30 June 2011

Interesant a fost să aflăm de ce crede domnul Cezar Preda că l-a dezamăgit pe preşedinte


În timpul unu:
Întrebat ce politician din PDL l-a dezamăgit cel mai mult, Băsescu l-a indicat pe Cezar Preda.
"Nu cereţi să dau explicaţii. Cezar Preda şi gata", a adăugat şeful statului.
El a evitat să indice alt politician, din alt partid.
"Nu prea m-am uitat la celelalte partide, sincer să fiu", a spus preşedintele Băsescu la 10 TV.
Şeful statului a mai făcut, în ultima perioadă, declaraţii similare despre Cezar Preda, după ce acesta a criticat, începând de anul trecut, măsurile de austeritate şi alte decizii luate de Guvern.

(http://www.mediafax.ro/politic/basescu-intrebat-ce-politician-din-pdl-l-a-dezamagit-cel-mai-mult-cezar-preda-8414164)

http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1/1687/8414164/1/cezar-preda-ciprian-sterian.jpg?width=400

În timpul al doilea:
"E trist şi dureros pentru mine ca şeful statului să facă o asemenea afirmaţie, dar nu e grav. Grav ar fi dacă mi-aş dezamăgi soţia, părinţii, socrii, prietenii şi pe cei care m-au votat în Colegiu. În viaţă trebuie să faci ce trebuie, să spui ce simţi, să spui şi ce spun oamenii pe stradă. Probabil că asta l-a dezamăgit pe Traian Băsescu, însă nu ştiu sigur, trebuie să-l întrebaţi pe el", a afirmat Cezar Preda, în timp ce se îndrepta spre Turcia unde îşi va petrece concediul.
Întrebat cum crede că va evolua relaţia cu Traian Băsescu, Preda a spus că nu îşi doreşte să aibă cu şeful statului decât o relaţie instituţională.
"Eu am ales să spun ce cred indiferent de ce se întâmplă, indiferent pe cine superi şi dezamăgeşti din clasa politică. Clasa politică e foarte mică. E important dacă-ţi dezamăgeşti alegătorii. Cu preşedintele eu nu vreau nicio relaţie, vreau o relaţie instituţională, şi..atât pot eu", a mai spus Preda.

(http://www.mediafax.ro/politic/preda-e-trist-si-dureros-pentru-mine-ca-seful-statului-sa-faca-o-asemenea-afirmatie-dar-nu-e-grav-8416663/)

Te-ai aştepta ca activitatea unui politician să fie legată de funcţia pe care acesta o ocupă în stat. În cazul domnului Cezar Preda, te-ai aştepta ca "de bine" sau "de rău" să fie o exprimare asupra activităţii parlamentare pe care domni sa o exercită.

Conform fişei domniei sale de la Camera Deputaţilor...
iniţiative legislative
întrebări şi interpelări
luări de cuvânt în plen
luări de cuvânt în şedinţele Biroului permanent
votul electronic

Nu am studiat cât de performante s-au dovedit aceste acţiuni ale domniei sale în parlament, cu siguranţă însă că vorbim despre un efort parlamentar consecvent.

Ei bine, domnul Cezar Preda nu intuieşte că preşedintele ar fi fost deranjat de activitatea sa politică (respectiv de activitatea parlamentară a deputatului Preda), ci de declaraţiile făcute pe la TV.

Nu este interesant? La acest nivel se face politica în România.

Preşedintele Traian Băsescu greşeşte la aritmetica parlamentară


Am plecat de la următoarea ştire...

Preşedintele Traian Băsescu s-a declarat dezamăgit de "lovitura în piept" primită de la UDMR prin opoziţia faţă de reorganizarea administrativ-teritorală. Şeful statului spune însă că o minoritate nu are dreptul să blocheze evoluţia unei majorităţi doar pe chestiuni etnice.

Traian Băsescu a afirmat în această seară la emisiunea "Naşul' dela 10 TV că a luat "În piept lovitura de la UDMR" dar are "toată vara la dispoziţie pentru soluţie".
Preşedintele a spus că poziţia Uniunii nu a fost corectă.
"Nu este corect ca un partener care reprezintă o minoritate să blocheze evoluţia pozitivă a majorităţii din considerente etnice. Este o chestie de moralitate politică, pentru că şi minoritatea maghiară este o parte a acestei ţări. Am luat în piept lovitura deciziei UDMR", a spus Traian Băsescu.
(http://www.evz.ro/detalii/stiri/basescu-am-luat-in-piept-lovitura-udmr-privind-reorganizarea-936007.html)


Unde anume greşeşte domnul preşedinte? Păi dacă UDMR, ca reprezentant al unei minorităţi, se împotriveşte, unde anume este evoluţia pozitivă a majorităţii, pentru că ceea ce rămâne din coaliţia la guvernare fără UDMR nu mai reprezintă o majoritate, ci exact o minoritate. Aş spune deci că situaţia stă tocmai pe dos, PDL-ul este minoritatea care se opune majorităţii.

Este un caz simplu de aritmetică parlamentară.

29 June 2011

O reabilitare intelectuală pe care o aşteptam


Andrei Pleşu:
Până la urmă, calitatea unui „conducător" - ca orice faptă omenească - se judecă după rezultate. Se poate numi un bun politician cineva care a reuşit, în câţiva ani, să-şi pună în cap toată suflarea naţională? În conflict cu „poporul", cu opozanţii politici, dar şi cu o parte a partidului din care provine, cu Rusia, cu Europa, cu unii dintre cei care i-au fost, cu bună-credinţă, apropiaţi, Traian Băsescu e în situaţia de a-şi sabota, prin comportamentul lui, toate deciziile. E singur, dar nu în varianta eroică a reformatorului radical şi neînţeles, ci în varianta cârcotaşului nărăvit, imprevizibil, neloial, ocupat toată ziua să dea cu oiştea-n gard. Iniţiativele sale, chiar când sunt pozitive, nu mai ajung să fie discutate în sine, pentru că toată lumea se opreşte la portretul rebarbativ pe care şi l-a construit an de an, prin replici deplasate, ieşiri intempestive, capricii de moment. A vrut să fie „jucător", nu judecător de pe margine. A reuşit să fie un jucător fără judecată. E inteligent, dar inteligenţa lui nu e a unui om de stat care ştie să „combine" pentru a reuşi, ci a unui băiat descurcăreţ, uşor cinic, repezit, sentimental când nu trebuie şi dur în versiune cazonă. „Simpatic"? Da, dar nu ca un om de lume, ci ca un comesean şugubăţ, umoral, practicant al veseliei de chermeză.
(http://www.adevarul.ro/opinii/comentarii/andrei_plesu_-_opinii/O_dezamagire_ireversibila_7_507619236.html)
Nu este vorba despre faptul că domnul Pleşu îşi ridică glasul, în sfârşit, împotriva domnului Băsescu, este vorba despre faptul că domnul Pleşu a renunţat la tăcerea complice. Domnia sa se exprimă şi împotriva domnului Antonescu, şi împotriva domnului Ponta... are o părere. El şi-a mai exprimat câteva păreri aluziv, chiar la emisiunea pe care o are alături de domnul Liiceanu, dar acum vedem o asumare directă a poziţiei de intelectual, ceea ce îi face cinste.

Concurs cu premii nule


Institui un concurs. Nu ofer nici un premiu celui care se prinde la ce fel de plăţi se referă domnul Lăzăroiu.

Ministrul Muncii, Sebastian Lăzăroiu, a declarat, marţi, în Comisia de muncă din Camera Deputaţilor, că în cel mai scurt tip ministerul va fi reorganizat, el precizând că plata prestaţiilor sociale nu ar trebui făcută de MMFPS, ci transferată autorităţilor locale.

Ştie cineva ce prestaţii sociale sunt plătite de către MMFPS?

Domnule Lăzăroiu, dacă citiţi acest blog... spuneţi-mi şi mie ce prestaţii sociale plăteşte Ministerul Muncii?

Sper că nu îmi răspundeţi că Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale (ANPS) funcţionează în subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) că din faptul că finanţarea acestei agenţii se face prin MMFPS şi până la a plăti MMFPS bani pentru prestaţii sociale... este cale lungă.

Traian Băsescu are prima problemă serioasă


Sorin Ilieşiu: Singura modalitate de a iubi astăzi România este de a spune adevărul despre dvs.: aţi preschimbat Dreptatea şi Adevărul în Nedreptate şi Minciună, aţi batjocorit demnitatea, aţi strangulat speranţa, aţi violat România.

Veţi spune că au fost şi alţii care i-au cerut demisia preşedintelui... de ce tocmai acum are domnul Băsescu o problemă?

