în atenţia confederaţiilor sindicale.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 30.10.2008

Călin Popescu-Tăriceanu: Am să fac o scurtă precizare referitor la declaraţiile şi luările de poziţie ale sindicatelor de astăzi pe marginea majorărilor salariale. Având în vedere seriozitatea acestei probleme, cred că nu strada, nu grevele în stradă sunt soluţia pentru soluţionarea problemelor. Într-o societate civilizată, europeană, există un cadru instituţional şi există dialogul, care poate duce la rezolvarea problemelor, un dialog în care părţile să-şi prezinte documentelor, în care fiecare parte să se asculte, să-i asculte pe ceilalţi. Cu bunăvoinţă şi bună credinţă, există posibilitatea găsirii întotdeauna a soluţiilor celor mai potrivite, ţinând cont de contextul în care ne aflăm. De data aceasta, un context economic mondial defavorabil care, fără îndoială, pune o amprentă asupra deciziilor pe care va trebui să le luăm în continuare.

De aceea, am decis astăzi crearea unei comisii guvernamentale, formate din ministrul Muncii, ministrul Educaţiei, ministrul Sănătăţii şi ministrul de Finanţe şi ministrul de Interne, care mâine ar trebui să se întâlnească cu cele 4-5 confederaţii sindicale. Am trimis, în acest sens, astăzi, o scrisoare de invitaţie la dialog confederaţiilor sindicale şi sper ca, la masa discuţiilor, să putem găsi soluţiile, în aşa fel încât să detensionăm această situaţie.

Reporter: Dacă preşedintele, în calitatea domniei sale de mediator, va chema Guvernul şi sindicatele la dialog, ce veţi face?

Călin Popescu-Tăriceanu: Din păcate, trebuie să spun că preşedintele, prin atitudinea constantă de a critica guvernul patru ani de zile, şi-a pierdut calitatea de mediator. Domnia sa ar fi avut posibilitatea să joace acest rol dar, iată, că recent în loc să încerce pe baza argumentelor documentate pe care le-a furnizat, pe baza discuţiilor pe care le-a avut cu Banca Naţională, că o asemenea creştere salarială nu este posibilă, ce a crezut de cuviinţă să facă? Să spună şi celor din Sănătate că trebuie să ceară aceleaşi majorări salariale. O astfel de atitudine nu mi se pare o atitudine caracteristică unui mediator. Domnia sa este, de fapt, un jucător politic care vrea să joace în folosul Partidului Democrat în preajma campaniei electorale şi din acest motiv cred că nu are ce să ne ofere

Eu cred ca este de datoria noastră să facem acest dialog cu sindicatele, pentru că în ceea ce priveşte politicile salariale Guvernul este cel care decide politicile salariale şi politice economice şi, de aceea, dialogul pe acest subiect este firesc să fie făcut între Guvern şi partenerii sociali.

Sigur, întâi vom face o discuţie cu sindicatele dar din dialogul guvern-partener social nu trebuie omis cea de-a treia componentă, patronatele. Vă mulţumesc.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 30.10.2008

Vineri, 31 octombrie, la ora 13.00, la Palatul Victoria, va avea loc o reuniune consultativă a Primului-Ministru Călin Popescu-Tăriceanu cu specialişti în domeniul economic, pentru a analiza posibilele efecte ale crizei economico-financiare internaţionale asupra României. La întâlnire a fost invitat să participe şi Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 30.10.2008

COMUNICAT DE PRESĂ
(30 octombrie 2008)

REF: Conferinţa de presă a preşedintelui României, Traian Băsescu

Preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut joi, 30 octombrie a.c., la Palatul Cotroceni, o conferinţă de presă pe teme de actualitate. Vă prezentăm integral textul conferinţei:

“Bună seara,

Dacă nu mă înşel, este prima conferinţă de presă pe care o organizez la Cotroceni de când sunt Preşedinte, înţelegând prin aceasta un spaţiu mai mare destinat întrebărilor. Mi s-a părut că este momentul, este cazul unei astfel de conferinţe de presă, în primul rând pentru că se încheie un ciclu electoral şi începe altul, iar de mâine suntem în campanie electorală. De aceea, mi s-a părut important să fac cunoscute priorităţile României, deci nu ale preşedintelui României, ci priorităţile României, aşa cum ele rezultă din realităţile noastre. Sigur, am făcut acest lucru şi în discursul din Parlament. Fiind însă un discurs în Parlament, se pare că nu a fost foarte intersant, el a rămas în Monitorul Oficial, dar ţin foarte mult ca aceste priorităţi să fie prezentate, nu în totalitate, cele care, cred eu, pot face şi obiectul unor dezbateri extrem de serioase în timpul campaniei electorale.

Aş vrea să încep prin a vă ruga să vă imaginaţi România anului 2020-2030, o Românie care nu arată bine deloc, o Românie care ar arăta cam aşa, şi o spun cu toată responsabilitatea: o Românie cu o forţă de muncă slab şi mediu calificată, o Românie în care am avea un medic la 500.000 de locuitori, poate 400.000, o Românie în care oamenii ar veni din mediul rural tocmai în reşedinţa de judeţ ca să găsească asistenţa medicală, o Românie care, după ce a pierdut până în prezent 1,5 milioane de locuitori, continuă descreşterea populaţiei către 17-18 milioane de locuitori, o Românie în care, dacă te duci la ghişeul unei instituţii publice, nu se uită nimeni la tine fără să îi dai nişte avantaje consistente în bani sau în natură. Aceasta ar fi proiecţia României, dacă nu ne stabilim priorităţile, unde dirijăm resurse. Spun acest lucru, fac acest tablou, nu pentru a înspăimânta pe cineva, ci pentru a arăta posibile evoluţii, dacă nu ţinem cont de deprecierea continuă a sistemului de educaţie, printre altele, dar ca factor principal al faptului că meseria de dascăl nu mai este atractivă.

Cei mai valoroşi profesori universitari sunt departe de România astăzi, predau în universităţi străine, profesorii din licee, cei de engleză, de informatică, sunt de mult în sectorul privat şi putem discuta şi despre cei care predau matematică sau fizică. Medicii din România, astăzi, sunt într-un proces de exod către alte state din Uniunea Europeană, iar descreşterea populaţiei este o realitate, sistemul birocratic din România este, de asemenea, o realitate; sigur, nu o realitate, o realitate care este departe de imaginea pe care am proiectat-o pentru anul 2020-2030-2050. Suntem într-o realitate care poate fi corectată şi, de aceea, am decis să insist asupra priorităţilor pe care le-am prezentat şi în Parlament, sigur, într-un mod mult mai colocvial, într-un discurs. Acum vreau să discut cu dumneavoastră şi, prin dumneavoastră, cu românii. Pentru că nu vrem o Românie aşa cum v-am descris-o, nu avem nicio altă soluţie decât ca, în cel mai scurt timp, să facem în mod real o prioritate din educaţie, sănătate, reforma administraţiei, şi, de asemenea, să stimulăm creşterea natalităţii.

Fără reforma în educaţie, în sănătate şi în administraţia publică, România nu are şanse să evolueze pozitiv. De fapt, lipsa unor reforme consistente în educaţie, sănătate şi în zona de stimulare a natalităţii afectează chiar fibra naţiunii. Pentru cei care doresc să se documenteze, pentru că nu vreau să intru în detalii, îi rog să intre pe site-ul Preşedinţiei şi să citească, repet, îi rog să citească, atât Raportul Miclea cu privire la educaţie, cât şi Strategia de reformă a sistemului de educaţie din România. De asemenea, îi rog să citească raportul făcut de Comisia prezidenţială cu privire la sănătate. Aceste două elemente, plus natalitatea, dacă nu le corectăm rapid cu reforme extrem de puternice, în interiorul lor, în interiorul sistemului, afectează fibra naţiunii, sănătatea naţiunii, capacitatea naţiunii de a face faţă evoluţiilor pe termen lung. Sigur că nu pare o investiţie aducătoare de voturi să vorbeşti despre reforma în educaţie sau despre reforma în sănătate. Aducător de voturi este să dai la un primar nişte bani acum să facă un kilometru de drum.

Dar trebuie fixat ca element de urgenţă zero, atacarea reformelor din sectoarele care afectează capacitatea naţiunii de a face faţă viitorului, şi acestea, repet, sunt educaţia, sănătatea, natalitatea, iar pentru funcţionarea curentă a României, reforma în adminsitraţie, centrală şi locală. Nivelul de birocraţie la care s-a ajuns, nivelul de cheltuieli uriaşe cu aparatul birocratic românesc este nejustificat. Din acest motiv, o reformă a sistemului birocratic, a administraţiei a devenit o prioritate majoră. Aici se află şi nebănuite resurse de economie la bugetul de stat. Şi pentru că veni vorba despre acest lucru, şi înţeleg că toate sindicatele s-au mobilizat pentru greve în această perioadă, spun exact ceea ce am spus şi cu ocazia promulgării Legii salarizării în educaţie: reforme, contra bani. Fără reforme, fără acorduri de acceptare a reformelor, fie că este vorba de sănătate sau de administraţia publică, nu poate fi vorba de creşteri de salarii.

Din 90 până acum, obiectivul a fost întotdeauna creşterea salariilor, un obiectiv îndreptăţit. Vreau să fiu foarte bine înţeles: revendicările cu privire la creşterile de salarii sunt îndreptăţite la foarte multe categorii dar, în momentul de faţă, România nu-şi mai poate permite să accepte creşteri salariale consistente, fără reformă. Reformă contra bani este, dacă vreţi, tandemul care poate duce la creşterile salariale - doar creşteri salariale nu pot fi acordate, decât celebrele indexări care acoperă inflaţia. Iar, pe aceste abordări, care înseamnă reformă contra salarii, vă asigur că resurse există. Nu există pentru măriri de salarii mari care să corespundă nevoilor celor cu salarii mici, dacă nu se face şi reformă, în acelaşi timp. România are, şi nu este nicidecum un atac la vreo categorie, România are 4,5 milioane de pensionari şi 1,5 milioane de funcţionari. Păi, cele două milioane de oameni care produc, cât pot duce în spate?

Cu această ocazie, aş face şi un apel la centralele sindicale, un apel pe care sunt gata să-l dublez cu discuţii, nu cu angajamente, că eu nu sunt guvern, cu mine pot discuta sindicatele doar în preajma promulgării unei legi, altfel nu avem motive de a negocia, dar sunt gata să am discuţii care să le garanteze sindicatelor că următorul guvern va fi disponibil să discute pe tema reformelor contra bani şi, în acelaşi timp, cu rugămintea să se renunţe la mişcările sindicale din luna noiembrie, pentru că acestea riscă să afecteze un proces care are loc doar o dată la patru ani: alegerile. Or afectarea atmosferei în care se desfăşoară alegerile nu este cel mai bun lucru şi nu este chiar în interesul celor care protestează, îndreptăţit, dar protestează. Cred că momentul ales nu este bun. Repet, fac un apel la sindicate să-şi amâne până după alegeri, deci până în luna decembrie, mişcările de protest, iar după instalarea noului guvern, cu certitudine, va exista varianta discuţiei: bani, dar condiţionat de reformă, reformă contra salarii.

Aş vrea să nu las loc speculaţiilor, şi am marea rugăminte la oamenii din presă să nu speculeze ceea ce nu spun - de aceea, am rezervat în prima intervenţie şi o zonă în care vorbesc şi de alte priorităţi decât educaţie, sănătate, natalitate, reforma administraţiei, pentru că le-am dat prioritate zero celor mai înainte enunţate, pentru că, aşa cum vă spuneam, ele afectează, dacă nu se trece la un proces rapid de reformă, afectează chiar fibra naţiunii. Ce vreau să se înţeleagă? Eu nu afirm că în educaţie şi în sănătate, în ultimii patru ani, nu s-a făcut nimic. Sunt lucruri care s-au făcut, lucruri bune. Dar am ajuns la stadiul la care viteza de reformare a acestor sisteme trebuie accelerată foarte mult, pentru că performanţa a scăzut în toate, şi în sănătate, şi în educaţie, şi în administraţia publică. Lucrurile care s-au făcut nu au fost suficiente, exigenţele populaţiei faţă de aceste segmente au crescut.

Toate evaluările ne arată că există o depreciere a sistemului de educaţie, a sănătăţii, a funcţionării sistemului administrativ. Alte priorităţi, le-am enumerat pe acestea, avem şi multe altele, care sunt în Planul Naţional de Dezvoltare convenit de România cu Uniunea Europeană, şi ele vizează dezvoltarea infrastructurilor. Aici, contribuţia bugetară este minimală. Avem banii de la Uniunea Europeană, 5,5 miliarde şi, în plus, pentru a compensa componenta autohtonă, vă precizez că în două discuţii cu conducerea Băncii Europene de Investiţii au fost de acord să finanţeze România cu un miliard de euro pe an, numai să pornim o dată aceste proiecte finanţate de Uniunea Europeană. La fel de importantă, din punctul de vedere al dezvoltării generale a României, este agricultura şi dezvoltarea rurală. Nu în ultimul rând aş enumera investiţiile în mediu, în regularizări de râuri, în lucrări de curăţare şi îndepărtare a efectelor mineritului şi multe altele.

De ce am făcut aceste precizări? Pentru a evita o chestiune de genul apariţiei la televizor a unor analişti, ziarişti, politicieni care să spună: “păi, ducem tot bugetul la educaţie şi sănătate”. Da, dacă avem voinţă să reformăm aceste sisteme, să ne dăm şanse ca profesorii buni să rămână în sistemul de educaţie, ca medicii buni să rămână în sistemul de sănătate, trebuie să concentrăm resursă de la buget, iar dezvoltarea să ne-o facem pe banii pe care îi avem la dispoziţie şi nu vrem să-i utilizăm, de doi ani, banii europeni. De la 1 ianuarie 2007, avem, spre exemplu, numai pentru infrastructură 5,5 miliarde. Se termină 2008 şi nu am tras niciun cent. Nu mai vorbim de insuficienta utilizare a banilor din agricultură - am utilizat mai mult banii de subvenţie, şi aceia doar parţial, dar pentru dezvoltare rurală am utilizat zero aproape din banii alocaţi de UE. Deci, România are resursa de dezvoltare asigurată, doar să vrem să o accesăm.

Trebuie să terminăm cu ideea nemărturisită: “nu ne interesează banii europeni, pentru că aceia au reguli”. Banii europeni se utilizează cu reguli, banii de la buget se utilizează clientelar, după unii. Deci, trebuie să încetăm utilizarea clientelară a banului public, să-l concentrăm pe priorităţi, să utilizăm banii europeni care ne garantează dezvoltarea generală a ţării. Vreau să ştiţi că 32 de miliarde de la Uniunea Europeană, care trebuie cheltuiţi până în 2013, sigur, dacă nu îi putem cheltui ni se mai pot acorda doi ani de respiro, dar ar fi o mare eroare să nu îi cheltuim, pentru că vine bugetul 2013-2020, şi vom avea două bugete suprapuse, după care, dacă nu cheltuim banii, pur şi simplu, îi pierdem, banii din primul buget de când suntem în Uniunea Europeană, pe bugetul 2007- 2013 - pur şi simplu, îi pierdem. De aceea, trebuie accelerată cheltuirea acestor bani.