Domnul Ilieşiu, ca fost coautor al Raportului Final al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii comuniste din România, zdruncină legătură personală a domnului Băsescu cu condamnarea dictaturii comuniste, certifică practic că domnul Băsescu nu a crezut nimic din ceea ce a citit atunci în faţa Parlamentului. O mare parte a celor care sunt astăzi lângă PDL şi lângă domnul Băsescu susţin de fapt ura declarată a acestora pentru Ion Iliescu, pentru comunism... Iată însă că se dovedeşte că ura dezvoltată personal de fruntaşii FSN-PD-PDL împotriva PDSR-PSD rămâne una pur concurenţială şi pur retorică, fără legătură cu comunismul.

Desigur, atunci când va deveni evident că domnul Băsescu nu este împotriva comunismului şi nici al comuniştilor, că toată această atitudine a fost doar un imbold pentru cetăţenii radicali să-l iubească... Nu mai proştii cred în aurul proştilor şi după ce li s-a spus că de fapt ceea ce credeau aur este de fapt pirită.

De la asta...


s-a ajuns la asta...


Ceea ce mă doare este că şi eu am fost de acord cu multe din cele spuse de preşedintele României... De exemplu şi eu vorbesc, de ani de zile, despre necesitatea publicării documentelor din "arhivele PCR". Deocamdată s-au publicat câteva mii de poze din fondul Arhivei Naţionale... adică foarte puţin. Eu nu aş vrea neapărat aceste documente în cărţi, le-aş vrea pe INTERNET, accesibile tuturor, gratuit. În timp ce majoritatea românilor se concentrează asupra numelor de arivişti comunişti, eu cred că ar trebui să ne concentrăm asupra mecanismelor, pentru că astăzi suntem în pericolul de a repeta parcursul ascensiunii (şi decăderii) Partidului Comunist Român.

28 June 2011

Să nu te sinucizi!


Personal nu am fost şocat, ştiam că aşa se va întâmpla... doar trăim în România.

Adrian Sobaru, bărbatul care s-a aruncat de la balconul Parlamentului, ameninţat cu dosarul penal!

Ei bine, codul penal spune aşa...
Art. 179. - Fapta de a determina sau de a înlesni sinuciderea unei persoane, dacă sinuciderea sau încercarea de sinucidere a avut loc, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Poate pe acest articol se va putea merge mai departe pe acest dosar. Spun asta mai ales pentru că numărul sinuciderilor în România este din ce în ce mai mare.

Domnul Sobaru a spus, foarte clar, că se sinucide din cauza domnului Băsescu. Acel militar pensionar care şi-a dat foc în faţa palatului Cotroceni a spus şi domnia sa că o face din cauza domnului Băsescu. Foarte mulţi români se sinucid din cauza situaţiei prin care trece România din cauza politicienilor care o conduc...

Mă gândesc că poate mă sinucid şi eu... nu aş vrea să mă amendeze în caz de trăiesc.
Poate că domnul comisar şef Ionel Moraru ar trebui să se sesizeze pe acest articol... zic şi eu. Chiar dacă se va da NUP, mi-aş dori să aud că poliţia să pună măcar problema aplicării acestui articol din Codul Penal.

07 Martie 2011 -> Sinuciderile reprezinta 25% din totalul morţilor violente înregistrate în România

Jeffrey Franks, portavocea insucceselor Guvernului Boc


Amănuntele vin din comunicatele MEDIAFAX şi de peste tot...

Franks: Sunt semne că economia României şi-a încetinit creşterea în trimestrul al doilea

Franks: Scăderea cheltuielilor bugetare este o veste bună, nu şi în cazul investiţiilor

Franks: Modificarea dobânzii de politică monetară, necesară mai târziu, nu neapărat miercuri

Franks: Vom discuta implicaţiile reorganizării teritoriale. Sunt necesare studii aprofundate

Dar încă mai este... căci nici măcar domnul Franks nu poate spune atât de multe veşti proaste.

C.E. vrea un responsabil politic pentru gestionarea pe orizontală a fondurilor UE în România

ISP -> ORDOLIBERALISMUL SI ECONOMIA SOCIALA DE PIATA - DOCUMENT PROGRAMATIC
"sistemul public de pensii afectează grav dreptul de proprietate şi, pe cale de
consecinţă, trebuie treptat desfiinţat"


Alocutiunea domnului Emil Boc la dezbaterea despre Ordoliberalism si economie sociala de piata


În primul rând vreau să vă mulțumesc pt invitația adresată și pentru faptul că avem ocazia, într-un cadru academic elevat, să discutăm direct câteva aspecte care țin de politicile publice și de orientarea ideologică pe care trebuie să o aibă un guvern mai ales într-un context de criză. Spun asta pentru că dl Stoica spunea la începutul intervenției domniei sale că prin ceea ce am încercat în ultimii doi ani a fost să punem în centrul acțiunii guvernamentale politica prin care dependența față de stat să fie înlocuită cu o politică a inițiativei private și de orientare a cheltuielilor publice spre investiții. Spun asta în contextul în care, în ultimii 20 de ani, din nefericire, România a fost victima unui model de dezvoltare centrat pe stat și pe dependența cetățeanului față de acesta. Este esența modelului de dezvoltare promovat de PSD și Ion Iliescu - și aici nu vorbesc în termeni de adversitate politică, ci constat doar o stare de fapt. Modelul pe care România l-a ales după 1990, începând chiar cu textul Constituției din 1991 și continuând cu guvernările de după 1992 încoace, a fost acela de a fundamenta o dezvoltare societală centrată în esență pe stat și, de aici, politica actorilor publici – și mă refer aici la politicieni, în speță de a-și susține programele electorale, politice pe promisiuni sociale, de cele mai multe ori fără acoperire și pe îngreunarea facturii sociale a statului. Acesta a fost modul de politică pe care l-am avut în ultimii 20 de ani, iar criza economică care a început în 2009 a agravat această stare de fapt. Poate dacă nu era criza economică din 2009 se mai putea perpetua un asemenea model de stat, dar tocmai intervenția crizei ne-a arătat cât de păguboasă este o asemenea formulă de guvernare a statului, una centrată exclusiv pe stat și politica dependenței cetățeanului faţă de intervenţia de zi cu zi a statului. În momentul în care a venit prima furtună majoră, cum a fost criza economică începută în 2009, întreg sistemul s-a zguduit, iar toată politica promovată de politicieni în ultimii douăzeci de ani, centrată repet pe încărcarea facturii sociale a statului a arătat eşecul unui mod de a face politică. Stau în acest sens mărturie, politicile publice din 2007 şi 2008, mai ales din 2008, când, în contextul unei creşteri economice generate de intrarea României în UE, de fluxurile de capital străin, de investiţiile directe, adică un moment extrem de favorabil şi propice pentru o dezvoltare sănătoasă a României, un asemenea moment a fost ratat pentru că, în loc ca resursele publice să fie orientate spre investiţii, spre ceea ce înseamnă locuri de muncă, au fost din nefericire orientate spre pomeni electorale şi deficit bugetar. Amintiţi-vă că România a rămas în 2008 cu un deficit de 5,4% în contextul unei creşteri de peste 8%, cu fonduri de dezvoltare rezultat din vânzarea BCR-ului de peste 3 miliarde de euro cheltuiți şi complet dezarmată în faţa crizei economice care a venit. Atunci am fost obligaţi, ca stat, să ne reorientăm politica şi să o centrăm pe ceea ce înseamnă ordoliberalism şi pe principiile pe care le discutaţi dumneavoastră astăzi, aici. Adică, o politică care să pună capăt acestui mod de a face politici publice în România şi de reorientare a cheltuielilor publice cu prioritate spre investiţii, cu restrângerea cheltuielilor bugetare, chiar cu consecinţe dureroase din punct de vedere social şi chiar politic, dar care, după cum puteţi observa, s-au dovedit a fi corecte din punct de vedere economic, chiar dacă, repet, încă o dată, dureroase din punct de vedere social şi politic. România are astăzi o stabilitate macroeconomică, o creştere între 1,5% şi 2% în 2011, 3,5-4% în 2012 şi ceea ce este mai important este că poate să îşi asigure finanţarea unui deficit de 4,4%. Gândiţi-vă că, dacă nu se luau acele măsuri să asigure stabilitatea macrofinanciară, România avea un deficit de 14%, minus 14% şi întrebarea este şi o adresez şi eu celor care încă promovează în România politica deficitelor mari – pentru că am văzut foarte mulţi analişti economici cu ştaif precum şi foarte mulţi oameni politici care consideră că în vremuri de criză soluția este mărirea deficitelor. I-aş întreba în primul rând cine îi împrumută ca să îşi finanţeze deficitul şi i-aş invita să se uite la ceea ce se întâmplă pe pieţele europene şi mondiale, să vadă cât de greu se poate obţine un euro şi după aceea să mai lanseze politici de genul unor deficite excesive aşa cum, din nefericire, România este astăzi. Datorită politicii din 2008, România este încă în procedură de deficit excesiv promovată de Uniunea Europeană ca o sancțiune împotriva țării noastre și, de aceea, suntem obligați să ne restrângem cheltuielile bugetare pentru încadrarea în deficitele acceptate de Uniunea Europeană, în speță Tratatul de la Maastricht, de 3%. România, în 2012, va avea un deficit de 3%, astăzi, de 4,4% - ceea ce înseamnă o corecție economică sănătoasă pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea economică și viitorul acestei țări. Din punct de vedere social este, încă, foarte greu să le explici oamenilor și să înțeleagă aceste politici macroeconomice că, de fapt, în esență, ele au urmărit și urmăresc, pe de o parte, salvarea țării de la colapsul care ne era pregătit și de asigurarea unei coerențe pe termen mediu și lung a politicii acestei țări.
România este extrem de bine apreciată la Bruxelles și în cercurile financiare, unde se apreciază la justa valoare politicile care au vizat ajustarea deficitelor bugetare și încadrarea lor în limite sustenabile. Va mai trece o perioadă până când și din punct de vedere social se va înțelege acest lucru, pentru că omul nu poate fi condamnat pentru faptul că este supărat întrucât beneficiile sociale pe care le avea în 2008 fără acoperire economică astăzi nu se mai pot da în integralitate și se poate oferi doar ceea ce economia ne permite, dar cu protecția, repet, necesară că vom fi feriți de viitoare furtuni, dacă nu se fac în continuare excese. De aceea, în mod firesc, concluzia care se degajă este că criza pe care am avut-o începând cu 2009 este și o consecință a rodului intervenționismului etatist, iar ieșirea din asemenea criză nu se poate face decât prin neutralizarea acelor centri nervoși ai acestui intervenționism. Oamenii nu pot fi liberi decât dacă nu mai sunt dependenți de stat, acesta este obiectivul fundamental și al Partidului Democrat Liberal și al guvernării pe care o reprezint. Un om nu este și nu va fi niciodată liber atunci când viața lui va fi dependentă de stat în fiecare zi, iar rolul statului este să asigure egalitatea de șanse, cadrul legal și stabil de manifestare a actorilor publici, de a realiza o solidaritate activă pentru cei care se află cu adevărat în nevoie și de a veghea la respectarea regulilor jocului instituțional. De aceea, eu cred că rolul statului este de a asigura libertatea individuală, funcționarea piețelor, a ordinii publice, a securității naționale. Orice extindere a funcțiilor statului îl slăbește și, totodată, afectează bunăstarea oamenilor și libertatea lor. În esență, statul intervenționist nu servește cetățenilor. Prin urmare, statul pe care îl susțin este acela de a-și restrânge intervențiile, de a lăsa libertatea de mișcare a cetățenilor, de a crea cadrul propice de manifestare și de a asigura egalitate de șansă. Ceea ce este important, tot din punct de vedere al politicilor publice, este evitarea căderii în capcana cererii sociale. Pe fond, cererea socială nu va fi niciodată pe deplin acoperită. Or, extinderea statului ca urmare a acestei cereri este costisitoare pe termen lung și constituie sursa principală a crizelor economice. De aceea, cred că această criză ne-a mai dat o lecție nouă, politicienilor. Și, anume, ca această cerere socială nu poate fi nelimitată, că promisiunile politicienilor nu pot fi infinite. De aceea, am adoptat și o lege a responsabilității fiscale care obligă orice om politic în campanie electorală, să vină cu justificarea economică a măsurii pe care o propune. Adică, aceasta este lecția pe care ne-a oferit-o criza! Promisiuni sociale fără acoperire ne duc la colaps economic. De aceea, orice program electoral trebuie să fie însoțit și de măsura economică aferentă de susținere a lui, de a arăta concret de unde, când și cum se poate susține o asemenea măsură. Dacă o asemenea lege era în vigoare, aș fi curios să văd cum ar fi argumentat guvernarea din 2008 dublarea unor beneficii sociale, mărirea pensiilor și a salariilor, fără să poată avea certitudine că dincolo de ziua de mâine, luna următoare și anii următori se pot plăti la același nivel drepturile și obligațiile sociale ale statului, pentru că atunci când se stabilește obligații sociale ale statului ea nu este doar pentru ziua de mâine, ea este pentru anii care urmează. Și s-a văzut cât de costisitoare este o asemenea decizie iresponsabilă pentru ceea ce înseamnă funcționarea statului. Social-democrații merg întotdeauna pe ideea „trebuie să împărțim ceea ce avem”. Necazul este că la un moment dat ajungi să împarți sărăcia. De fapt, asta este viziunea social-democraților. O viziune ordoliberală înseamnă, în primul rând, producerea de bogăție ca să poți să ai ce să distribui sau, într-un limbaj mai puțin academic, „înainte de a împărți tortul în felii, trebuie ca cineva să plătească tortul”, pentru că este ușor să împarți atunci când produce altcineva, dar a împărți atunci când altcineva face tortul, a împărți feliile de tort fără ca el să fie plătit, înseamnă să ai o politică care nu are corespondent în realitatea politică concretă. Și aceasta este diferența majoră între cele două optici de guvernare. Eu cred că, în ultimă instanță și ca o replică la ceea ce fac social-democrații, cea mai bună metodă de protecție socială este locul de muncă. Oamenii trebuie să fie sprijiniți în obținerea locului de muncă, pentru că, așa cum am spus, locul de muncă reprezintă cea mai bună formă de protecție socială. Din acest punct de vedere, reforma Codului Muncii cred că a fost o reușită - cel puțin din datele pe care le avem în momentul de față. Flexibilizarea legislației muncii, adaptarea acesteia la regulile din UE ne arată faptul că dacă astăzi avem - numai de la 1 mai încoace - 527.277 de noi contracte de muncă, repet, 527 de mii de noi contracte de muncă în aproape două luni, iar numărul total al contractelor de muncă active în România astăzi este de 6.365.270, cu mult peste numărul care era în decembrie 2008, care era în jur de 6.250.000, este și o consecință a faptului că modificarea legislației muncii a avut un impact favorabil pe linia flexibilizării forței de muncă. Ponderea contractelor pe durată nedeterminată rămâne regula fundamentală în economia muncii și, astăzi, din totalul celor 6.365.000 de contracte de muncă, 93% sunt pe durată nedeterminată, doar 7% sunt pe durată determinată. Este adevărat că dacă ne raportăm doar la cele 527.000 de contracte încheiate de la 1 mai încoace, ponderea contractelor contractelor determinate este mai mare: 66% pe durată nedeterminată, 34% pe durată determinată. Deci, vedeți, o simplă modificare legislativă dă posibilitatea pieței forței de muncă să fie flexibilă și să se poată adapta la cerințele vieții de astăzi și, mai ales, a celor rezultate din ieșirea din recesiune și ca prim pas pentru ieșirea din criza economică.
Ce trebuie să ştie în continuare, atât angajatorii cât şi angajaţii, că politica statului de a combate munca la negru nu a fost doar o campanie de o lună sau de două. Ea se va desfăşura în fiecare zi, pentru că nu trebuie să se înţeleagă că ai încheiat un contract de muncă pe o lună de zile, pe o perioadă determinată şi că luna viitoare statul pune puşca jos şi nu mai verifică ce se întâmplă, lasă din nou să se prolifereze munca la negru. Exclus! Un stat se respectă atunci când îşi exercită menirea de control. Un atribut fundamental al statului este atributul de control şi reglementare, evident, lăsând pe baza egalităţii de şanse şi de tratament, actorilor publici şi sociali să se manifeste. Dar dreptul de control al statului nu poate fi ignorat.