Şi acum, aş veni la zona de criză financiară şi criză economică. Probabil aţi observat că, imediat după Consiliul European de la Bruxelles, din 15-16 octombrie, prima întâlnire pe care am avut-o a doua zi a fost cea de la Banca Naţională, unde am invitat toţi preşedinţii băncilor din România, 40 de preşedinţi de bănci. Intenţia a fost să le transmit cele ce rezultă pentru fiecare ţară şi pentru sistemele bancare, precum şi angajamentele guvernelor cu privire la criza financiară. Cele ce rezultă, nu din întâlniri private, ci din concluziile Consiliului din 15-16 octombrie, principalul mesaj a fost legat de faptul că băncile pot privi cu încredere la stat în situaţia în care ar intra în dificultate - lucru care este exclus, în momentul de faţă, legat de bănci. Dar al doilea mesaj, cel care a rezultat, şi el, din concluziile Consiliului European, a fost solicitarea unui parteneriat stat-bănci, pentru a se diminua efectele crizei. Asta înseamnă abţinerea de la speculaţii în momente oportune, asta înseamnă continuarea creditării sectorului privat, pentru a asigura dezvoltarea.

Am convingerea că acest parteneriat poate fi derulat, şi în perioada următoare voi organiza discuţii cu băncile, cu sectorul privat, pentru a stabili modul de corelare a deciziilor de la Bruxelles cu realităţile din România. Aşa cum am discutat cu Banca Naţională şi cu bancherii, şi astăzi, în mod cert, după ce vor trece emoţiile în primul rând, pentru că sistemul bancar românesc nu are în momentul de faţă nicio problemă, şi o spun cu deplină responsabilitate, după ce vor trece emoţiile, cu certitudine sistemul bancar românesc va relua creditarea, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru societăţi - în mod deosebit mă refer la întreprinderile mici şi mijlocii. De asemenea, sper ca, în zilele următoare, pentru că se apropie 7 noiembrie, la nivelul Guvernului să se abordeze foarte serios problema stabilită la Consiliul European ca fiind prioritară, pentru a diminua efectele crizei, şi anume finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi finanţarea infrastructurilor.

După cum vedeţi, aceste soluţii pe care Consiliul European le-a constatat a fi viabile pentru diminuarea efectelor crizei, repet, pentru diminuarea efectelor crizei economice, indusă de criza financiară, sunt la îndemână, la îndemâna României. Avem banii de la Uniunea Europeană şi pentru întreprinderi mici şi mijlocii, şi pentru infrastructuri. Totul este să se declanşeze procedurile de accesare a banilor, în baza documentaţiei pregătite, iar acolo unde nu este pregătită trebuie să se dea prioritate maximă pregătirii acestei documenaţii. Vă pot spune că, în plus faţă de cele 32 de milarde nerambursabile pe care le avem disponibile de la Uniunea Europeană, care revin României, Banca Europeană de Investiţii a pus la dispoziţia statelor membre 30 de milarde de euro pentru dezvoltare de întreprinderi mici şi mijlocii şi lucrări de infrastructură. Deci, cu toată criza aparentă, România are soluţii de finanţare a diminuării efectelor crizei.

De aceea, plecând de la realitatea că avem un sistem bancar solid, plecând de la realitatea că avem surse de finanţare pentru propria noastră dezvoltare, rămân un politician optimist şi nu văd România într-o situaţie catastrofală, nici măcar dificilă, dacă instituţiile statului român fac ceea ce trebuie, pentru ca banii să fie atraşi. De ce este foarte important să accesăm aceşti bani care ni se cuvin, plus cei la care putem avea dreptul de la Banca Europeană de Investiţii? Pentru că băncile din România nu vor mai primi finanţarea pe care au primit-o până în prezent de la acţionarii majoritari ai băncilor. Având în vedere dificultăţile în sistemul financiar internaţional, poate fi luată în consideraţie o diminuare a transferului de bani de la băncile care sunt acţionari majoritari în băncile din România - dar nu o retragere de bani, asta trebuie să fie foarte clar că nu este posibilă. Au apărut speculaţii în presă, “băncile străine îşi iau banii acasă”. Nu există aşa ceva. Liniile de credit deschise rămân deschise. Se vor deschide şi altele, dar nu la nivelul la care a fost până în prezent, şi atunci soluţia atragerii fondurilor la care noi avem dreptul devine un imperativ, pentru a diminua impactul crizei economice.

Aş vrea să nu se facă nicio speculaţie. Nu susţin că România nu va fi afectată. Va fi afectată, şi acest lucru îl vedem deja. Dar susţin că putem să evităm o criză dramatică, pentru că avem toate mijloacele. Ne mai trebuie voinţă şi cap, inteligenţă, să utilizăm toate pârghiile de care dispunem. Aş vrea să fac o observaţie şi legat de mult vehiculatele deprecieri ale raitingului de ţară, pe care le-a lansat "Standard & Poor’s". Este o companie de rating pentru care avem tot respectul, dar Standard & Poor’s, în evaluarea pe care a făcut-o României, nu este credibilă. Pentru un motiv simplu: în comunicatul dat publicităţii de depreciere a ratingului de ţară pentru România, de la 3B la 2B, Standard and Poor’s nu vorbeşte nimic despre datoria publică a României, vorbeşte despre datoria privată şi nu vorbeşte nimic despre rezerva valutară a României şi nici nu face nicio referire la politica monetară a Băncii Naţionale. Sunt trei elemente care sunt esenţiale atunci când se discută despre ratinguri suverane, ratinguri de ţară.

Sigur, luăm lucrurile aşa cum sunt, nu noi facem aprecierile, ci Standard and Poor’s, dar aş vrea să vă informez pe dumneavoastră, pentru că la televizuni se vorbeşte de datoria de peste 60 de miliarde de euro pe care România o are. Datoria statului român, datoria externă este de 11 miliarde de euro, şi nu de 61-62 de miliarde. Aceasta este datoria statului român: 11 miliarde de euro, datoria publică. Or, aceasta arată un grad de îndatorare extrem de scăzut. Diferenţa până la 61-62 de miliarde sunt datorii ale companiilor private, în mod deosebit a celor care au făcut mari investiţii în România şi statul român nu are obligaţie de plată a acestor datorii. Nu sunt datorii contractate cu garanţia statului român. Datoriile României, în care intră şi datoriile garantate de statul român, chiar dacă nu sunt adresate guvernului, ci unor companii cu capital majoritar de stat, sunt de 11 miliarde de euro, o datorie extrem de scăzută.

De asemenea, rezerva valutară a României este de 27 de miliarde de euro, înregistrată astăzi, cea mai mare rezervă pe care România a avut-o de la revoluţie încoace. Deci, rezerva valutară nu este în scădere, nu a fost utilizată pe piaţă în aceste ultime două, trei săptămâni. Avem o rezervă de 27 de miliarde de euro, ceea ce ne face să avem un oarecare confort. La aceasta se adaugă cele 100 de tone de aur care reprezintă tot rezerva României. Vă dau în greutate aurul, pentru că variază pe piaţă valoarea aurului şi nu vreau să spun o cifră pentru care vreun mare analist, mâine, să spună, "ne-a dezinformat cu 100 de milioane", deci, 100 de tone rezervă în aur. Ca atare, România are toate condiţiile să nu fie consistent afectată de criză. Asta nu înseamnă că nu se vor produce, la companiile care lucrează, spre exemplu, pentru fabricanţii de automobile. Avem cinci fabrici în România care produc unele echipamente electrice, altele oglinzi, altele volane, pentru Mercedes, pentru BMW, pentru alte mărci, nu înseamnă că aceste uzine nu vor fi afectate.

Atâta timp cât se închide producţia sau se reduce în Germania sau în Franţa, cu certitudine nici fabricile de aici nu vor mai produce la capacitate. Vor exista aceste realităţi. De asemenea, sunt toate elementele, să sperăm că în două-trei săptămâni, după ce se elimină panica, dobânzile la credite se vor aşeza într-un palier rezonabil, consistent raportat la dobânzile BNR, care sunt de circa 14%, dacă nu mă înşel. De aceea, mi-aş permite să spun că Standard & Poor’s s-a grăbit, că nu a utilizat informaţii cu acurateţe, şi de altfel nu este nici o ruşine să spunem public, şefii de stat şi de guvern au pus profund sub semnul întrebării viabilitatea actualului sistem de monitorizare şi evaluare a ratingului de ţară, aşa cum este el dat de actualele case care dau ratinguri. Trebuie să spun, şi nu este o reacţie, eu nu mă războiesc cu Standard & Poor’s, dar vreau să le spun românilor că la ultimul Consiliu European s-a stabilit introducerea unui sistem de supraveghere a caselor de rating, pentru că e uşor să dai ratinguri României, după ce nu ai reuşit să vezi ce se întâmplă pe piaţa SUA, şi bănci cu AAA s-au prăbuşit, iar România nu vrea să intre în criză.

Ca şef de stat, vreau să spun foarte ferm că este şi o atenţionare şi invitaţia ca atunci când se analizează România să nu beneficiem de privirea spre regiune, ci să privească la România atunci când se dau ratinguri României. Sigur, dacă priviţi la reacţiile Moody’s, veţi constata că este cu totul altă abordare comparativ cu Standard & Poor’s. Probabil, Moody’s este mai bine informat cu privire la situaţia sistemului bancar din România, situaţia rezervei şi situaţia datoriei publice. Dar războiul nostru nu este cu agenţiile de rating, ci este cu noi înşine, dacă reuşim să nu ne autopanicăm într-o situaţie dificilă. Situaţia nu este uşoară, fluxurile de capital către România nu mai vin cum veneau până înainte de criză, dar avem resurse ca la anul să obţinem o creştere economică de 4,5%-5%, ceea ce faţă de situaţia globală este mulţumitor. Totul este să avem maturitatea să ne privim pe noi înşine aşa cum suntem din punct de vedere al situaţiei sistemului bancar, a rezervelor pe care le avem, a politicii monetare a BNR. Şi aici aş face o observaţie.

Pentru la anul nu este posibil să depăşim criza cu pierderi minime dacă nu va fi o extrem de strânsă corelare între politicile fiscale ale guvernului şi politicile monetare ale BNR. Este esenţial ca anul viitor, un an în care vor începe să se accentueze efectele crizei, este esenţial ca la anul politicile monetare şi politicile fiscale şi economice ale guvernului să fie deplin corelate. Vom încheia anul cu o inflaţie estimată la 6,6%-6,7%, deci deloc catastrofal faţă de situaţia din alte ţări, pentru că reducerea creşterii economice se simte deja. Estimez că, sau informaţiile pe care le am sunt că vom avea o creştere economică ce se va situa în jurul a 8%-8,2% din PIB, faţă de PIB al anului 2007 şi, de asemenea, îmi permit să spun că avem obligaţia ca bugetul anului viitor să reflecte priorităţile României şi să reducă cât mai mult deficitul bugetar. Marea problemă, aşa cum spune şi Moody’s, nu sunt salariile profesorilor. Marea problemă a României este deficitul de cont curent. Acesta presează şi pe curs, acesta presează, în general, pe situaţia macroeconomică a României. Ce este îmbucurător este că anul acesta deficitul de cont curent va fi cu 0,2-0,3 mai mic decât deficitul de cont curent al anului trecut. A fost evaluat chiar de Standard and Poor’s, dacă mi-aduc aminte, a fost evaluat la 17% din PIB, deficitul de cont curent.

Evaluarea noastră a fost că va fi 14 şi în realitate va fi undeva 13,8, ceea ce înseamnă că începe o diminuare a deficitului de cont curent, faţă de anul 2007, când au fost tot 14. Obiectivul nostru a fost menţinerea procentajului deficitului de cont curent. Probabil că şi acest lucru ar trebui să-l vadă Standard and Poor’s, când dânşii estimau deficit de cont curent 17%, au menţinut ratingul 3B, şi când s-a redus, dintr-o dată, au redus ratingul de ţară. Cam acestea erau lucrurile pe care doream să le spun. Aş încheia făcând un apel la cei care, din păcate, au ajuns să fie purtaţi de politicieni şi partide dintr-o parte în alta, asigurându-i pe profesori că legea va fi respectată, imediat ce noul guvern se va instala. Aici aş face şi o observaţie. S-a vorbit foarte mult despre salariile profesorilor universitari, se evită, în general, să se spună despre cei 700 de lei ai unui profesor începător sau cei 1.500-1.600 de lei, ai unui profesor de gradul întâi.

Foarte mulţi profesori universitari sunt plătiţi, au norme plătite la universităţi private şi probabil, prin reglementări ale Ministerului Educaţiei, în învăţământul de stat va fi o normă, o catedră, nu, la universităţi private pot să-şi mai ia, dar nu să ia mai multe norme într-o singură universitate de stat. Şi asta va arăta că, de fapt, salariile profesorilor universitari sunt rezonabile, dacă nu luăm două, trei, cinci catedre şi să fim cu numele, cu catedre, la patru, cinci universităţi, cum mai sunt politicieni care au catedre peste tot în ţară, dar îşi trimit asistenţii, în schimb, încasează banii. Da, acestea erau comentariile pe care doream să le fac. Numai puţin, este şase fără şapte minute, vă stau la dispoziţie până la şase şi un sfert, ceea ce înseamnă, un ziarist, o întrebare.


Ciprian Bălţoiu, TVR: Eram pregătit cu două întrebări. Telespectatorii care vă privesc pe dumneavoastră, aud o vă aud proiectând o imagine a României despre care spuneaţi: lipsă de reformă, clientelă politică, lipsa unor direcţii clare pentru investiţii. Pe de altă parte, un alt lider politic, care este şi premier, are o altă imagine pe care o prezintă, a României. Pe cine să creadă omul de rând şi de ce v-ar crede pe dumneavoastră şi nu pe el? Şi aş insiste cu o a doua întrebare, totuşi. V-aţi arătat extrem de încrezător în viitorul guvern, care va face, va schimba, va pune în aplicare. Pe ce vă bazaţi?

Preşedintele Traian Băsescu: Să nu-mi spui că mă privesc pe mine telespectatorii acum, doar TVR nu şi-a schimbat năravul.

Ciprian Bălţoiu, TVR: Revenind la întrebare, poate şi l-a schimbat, într-adevăr. Oamenii care vă privesc vă aud pe dumneavoastră proiectând o imagine a României despre care spuneaţi: lipsă de reformă, clientelă politică, lipsa unor direcţii clare pentru investiţii. Pe de altă parte, un alt lider politic, care este şi premier, are o altă imagine pe care o prezintă, a României. Pe cine să creadă omul de rând şi de ce v-ar crede pe dumneavoastră şi nu pe el? Şi aş insiste cu o a doua întrebare, totuşi. V-aţi arătat extrem de încrezător în viitorul guvern, care va face, va schimba, va pune în aplicare. Pe ce vă bazaţi?