În privinţa componentei economice, salut şi eu materialul din doctrină care susţine foarte clar că stabilimentul unei adevărate democraţii este clasa de mijloc. Nu voi înceta să cred acest lucru, că o democraţie nu poate fi stabilă fără existenţa şi fundamentul unei clase de mijloc bine articulată. Ea este aceea care consolidează o democraţie. Fără clasa de mijloc, oricând suntem vulnerabili în ceea ce priveşte evoluţia unui sistem democratic şi riscurile alunecării lui în alte forme nedemocratice este oricând prezent, dacă nu este o clasă de mijloc stabilă, care să poată asigura fundamentul stabilităţii democratice. Eu cred că România are nevoie de o clasă de mijloc mai ales acum, în micile aşezări umane din mediul rural, unde nu există, în acest moment, potenţial de dezvoltare iar normele şi valorile oamenilor sunt încă precare. De aceea şi prin politica de absorbţie a fondurilor europene am direcţionat extrem de multe resurse spre ceea ce înseamnă mediul rural şi, implicit, crearea unei clase de mijloc articulate şi bine fundamentate în mediul rural, de la micii fermieri, întreprinzători, care trebuie, încetul cu încetul, să devină stabilimentul consolidării democraţiei, inclusiv în mediul rural. Iar consolidarea clasei de mijloc reprezintă un obiectiv fundamental atât al activității PDL-ului, cât şi din perspectiva acțiunii guvernamentale.
În privinţa dezvoltării economice, lucrurile sunt - din punctul meu de vedere - clare, trebuie respectate principiile liberale ce exprimă ordinea concurenţială, socială şi politică, iar statul trebuie să pună accent pe ceea ce înseamnă restructurarea companiilor de stat, privatizarea acestora, acolo unde este posibil şi, evident, conducerea eficientă a lor. Înainte de a privatiza o structură sau o societate trebuie să te asiguri că ea obţine cea mai bună performanţă pe piaţă, iar cea mai bună performanţă poate fi obţinută în condiţiile unui management performant, care din nefericire nu poate fi asigurat printr-un management influenţat politic şi de aceea am luat decizia la nivel guvernamental de a privatiza managementul principalelor companii de stat şi nu numai, ca o primă formă de eficientizare a acestora şi pentru fiecare companie de stat avem un plan foarte coerent cu ce înseamnă restructurare, privatizare, astfel încât să fie viabilă pentru ceea ce înseamnă societate. Pentru că lucrul care nu s-a înţeles până în momentul de faţă prea mult în societatea românească a fost acela că o societate de stat, o companie de stat care lucrează pe pierderi, înseamnă un furt în fiecare zi din buzunarul cetăţeanului, pentru că acolo se duc subvenţii de la bugetul de stat şi aceşti bani sunt plătiţi din bani publici.
A venit momentul ca şi aici să se facă o reformă sănătoasă pentru a curma risipa banului public, iar acele întreprinderi care sunt profitabile trebuie, evident, să-şi continue activitatea cu un management performant, acolo unde se cheltuiesc bani publici se risipesc resurse, trebuie curmată această sursă a risipei, chiar dacă este vorba de companii de stat, despre care în ultimii 20 de ani foarte puţin s-a vorbit, sau s-a vorbit doar de salariile mari care există acolo şi mai puţin de eficienţa acestora. A venit şi momentul ca acest lucru să se întâmple, cu toate costurile sociale şi politice pe care le presupune. Dar asta înseamnă să fii corect cu ceea ce înseamnă dezvoltarea economică a unui stat sănătos.
Aş mai face o referire la ceea ce înseamnă tot o dimensiune a ordo-liberalismului şi anume accentul pus pe descentralizare şi principiul subisidiarităţii. Statul, prin guvernul central, trebuie să-şi păstreze o funcţie subsidiară şi să nu intervină la nivel local decât dacă acolo este nevoie de resurse suplimentare pentru a rezolva problemele diviziilor şi comunităţilor locale, iar decizia trebuie lăsată autorităţii care este cel mai aproape de cetăţean. Iar guvernul pe care îl reprezint, cel puţin prin două măsuri luate până acum a concretizat acest lucru. Mă refer la Legea Educaţiei Naţionale, prin care şcolile au fost trecute în administraţia locală, cu participarea în activitatea de conducere a şcolilor a părinţilor, a profesorilor şi a administraţiilor locale - ei vor stabili în viitor şi conducerea şcolilor, ei vor stabili şi procentul acela de până în 20% de curriculum care este lăsat la dispoziţia şcolii pentru a putea pune accent în funcţie de specificul local de anumite discipline, în funcţie de particularităţile zonei, ei vor avea atributul central în ceea ce înseamnă finanţarea şcolilor şi a acestor obiective importante din actul educaţional.
Asta înseamnă descentralizare şi coborârea deciziei la unitatea cea mai aproape de cetăţean.
Acelaşi lucru s-a întâmplat în sănătate, când peste 350 de spitale au fost trecute în proprietatea şi administrarea autorităţilor locale. Guvernul a făcut o ierarhizare şi o standardizare naţională a acestora, astfel încât fiecare spital să ştie în ce clasă de clasificare există, iar finanţarea se dă în funcţie de performanţă, astfel încât spitalele din grupele unu, doi şi trei au, începând cu 1 iunie, o finanţare suplimentară faţă de anul trecut, tocmai pentru că sunt mai performante. Au fost închise 69 de spitale, dar sunt mai bine finanţate acelea care sunt de gradele unu, doi şi trei, clasificate ca atare de specialişti din Ministerul Sănătăţii, pentru o mai bună finanţare şi asigurarea unui confort în unităţile sanitare din România, iar prin faptul că managementul a fost coborât la nivel local dă posibilitatea unei relaţii directe între cetăţean-administraţie şi o responsabilizare a celor care conduc. Gândiţi-vă şi la şcoli şi la spitale, care-i diferenţa că cel care conduce să răspundă în faţa comunităţii locale sau să răspundă în faţa unui ministru de la Bucureşti. Până ajungea comunitatea locală să se plângă de un inspector şcolar sau de un director de şcoală la ministru sau de un director de spital să ajungă să rezolve ministrul această temă a competenţei lui, vă daţi seama că e o cale lungă. Acum, acolo, fiecare comunitate poate să-i responsabilizeze mult mai bine pe cei care exercită actul de management şi acest lucru va continua şi cu alte structuri deconcentrate ale ministerelor şi ale Guvernului în teritoriu, pentru ca atribuţiile să coboare acolo la nivelul cel mai aproape de cetăţean şi la aplicarea acestui principiu al descentralizării şi subsidiarităţii.
Nu în ultimul rând, aş face o menţiune cu privire la piaţa muncii, în sensul că ea trebuie să fie adaptată la nevoile acelora care au cele mai mari probleme pe piaţa forţei de muncă şi mă refer aici la tineri şi la cei de peste 55 de ani. Iar aici Ministerul Muncii are o politică precis orientată pentru sprijinirea firmelor care angajează şomeri din rândul acestor categorii sociale, oferind o modalitate de a sprijini aceste categorii sociale bonusuri firmelor care angajează tineri sau şomeri care mai au trei ani până la pensie sau care sunt aşa cum am spus, peste 55 de ani. Consider că o asemenea politică nu este produsul unui intervenţionism brutal al statului este produsul nevoii de a corecta în societate anumite politici atunci când ele nu funcţionează în parametrii corecţi. Rămân la ideea că rolul statului este acela de a respecta regulile jocului instituţional, de a veghea la respectarea acestora, de a le crea, în primul rând, împreună cu partenerii sociali, dar după care, în esenţă, să se rezume la funcţia de monitorizare şi control, urmând ca egalitatea de şanse să dea posibilitatea actorilor publici şi privaţi să se manifeste în concordanţă pe piaţă.
Închei mulţumind încă o dată iniţiatorilor, mulţumind domnului preşedinte Stoica pentru faptul că menţine vie dezbaterea publică pe teme extrem de importante care ţin de destinul nostru, în esenţă toate politicile publice pe care un Guvern sau un partid le promovează îşi au fundamentul într-o doctrină. Cunoaşterea unei asemenea doctrine este primul pas pentru înţelegerea politicilor publice pe care le promovăm şi, în esenţă, ceea ce se resimte în viața noastră de zi cu zi este produsul acestor dezbateri ideologice care conduc politicile publice într-o direcţie sau alta. Cred cu sinceritate că aceste soluţii despre care astăzi discutăm aici, o parte din ele şi Guvernul le implementează, sunt soluţiile care pe de o parte au asigurat ieşirea României din recesiune şi sunt convins că sunt şi acelea care vor trena în continuare viitorul României. Pentru că o revenire la ceea ce înseamnă populism, demagogie şi promisiuni fără acoperire din punct de vedere economic, aceste politici nu mai pot constitui un viitor pentru această ţară.
Aşa cum am spus la început, România este apreciată în cadrul UE prin faptul că a reuşit să-şi menţină sub control deficitul, prin faptul că avem o datorie publică în jur de 31% cu mult sub 60% limita impusă de Maastricht sau de ceea ce unele ţări care se confruntă cu derapaje majore astăzi, peste 100% sau 150%. Și pentru noi era foarte simplu să fi lăsat şurubul acesta al datoriei, să fi trecut peste 60% din PIB, probabil că mai eram aplaudaţi o zi, două, trei, o lună ca politicieni, dar am fi compromis viitorul acestei ţări şi tot aici am fi ajuns, dar cu greutăţi mult mai mari ca să iei măsuri de austeritate, aşa cum astăzi Grecia este pusă în situaţia de a lua măsuri foarte dure pentru a-şi corecta derapajele din anii anteriori. Iar când foarte mulţi spun că în aceşti doi ani nu s-au făcut sau nu s-au luat măsuri pentru ceea ce înseamnă stăpânirea crizei, faptul că astăzi suntem din punct de vedere economic pe un climat stabil, faptul că am ieşit din recesiune, faptul că trecem pe creştere economică e o dovadă a faptului că aceste lucruri au fost corecte. Iar împrumutul pe care l-am contractat de la structurile şi organismele internaţionale a fost unul care a protejat ţara de derapaje majore. Gândiţi-vă că - avem aici datele la zi cu privire la valoarea sumelor pe care România le-a luat de la Fondul Monetar, Comisia Europeană şi Banca Mondială - BNR a luat 9,7 miliarde de euro de la FMI, Guvernul României a luat 2,1 miliarde de euro de la FMI, 5 miliarde de euro de la CE şi 300 de milioane de euro de la Banca Mondială. Acestea sunt sumele pe care România le-a luat din cadrul acordurilor internaţionale, aceste acorduri internaţionale au permis printre altele şi păstrarea unui curs euro-leu stabil. Aflăm un răspuns la ce a făcut Guvernul pentru a proteja şi economiile populaţiei, mă refer la cei care au credite în euro, dar şi pentru întreprinderi și pentru firme care aveau contracte şi probleme cu euro. Ce s-ar fi întâmplat dacă nu era acest acord şi s-ar fi dublat cursul euro, aşa cum s-a întâmplat cu dolarul în perioada anilor 96-97? Unde ar fi fost atunci creditele acelora care astăzi au la bănci în euro sau ale firmelor private? Şi aş vrea să pun o simplă întrebare de acest fel şi aveţi un prim răspuns la ceea ce a făcut Guvernul prin corelarea politicilor monetare al Băncii naţionale cu cele fiscale ale Guvernului de a păstra acest echilibru al ceea ce înseamnă raportul euro-leu şi de aici păstrarea unei stabilităţi economice.
Ar fi foarte multe, domnule preşedinte, de spus, chiar astăzi preşedintele Greciei este în România, urmează să ajung şi la Palatul Victoria în mai puţin de 15 minute şi cu permisiunea dumneavoastră m-aş opri aici, revenind cu mare plăcere ori de câte ori veţi organiza asemenea dezbateri pentru a vă împărtăşi gânduri şi păreri cu privire la ceea ce înseamnă atât componenta ideologică, cât şi componenţa guvernamentală. Vă mulţumesc.
(http://www.isp.org.ro/actualitate/Alocutiunea-domnului-Emil-Boc-la-dezbaterea-despre-Ordoliberalism-si-economie-sociala-de-piata-59.html)

27 June 2011

Am reţinut ceva din cele spuse de domnul preşedinte


"Deja s-a ajuns ca arestările de 29, 60 de zile să fie o practică iar, după ce se constată că omul trebuie pus în libertate pentru că nu se confirmă faptele, nici un procuror nu răspunde. România nu poate deveni un stat poliţienesc iar dacă politicul nu atinge justiţia, nici judecători, nici procurori, nu cred că putem tolera ca, fără răspundere, să facă politică domnii procurori."
Este o realitate ce nu poate fi negată şi este foarte bine că este semnalată.
"De asemenea, pentru evitarea situaţiilor cu care ne-am confruntat în ultimul timp, în proiectul legii de revizuire am propus obligaţia judecătorilor de a se supune Constituţiei, legilor şi deciziilor Curţii Constituţionale, al căror caracter obligatoriu nu a fost întotdeauna respectat de instanţele de judecată."
Aceasta este o acuzaţie extrem de gravă şi domnul preşedinte ar trebui să o probeze imediat.
"Tocmai de aceea, am propus interdicţia adoptării hotărârilor CSM prin vot secret şi obligativitatea motivării acestora."
O altă chestiune absolut importantă. Numai că interdicţia votului secret ar putea înseamna şi posibilitatea presiunilor politice şi profesionale asupra votului.

Departamentul de Comunicare Publică 27 Iunie 2011 (http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=12419&_PRID=)

Restul...

USL va demonstra că se poate da o lege legată de confiscarea averilor făcute din afaceri ilicite, fără modificarea Constituţiei



(http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/810605/Ponta-USL-nu-va-participa-la-monologul-lui-Traian-Basescu/)

Aşa cum nu au vrut să asculte PeDeLiştii şi "răspândacii" de toate felurile şi calibrele, Constituţia nu interzice confiscarea averilor, Constituţia spune că dovada caracterului ilicit al dobândirii averii cade în sarcina organelor de cercetare penală. Cu alte cuvinte, Constituţia spune că nu cetăţeanul trebuie să demonstreze că nu a furat, ci "acuzarea" trebui să demonstreze furtul.

Astăzi am avut o revelaţie...


Dacă un cetăţean merge la o bancă şi doreşte să ia un împrumut, atunci, pe lângă dobândă, plăteşte tot felul de chestii, trebuie să convingă banca că are bonitate din venituri, că, la o adică, poate să garanteze, cu nişte valori pe care le posedă, valoarea împrumutului. Dacă nu plăteşte, banca trimite oamenii abilitaţi să-l deposedeze pe debitor de bunuri astfel încât banca să-şi recupereze investiţia.

Ce se întâmplă în cazul invers, atunci când cetăţeanul depune nişte bani în bancă, adică împrumută banca... Mai întâi, ca şi în primul caz, primeşte dobândă. Chiar dacă dobânda este ceva mai mică, această dobândă este primită. Apoi, în loc să primească nişte bani în plus pe "tot felul de chestii", trebuie să plătească tot el băncii. Nu are nici un fel de instrument prin care se poate asigura că banca îi va plăti înapoi banii depuşi şi, dacă banca nu mai are bonitate, trebuie să aştepte foarte mulţi ani de zile până ce-şi va recupera doar o parte din bani.

Întrebarea este... de ce? De ce băncile şi cetăţenii nu au aceleaşi drepturi şi obligaţii? Răspunsul corect este... AŞA ESTE LEGEA.

26 June 2011

Băsescianismul s-a generalizat


Am scris de multe ori despre derapajele verbale ale preşedintelui Traian Băsescu. Am scris şi despre derapajele verbale ale domnului Crin Antonescu. Iată că se închide cercul şi remarc acelaşi derapaj inadmisibil într-un discurs politic şi la Victor Ponta.


(http://webtv.realitatea.net/actual/victor-ponta-basescu-cauta-sticla)

Nu e trist să nu mai avem de unde alege... ce ne facem cu trei Băsescu la puterea României?

PS.
Domnul Ponta a făcut şi un gest frumos, acela al pomenirii domnului Surdu... păcat că acest moment a fost total anihilat de grava ineleganţă (ca să mă exprim eu elegant) a "căutării sticlei".

Reciclarea emoţiilor


COMUNICAT DE PRESĂ
(26 iunie 2011)

Participarea preşedintelui României la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Drapelului Naţional

Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat duminică, 26 iunie a.c., la Bucureşti, la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Drapelului Naţional. Vă prezentăm alocuţiunea susţinută de şeful statului cu această ocazie:


“(…) Ziua Tricolorului este poate momentul omagial, care ne sintetizează istoria, sintetizează evoluţia poporului român, sintetizează perspectivele noastre într-o lume tot mai dificilă. Tricolorul are istoria lui. Până şi drapelul naţional al acestui neam s-a născut din frământări. Prima consemnare a dreptului de a arbora steag naţional vine din 1834, când Alexandru Ghica Vodă primeşte aprobare ca pe corăbiile Ţării Româneşti să fie arborat steagul roşu şi galben, iar pentru Armata Ţării Româneşti să fie arborat steagul roşu, galben şi albastru. O altă consemnare a tricolorului ne vine din 29 iulie 1839, când, pentru prima dată, în memoriile lui Jean Alexandre Vaillant se consemnează că pe muntele Pleşuva, lângă Comarnic, a fost arborat tricolorul. Guvernul revoluţionar, guvernul provizoriu al Revoluţiei de la 1848, emite Decretul cu nr.1, prin care tricolorul devine steag al tuturor românilor, dar consemnarea oficială a tricolorului ca drapel oficial al statului se face odată cu Unirea principatelor la 1859, sub Alexandru Ioan Cuza. Atunci, tricolorul este oficial adoptat ca drapel de stat. Tricolorul i-a însoţit pe români în toate momentele dificile, momente de glorie şi momente de amărăciune. Independenţa ne-am câştigat-o sub tricolor, în 1877; Primul Război Mondial l-am desfăşurat sub tricolor; Marea Unire de la 1918 se face sub tricolor; cel de-Al Doilea Război Mondial, cu victoriile şi înfrângerile lui, are loc sub tricolor; Revoluţia din decembrie 1989 şi acea parte a societăţii româneşti, care a fost gata să se jertfească pentru o altfel de Românie, s-a făcut sub tricolor; intrarea României în NATO şi în Uniunea Europeană s-a făcut sub tricolor. De aceea, spun că tricolorul simbolizează toată evoluţia naţiunii române, de la încercările de formare a statului român modern şi până la România de astăzi.