Preşedintele Traian Băsescu: Uite, o să fiu foarte sincer, nu cred că diferenţele de opinii între mine şi Premier sunt atât de diferite, cum se arată. Bănuiesc că şi Premierul ştie că am fost într-un vârf de creştere economică, dar cu economie uşor supraîncălzită şi nu se putea să continuăm. Bănuiesc că şi Premierul ştie că nu s-a făcut reforma administraţiei, şi dacă îl întrebaţi, sunt convins că o să recunoască, pentru că ar fi împotriva evidenţei. Bănuiesc că şi Premierul ştie că avem probleme în educaţie, în sănătate, problema natalităţii. Apropo de natalitate, am promulgat legea cu privire la indemnizaţiile mamelor, 85% din salariu pentru cele care ar câştiga în acest fel mai mult decât indemnizaţia standard, de 600. Deci, nu cred că avem percepţii atât de diferite. Putem avea declaraţii diferite. Dar singurul lucru care ne poate judeca este realitatea, iar realitatea o constată cetăţenii. Altfel, spre exemplu, nu cred că foarte mulţi sunt foarte mulţumiţi de sistemul de educaţie, cei care au copii, şi de faptul că sunt meditaţii excesive. Aici, apropo, aş face o menţiune: în acordul semnat de sindicatele din educaţie, pentru a se diminua meditaţiile sau pentru a se crea şanse egale, sindicatele s-au angajat ca profesorii, la solicitarea părinţilor şi a elevilor, să facă ore de suplimentare în şcoală, apropo de ceea ce au acceptat profesorii. Deci, nu cred că am o imagine diferită de cea a Premierului, avem declaraţii diferite.

Preşedintele Traian Băsescu: Păi, sunt obligat să sper, plecând de la realitatea consituţională că dacă nici un partid nu obţine 51%, opţiunea pentru desemnarea Premierului o să-mi aparţină, la fel cum mi-a aparţinut şi în 2004. Sper să fiu mai norocos. România să fie mai norocoasă.

Sorina Matei, Antena 1 şi Antena 3: Sorina Matei, Antena 1 şi Antena 3, domnule Preşedinte
Preşedintele Traian Băsescu: Amândouă, odată?
Sorina Matei, Antena 1 şi Antena 3: Amândouă. Toate. Aş vrea să vă întreb, pentru că tot aţi vorbit de Premier.
Preşedintele Traian Băsescu: N-am vorbit eu de Premier, am fost întrebat.
Sorina Matei: V-am întrebat noi. Corect, corect.
Preşedintele Traian Băsescu: Da, ok.

Sorina Matei, Antena 1 şi Antena 3: Aş vrea să vă întreb, pentru că tot aţi vorbit de Premier. Aş vrea să vă întreb, foarte sincer, pentru că bănuiesc aţi fost sincer. În ce relaţii sunteţi cu premierul Tăriceanu? Pentru că toată această nebunie cu educaţia a părut că sunteţi într-o situaţie tensionată cu premierul şi apropo de acest lucru şi de creşterea salariilor profesorilor, aţi vorbit că ar trebui să existe nişte priorităţi şi o parte din presă, nu ştiu dacă toată, şi-a adus aminte de o declaraţie a dumneavoastră de la Bruxelles, făcută, cred, pe 16, după Consiliul European, când, alături de Premier, spuneaţi ca resursele ar trebui, resursele financiare ale României, ar trebui îndreptate către producţie, şi nu către consum.

Preşedintele Traian Băsescu: Vă rog să îmi arătaţi declaraţia.
Sorina Matei, Antena 1 şi Antena 3: Vă vom arăta declaraţia. Este...
Preşedintele Traian Băsescu: Poate vă referiţi la investiţii. Da? Păi, educaţia este investiţie, doamnă. Educaţia nu-i consum, nu se mănâncă educaţie. Eduaţia creează infrastructura umană a unei ţări. Cum la fel autostrada este tot parte din infrastructură. Dar fără infrastrcutură umană creată de sistemul de educaţie, România va rămâne ceea ce este acum: un furnizor de forţă de muncă mediu şi slab calificată. Deci, educaţia nu este consum.

Sorina Matei, Antena 1 şi Antena 3: Şi relaţia cu Premierul, nu uitaţi de Premier.

Preşedintele Traian Băsescu: Asta văd că o definiţi în general dumneavoastră mult mai insistent decât mine. Orice v-aş spune, oricum nu vă schimbă opinia. În orice caz, relaţia mea cu Premierul nu se va deprecia până într-atât încât să fac publice discuţiile din CSAT sau discuţiile private pe care le avem, relaţia mea cu Premierul.
Preşedintele Traian Băsescu: Asta-i altă socoteală. El este în campanie.

Corina Drăgotescu: Drăgotescu mă numesc. Aţi vorbit de o creştere. Este prima oară când cineva vorbeşte de o creştere economică de 4,5% pentru anul viitor. După cum probabil că ştiţi, toate programele de campanie sunt făcute pe 6 şi în contextul în care s-a vorbit că acest "6" reprezintă un minim de creştere. Aveţi cumva estimat numărul de şomeri dat de această nouă cifră pe care ne-aţi spus-o? Pentru că până acum s-a vorbit de creşterea la un milion de şomeri la anul, dar în condiţiile în care avem 4,5% în loc de 6, probabil că şi numărul de şomeri va creşte.

Preşedintele Traian Băsescu: Nu. Nu am o astfel de estimare. De regulă, atunci când este creştere economică, înseamnă că ea este totuşi o plasare rezonabilă a raportului forţă de muncă angajată şi forţă de muncă în şomaj. Nu am o evaluare, vă mărturisesc ce înseamnă 4,5%, dar creşterea de 4,5% este o creştere bună în raport cu ce se întâmplă pe piaţa globală. România nu poate fi pusă într-un borcan şi nici nu poate să mai meargă cu o economie supraîncălzită. Deci, nu am evaluarea.

Anca Simina, Evenimentul Zilei: Domnule Preşedinte, le-aţi cerut liderilor de sindicat, practic, şi centralelor sindicale să-şi amâne acţiunile de protest.
Preşedintele Traian Băsescu: Da.

Anca Simina, Evenimentul Zilei: Cum garantaţi acestor oameni că după alegeri se va instala un guvern care să mărească salariile profesorilor? Veţi pune această condiţie de negociere? Şi, doi - în condiţiile în care aceste salarii, totuşi, nu se vor mări, cum garantaţi că viitorul guvern va avea politici, spuneţi dumneavoastră, perfect corelate cu cele ale Băncii Naţionale?

Preşedintele Traian Băsescu: Eu nu pot crede că o lege în România ar putea să nu fie aplicată. Deci, aici discutăm despre o lege în ceea ce îi priveşte pe profesori şi a nu o aplica ar însemna că nu mai suntem într-un stat de drept. De asemenea, vă pot spune că va fi foarte greu pentru un partid care nu face prioritate din educaţie, din sănătate, din reformarea administraţiei centrale şi locale, va fi foarte greu să desemneze un premier, dacă nu imposibil. Deci, în aceste condiţii, am credinţa că pot avea dialog cu cel pe care îl voi desemna să ocupe funcţia de Premier şi angajamentul lui public înainte de a-l desemna.

Anca Simina, Evenimentul Zilei: Lucrul ăsta s-a întâmplat în 2004 pe mai multe probleme.
Preşedintele Traian Băsescu: Da. Rămâne, pe urmă, chestiunea de a-şi ţine promisiunile. A fost chiar un program, dar care, trebuie să recunoaştem, că în multe din zonele sale a fost realizat: creşterea pensiilor, creşterea alocaţiilor pentru educaţie, creşterea alocaţiilor pentru sănătate. Dacă este ceva ce nu s-a făcut şi trebuia făcut, era să ne apucăm să utilizăm banii de la Uniunea Europeană, să începem autostrăzile. Era, de asemenea, extrem de important să reformezi administraţia centrală şi locală, lucru care nu s-a întâmplat, dar, după cum vedeţi, le transfer şi eu următorului guvern.

Anca Simina, Evenimentul Zilei: Corelarea politicilor? Vedeţi un economist în vârful guvernului?
Preşedintele Traian Băsescu: Nu neapărat. Dacă vă gândiţi la speculaţii legate de guvernatorul Băncii Naţionale, renunţaţi la ele. Este clar că nu se poate ca unul să genereze inflaţie, neutilizând banii europeni, nefăcând investiţii, deci, şi celălalt să tot ţină de curs. Totul are o limită, la care nu se mai poate merge. Spre exemplu, vreau să cred că nu se vor mai utiliza ordonanţe de urgenţă pentru creşteri de salarii şi vor merge prin Parlament, într-un sistem corelat, că lucrurile vor fi în regulă.

Liliana Simionescu, RFI: Domnule Preşedinte, ne vom îndepărta puţin de la subiect şi întrebarea mea ar fi…
Preşedintele Traian Băsescu: Să ştiţi că vă asumaţi riscuri de vă îndepărta, riscul să nu vă răspund. Vedeţi ce faceţi cu întrebarea.

Liliana Simionescu, RFI: Foarte bine. Ce părere aveţi despre propunerea GAZPROM de includere a României în proiectul South Stream?
Preşedintele Traian Băsescu: Vă mărturisesc că nu am dat niciun mandat nimănui. Ca şef al statului, vă asigur că România va respecta angajamentul faţă de europeni, deci prioritatea noastră este Nabucco - pe de o parte. Pe de altă parte, cine crede că poate forţa mâna Bulgariei, dacă există cumva un astfel de joc, făcându-se că vrea South Stream prin România, ne crede naivi, dacă cineva şi-a făcut o asemenea socoteală. România rămâne credincioasă proiectului Nabucco şi ferm angajată în acest proiect european. Ce putem discuta? Atenţie, să nu facem o confuzie! Proiectul South Stream are nevoie, dacă se pune în practică, şi de utilizarea zonei exclusive economice a României, trebuie să treacă conductele pe acolo. Probabil acesta este un subiect care va fi negociat, dar nu abandonarea proiectului Nabucco în favoarea proiectului South Stream. Suntem stat membru al Uniunii Europene. De altfel, ştiţi probabil că ţin foarte mult ca România să-şi respecte toate angajamentele pe care şi le-a asumat, indiferent care este presiunea internă.

Aici, aş vrea, şi scuzaţi-mă că sar de la Nabucco şi South Stream la o chestiune care mă deranjează, din punctul meu de vedere: se pare că am făcut o eroare legată de ANL. Într-adevăr, în legea, în ordonanţa care a fost aprobată prin lege, care mi-a venit la promulgare săptămâna trecută, sau pe care am promulgat-o săptămâna trecută, se trecea de la cifra de bază, la care se aplicau coeficienţii de 100 de RON, la 440, şi, dacă vă uitaţi în lege, veţi observa acest lucru, baza de calcul a salariilor era 100, până anul acesta. Anul acesta, prin ordonanţă de urgenţă, baza de calcul a salariilor pentru ANL s-a schimbat la 440. Se pare că, în acest interval, au existat măririle de salarii care s-au acordat altfel decât prin lege, prin legea bugetului de stat, iar eu am privit la acele două legi, la legea din ‘99, care se abroga, anexa care viza ANL şi la legea nouă, care îmi venise. Deci, există posibilitatea ca interpretarea mea să fi fost eronată, dar adevărul este acela pe care îl putem citi toţi în lege: s-a trecut de la 100, bază de aplicare a coeficienţilor de salarizare, la 440, ceea ce însemna o creştere cu 4,4 a bazei de salarizare, dar nu am luat în considerare celelalte mecanisme, crezând că totul se rezolvă prin legi. Deci, cer scuze pentru eroare.

Oana Sultănoiu, Realitatea TV: Domnule Preşedinte, sindicatele SedLex şi Sanitas spun că vor continua protestele în ciuda apelului dumneavoastră.
Preşedintele Traian Băsescu: Bun. Sigur că reacţia nu poate fi de la televizor. Trebuie să discutăm, ce obţin, adică n-aş vrea să văd sindicatele, toate, aruncate dintr-un partid către altul, cu unii ţinând partea unora şi alţii ţinând partea altora. Cred că o soluţie raţională ar fi să discutăm.

Oana Sultănoiu, Realitatea TV: Dar le puteţi garanta acestor oameni că viitorul guvern, orice culoare politică ar avea el, le va mări salariile?
Preşedintele Traian Băsescu: Doamnă, eu n-am garantat nici profesorilor mărirea salariilor, eu am promulgat o lege şi nu puteam să n-o promulg, atâta timp cât ea era voinţa unanimă a Parlamentului, era validată de Curtea Constituţională a fi constituţională şi, mai ales, educaţia a fost una din priorităţile despre care am vorbit - creşterea salariilor profesorilor era parte din strategia pe care o aveam pe masă, deci a corespuns perfect ceea ce eu am considerat că este o prioritate. Deci, salarizarea are o singură soluţie în continuare, dar, vă repet, cu deplina înţelegere că nu se poate trăi nici cu 700 de lei salariu pe lună, nici cu 500 de lei cât are un absolvent, când vine într-o primărie. Deci, lucrurile trebuiesc rezolvate aici, ca şi în sănătate. De asta sunt 75% din asistentele medicale deja plecate din ţară. Pentru că nu pot trăi cu banii pe care-i oferă sistemul medical.

Adrian Păsărin, B1 TV: Bună, seara. Adrian Păsărin, B1TV. Am o întrebare puţin mai specifică, mai la obiect...
Preşedintele Traian Băsescu: Tot la obiect au fost şi astea.

Adrian Păsărin, B1TV: Da. Pentru că tot aţi vorbit despre educaţie şi investiţii, cum comentaţi ordonanţa de urgenţă 87/2008, referitoare la programul "Un calculator pentru fiecare"? Potrivit acestuia, 184 de milioane din bugetul de stat o să meargă către achiziţia de calculatoare.

Preşedintele Traian Băsescu: O comentez la fel ca şi pe salariile de la agenţiile clientelare, ca fiind o eroare. Trebuie să investim acum, după ce trei ani s-au făcut investiţii, s-a mişcat ceva în investiţiile în modernizarea şcolilor, a laboratoarelor, trebuie să începem investiţii serioase şi în infrastructura umană a educaţiei. Ce să faci? Dai calculatoare la toată lumea, să şi le ia acasă, când sunt calculatoare la şcoală, ai nevoie de profesori care să te înveţe ce să faci cu calculatoarele acelea? Nu. Cred că face parte tot din consumismul lansat în ultimii doi ani, extrem de sever.
Adrian Păsărin, B1TV: Da, mulţumesc.
Sorina Matei, Antena 1 şi Antena 3: Domnule Preşedinte, dar ne-aţi vorbit de viitorul guvern şi în declaraţii. Şi aici…
Preşedintele Traian Băsescu: Păi, vi se pare că nu se schimbă Guvernul, după alegerile astea?