Tricolorul ne însoţeşte astăzi militarii în Balcanii de Vest şi în Afganistan. Tricolorul a rămas înfipt în pământ irakian, ca semn al luptei Armatei României pentru eliberarea de sub dictatură a unei naţiuni. Tricolorul îi însoţeşte pe militarii români, căzuţi la datorie departe de ţară, cum, la fel, ne însoţeşte momentele de mare bucurie a victoriilor sportivilor noştri. Până la urmă, tricolorul este definiţia noastră. În tricolor regăsim pământul ţării, în tricolor găsim istoria noastră şi viitorul nostru, în tricolor găsim reprezentată fiecare casă, fiecare familie, fiecare bunic, fiecare părinte, fiecare copil şi viitorul fiecăruia dintre ei. Suntem într-un moment în care nu părem a înţelege că avem nevoie de solidaritate, mai mult decât oricând. Istoria modernă a României consemnează momente sublime de solidaritate, iar astăzi este din nou un astfel de moment, un moment în care lumea se îndreaptă către o perioadă în care nu ştii exact ce se va întâmpla şi cum vor evolua lucrurile. Suntem într-un moment de cumpănă, în care solidaritatea este singura soluţie pentru ca o ţară să treacă de momentele dificile ce ni le rezervă viitorul, iar singurul simbol care ne poate aşeza pe toţi la un loc este tricolorul. Adesea, dacă priveşti pe stradă, vezi oameni care trec pe lângă tricolor ca pe lângă un stâlp de iluminat. Este proba faptului că am uitat să avem în viaţa de zi cu zi ca referinţă valorile noastre.

Tricolorul trebuie purtat în suflet - eu acolo îl am, este parte a sufletului meu. Fie că îmi aduc aminte de perioada când, timp de 12 ani, la răsăritul soarelui, la catargul pupă al navei se arbora tricolorul, fie că astăzi, ori de câte ori ajung la o întâlnire internaţională, primul lucru pe care îl fac este să caut în linia de drapele de stat drapelul tricolor al ţării mele. Este simbolul care, deasupra oricărui gând, îmi însoţeşte şi trebuie să ne însoţească faptele. Nu întotdeauna faptele pe care le avem de săvârşit sunt plăcute, dar dacă ele sunt necesare, resursa de a merge înainte o găseşti în simbolul naţional. Astăzi, de Ziua Tricolorului, permiteţi-mi să le urez românilor "La mulţi ani!", să salut Armata şi Biserica, să salut pe fiecare român şi să-i doresc să-şi iubească simbolul naţional, aşa cum el este iubit de orice cetăţean care-şi respectă şi-şi iubeşte ţara. La mulţi ani, Tricolor! La mulţi ani, români!”

Departamentul de Comunicare Publică
26 Iunie 2011

(http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=13062&_PRID=lazi)


Asta a fost astăzi, de ziua tricolorului.

“Când se cântă imnul de stat şi îţi vezi tricolorul la catarg, care e ridicat şefului statului român, te emoţionează. Când vezi militarul venit din Afganistan, nu îl mai vezi ca militar, vezi un coşciug, ştii că militarul acela a căzut la datorie. Că vine din Afganistan trupul lui, că vine din Irak, pur şi simplu îţi dau lacrimile, că e o bucăţică din ţara ta militarul. Sau am ajuns în cimitirele celui de-al doilea război mondial, în Ungaria, în Cehia, cimitire cu cruci cât vezi cu ochii. Cum să nu îţi dea lacrimile când ştii că acolo o parte din poporul tău a căzut luptând cu arma în mână pentru libertate, pentru libertatea poporului român, pentru libertatea altora, că avem generozitatea să luptăm şi pentru libertatea altora, cum o facem acum în Afganistan şi am făcut-o în Irak şi în Balcani, la fel am făcut-o şi în al doilea război mondial. I-am făcut şi pe unguri liberi, şi pe cehoslovaci, şi le-am dat viaţa”, a declarat Traian Băsescu.

El a mai spus că patriotismul este una din valorile sfinte ale oricărui cetăţean.

“Nimic nu poate înlocui patriotismul, doar dragostea de mamă mai e egală cu patriotismul, însă dacă te uiţi la televiziuni în ziua de azi, auzi tot soiul de realizatori de televiziune, de analişti, de politicieni uneori, şi unii candidaţi la preşedinţie, care încep să spună că le e ruşine că sunt români, că le e ruşine de ţara lor, că vor să plece din ţara lor, că nu mai ştiu ce. Sunt oameni care nu au valori. Nu este valoare mai mare pentru un om decât patriotismul”, a apreciat şeful statului.

El a mai povestit că în tinereţe, în timpul celor 12 ani petrecuţi pe mare, când steagul nu era pe catarg, punea Tricolorul “în suflet”.

La apusul soarelui, ofiţerul de cart coboară tricolorul de la cararg. E, când îi lipseşte tricolorul de la catarg, marinarul ţine tricolorul în suflet. Pe timpul nopţii îl pui acolo în suflet, când te uiţi spre catarg e întuneric, nu vezi nimic, dar dacă nu îl vezi ziua, îţi lipseşte ceva, pentru că este singura ta legătură cu ţara, tricolorul acela. Nu există ofiţer de cart care în cartul lui să nu privească la tricolor, la intrare şi la ieşire. Este tradiţia lui, iar seara, când ştie că îl dă jos, îl pune acolo în suflet. Am văzut un caraghios de poet spunând: «Da’ ce? Pui tricolorul sub cap?» Nu, domnule poet, tricolorul îl ai în suflet sau nu îl ai. Că îl pui sub cap sau sub picioare e doar un soi de bătaie de joc, dar tricolorul, însemnele statului, însemnele naţionale se poartă în suflet. Uită-te la americani, când îşi văd drapelul îi cuprinde emoţia. Înlemnesc, le vezi faţa crispată şi parcă dă să le curgă o lacrimă. Nicio naţiune nu e puternică dacă nu se strânge în jurul sentimentelor de patriotism”, a adăugat Traian Băsescu.

(http://www.napocanews.ro/2009/11/lui-basescu-ii-dau-lacrimile-la-imn-la-tricolor-si-cand-se-gandeste-la-jertfa-militarilor.html)

Asta a fost prin noiembrie 2009... o perioadă mai electorală.

25 June 2011

Răspunsul este "mai bine la putere..."


Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă, la Târgu Mureş, de la tribuna Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU), că Uniunea nu doreşte să creeze instabilitate politică şi că este o iluzie să creadă că dacă părăseşte guvernul şi coaliţia, în opoziţie va putea face mai multe.
'E o iluzie să crezi că dacă părăsim guvernul şi coaliţia, în opoziţie vom putea face mai multe. E o iluzie că am ajunge în câteva săptămâni la guvernare, cu opoziţia din prezent. Trebuie să menţinem această coaliţie de guvernare şi este în interesul comunităţii noastre, nu am făcut toţi paşii, mai avem sarcini pe care le putem rezolva. Există însă o limită de care nu putem trece, acestea vizează interesele comunităţii noastre. Dacă ajungem la o soluţie care exclude comunitatea maghiară, comunitatea noastră, este inacceptabil pentru noi', a spus Kelemen.


Liderul Uniunii a subliniat că dacă UDMR poate ajunge cu reforma la un punct în care se poate continua descentralizarea, va continua, însă dacă partenerii de coaliţie "se ţin scai" de propunerea de regionalizare în format 8+2, trebuie să renunţe deocamdată la acest subiect.
'Nici partenerii noştri nu vor criză politică. Dacă nu ajungem la o soluţie, atunci să fim mai înţelepţi. (...) Opoziţia ne-a trimis două scrisori în ultimele două luni prin care ne roagă să ducem tratative cu dânşii, reforma Constituţiei şi legea minorităţilor. Niciodată nu am respins posibilitatea unui dialog cu opoziţia. Am menţinut dialogul cu dânşii. (...) Preşedintele a trimis Parlamentului modificarea Constituţiei. Noi trebuie să ajungem la un acord. Cei care vor să modifice Constituţia nu pot asigura două treimi. Va trebui să dezbatem şi cu opoziţia, nu respingem un dialog, dar trebuie să dizolvăm. UDMR a luat în considerare întotdeauna interesele comunităţii şi a ajuns la decizii înţelepte', a arătat Kelemen Hunor.

Acesta spus că în Slovacia, acolo unde Partidul Coaliţiei Maghiare este în opoziţie, s-a făcut o reformă în urma căreia maghiarii au ajuns în minoritate peste tot.

Liderul UDMR a făcut apel la unitatea maghiarilor din Secuime, Parţium sau Diaspora, pentru că 'nu ne putem baza pe nimeni altcineva'.

Kelemen Hunor a cerut membrilor CRU să ia hotărâri înţelepte cu privire la ceea ce va trebui să facă UDMR.


Acesta a spus că nici liderii UDMR şi niciun lider al organizaţiilor judeţene nu pot fi de acord cu propunerea şefului statului de 8 plus 2, deşi 'a părut una foarte interesantă'.
'Trebuie văzut că aici există şi anumite pericole, nu putem în 2011 accepta o asemenea recomandare, nici măcar organizaţiile teritoriale din cele două judeţe (Harghita şi Covasna - n.r.) nu sunt pentru o asemenea structură. N-am soluţiona o serie de probleme la care trebuie să căutăm rezolvare în numele întregii comunităţi maghiare. (...) Am avut acorduri, dezbateri pe această temă, iar opinia noastră este că nu putem fi de acord cu această transformare a actualelor regiuni de dezvoltare în 8 regiuni administrative. Nu putem fi de acord, România ar încălca o serie de acorduri internaţionale care vizează comunităţi etnice minoritare din anumite teritorii. Aceste recomandări nu iau în considerare că la o asemenea reformă administrativă am crea mai multe probleme decât putem să soluţionăm', a spus Kelemen Hunor.

Liderul UDMR a adăugat că dacă partenerii de guvernare nu acceptă punctul de vedere al Uniunii, atunci nu pot fi acceptate consecinţele "vizibil negative" ale unei decizii care "va scinda comunitatea maghiară în cel puţin 2-3 grupuri".

Kelemen Hunor a subliniat că singura soluţie acceptabilă este să fie amânată dezbaterea acestui subiect şi scoaterea acestuia de pe ordinea de zi a Parlamentului, unde nu există o majoritate favorabilă reorganizării administrativ-teritoriale.
'Am spus că într-o asemenea problemă, fără majoritate în Parlament, trebuie să luăm acea problemă de pe ordinea de zi. Singura soluţie acceptabilă e să amânăm această problemă şi să căutăm o altă posibilitate, când putem dezbate. Recunoaştem că trebuie continuat procesul descentralizării şi reforma administrativă şi să regândim în continuare regiunile de dezvoltare. Nu putem fi pentru 8 plus 2. Dacă partenerul nostru nu e în măsură să fie pentru recomandările noastre, noi spunem să luăm acest proiect de pe ordinea de zi, pentru că altfel ajungem la o criză politică pe care noi nu dorim deloc să o demarăm', a mai afirmat Kelemen.

Politicianul a ţinut să sublinieze că în momentul de faţă o criză politică ar duce la distrugerea credibilităţii României pe plan extern şi s-ar ajunge în situaţia economică din 2010.
'Am ajunge în situaţia economică din 2010, credibilitatea României ar fi distrusă în ochii instituţiilor financiare internaţionale, iar acest lucru nu e dezirabil. Noi nu intenţionăm să iniţiem o criză politică, considerăm că e important ca această problemă să nu mai fie dezbătută în Parlament, dar să continuăm reforma administrativă cu procesul descentralizării', mai afirmat Kelemen.

Acesta s-a arătat nemulţumit de faptul că întreaga dezbatere pe tema reîmpărţirii administrativ-teritoriale 's-a concentrat în zona Secuimii' şi s-a concentrat 'într-o retorică antisecuiască' şi că discursul antimaghiar trebuie respins în mod categoric.
'Trebuie să respingem în mod hotărât acest lucru şi să le atragem atenţia colegilor, indiferent de unde sunt, că orice retorică naţionalistă, antimaghiară, se va întoarce împotriva capului celui ce o utilizează. Nu e nevoie de asemenea retorică extrem de periculoasă pentru o dezvoltare normală a comunităţii. Trebuie să utilizăm orice mijloc pentru că discursul antimaghiar dăunează relaţiilor româno-maghiare', a mai arătat liderul UDMR.

Acesta a mai spus că e nevoie de redesenarea regiunilor de dezvoltare actuale, întrucât structura de acum nu foloseşte 'dezvoltării coerente a comunităţi', mai ales că actuala împărţire s-a făcut la sfârşitul anilor 90 pe criterii "statistice şi artificiale", care nu au ţinut cont de caracteristicile istorice.

Reacţiile care au urmat discursului lui Kelemen Hunor au fost, în general, pentru rămânerea UDMR la guvernare, deşi reprezentanţii Uniunii consideră totuşi că astfel ar avea o problemă de credibilitate în faţa propriului electorat. AGERPRES

(http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/71593-Kelemen-E-o-iluzie-sa-crezi-ca-daca-parasim-guvernul-si-coalitia-in-opozitie-vom-putea-face-mai-multe.html http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/71604-Kelemen-Hunor-Nu-putem-accepta-consecintele-unei-decizii-care-va-scinda-comunitatea-maghiara.html)

(http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/810453/Presedintele-UDMR-Kelemen-Hunor-Reorganizarea-administrativa-ar-trebui-amanata/)

Se va ajunge la votul de la vârsta de 16 ani?


Este vorba despre o recomandare adresată statelor membre, adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), de a analiza această problemă.

Expansion of democracy by lowering the voting age to 16

THE PRESIDENT (Translation) – The next item of business this afternoon is the debate on the Report titled “Expansion of democracy by lowering the voting age to 16”, Document 12546, presented by Mr Miloš Aligrudić on behalf of the Political Affairs Committee.

We have agreed to interrupt the list of speakers at about 7.20 pm to allow time for the reply and the Vote.

I call Mr Aligrudić, rapporteur. You have 13 minutes in total, which you may divide between presentation of the report and reply to the debate.

Mr ALIGRUDIĆ (Serbia) – I have today the pleasant duty of presenting the draft resolution on the expansion of democracy by lowering the voting age to 16. There are at least four reasons for adopting the resolution. First, significant demographic changes in Europe could lead to the increasing marginalisation of young people in the political process, which could easily destabilise democracy at a time when social cohesion is more important than ever. Secondly, the increasingly low turn-out at elections throughout Europe shows that something must be done to involve more of society in the election process. Thirdly, young people are a part of the world’s population that is usually neglected as people often cannot see the difference between children and young people and forget that young people can sometimes be more rational than adults. Fourthly, the resolution is not merely about lowering the voting age, because that could not be our only goal. It is a resolution on expanding democracy and on inclusion.

The Political Affairs Committee discussed the issue at a meeting in Belgrade on 6 and 7 September 2010 and exchanged views with a representative of the European Youth Forum at a meeting in Paris on 14 and 15 December 2010. The Assembly has long been concerned with youth participation in politics and civic life. Its Recommendation 1019, from 1985, on the participation of young people in political and institutional life, the Assembly declared that it was “convinced, if democracy is to survive and develop, of the importance of the active and effective awareness, understanding, participation and commitment to young people in political and institutional life at local, national and European levels”.

In June 1996, the Assembly adopted Order 523 on the situation of young people in Europe and noted that: “Key areas for policy discussion at national level…(include) whether or how to lower the minimum age for voting”. In Recommendation 1315, from 1997, on the minimum age for voting, the Assembly called on member states rapidly to harmonise the age of 18 as the age at which people have the right to vote and stand for election in all countries and for all elections. The recommendation also called on member states to create the necessary preconditions for the participation of young people in civic life through education and the promotion of community involvement. Resolution 1630, from 2008, on refreshing the youth agenda of the Council of Europe, emphasised that encouraging the active participation of young people in civic and institutional life had been a key element of the youth policy of the Council of Europe.

In parliaments throughout Europe, the question of lowering the voting age to 16 is being increasingly discussed. It is even being adopted in certain Council of Europe countries. In 2007, Austria became the first member state to adopt a voting age of 16 for all municipal, state, national and European elections. Germany has also lowered the voting age to 16 in some Länder, such as for municipal elections in Lower Saxony. In Switzerland, the canton of Glarus lowered the voting to 16 for local and regional elections. It has also happened in some British Crown dependencies between 2006 and 2008.

In Hungary, in certain circumstances, young people are permitted to vote at the age of 16. For instance, those people who marry before reaching 18 enter into full adult legal rights and can therefore vote. In Slovenia, young people can vote at 16 if they are employed. In Norway, 16-year-olds have the right to vote in 20 selected municipalities in the 2011 local elections. Some European countries have considered lowering the age of voting, including Finland, Denmark, the Czech Republic, Malta and the United Kingdom, where extra-parliamentary and parliamentary debate has lasted for years, since 1992. Outside Europe, Brazil, Cuba, Ecuador and Nicaragua have a voting age of 16, and Indonesia, East Timor, Sudan and the Seychelles have a voting age of 17. In Israel, 17-year-olds can vote in local elections. In the Philippines, 16-year-olds can vote in all elections if they are married.