Sorina Matei, Antena 1 şi Antena 3: Dar cum vedeţi dumneavoastră viitorul guvern? Mâine începe campania, partidele intră în campanie...
Preşedintele Traian Băsescu: Îl văd bine şi fiind expresie a voinţei poporului şi puţin a Preşedintelui pentru Prim-ministru.
Sorina Matei, Antena 1 şi Antena 3: S-a născut un Prim-ministru?

Preşedintele Traian Băsescu: De născut, sigur e născut. În orice caz, ce vreau să se înţeleagă foarte bine, am înţeles că sunt partide care îşi fac socotelile aşa, necitind bine Constituţia: păi, ne facem noi 51% şi mergem şi spunem Preşedintelui, "ori ni-l pui, că, uite, noi suntem 51%, noi: două partide sau trei sau câte om fi", ne ducem şi spunem Preşedintelui "noi suntem ăştia, ne pui sau nu ne pui". Îi invit să citească Constituţia şi să renunţe şi la ideea că dacă nu ni-l pune, cine ştie ce facem. Să aibă în vedere că cel puţin eu, şi sper să o facă şi ei, nu voi considera facultativă Constituţia României. Mai sunt întrebări? Aş spune că dacă nu mai aveţi întrebări, v-am săvârşit, deci am acoperit toate solicitările.

Vă mulţumesc mult, o seară bună!”

Departamentul de Comunicare Publică
30 Octombrie 2008

Vasile Blaga: ...foarte mulţi primari. Şi spun asta pentru că mâine începe campania electorală. Peste 30 de zile, practic în a 5-a duminică, mergem la vot. Şi românii, am mai spus-o, au de data asta în mână un instrument, pentru că instrument este Legea uninominalului, pentru a-i trimite în Parlament pe cei pe care-i consideră cei mai buni, cei mai potriviţi să-i reprezinte.

Peste tot unde am fost în ţară, la Arad, la Cluj, la Iaşi, mai ales la Iaşi, că îmi place acolo, le-am spus românilor că am convingerea că nu vor mai alege în Parlament oameni din categoria Hrebenciuc, Fenechiu, tipul de oameni care nu-i vedeţi în prim plan. Stau în spate, mânăresc un miniştri, un secretar de stat, mult mai importanţi de multe ori ca miniştrii secretarii de stat şi şefii de agenţii. Că îşi rezolvă problemele cu ei. Sigur, îi plătesc boiereşte: 25 de mii de euro pe lună, 30 de mii de euro pe lună. Că nu am mai avut nici un control pe ei după ce ne-au scos de la guvernare. Numai că această politică de clan de tip Fenechiu, din păcate pentru ei, a dat faliment. Prefectul de la Iaşi arestat, Chiuariu cercetat penal, Adomniţei dat afară din prea multă „competenţă" şi, din păcate, nici domnul David nu se simte foarte bine cu Dacii de 70 de mii de euro. Lucrurile astea au fost posibile pentru că după 6 aprilie 2007 Guvernul TăriGeoană, despre acesta este vorba. Noi nu discutăm despre Guvernul Tăriceanu. La putere e Guvernul TăriGeoană. Noi am spus de atunci că nu discutăm decât de un Guvern PSD dat în franciza lui Tăriceanu. Mai ales că domnul Geoană, candidat aici la dumneavoastră. El spunea cu mândrie că a obţinut multe lucruri şantajându-l în prag de seară pe domnul Tăriceanu. Parcă şi vezi în Palatul Victoria pe cei doi şantajându-se în prag de seară şi miniştrii gură-cască să vadă rezultatele şantajului, să vadă ce să facă. Că aşa s-a condus România, din păcate, în ultimul an şi jumătate. Noi am spus-o şi o spunem: modernizarea României sunt cele mai des folosite cuvinte de către politicienii români în ultimii 200 de ani. Toţi au înţeles ce au vrut prin asta. Şi comuniştii, şi neocomuniştii, şi perioada interbelică. Sigur, sunt importante şi fabricile, sunt importante şi uzinele, sunt importante şi sediile de bănci, dar pentru noi, pentru cei din PD-L prin modernizarea României înţelegem schimbări fundamentale în structura şi funcţionarea statului român, care, din păcate, arată azi, la sfârşitul lui 2008 din foarte multe puncte de vedere, instituţional, ca înainte de 89. Indiferent cum şi-au schimbat numele serviciile deconcentrate, tot la fel sunt. Tot la fel se dictează de la Bucureşti absolut orice. Şi în învăţământ, şi în sănătate. Şi un director de şcoală numai de formă se organizează concursul la Craiova. Că trimite ministrul aici un domn care şi trăieşte bine în perioada aia, nu? Merge la Bucureşti cu rezultatele şi întreabă ministrul: „E de ajuns?" Nu. „Repetăm concursul". Şi asta se întâmplă în absolut toate zonele guvernamentale. Am condus Ministerul Administraţiei şi Internelor într-o perioadă extrem de importantă: 2005-2006. Au fost ani grei pentru că trebuia să ne respectăm contractul cu UE. Pentru că în contract este tratatul de aderare. Ce trebuia să facem noi. Negocierile au fost încheiate în decembrie în genunchi 2004. Bine că le-au încheiat şi aşa. De administraţie şi interne şi justiţie ..., cum era atunci în UE denumit capitolul respectiv, era clauza de salvgardare. 6 condiţii pe care a trebuit să le îndeplinesc cu Monica Macovei. Sigur, MAI fiind un minister mult mai mare decât Ministerul Justiţiei. Ministerul nostru era minister integrator. Şi vreau să le mulţumesc tuturor celor din minister, poliţiştilor, jandarmilor, tuturor pentru că şi-au făcut foarte bine datoria şi am intrat cu fruntea sus la 1 ianuarie 2007 în UE. 99% din oamenii de acolo sunt oameni minunaţi. Nu e problema lor că s-a ajuns unde s-a ajuns în aproape o disoluţie a autorităţii în instituţii. Trebuia să eliminăm deficitul de poliţişti şi am dus numărul de poliţişti la peste 50 de mii. Trebuia să asigurăm pe frontiera externă a României, viitoarea frontieră externă sperând în 2011, 100% acoperire cu poliţişti pe poliţia de frontieră şi am făcut-o... şi măsuri nepopulare. Dar un ministru de Interne nu este ministrul Culturii. De aceea, când a fost nevoie, am controlat cu foarte multă atenţie ieşirile din ţară. Şi poate şi din sală au fost mulţi care m-au înjurat. Dar nu numai că am intrat la 1 ianuarie 2007 în UE. Am pregătit lucrurile din timp şi de la 1 ianuarie 2007 circulaţi unde doriţi în UE numai cu buletinul. Nici paşaport nu vă mai trebuie. Toate lucrurile astea au fost făcute cu acei oameni minunaţi din Ministerul de Interne. Am acoperit un mare deficit de autoturisme. Rămăsesem singura poliţie din Europa, nici măcar în Kosovo, care nu aveam autoturisme la posturile de poliţie. Vrei să fie şi cinstit poliţistul, dar vrei să vină cu „Ia-mă nene la Craiova". Nu merge. Am luat 6 mii de maşini, dar cu 12 mii de euro. Că tot îi aud cu caiete de sarcini. Cu 12 mii de euro, nu cu 70 de mii de euro. Asta am făcut. Totuşi, ce s-a întâmplat. Cum de au mers lucrurile atât de prost 1 an şi jumătate încât, iată, nu e zi dată de la Dumnezeu în care să nu vezi pe posturile de televiziune reglări de conturi între bande cu arme de foc. Nu numai la Craiova. Sigur, Craiova, din păcate, a rămas de pomină din cauza celebrei înmormântări. Dar alaltăieri la Piteşti. Aproape în fiecare zi în Bucureşti. S-a întâmplat acum 3 săptămâni în Piaţa Victoriei, sub geamurile primului ministru. Cum se întâmplă că şi-au pierdut, din păcate, lucrătorii cinstiţi, repet, din poliţie încrederea în cei care-i conduc? În special încrederea în conducerea ministerului, dar şi a poliţiei. Amintesc, poliţia, nu mă refer la celelalte arme. Pentru că, şi asta nu pentru că nu ţin la ele. Ţin la toate la fel. Dar poliţistul este cel de care te loveşti în fiecare zi de când ai ieşit din casă până când ai închis seara uşa şi te-ai întors acasă dai peste poliţist. Peste jandarm mai rar. De pompier să nici nu-l vezi dacă nu e nevoie. Ş.a.m.d. Păi el vede că acum 2 ani s-au luat Dacii cu 12 mii, pe medie, că cele din mediul rural erau 11.500, cu toate dotările necesare ,cu taxa de leasing inclusă şi cu TVA-ul inclus. Şi acum e 70 de mii? În timp ce el nu-şi primeşte, poliţistul, drepturile la timp. Cum să mai creadă în instituţie? Cum să mai creadă în conducerea ministerului, dacă eu am trimis acasă 3 chestori? Pe domnul Pelmuş, fostul şef de cadre, pe domnul Albu, care e acum şef la 962, şi pe domnul Miclea, 3 generali. Toţi au plecat acasă cu 24, 36 de solde, deci cu câte 1 miliard de lei, aşa spune legea. Şi acum sunt înapoi... minister. Deci, iar la unii se organizează astăzi concurs, pe care nu ştie ministerul, la domnul Pelmuş ca să rămână şi definitiv secretar general al ministerului. Şi îi spun: Domnule Pelmuş du-te de pe acum acasă. Du-te de pe acum acasă că nu poţi să iei şi pensie şi salariu şi un miliard în buzunar când te-ai pensionat. Apropo, de ce spun Guvernul TăriGeoană? Ştiţi ce a făcut 3 ani de zile între mijlocul 2005 şi acest an când a ajuns în minister din nou secretar general cu delegare? A fost consilierul personal al domnului Geoană. Ca să discutăm noi de Guvernul TăriGeoană. Nu e Guvernul Tăriceanu. Cum să creadă atunci aparatul, oamenii cinstiţi din minister în aceşti oameni? Nu au cum. Nu au cum pentru,din păcate, ca să conduci un minister de asemenea amploare trebuie să i te dedici. Şi acest lucru o să-l facem noi, în continuare. În continuare o să depunem toate eforturile pentru a intra în Spaţiul Schengen la mijlocul anului 2011. Pentru că trebuie să ne bucurăm că am intrat în UE. Şi vă garantez că dacă de la 1 ianuarie 2007 mergeţi în UE numai cu buletinul, de la mijlocul anului 2011 nici nu o să mai vedeţi poliţist de frontieră în calea voastră. Pentru că vom intra în Spaţiul Schengen. Asta este promisiunea pe care o facem noi, PD-L. Sigur că nu este uşor. Nu este uşor pentru că trebuie să îndeplinim întreg calendarul. Şi dacă ţineţi minte, elementul cheie era securizarea frontierelor. Şi este securizarea frontierelor. Am renegociat contractul cu ADS. De la 650 de milioane de euro plus .. 350 de milioane, deci de la un miliard l-am dus la 524 de milioane. Nu l-am renegociat numai pentru această cauză. Ci pentru că UE ne-a spus: Dacă nu îl renegociaţi şi rămâneţi pe un sistem dedicat pe comunicaţii nu numai că nu mai primiţi nici un ban de la noi, dar vă retragem toţi banii pe care i-aţi luat până acum pe programe FARE. Discutăm de 2005. Şi nu o să mai vedeţi nici un ban pe FARE. Şi nu o să vedeţi nici facilitatea Schengen. Am renegociat contractul, cum v-am spus. Şi România beneficiază astăzi de cea mai mare facilitate Schengen dintre statele membre: 559,8 milioane de euro. Numai că, oameni buni, nu s-a tras nici măcar un euro din ei. Nici măcar unul. Eu am spus încă de la 1 ianuarie 2007: Necesarul de maşini, autoturisme, autovehicule în minister este de 16 mii, după ce le-am luat pe cele 6 mii. Şi atunci când am împărţit facilitatea Schengen am dedicat aproape 120 de milioane de euro numai poliţiei de frontieră. Cea mai mare parte pentru mobilitate. Nave de patrulare, ... dar mai ales autoturisme şi maşini de transport pentru poliţia de frontieră. În loc să folosească aceşti bani. Dar banii europeni nu dau şpagă. Aici e problema. Ei nu ţi-i dau decât pe reguli clare, uşor de verificat. Ce au preferat acum 2 săptămâni? Au cumpărat de 75 de milioane de lei maşini din bugetul de stat. Iată cum au prăduit 20 de mii de euro. Eu nu spun că procedurile nu sunt respectate. Nu spun că preţul e mic sau mare, nu e treaba mea. E treaba ministrului să verifice lucrurile astea. Dar iată cum sunt bani şi pentru salarii. Iată cum sunt bani şi pentru pensii. Dacă foloseşti banii UE. De ce au cheltuit 20 de milioane din bugetul românilor? Pentru că UE îţi dă banii pentru că vrea ca România să fie spaţiu de drepturi şi libertăţi pentru toţi cei 500 de milioane de cetăţeni. Asta înseamnă să fii în Schengen. Să se simtă francezul şi germanul la fel de siguri în România ca la el acasă. De aceea ne dau banii. Şi uitaţi că nu reuşim să-i folosim. Eu am încredere, şi avem clar prins în programul de guvernare, că vom rezolva toate aceste probleme, astfel că cetăţeanul român să se simtă perfect în spaţiul public.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 14:54)

Theodor Stolojan: ...la Suceava cu agricultura. Am fost la Iaşi cu sistemul de educaţie, ş.a.m.d. Iată-ne astăzi aici, în Craiova. Discutăm de fapt de siguranţa individului, de siguranţa familiei, de securitatea lor şi pot să vă spun că oriunde mergeţi într-o ţară civilizată nu au importanţă nici creşterea economică, n-au importanţă nici veniturile, n-au importanţă foarte multe în absenţa a două lucruri: securitatea naţională a ţării. Şi acest lucru este astăzi asigurat pentru că România se află într-un mare club, NATO. Şi securitatea individului şi a familiei sale. Şi despre acest lucru discutăm aici şi vor discuta colegii mei care vor lua cuvântul.

Daţi-mi voie în cele ce urmează să vă prezint esenţa programului de guvernare al PD-L. Discutăm în acest program despre venituri, despre creşterea veniturilor oamenilor, despre faptul că dorim ca în România să trăim cum se trăieşte în UE, să avem un standard de viaţă la nivelul mediu din UE cât mai repede. Acest cât mai repede, din păcate, nu este posibil în următorii 4 ani de zile pentru că ne desparte o distanţă mult prea mare de momentul, de locul unde suntem şi de ceea ce noi spunem: standard mediu de viaţă în UE. Dar următorii 4 ani sunt decisivi pentru România. Şi sunt decisivi dacă vreţi şi pentru că petrecerea s-a încheiat. Şi petrecerea s-a încheiat nu numai în România, s-a încheiat în Europa, s-a încheiat în Statele Unite. Când spun că petrecerea s-a încheiat în România spun că s-a încheiat etapa fără dureri de cap a Guvernării Tăriceanu - Geoană, în care România, într-adevăr, a crescut economic, dar a crescut foarte mult pe datorie. Petrecerea s-a încheiat pentru că a trăit pe datorie. Devine foarte scump de acum înainte. A devenit deja foarte scump şi toţi cei care au credite şi România şi firmele şi oamenii au foarte multe credite, şi ei simt deja ce înseamnă să plăteşti mai mult. Petrecerea s-a încheiat şi România are nevoie de o altă guvernare. Nu de o guvernare care a risipit resursele. Iar eu vă spun că în anii care au trecut România a avut resurse financiare cum nu a avut niciodată în toată istoria post-tranziţiei. Din păcate domnul Tăriceanu a reuşit cu aceste resurse să-şi bată joc de ele. 5 km de autostradă. Domnul preşedinte Emil Boc a spus aici. Eu doar vreau să mai repet o singură dată pentru a înţelege laşitatea acestui Guvern. Şi dacă vreţi, nemernicia acestui Guvern. A avut la dispoziţie acum câteva săptămâni în rezerva bugetului ţării peste 600 de milioane de euro. Nu a dorit să folosească numai o treime din ei pentru a majora salariile la profesori cât ar fi însemnat aceste majorări în lunile octombrie, noiembrie, decembrie. Ci dimpotrivă, domnii Tăriceanu şi Geoană, mână în mână, au dorit să folosească aceşti aproape 600 de milioane de euro pentru a da ultimul tun economiei româneşti, ultima pomană electorală împărţind aceşti bani PNL-ului şi PSD-ului. Iată ce destinaţie s-a dat la resursele ţării, la resursele provenite din impozitele şi taxele plătite de către oamenii acestei ţări şi firmele din această ţară, din toate judeţele ţării. De aceea spuneam: România are nevoie de o bună guvernare. Iar o bună guvernare poate fi asigurată de un partid credibil, cum este PD-L, care a demonstrat că atunci când a avut miniştri în Guvern în anii 2005-2006 au fost miniştri care au dus greul intrării României în UE la 1 ianuarie 2007. Iată de ce avem credibilitate. Suntem singurul partid politic din România care are programul bazat pe un buget al ţării, pe o prognoză a indicatorilor economici ai dezvoltării României în următorii 4 ani de zile. Sigur, din momentul în care noi am elaborat acest program şi până astăzi s-a dezlănţuit această criză economică. Avem efecte directe deja în România, iar noi suntem obligaţi, ca un partid responsabil, să ne pregătim pentru oricare din situaţiile posibile în următorii 4 ani. Şi aşa cum vă spuneam, petrecerea s-a încheiat şi în România. Trăitul pe datorie, şi mai ales pe datorie externă. De aceea cu atât mai mult programul nostru este solid. Noi prevedem în continuare creşterea veniturilor oamenilor şi în varianta cea mai optimistă, pentru că spuneam, avem deja 3 scenarii pe care lucrăm.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 14:30)

Emil Boc: ...evident că nu putem să facem abstracţie de tema legii cu privire la salarizarea profesorilor, de tema moţiunii de cenzură şi de cârdăşia dintre PNL şi PSD. Vreau să spun următoarele lucruri: 1. Cât timp va fi la putere Guvernul PNL-PSD, adică guvernarea Tăriceanu-Geoană legea cu privire la salarizarea majorată a profesorilor nu se va aplica. Nu se va aplica pentru că există o cârdăşie între PNL şi PSD, între Tăriceanu şi Geoană de a bloca o lege adoptată de Parlamentul României.

Ce-i leagă pe cei doi? Îi leagă profunde interese economice, îi leagă clientela politică şi îi leagă banii pe care şi i-au împărţit, mai ales prin ultima hotărâre de Guvern. Îi leagă faptul că Geoană este chiriaşul sau mai bine spus Geoană este chiriaşul lui Tăriceanu şi la propriu şi la figurat, iar aceştia vor face tot ce le va sta în putinţă să blocheze această lege adoptată de Parlamentul României pentru că este vorba, în primul rând, de clientelism politic şi de bani aruncaţi pentru ei şi nu pentru profesori. În al doilea rând vreau să vă spun că PD-L va face toate demersurile legale, politice şi constituţionale pentru a aplica Legea salarizării profesorilor, Legea salarizării majorate a profesorilor din învăţământul românesc. De ce facem acest lucru? Nu suntem avocaţii sindicatelor. Suntem avocaţii aplicării legii. O lege adoptată de Parlamentul României, validată de Curtea Constituţională şi promulgată de preşedintele României trebuie să fie în vigoare, şi nici un domn, fie el că se numeşte Tăriceanu sau Geoană, nu trebuie să o poată opri într-un stat de drept. Ce vom face pentru asta? În primul rând solicităm birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului dezbatere în procedură de urgenţă a acestei ordonanţe prin care s-a blocat majorarea salariilor profesorilor. Ce înseamnă asta? Cerem un termen de 3 zile în fiecare cameră pentru raport şi respingere a ordonanţei. Aceasta va fi o adevărată măsură a voinţei politice, va fi o măsură a voinţei politice a acelora care una spun şi alta fac. Geoană cu o zi în urmă respinge moţiunea de cenzură a PD-L-ului. În ziua următoare face un pas înapoi la salarizarea profesorilor spunând că profesorilor universitari ar trebui să li se aplice gradual. În a treia zi spune: „La profesorii universitari trebuie să li se aplice salariile din fonduri extrabugetare". Deci suntem obişnuiţi cu aceste şiretlicuri şi cu aceste modalităţi de a amâna aplicarea unei legi. De aceea noi cerem expres procedură de urgenţă. Şi acolo, din nou, la vot se va vedea cine susţine ca într-o săptămână practic ordonanţa să fie respinsă în Parlament va fi acela care va susţine aplicarea legii. Şi încă o dată subliniez: Nu suntem partizanii nici unor categorii sociale. Şi profesorii, şi medicii şi funcţionarii publici au dreptul la salarizare decentă. Am luat doar 3 exemple. În primul rând este vorba de respectarea şi aplicarea unei legi într-un stat de drept pe care nimeni nu trebuie să o sfideze. ÎN al doilea rând am depus o moţiune de cenzură şi vreau să ştiţi foarte clar de ce am depus această moţiune de cenzură. Este o formă de reacţie la abuzul de putere al Guvernului Tăriceanu. Este o formă de reacţie la nesimţirea unui Guvern care-şi permite să treacă şi peste Parlament, şi peste Curtea Constituţională şi peste preşedintele României. Dacă avea demnitate Tăriceanu îşi dădea demisia. Dar niciodată nu va face acest lucru pentru că-i place prea mult scaunul de premier, îi place prea mult puterea. Unde a fost domnul Tăriceanu în 30 septembrie şi în zilele premergătoare când s-a discutat în Parlament legea cu privire la majorarea salariilor profesorilor? Vedeţi câtă ipocrizie există? Nici Tăriceanu care era şi premier şi Deputat. Nici Bogdan Olteanu care era preşedintele Camerei Deputaţilor, nici ministrul Educaţiei care este membru PNL, nici ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, un om din Dolj, domnul Voicu, nici acesta. Nu au spus nimic, nici un parlamentar PNL. Toţi PNL-iştii au votat legea. Iar acum se trezesc că nu sunt bani. Noi le spunem foarte sincer: Sunt bani şi pentru profesori şi pentru celelalte categorii sociale cu două condiţii: Domnilor Tăriceanu şi Geoană renunţaţi la clientela politică, renunţaţi la banii pe care-i daţi abuziv. Renunţaţi la risipa din sectorul public. Nu avem nevoie de Logane cumpărate cu 70 de mii de euro. Asta este forma supremă de dispreţ faţă de banul public pe care Guvernarea Tăriceanu - Geoană o practică. Nu avem nevoie de salarii la şefii de agenţii ai lui Tăriceanu de 30-40 de mii de euro pe lună. Nu avem nevoie de alocarea a 600 de milioane de euro numai pentru clienţii lui politici, în timp ce pentru majorarea salariilor profesorilor ar fi fost necesare doar 200 de milioane de euro pe lunile octombrie, noiembrie şi decembrie. Deci bani există. Trebuie însă să stopăm risipa şi să eliminăm clientelismul politic. De aceea PD-L a depus la Parlament o lege pentru eliminarea pensiilor parlamentarilor. Cerem ca această lege să fie adoptată în procedură de urgenţă. Să-io vedem dacă sunt în stare cei din PNL şi PSD să voteze o asemenea lege, fiind dovada supremă a credinţei lor în sprijinirea interesului public. De aceea moţiunea noastră de cenzură, repet, sancţionează un Guvern care sfidează legea. Sancţionează un Guvern care-şi bate joc de instituţiile fundamentale ale statului de drept. Şi vom merge până la capăt. Vom avea alegeri pe 30 noiembrie. Acesta este obiectivul nostru politic. Alegeri care vor fi câştigate de PD-L, iar Theodor Stolojan va fi viitorul prim ministru al României. În încheiere nu simt nevoia să vă dau lecţii de politică, cum să câştigaţi aici la Dolj pentru că ştiu foarte bine că ştiţi ce trebuie să faceţi. Aţi demonstrat-o de atâtea ori. Vă doresc doar succes, să faceţi în continuare ceea ce trebuie pentru PD-L şi vă asigur că în 1 decembrie, de Ziua Naţională a României în toată România vom întinde hora mare a PD-L sărbătorind aşa cum ştim noi şi Ziua Naţională a României. Doamne ajută şi mult noroc.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 14:19)

Eugen Nicolăescu: ... iar altele voi fi numai un punctaj absolut important pentru perioada următoare. În primul rând vom prezenta un proiect de ordin privind un control pe care îl vom efectua la nivelul întregii ţări, la serviciile de ambulanţă judeţene. Şi doctorul Arafat va veni cu precizări pe această temă.

După aceea vom prezenta pe scurt concluziile rapoartelor de control care au avut loc la serviciul de ambulanţă al Municipiului Bucureşti, şi o misiune parţială la serviciul judeţean de ambulanţă Ilfov, şi unde, din păcate, lucrurile sunt foarte grave şi e bine să fie cunoscute, mai ales în cadrul sistemului. Şi cu această ocazie îi rog pe prefecţi să fie mult mai atenţi şi în acelaşi timp mult mai prezenţi în ceea ce înseamnă coordonarea serviciilor descentralizate. În al treilea rând vă vom prezenta concluziile raportului la Spitalul Municipal din Arad şi măsurile luate. Voi încerca să vă fac, şi doctorul Arafat va continua, câteva precizări despre isteria care s-a manifestat în ultima vreme în mass media, referitoare la aşa-zisa eutanasiere pe care vrea s-o facă Ministerul Sănătăţii şi vă rog pe dumneavoastră, domnilor prefecţi, domnilor directori de ASP-uri, să încercaţi să comunicaţi corect opiniei publice despre intenţiile pe care le avem şi să nu vă lăsaţi şi dumneavoastră pradă unor asemenea manipulări ordinare. Pentru că aşa au încercat unii. Ştim că au anumite gânduri, ştim că fac campanie electorală. Ştim asta toţi. Dar nu trebuie să-i lăsăm să-şi bată joc de populaţie. Şi apelez la dumneavoastră, cu toată sinceritatea, să încercăm să le arătăm oamenilor care este adevărul. Să despărţim minciuna de adevăr. Şi nu în ultimul rând vor fi mici precizări pe proiectul de ordin pe care Ministerul l-a postat deja pe site-ul ministerului referitor la normele pentru aplicarea titlului 4 din legea 95. Şi aici şi voi începe cu aceste lucruri mai uşoare, şi aici voi face precizarea că ...

Raed Arafat: ...per 2007 unde este în acest ordin o prevedere care se relată inclusiv la serviciile de ambulanţă. 3. Dinamica de personal din perioada 2005-2008, gradul de ocupare a posturilor, legalitatea acordării concediilor medicale şi a concediilor fără plată pe categorii de personal, planificarea şi efectuarea concediilor de odihnă, angajări de personal, desfaceri ale contractelor de muncă sau demisii. 4. Organizarea şi executarea serviciului în ture la nivelul staţiei centrale şi a microstaţiilor. Media solicitărilor pe lună / medic / noapte, cazurile şi cauzele întârzierilor la intervenţii, solicitări anulate din motive de întârziere de răspuns şi lipsă de mijloace. 5. Modul de cooperare şi aplicare a prevederilor protocoalelor de colaborare încheiate cu unităţile de poliţie ISU şi ale instituţiei. Şi prin ISU intră, bineînţeles, inclusiv cooperarea cu serviciile mobile de urgenţă, reanimare şi descarcerare. Gradul de utilizare al ambulanţelor noi primite în dotarea SJA, încadrarea cu ambulanţieri, şoferi, dotarea acestora şi instruirea personalului care le deserveşte. Următorul punct. Organizarea şi funcţionarea dispeceratelor, calitatea activităţii desfăşurate de personalul care le încadrează, eficienţa şi operativitatea activităţilor. Verificarea prin sondaj a modului de predare a pacienţilor la... ale unităţilor sanitare din judeţ. Verificarea foilor de parcurs a transporturilor efectuate ziua şi noaptea prin sondaj inopinat. Respectarea legalităţii privind elaborarea programelor de achiziţii publice, conducerea activităţilor de organizare şi desfăşurare a activităţilor publice şi a activităţii de contractare la nivelul serviciului judeţean de ambulanţă. Activităţile medicale şi nemedicale decontate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Şi alte aspecte, situaţii, probleme care apar pe timpul desfăşurării controlului, apreciate de către membrul comisiei ca fiind necesare în evaluarea reală a activităţii serviciului judeţean de ambulanţă. Comisia va fi compusă din 5-6 specialişti din cadrul ASPJ şi un reprezentant al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate cu rugămintea acolo unde este posibil ca prefecturile eventual să dea un membru în comisie ca să participe la acest control. Controlul se desfăşoară în perioada 30 octombrie, deci începând cu astăzi, şi până în data de 7 noiembrie 2008. Concluziile şi măsurile stabilite în urma acestei activităţi vor fi înainte Ministerului Sănătăţii Publice, Direcţia de Control, sub semnătura directorului executiv al ASPJ până pe data de 14 noiembrie 2008. Directorul executiv ai Autorităţilor de Sănătate Publică Judeţene şi directorul direcţiei de control din MSP vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Ordinul este cu numărul 11.370, acesta este referatul de aprobare. O secundă. Ordinul este cu numărul 1.810 din 30 octombrie 2008 şi cred că majoritatea o să-l aveţi pe fax la finalizarea acestei videoconferinţe. Trec mai departe. Deci controlul este obligatoriu şi este foarte important. Vă rog foarte mult să ne informaţi realitatea care este. Normal că noi ne deţinem dreptul ca să apărem şi în diferite locuri şi să facem control încrucişat dacă considerăm că este nevoie undeva. Deci rugămintea este să ne daţi toate informaţiile care le descoperiţi. Acolo unde e bine scrieţi-ne că este bine. Este foarte bine. Acolo unde este rău scrieţi-ne că e rău. Care sunt măsurile. Acolo unde este încălcată legea acolo trebuie să fie luate măsurile necesare.

Eugen Nicolăescu: ...aceleiaşi ture de activitate există o discrepanţă între numărul de solicitări efectuate de echipajele de urgenţă, unele efectuând o medie de 3 solicitări faţă de altele, care efectuează o medie de 10 solicitări. Ceea ce denotă o repartizare insuficientă a resurselor sau posibilitatea ca unele ambulanţe să iasă din program fără a se opera acest lucru în sistemul informatic. Există echipaje, aşa numite la dispoziţie, care sunt destinate unor activităţi altele decât cele de urgenţă, a căror activitate nu justifică titlul de ambulanţă şi plata acestora pe tip de ture. Există membri ai personalului operativ care figurează în program de lucru şi nu se prezintă la program. Parcul de autosanitare este reînnoit. Staţia de ambulanţă a Municipiului Bucureşti având în prezent în dotare 68 de ambulanţe noi şi 88 de ambulanţe vechi. Ambulanţele de urgenţă de tip B şi C au un indice de utilizare de doar 50-60%. Ambulanţele vechi sunt exploatate mai mult decât cele noi. Repartizarea ambulanţierilor pe ambulanţă fiind de 1,5 ambulanţieri pe maşină, faţă de 4 ambulanţieri pe maşină cât este necesar pentru un indice de exploatare de 100%. Există foi de parcurs corectate, dar necontrasemnate pentru corectură. Nu sunt completaţi numărul de km la intrare şi ieşire din tură pe foaia de parcurs. Există foi de parcurs completate cu deplasări, fără a fi justificate şi confirmate cursele. Există situaţii în care ambulanţierul nu s-a prezentat la serviciu, dar revizorii eliberează foaie de parcurs, iar persoana respectivă este pontată şi plătită. Pe timpul programului de lucru ambulanţierii execută lucrări administrative consemnate în foaia de parcurs, fără decizie din partea conducerii. Din analiza datelor puse la dispoziţie, la solicitarea comisiei de control de către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale privind modul de colaborare şi coordonare a acţiunilor Serviciului de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti privind apelurile de urgenţă au rezultat în principal următoarele: Sunt situaţii când, deşi datele despre cazurile urgente referitoare la nume, adresă, vârstă preluate şi înscrise deja de operatoarea 112 în fişa de caz transmisă operatoarei de la staţia de ambulanţă, acesta întreabă din nou apelantul aceste date, fapt ce aduce acestuia evident un stres suplimentar şi, totodată, conduce la majorarea duratei de intervenţie. Din declaraţiile unor angajaţi ai Serviciului de Ambulanţă, care au dorit însă să-şi păstreze anonimatul, a rezultat faptul că este un obicei ca unii ambulanţieri să pretindă medicilor sau asistenţilor medicali cu care merg la caz să împartă cu ei presupusele sume de bani de la pacienţi sau de la aparţinătorii acestora. În caz contrar boicotând prin diferite metode activitatea prestată de echipaj. Având în vedere constatările comisiei de control, membrii comisiei consideră că sunt îndeplinite toate condiţiile pentru încetarea contractului de management încheiat între managerul general al Serviciului de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti, doctorul Ovidiu Cizmaru, şi directorul executiv al ASP Bucureşti. Ca atare i-am solicitat domnului manager Cizmaru ori să demisioneze, ori dacă nu să aştepte demiterea din partea ASP Bucureşti. Consider că domnul director Adrian Neacşu, directorul ASP Bucureşti primind acest raport trebuie să îndeplinească demiterea din funcţie a directorului ambulanţei Bucureşti. De asemenea, raportul propune numirea unui comitet interimar la nivelul ambulanţei Bucureşti, inclusiv un manager interimar.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 13:04)

Anton Anton: Şi am apelat la colegii noştri de la sindicat, aşa cum vom apela şi la inspectoratele judeţene, pentru că am constatat cu foarte mare neplăcere ieri că la acest program nu avem nici o aplicaţie din partea nici unei şcoli.

Reporter: ...

Anton Anton: Programul este public pe site-ul Ministerului Comunicaţiilor şi cred că nu am făcut suficient în direcţia comunicării şi de aia fac apel la dumneavoastră.

Reporter: ...

Anton Anton: Vreau să vă spun că astăzi am fost, i-am invitat pe liderii sindicali la o cafea. Şi am discutat despre viitorul învăţământului şi practic am avut un schimb liber de opinii. Cred că sunt în asentimentul domnilor să vă spun că discuţia s-a centrat pe noul sistem de salarizare a bugetarilor. Ne-am exprimat opiniile relativ la cum ar trebui să facem ca să fim proactivi în elaborarea unui nou sistem de salarizare bugetară. Şi, de asemenea, am discutat despre faptul că salarizarea din învăţământ este prea rigidă, în sensul că nu avem o componentă fixă a salariului şi o componentă variabilă în funcţie de performanţă. Ne-am propus împreună să constituim nişte comisii de experţi care să analizeze aceste lucruri şi care să ne furnizeze argumente, argumente pe care să le avem în discuţiile pe care le vom avea cu ceilalţi colegi din confederaţiile sindicale, cu colegii din ministere, cu colegii din societate. Pentru că eu cred că cel mai greu este să încercăm să armonizăm salarizarea pentru că noua lege a salarizării bugetare asta îşi propune. Eu cred că cel mai greu este să încercăm să armonizăm salarizarea. Şi dacă, şi asta a fost opinia mea şi mă bucur că şi dânşii au împărtăşit-o, noi trebuie să fim proactivi. Adică dacă aşteptăm să ni se spună, să decidă cineva de bună credinţă ce se va întâmpla cu salariile din învăţământ şi noi să ne aliniem la chestia asta, sigur este o soluţie. Dar eu nu sunt adeptul soluţiilor reactive. Eu sunt adeptul acţiunilor proactive. ŞI cred că astăzi am iniţiat una dintre aceste acţiuni proactive. În privinţa salarizării o componentă variabilă. Nu am discutat despre componenta variabilă în sine, ci am discutat despre elementele care ar trebui să stea la baza unei salarizări cu o componentă variabilă. Adică noi credem că evaluarea performanţelor cadrelor didactice trebuie făcută după nişte criterii clare, bine gândite şi care într-adevăr să scoată în evidenţă progresele pe care le realizează elevii şi progrese care sunt datorate performanţei cadrului didactic, să scoată în evidenţă poziţia cadrului didactic în comunitatea din care face parte. Pentru că nu există şcoală care să nu fie legată de comunitate. Comunitatea este extrem de importantă pentru şcoală. ŞI cred că asta este tot ce pot să vă declar. Adică nu am avut. Altfel cred că au apreciat cafeaua mea.

Gheorghe Isvoranu: Da, putem spune că într-adevăr cafeaua a fost bună şi poate utilă în aceste zile de o tensiune maximală. Referitor la primul punct, sigur, noi nu avem nimic împotrivă. Vina este a ministerului că nu a realizat acele programe în unităţile şcolare pentru intrarea la internet. Nu este vina noastră. Suntem însă de acord să punem şi noi umărul ca aceşti bani din fonduri structurale să fie preluaţi de către unităţile şcolare. Din punctul de vedere, şi mă refer de data aceasta, punctul de vedere al federaţiei Spiru Haret, din punctul de vedere vizând partea a doua, adică aşa-zisa intrare pe o discuţie pe o lege a salarizării în sistemul bugetar am recunoscut şi recunoaştem că avem şi noi în grilă imperfecţiuni din punctul de vedere a aşezării pe orizontală sau verticală, dar cel puţin noi în acest moment spunem foarte clar: Nu ne vom aşeza la nici o masă de a discuta o aşa-zisă eventuale, eu ştiu, realizări într-o grilă a învăţământului. Nu cădem în această plasă. Vrem ca legea de majorare a salariilor să fie aplicată. Vrem ca Ministerul să-şi ia semnătura de pe iniţiativa, pentru că iniţiativa ordonanţei este de la Ministerul Educaţiei. Mă refer la ordonanţa de urgenţă de anulare a majorării salariale. Şi putem să discutăm după aceea eventuale majorităţi de a realiza anumite clarificări în cadrul grilei. Până atunci considerăm că de fapt poziţia tuturor celor care au făcut să se anuleze o lege votată în unanimitate în Parlament, validată de către Curtea Constituţională, promulgată de către preşedinte, vizează de fapt exact contrariul a ceea ce se spune, că dorim calitate în învăţământ. Pentru că este foarte adevărat, vrem o componentă fixă, vrem o componentă variabilă, dar o componentă variabilă vizând calitatea nu aş putea-o realiza dacă nu am o motivantă resursă umană sau motivată resursă umană sau motivată resursa umană sau să o accept în sistem, motiv pentru care, deci dacă se va realiza această majorare salarială vom avea şi pe cine să evaluăm. Altfel s-ar putea să nu mai avem deloc pe cine să evaluăm.

Aurel Cornea: Pot să vă spun acelaşi lucru. Cafeaua a fost bună. I-am urat domnului ministru ani îndelungaţi în fotoliul lui Spiru Haret. Poate în viitorul Guvern, că Guvernul acesta probabil pe data de 10 îşi va înceta mandatul. În continuare Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ nu a acceptat nici o discuţie pe marginea legii care din punctul nostru de vedere este legală, legitimă şi minimală. Ca atare demersurile noastre, după cum ştiţi, sunt în plină desfăşurare. Am fost şi fac această declaraţie, cu acest prilej aici, siderat de atitudinea domnului prim ministru din ultimele zile. Aceea de a ridica o categorie socio-profesională împotriva alteia, aceea de a pune la mezat salariile cadrelor didactice şi întrebând părinţii ce vor: Salarii contra investiţii în şcoli, ş.a.m.d. Aceea pe care a făcut-o aseară, de a ridica pe muncitori împotriva noastră şi de a declara lucruri pe care, de altfel, nu le crede nimeni, pentru că dumneavoastră lucraţi în învăţământ, că norma didactică este de 14 ore şi că noi avem sporuri. Nu avem sporuri, nu avem norma didactică de 14 ore, ci avem norma didactică de 40 de ore şi nu suntem milogii societăţii de a trăi din impozitele pe care dânsul spunea că le plătesc muncitorii şi cei care lucrează în producţie ca să ne ţină pe noi. Am dorit să fac această precizare în acest caz. Referitor la punctele ridicate de domnul ministru, sigur că ele sunt corelate cu ceea ce s-a discutat la nivelul Guvernului cu confederaţiile sindicale şi cu patronatele. În opinia noastră discuţia este bună, este utilă. Ea îşi are sens şi este în întâmpinarea dorinţelor noastre, ale tuturor, de a ridica calitatea actului de instrucţie şi de educaţie. Aceasta se face numai cu cadre didactice bine motivate, aşa că ne asumăm de a participa în viitor la o nouă evaluare, o nouă aşezare pe orizontală aşa cum spuneam şi pe verticală a grilei de salarizare în sistemul bugetar. Închei, însă nu acceptăm sub nici o formă discuţii pe marginea legii privind salarizarea cadrelor didactice adoptată de Parlamentul României.

Gheorghe Isvoranu: Te referi la grila nouă de după marorarea salarială acre trebuie să fie pusă în aplicare. După aceea intrăm în discuţii.

Anton Anton: Vă rog frumos să mă credeţi că am respectat întru totul convenţia pe care am avut-o de la bun început. Nu am discutat nici un moment despre ordonanţă, lege. Mie îmi pare rău că a intervenit în discuţia noastră pentru că nu acesta a fost subiectul.

Gheorghe Isvoranu: Nu avea cum să nu intervină domnule ministru.

...FSLI a acceptat invitaţia Ministerului Educaţiei, deşi aceasta a venit cu oarecare întârziere. Nu îmi pare rău pentru că din discuţiile de astăzi am pus la cale viitorul sistem educaţional românesc, inclusiv în ceea ce priveşte salarizarea personalului, o salarizare motivantă, o salarizare care să atragă forţă de muncă calificată şi de calitate în sistem. Vreau să vă spun că actuala situaţie extraordinar de tensionată nu ni se datorează în nici un fel. Ne-au ajutat alţii să ajungem aici. În momentul de faţă consiliile de conducere ale celor 4 confederaţii sindicale reprezentative din învăţământ analizează această situaţie, iar hotărârea finală va fi luată doar de membrii de sindicat pe care-i reprezentăm. Nu ne dorim să exacerbăm această situaţie, aceste tensiuni. Nu ne dorim grevă generală, dar se pare că dacă întreaga clasă politică, dacă Guvernul României nu-şi schimbă atitudinea, acolo vom ajunge.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 11:00)

Transcript preluat de pe www.monitoring.ro

Băutura rămâne puţină?

---

Un gest curajos, să iei sticla de băutură din mâna românului şi, mai rău, să o accizezi.
Este vorba despre:
PL-x nr. 680/2007
Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal

Nr. înregistrare:
- B.P.I.:	148/28-02-2007 919/09-10-2007
- Camera Deputaţilor:	680/10.10.2007
- Senat:	L378/15.05.2007
Procedura legislativă:	cf. Constituţiei revizuita în 2003
Camera decizională:	Camera Deputaţilor
Tip initiativa:	Proiect de Lege pentru modificarea L. nr. 571/2003
Caracter:	ordinar
Procedura de urgenţă:	nu
Stadiu:	La Senat în reexaminare solicitată de Preşedintele României
Iniţiator:	11 deputaţi fără grup: Giurgiu Mircia PSD: Chiş Filonaş, Cindrea Ioan, Nicolicea Eugen, Nosa Iuliu, Pupeză Viorel, Rusu Mihaela Adriana, Tămagă Constantin, Timar Liviu, Todoran Pavel PNL: Micula Cătălin
Consultaţi:	Expunerea de motive Avizul Consiliului Legislativ Punctul de vedere al Guvernului mai multe documente la caseta electronica a deputatului fisa de la Senat

Derularea procedurii legislative
Data		Actiunea
							CD
05.03.2007		prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor Adresa iniţiatorului
							SE
05.03.2007		înaintat la Senat
08.10.2007		adoptat de Senat adoptare cu respectarea prevederilor art.76 alin.(2) din Constituţia României Forma adoptată de Senat
							CD
10.10.2007		prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor Adresa iniţiatorului Adresa Senatului
		înregistrat la Camera pentru dezbatere
		trimis pentru raport la: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci termen depunere amendamente: 06-11-2007 termen depunere raport: 13-11-2007
		trimis pentru aviz la: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi
13.11.2007		primire aviz de la: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice
03.12.2007		primire raport (nr.576) de respingere de la: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci face parte din categoria legilor ordinare
10.12.2007		înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor
11.12.2007		trimis pentru raport suplimentar la: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci termen depunere raport: 25-12-2007
		dezbatere în plenul Camerei Deputaţilor (retrimitere la comisie) consultaţi stenograma şedinţei sau înregistrarea video
11.09.2008		primire raport (nr.576) favorabil de la: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci face parte din categoria legilor ordinare
16.09.2008		înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor
29.09.2008		dezbatere în plenul Camerei Deputaţilor (rămas pentru vot final) consultaţi stenograma şedinţei sau înregistrarea video
30.09.2008		adoptat de Camera Deputaţilor adoptare cu respectarea prevederilor art.76 alin.(2) din Constituţia României rezultat vot pentru=210, contra=0, abtineri=0, nu au votat=3 (prezenti=213) consultaţi stenograma şedinţei sau înregistrarea video Forma adoptată de Cameră
							PA
06.10.2008		depunere la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii Forma pentru promulgare
10.10.2008		trimitere la Presedintele României pentru promulgare
							SE
23.10.2008		Presedintele României solicita reexaminarea; cererea de reexaminare este înaintata Senatului

Ce spune preşedintele...

COMUNICAT DE PRESĂ
(23 octombrie 2008)

REF: Cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal

Preşedintele României, Traian Băsescu, a trimis joi, 23 octombrie a.c., Parlamentului României, în temeiul articolului 77 alineatul 2 din Constituţia României, cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

Vă transmitem textul integral al cererii:

Bucureşti, 23 octombrie 2008

Domnului Doru Ioan TĂRĂCILĂ
PREŞEDINTELE SENATULUI

În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituţia României, formulez următoarea

CERERE DE REEXAMINARE
a
LEGII pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal

Motivele cererii sunt următoarele:
1. Legea modifică art. 173 alin. (2) al Codului Fiscal, în sensul exceptării de la plata accizelor, a producţiei de ţuică şi rachiuri de fructe destinate consumului propriu al gospodăriilor individuale, în limita a maxim 250 litri pe an pentru fiecare gospodărie individuală.

2. Directiva CE nr. 92/83/CEE prevede, prin derogare, obţinută în urma negocierii, pentru România, cel mult reducerea la 50% a nivelului accizelor şi doar pentru o limită de 50 litri pe an pentru fiecare gospodărie individuală, pentru producţia de ţuică şi rachiuri de fructe destinată consumului individual, reducere deja prevăzută de actuala formă a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

3. Modificarea regimului accizelor în sensul dorit de prezenta lege nu este conformă cu legislaţia comunitară în domeniu şi cu prevederile Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană. Conform art. 148 alin. (4) din Constituţia României, „Parlamentul, Preşedintele României şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2)” – prevederile alin. (2) dispunând că „urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”

4. Ţinând cont de motivele expuse mai sus, considerăm că este necesară eliminarea pct. 1 al Articolului unic al Legii.

5. Având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

Departamentul de Comunicare Publică

23 Octombrie 2008

Ce spune Directiva CE nr. 92/83/CEE?

Directiva 92/83/CEE a Consiliului

din 19 octombrie 1992

privind armonizarea structurilor accizelor la alcool și băuturi alcoolice

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special articolul 99,

având în vedere propunerea Comisiei [1],

având în vedere avizul Parlamentului European [2],

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social [3],

întrucât Directiva 92/12/CEE prevede dispoziții privind măsuri generale pentru produsele supuse accizelor [4];

întrucât Directiva 92/84/CEE [5] prevede aplicarea unei accize minime pentru alcool și băuturi alcoolice în statele membre;

întrucât, pentru buna funcționare a pieței interne, trebuie stabilite definiții comune pentru toate produsele în cauză;

întrucât este util ca aceste definiții să se bazeze pe cele stabilite în nomenclatura combinată în vigoare la data adoptării prezentei directive;

întrucât, în cazul berii, există posibilitatea de a permite metode alternative ale accizei la produsul finit;

întrucât, în cazul berii, este posibil să se permită, în anumite limite, ca statele membre să aplice acciza pe tranșe de densitate care acoperă mai mult de un grad Plato, cu condiția ca nivelul accizei să nu fie inferior nivelului comunitar minim;

întrucât, în cazul berii produse în mici fabrici de bere independente și al alcoolului etilic produs în distilerii mici, sunt necesare soluții comune care să permită statelor membre să aplice cote reduse ale accizelor la aceste produse;

întrucât este posibil să se permită variații ale tăriei alcoolice de la care statele membre încep să aplice acciza la bere, cu condiția ca acestea să nu dea naștere la probleme inacceptabile în interiorul pieței interne;

întrucât, în cazul berii, al vinului și al altor băuturi fermentate, statelor membre trebuie să li se permită scutirea de accize a produselor fabricate în gospodării și care nu au o destinație comercială;

întrucât, în principiu, este necesar ca statele membre să aplice o cotă unică pe hectolitru de produs finit la toate tipurile de vin necarbonatat și la alte băuturi necarbonatate fermentate și o acciză separată pe hectolitru de produs finit la toate tipurile de vin spumos și la alte băuturi spumoase fermentate;

întrucât statelor membre trebuie să li se permită aplicarea unei accize reduse la toate tipurile de vin și la alte băuturi fermentate, cu condiția ca tăria alcoolică a produselor să nu depășească 8,5 % vol.;

întrucât statelor membre care aplică o acciză mai mare la anumite vinuri la 1 ianuarie 1992 trebuie să li se permită menținerea acestei accize;

întrucât, în principiu, statele membre trebuie să aplice o acciză separată pe hectolitru de produs finit la toate produsele intermediare;

întrucât statelor membre trebuie să li se permită aplicarea unei accize reduse la produsele intermediare: la produsele a căror tărie alcoolică nu depășește 15 % vol., pe de o parte, și la vinurile naturale dulci, pe de altă parte;

întrucât, în principiu, statele membre trebuie să aplice aceeași acciză pe hectolitru de alcool pur la toate tipurile de alcool etilic, așa cum sunt ele definite în prezenta directivă;

întrucât statelor membre trebuie să li se permită aplicarea unor accize reduse sau scutirea de accize pentru unele produse cu caracter regional sau tradițional;

întrucât, în cazul în care statelor membre li se permite aplicarea unor accize reduse, acestea nu trebuie să aibă drept efect denaturarea concurenței în interiorul pieței interne;

întrucât statelor membre trebuie să li se permită rambursarea accizelor aplicate băuturilor alcoolice care au devenit necorespunzătoare din punctul de vedere al consumului;

întrucât trebuie prevăzute scutiri ce se aplică bunurilor care circulă între statele membre la nivelul Comunității;

întrucât, totuși, statelor membre trebuie să li se permită aplicarea opțională a scutirilor legate de utilizările finale pe teritoriul lor;

întrucât trebuie asigurat un sistem de notificare cu privire la cerințele de denaturare ale fiecărui stat membru, pentru alcoolul complet denaturat, și de acceptare a respectivelor cerințe de către alte state membre;

întrucât statele membre nu trebuie private de mijloacele de combatere a oricărei evaziuni, eludări sau abuz ce poate apărea în domeniul scutirii de accize;

întrucât statelor membre trebuie să li se permită valorificarea scutirilor de accize prevăzute de prezenta directivă prin rambursare;

întrucât, devreme ce unele state membre aplică o acciză mai mare la "alte băuturi spumoase fermentate" decât la produsele intermediare, trebuie să li se permită aplicarea acestei accize mai mari la produsele intermediare care au caracteristicile acestor "alte băuturi spumoase fermentate",

ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ:

SECȚIUNEA I

BERE

Domeniu de aplicare

Articolul 1

(1) Statele membre aplică accize la bere în conformitate cu prezenta directivă.

(2) Statele membre își stabilesc ratele în conformitate cu Directiva 92/84/CEE.

Articolul 2

În sensul prezentei directive, termenul "bere" se referă la orice produs sub codul NC 2203, sau la orice produs care conține un amestec de bere cu băuturi nealcoolice sub codul NC 2206, în ambele cazuri concentrația reală alcoolică pe volum depășind 0,5 % vol.

Stabilirea accizei

Articolul 3

(1) Accizele aplicate la bere de către statele membre sunt stabilite în funcție de:

- numărul de hectolitri/grade Plato

sau

- numărul de hectolitri/grad real de tărie la volum

pe produs finit.

(2) În evaluarea accizei aplicate la bere în conformitate cu cerințele Directivei 92/84/CEE, statele membre pot să nu țină seama de fracții în gradele Plato sau în gradele concentrației alcoolice reale la volum.

În plus, statele membre care aplică acciza în funcție de numărul de hectolitri/grade Plato pot împărți berea în categorii ce constau în cel mult patru grade Plato pe categorie și să aplice aceeași acciză pe hectolitru la toate tipurile de bere care intră în fiecare categorie. Aceste accize sunt invariabil egale sau peste rata minimă prevăzută la articolul 6 din Directiva 92/84/CEE, denumită în continuare "rată minimă".

Articolul 4

(1) Statele membre pot aplica accize reduse, care pot fi diferențiate în funcție de producția anuală a fabricilor de bere în cauză, la berea produsă de fabricile mici independente, între limitele:

- accizele reduse nu se aplică întreprinderilor producătoare de mai mult de 200000 hl de bere pe an;

- accizele reduse, care pot fi sub acciza minimă, nu se stabilesc la mai mult de 50 % sub acciza națională standard.

(2) În sensul accizelor reduse, termenul "mici fabrici de bere independente" se referă la o fabrică de bere independentă din punct de vedere legal și economic de orice altă fabrică de bere și care folosește clădiri separate din punct de vedere fizic de orice altă fabrică de bere și care nu lucrează sub licență. Totuși, atunci când două sau mai multe fabrici de bere mici cooperează, iar producția lor anuală totală nu depășește 200000 hl, aceste fabrici de bere pot fi considerate o mică fabrică de bere independentă separată.

(3) Statele membre se asigură că orice cotă redusă pe care o stabilesc se aplică, de asemenea, berii livrate pe teritoriul lor de către mici fabrici de bere situate în alte state membre. Se mai asigură, în special, că nici unei livrări individuale din alt stat membru nu i se aplică o acciză mai mare decât echivalentul său național.

Articolul 5

(1) Statele membre pot aplica rate reduse, care pot fi sub rata minimă, la berea cu o tărie alcoolică reală la volum de până la 2,8 % vol.

(2) Statele membre pot limita aplicarea prezentului articol la produsele care conțin un amestec de bere cu alte băuturi nealcoolice sub codul NC 2206.

Articolul 6

Sub rezerva acestor condiții, care trebuie stabilite pentru a asigura aplicarea directă a scutirii de accize, statele membre trebuie să scutească de accize berea produsă de persoane particulare și consumată de către producător, de către membrii familiei acestuia sau de către musafiri, cu condiția ca nici un fel de vânzare să nu aibă loc.

SECȚIUNEA II

VIN

Domeniu de aplicare

Articolul 7

(1) Statele membre aplică o acciză la vin în conformitate cu prezenta directivă.

(2) Statele membre își stabilesc ratele în concordanță cu Directiva 92/84/CEE.

Articolul 8

În sensul prezentei directive:

1. Termenul "vin necarbonatat" se referă la toate produsele sub codurile NC 2204 și 2205, cu excepția vinurilor spumoase prevăzute la punctul 2 din prezentul articol:

- cu o tărie alcoolică reală la volum de peste 1,2 % vol., dar nu mai mult de 15 % vol, cu condiția ca alcoolul conținut de produsul finit să fie în totalitate un ferment;

- cu o tărie alcoolică reală la volum de peste 15 % vol., dar nu mai mult de 18 % vol., cu condiția ca ele să fi fost produse fără nici un alt adaos și ca alcoolul conținut de produsul finit să fie în totalitate un ferment.

2. Termenul "vin spumos" se referă la toate produsele sub codurile NC 220410, 22042110, 22042910 și 2205:

- care se află în sticle prevăzute cu "dop împotriva ciupercilor" având un mecanism de rezistență sau au o presiune în exces datorată dioxodului de carbon în soluție de trei sau mai mulți bari;

- au o tărie alcoolică reală pe volum de peste 1,2 % vol., dar nu peste 15 % vol., cu condiția ca alcoolul conținut de produsul finit să fie în totalitate un ferment.

Stabilirea accizei

Articolul 9

(1) Acciza aplicată de statele membre la vin se stabilește în funcție de numărul de hectolitri pe produs finit.

(2) Cu excepția prevederilor alineatelor (3) și (4), statele membre aplică aceeași acciză la toate produsele la care se poate aplica acciza pe vin necarbonatat. De asemenea, ele aplică aceeași acciză la produsele la care se poate aplica acciza pe vin spumos. Ele pot aplica aceeași acciză atât la vinul necarbonatat, cât și la cel spumos.

(3) Statele membre pot aplica accize reduse la oricare tip de vin, necarbonatat sau spumos, cu o tărie alcoolică reală pe volum de până 8,5 % vol.

(4) Statele membre care la 1 ianuarie 1992 aplicau o acciză mai mare la vinurile necarbonatate conform articolului 8 alineatul (1) a doua liniuță pot continua să aplice această acciză, dar ea nu trebuie să depășească acciza națională standard aplicată produselor intermediare.

Articolul 10

Sub rezerva acestor condiții, care trebuie stabilite pentru a asigura aplicarea directă a prezentului articol, statele membre pot să scutească de accize vinul produs de persoane particulare și consumat de către producător, de către membrii familiei acestuia sau de către musafiri, cu condiția ca nici un fel de vânzare să nu aibă loc.

SECȚIUNEA III

BĂUTURI FERMENTATE ALTELE DECÂT VIN ȘI BERE

Domeniu de aplicare

Articolul 11

(1) Statele membre aplică accize băuturilor fermentate, altele decât vin și bere (alte băuturi fermentate) în conformitate cu prezenta directivă.

(2) Statele membre își stabilesc ratele în conformitate cu Directiva 92/84/CEE.

Articolul 12

În sensul prezentei directive și fără a aduce atingere dispozițiilor articolului 17:

1. Termenul "alte băuturi necarbonatate fermentate" se referă la produsele sub codurile NC 2204 și 2205, dar care nu sunt menționate la articolul 8, și produsele sub codul NC 2206, cu excepția altor băuturi spumoase fermentate menționate la punctul 2 din prezentul articol, și la orice produs menționat la articolul 2:

- cu o tărie alcoolică reală pe volum de peste 1,2 % vol., dar nu peste 10 % vol.;

- cu o tărie alcoolică reală pe volum de peste 10 % vol., dar nu peste 15 % vol., cu condiția ca alcoolul conținut de produs să fie în totalitate un ferment.

2. Termenul "alte băuturi spumoase fermentate" se referă la produsele sub codul CN 22060091, precum și la toate produsele sub codurile NC 220410, 22042110, 22042910 și 2205 care nu au fost menționate la articolul 8 și care:

- se află în sticle prevăzute cu "dop împotriva ciupercilor" având un mecanism de rezistență sau care au o presiune în exces datorată dioxidului de carbon în soluție de trei sau mai mulți bari;

- au o tărie alcoolică reală pe volum de peste 1,2 % vol., dar nu peste 13 % vol.;

- au o tărie alcoolică reală pe volum de peste 13 % vol., dar nu peste 15 % vol., cu condiția ca alcoolul conținut de produs să fie în totalitate un ferment.

Stabilirea accizei

Articolul 13

(1) Acciza aplicată de statele membre altor băuturi fermentate se stabilește în funcție de numărul de hectolitri pe produs finit.

(2) Cu excepția dispozițiilor alineatului (3), statele membre aplică aceeași acciză la toate produsele la care se poate aplica acciza pe alte băuturi necarbonatate fermentate. De asemenea, ele aplică aceeași acciză la toate produsele la care se poate aplica acciza pe alte băuturi spumoase fermentate. Pot aplica aceeași acciză atât la alte băuturi necarbonatate fermentate, cât și la alte băuturi spumoase fermentate.

(3) Statele membre pot aplica accize reduse la orice tip de alte băuturi fermentate, necarbonatate sau spumoase, cu o tărie alcoolică reală pe volum de sub 8,5 % vol.

Articolul 14

Sub rezerva acestor condiții, care trebuie stabilite pentru a asigura aplicarea directă a prezentului articol, statele membre pot să scutească de accize alte băuturi fermentate, necarbonatate sau spumoase, produse de persoane particulare și consumat de către producător, de către membrii familiei acestuia sau de către musafiri, cu condiția ca nici un fel de vânzare să nu aibă loc.

Articolul 15

În sensul Directivei 92/84/CEE și al Directivei 92/12/CEE trimiterile "vin" trebuie să se aplice de asemenea la alte băuturi fermentate, conform prevederilor din prezenta secțiune.

SECȚIUNEA IV

PRODUSE INTERMEDIARE

Domeniu de aplicare

Articolul 16

(1) Statele membre aplică accize produselor intermediare în conformitate cu prezenta directivă.

(2) Statele membre stabilesc accizele în conformitate cu Directiva 92/84/CEE. Aceste accize nu sunt niciodată inferioare accizelor pe care statele membre le aplică produselor menționate la articolul 8 alineatul (1) și articolul 12 alineatul (1) din prezenta directivă.

Articolul 17

(1) În sensul prezentei directive, termenul "produse intermediare" se referă la toate produsele cu o tărie alcoolică reală pe volum de peste 1,2 % vol., dar nu peste 22 % vol., și sub codurile NC 2204, 2205 și 2206, dar care nu au fost menționate la articolele 2, 8 și 12.

(2) Fără a aduce atingere prevederilor articolului 12, statele membre consideră un produs intermediar orice băutură necarbonatată fermentată prevăzută la articolul 12 alineatul (1) și care are o tărie alcoolică de peste 5,5 % vol., dar nu este în totalitate un ferment, precum și orice băutură spumoasă fermentată prevăzută la articolul 12 alineatul (2) și care are o tărie alcoolică reală de peste 8,5 % vol., dar nu este în totalitate un ferment.

Stabilirea accizei

Articolul 18

(1) Acciza aplicată de statele membre la produsele intermediare se stabilește în funcție de numărul de hectolitri pe produs finit.

(2) Fără a aduce atingere dispozițiilor alineatelor (3), (4) și (5), statele membre aplică aceeași acciză la toate produsele la care se poate aplica acciza pe produse intermediare.

(3) Un stat membru poate aplica o acciză redusă separată la produsele intermediare cu o tărie alcoolică reală pe volum de până la 15 % vol., dar nu peste 15 % vol., în următoarele condiții:

- acciza redusă să nu fie stabilită la mai mult de 40 % sub acciza națională standard;

- acciza redusă poate fi mai mică decât acciza națională standard aplicată produselor care intră sub incidența articolului 8 alineatul (1) și articolul 12 alineatul (1) din prezenta directivă.

(4) Statele membre pot aplica o acciză unică redusă separată la produsele intermediare prevăzute la articolul 13 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (CEE) nr. 4252/88.

Rata redusă:

- poate fi inferioară ratei minime, dar nu poate fi stabilită la mai mult de 50 % sub rata accizei naționale standard,

sau

- nu poate fi stabilită sub acciza minimă aplicată produselor intermediare.

(5) Pentru produsele intermediare ținute în sticle prevăzute cu "dop împotriva ciupercilor" având un mecanism de rezistență sau cu presiune în exces datorată dioxidului de carbon în soluție de trei sau mai mulți bari, statele membre pot aplica aceeași acciză ca cea stabilită pentru produsele prevăzute la articolul 12 alineatul (2), cu condiția ca această acciză să fie mai mare decât acciza națională stabilită pentru produsele intermediare.

SECȚIUNEA V

ALCOOL ETILIC

Domeniu de aplicare

Articolul 19

(1) Statele membre aplică o acciză la alcoolul etilic în conformitate cu prezenta directivă.

(2) Statele membre își stabilesc ratele în conformitate cu Directiva 92/84/CEE.

Articolul 20

În sensul prezentei directive, termenul "alcool etilic" se referă la:

- toate produsele cu o tărie alcoolică reală pe volum de peste 1,2 % vol. și sub codurile NC 2207 și 2208, chiar dacă aceste produse sunt conținute în alt produs sub alt capitol din NC;

- produse sub codurile NC 2204, 2205 și 2206 și care au o tărie alcoolică reală pe volum de peste 22 % vol.;

- spirtoase potabile care conțin produse, fie în soluție sau nu.

Stabilirea accizei

Articolul 21

Acciza la alcoolul etilic este stabilită la hectolitru de alcool pur la 20 °C și este calculată în funcție de numărul de hectolitri de alcool pur. Sub rezerva dispozițiilor articolului 22, statele membre aplică aceeași acciză la toate produsele la care se poate aplica acciza pe alcool etilic.

Articolul 22

(1) Statele membre aplică accize reduse la alcoolul etilic produs de distilerii mici în următoarele limite:

- accizele reduse, care pot fi mai mici decât acciza minimă, nu pot fi aplicate întreprinderilor producătoare de mai mult de 10 hectolitri de alcool pur pe an. Totuși, statele membre care aplicau accize reduse la 1 ianuarie 1992 pentru întreprinderile producătoare de 10-20 de hectolitri de alcool pur pe an pot continua să le aplice;

- accizele reduse nu se stabilesc la mai mult de 50 % sub acciza națională standard.

(2) În sensul accizelor reduse, termenul "distilerie mică" se referă la o distilerie care este independentă din punct de vedere legal și economic de altă distilerie și care nu funcționează sub licență.

(3) Statele membre se asigură că orice acciză redusă pe care o pot aplica se aplică de asemenea la alcoolul etilic livrat pe teritoriul lor de către alți mici producători independenți situați în alte state membre.

(4) Statele membre pot stabili dispoziții prin care alcoolul produs de micii producători să fie introdus în liberă circulație imediat după obținere (cu condiția ca producătorii să nu se ocupe ei înșiși de tranzacții în interiorul Comunității) fără a fi supuși acordurilor de accizare pentru depozitare, ci să fie accizați definitiv pe baza unui preț global.

(5) Statele membre pot aplica accize reduse la produsele sub codul NC 2208 și care au o tărie alcoolică reală pe volum de până la 10 % vol.

Articolul 23

Următoarele state membre pot aplica o rată redusă, care poate fi inferioară ratei minime, dar nu poate fi stabilită la mai mult de 50 % din acciza națională standard pe alcool etilic, la următoarele produse:

1. Republica Franceză, în ceea ce privește romul prevăzut la articolul 1 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul (CEE) nr. 1576/89, produs din trestie de zahăr recoltată la locul prelucrării, conform articolului 1 alineatul (3) punctul 1 din regulamentul menționat anterior, având un conținut de substanțe volatile, altele decât alcoolul etilic și metilic, egal sau mai mare de 225 grame pe hectolitru de alcool pur și o tărie alcoolică reală pe volum egală sau mai mare de 40 % vol.;

2. Republica Elenă, în ceea ce privește băuturile spirtoase cu aromă de anason menționate în Regulamentul (CEE) nr. 1576/89, care sunt incolore și au un conținut de zahăr de 50 grame sau mai puțin pe litru și în care cel puțin 20 % din concentrația alcoolică a produsului final este compusă din alcool aromatizat prin distilare în aparate tradiționale de necarbonatat din aramă cu o capacitate de 1000 litri sau mai puțin.

SECȚIUNEA VI

DIVERSE

Articolul 24

(1) Statele membre nu trebuie să solicite ca produsele menționate în prezenta directivă să fie prelucrate într-un depozit supus accizelor din produse alcoolice componente și care beneficiază de suspendarea accizelor în cauză, cu condiția ca acciza pe componente să fi fost deja plătită în avans și ca totalul accizei care trebuie plătită pe produsele alcoolice componente să nu fie mai mică decât acciza de plătit pe produsul care rezultă din amestecul lor.

(2) Regatul Spaniei nu trebuie să considere ca prelucrare a produselor intermediare prepararea vinurilor produse în regiunile Moriles-Montilla, Tarragona, Priorato și Terra Alta, la care alcoolul a fost adăugat astfel încât concentrația lor alcoolică să nu crească cu mai mult de 1 % vol.

Articolul 25

Statele membre pot rambursa acciza pe băuturile alcoolice retrase de pe piață dacă starea sau vechimea acestora le fac nepotrivite pentru consum.

Articolul 26

Trimiterile la codurile NC în prezenta directivă sunt considerate trimiteri la codurile din versiunea Nomenclaturii Combinate în vigoare la adoptarea prezentei directive.

SECȚIUNEA VII

SCUTIRI

Articolul 27

(1) Statele membre scutesc de accize produsele care intră sub incidența prezentei directive după îndeplinirea condițiilor stabilite de acestea în scopul asigurării aplicării corecte a respectivelor scutiri și al prevenirii oricărei evaziuni, evitări sau abuz:

(a) atunci când sunt distribuite sub formă de alcool complet denaturat în conformitate cu cerințele oricărui stat membru, aceste cerințe fiind notificate și acceptate în conformitate cu alineatele (3) și (4) din prezentul articol. Această scutire trebuie condiționată de aplicarea dispozițiilor Directivei 92/12/CEE privind circulația comercială a alcoolului complet denaturat;

(b) dacă sunt atât denaturate, în conformitate cu cerințele oricărui stat membru, cât și utilizate în prelucrarea oricărui produs cu excepția celor destinate consumului uman;

(c) atunci când sunt folosite pentru producerea oțetului sub codul NC 2009;

(d) atunci când sunt folosite pentru producerea medicamentelor prevăzute în Directiva 65/65/CEE;

(e) atunci când sunt folosite pentru producerea aromelor folosite în producția produselor alimentare și a băuturilor nealcoolice cu o tărie alcoolică de sub 1,2 vol.;

(f) atunci când sunt folosite direct sau ca și componente ale produselor semifabricate în vederea realizării de produse alimentare, cu condiția ca în fiecare caz conținutul de alcool să nu depășească 8,5 litri de alcool pur pe 100 kg la producția de ciocolată și 5 litri de alcool pur pe 100 kg la producția de alte produse.

(2) Statele membre pot aplica scutiri de accize armonizate la produsele care intră sub incidența prezentei directive, în condițiile pe care le stabilesc în scopul asigurării aplicării corecte a respectivelor scutiri și al preveniri oricărei evaziuni, evitări sau abuz când sunt utilizate:

(a) ca mostre pentru analize, pentru teste necesare de producție, sau în scopuri științifice;

(b) în cercetările științifice;

(c) în scopuri medicale, în spitale sau farmacii;

(d) în procesele de prelucrare, cu condiția ca produsul final să nu conțină alcool;

(e) în prelucrarea produselor componente care nu pot fi supuse accizelor conform prezentei directive.

(3) Înainte de 1 ianuarie 1993 și cu trei luni înainte de intenția de modificare ulterioară a legislației naționale, statul membru comunică Comisiei, împreună cu toate informațiile corespunzătoare, modificările pe care intenționează să le aducă alineatului (1) litera (a). Comisia transmite comunicările celorlalte state membre în termen de o lună de la primire.

(4) Dacă, la două luni de la informarea celorlalte state membre, nici Comisia, nici alt stat membru nu a solicitat ca problema să fie discutată în Consiliu, se cere ca Consiliul să autorizeze modificările făcute și comunicate. Dacă apare o obiecție în termenul limită, se ia o decizie în conformitate cu procedura stabilită la articolul 24 din Directiva 92/12/CEE.

(5) Dacă un stat membru consideră că un produs care a fost scutit în baza alineatului (1) litera (a) sau (b) duce la evaziune, evitare sau abuz, el poate refuza să acorde o scutire sau poate retrage scutirea deja acordată. Statul membru informează Comisia cu privire la aceasta. Comisia transmite informațiile celorlalte state membre în termen de o lună de la primire. Se ia o decizie în conformitate cu procedura stabilită la articolul 24 din Directiva 92/12/CEE. Statele membre nu sunt obligate să aplice retroactiv o asemenea decizie.

(6) Statele membre sunt libere să aplice scutirile menționate anterior printr-o rambursare a accizei plătite.

Articolul 28

Regatul Unit poate continua să aplice scutirile pe care le-a aplicat la 1 ianuarie 1992 la următoarele produse:

- băuturile din malț concentrat al căror must în prealabil fermentat a avut 47° Plato sau mai mult;

- berile amare aromate cu o tărie alcoolică reală între 44,2 și 49,2 % vol., cu un conținut între 1,5 % și 6 % de gențiană, mirodenii și alte ingrediente aromatice și un conținut de zahăr între 4 și 10 %, livrate în recipiente de 0,2 litri sau mai puțin.

SECȚIUNEA VIII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 29

(1) Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege, și a actelor administrative necesare aducerii la îndeplinire a prezentei directive, până la 31 decembrie 1992 cel târziu. Ele informează imediat Comisia cu privire la aceasta.

Când statele membre adoptă aceste măsuri, ele trebuie să conțină o trimitere la prezenta directivă sau sunt însoțite de o asemenea trimitere în momentul publicării. Statele membre stabilesc metodele de efectuare a acestor trimiteri.

(2) Comisiei îi sunt comunicate de statele membre textele principalelor dispoziții de drept intern pe care le adoptă în domeniul reglementat de prezenta directivă.

Articolul 30

Prezenta directivă se adresează statelor membre.

Adoptată la Luxemburg, 19 octombrie 1992.

Pentru Consiliu

Președintele

J. Cope

Va bea ruralul cu accize?