As for international non-governmental organisations, the Brussels-based European Youth Forum, an independent youth-led platform representing 98 national youth councils and international youth organisations from across Europe is leading the way in calling for the voting age to be lowered to 16.

Now for the arguments. The first is the expansion of democracy. Since the onset of democratic revolutions in Europe, beginning with the French Revolution 1789, there has been a continuous movement towards a more inclusive democracy, with civic rights given to more and more citizens. An election that includes 16 and 17-year-olds is more representative than one that includes only those over 18. A threshold at 16 is consistent with the age at which compulsory school education is completed in most Council of Europe member states. Those aged 18 to 24 are the least likely to cast a vote at election time. Some research shows that the exclusion of 16 and 17-year-olds from elections is thought to fuel the disengagement of 18 to 24-year-olds, so lowering the voting age to 16 could motivate young people to participate more in democratic processes.

Research by the Institute for Social Research and Consulting and the International Sociological Association found that, in Austria, more than three quarters of first-time voters in the 2008 elections followed political issues more than once a week, and more than two thirds of the electorate who were between 16 and 18 years old stated that they were interested in the election campaign. Lowering the voting age would contribute to maintaining a demographic balance between youngsters and adults. The average of Europe’s voters is rising inexorably, year by year.

Many 16-year-olds are already active participants in society. In many states, they are allowed to leave school and find full-time work. Those who do that pay taxes and take on civic responsibilities, yet they cannot vote at elections. From a psychological point of view, the moral and cognitive development of young people is completed by the age of 14, so from that age, young people are capable of knowledge-based decision making. There is a lack of consistency across Europe when it comes to the age of adult responsibility, as can clearly be seen if we consider the widely different approaches taken across Europe to the minimum age for consuming alcohol, the age at which young people are allowed to marry, and the age of criminal responsibility. Sometimes it seems that everyone thinks that the young are capable of assuming duties, but should not be granted rights.

Recommendation 1315 from 1997 urged states to reduce the age at which people can stand for election. The main argument for preserving a higher threshold is that a greater degree of maturity is required to act as a political representative than is required to elect such a representative. The general perception among the national youth councils working for votes at 16 is that the age at which one can stand for election should be 16. When it comes to minimum candidacy age, there is a less clear picture internationally. In many countries, the minimum age is 16, but in some countries it is 19; that is the case in Austria, although it has lowered its voting age to 16. In other countries, the minimum candidacy age is 21, or even 23 in the case of France. In Italy, to be President of the Republic, one must be 50, and to be a senator, 40.

As I have said, this text is not on lowering the voting age, but on including young people in the streams of civic life and the political decision-making process. We have to make them feel worthy and valuable, so that they are motivated to participate. If they think they cannot have any influence on society, they will never play an active role. That is exactly what has happened to 18 to 24-year-olds.

The Assembly should therefore call on member states to: create the necessary preconditions for the participation of young people in civic life through education and the promotion of community involvement; investigate the possibility of lowering the voting age to 16 in all countries and for all kinds of elections; and examine the possibility of lowering the minimum age to stand for different kinds of election – election to local and regional bodies, parliaments, senates, or presidencies – whenever advisable.

These recommendations to member states have been made bearing in mind that the issue is in some respects controversial, and that many countries need to pass constitutional amendments in order to lower the voting age.

(Mr Kox, Vice-President of the Assembly, took the Chair in place of Mr Mignon.)

THE PRESIDENT – Thank you, Mr Aligrudić, for your most interesting introduction to the report and draft resolution. You have three minutes left. We have six speakers in the debate – five speaking on behalf of the political groups and one other speaker – so I propose that you answer after the six speakers have spoken. First in the debate, I call Ms Kovács, who will speak on behalf of the Group of the European People’s Party.

Ms KOVÁCS (Serbia) – On behalf of the political group that I am representing, I congratulate wholeheartedly our dear colleague Mr Aligrudić on his excellent report on an issue that contributes to the strengthening of our core principles and democratic values, namely a more humane and all-embracing diversity, so that we have participation by the largest possible number of people in democratic processes.

The Group of the European People’s Party has tabled several motions referring to the situation of young people and the promotion of their role in society, as it deems those matters to be of crucial importance to the advancement of the family role in upholding our common beliefs.

Young people have the right, and should have the opportunity, to have a real say when decisions affecting them are made, whether at local, regional, national or international level. Participation means being involved in community life. I am convinced that we should support youth participation by ensuring that young people experience opportunities and face the consequent challenges.

As we have heard, the report states that the voting rate among young people is significantly lower than among the rest of the population. The new generation is less interested in politics, as there is a feeling among them that they cannot influence any political decisions in their country at all. To be honest, their opinion is indeed rarely taken into consideration; political parties address young people’s problems only occasionally.

What is lacking is a continuous structured dialogue, as only a small number of young people are consulted when policies in the youth field are discussed. Part of the solution might be a better structured dialogue between politicians and young people who are not represented by any organisation, and encouraging young people to become interested and active in politics.

Actively voting is of key importance in a democratic society, so we should motivate young people to go out and vote, thus involving them in decision making. As soon as our societies become more youth friendly, we will find that that is a driving force for the promotion of democracy, human rights and the rule of law. It is indeed nonsense that young girls or boys of 16 are liable for prosecution but cannot take part in political decision-making; they can be convicted of a crime, but do not have the right to vote. We must change that situation as soon as possible by lowering the voting age to 16. With that in mind, we have to provide a proper environment and prepare young people for their active participation in civic life by providing better education about democratic citizenship and facilitating their full integration into the structures of our society.

THE PRESIDENT – Thank you, Ms Kovács. I call Mr Mogens Jensen, on behalf of the Socialist Group.

Mr M. JENSEN (Denmark) – It is a particular pleasure to speak on behalf of the Socialist Group on the expansion of democracy by lowering the voting age to 16 as I was the initiator of the motion for a resolution that was presented in the Parliamentary Assembly in May 2009, which has now led to this report.

On behalf of our group, I thank Mr Aligrudić for a good and clear report on the important subject of our expansion of democracy in European countries.

First, it is important to stress that a voting age of 16 is not new in Europe, as shown in the report. Mr Aligrudić shows us that Austria, Germany, Hungary and Norway have taken steps to offer the possibility for young people to vote as 16-year-olds. Other European countries are also giving serious consideration to lowering the voting age. The Irish Parliament is doing so and the Finnish Government has decided to investigate the possibilities.

In my own country, Denmark, a suffrage commission was established in autumn 2010 and is expected to deliver by late 2011 a report on lowering the voting age. At the 2009 local elections, 31 municipalities organised shadow elections for 16 and 17-year-olds.

The Czech Republic is considering lowering the voting age and such discussions have taken place in Malta and in the United Kingdom. Europe is on its way and is clearly moving to an expansion of our democracy.

The report gives good reasons for lowering the voting age in all European countries. The first argument is the expansion of democracy. An election that includes 16 and 17-year-olds is more representative than one that includes only those over 18. Including another section of society would make those elected more representative.

It is argued, however, that a lower voting age would increase the problem of low turnout, but it is obvious that if people are given the chance to vote at a younger age, they are more likely to vote as they grow older.

There is good reason to take note of the work of the researcher Mark Franklin, which is cited in the report. He has been studying election turnout in European elections for the past 20 years and he concludes that a stable context in terms of school, living at home and friends, which 16-year-old youngsters have, has a great positive influence on first-time-voter turnout.

In fact, a voting age of 18 is more sensitive due to the more insecure environment that most 18-year-olds encounter at this time, when they are leaving home, beginning their studies and making new friends. Lowering the voting age to 16 would therefore increase the chances of higher turnout among first-time voters, and thus of continued higher turnout.

It is important to remember that many 16-year-olds are already active participants in our society. In many states, they are allowed to leave school and find work, and those who do so pay taxes. They are also able to get married and take on civic responsibilities.

Even though in many countries 16-year-olds cannot vote, they can take driving lessons, buy alcohol, have sexual relations, marry, have children, claim benefits and join the armed forces, and they can be convicted of a criminal offence. Arguably, they should therefore be entitled to complete their civic rights by casting their vote in elections.

In addition, experience shows that the political voting pattern of the 16 to 17 age group is very similar to that of the 18 to 24 age group. They do not vote more radically.

There are many arguments in favour of lowering the active voting age to 16 and very few – perhaps none – against. The candidacy age should of course follow this.

The Socialist Group wants our democracies to be active, representative and sustainable, so we fully support the report and its recommendations along the path to lowering the voting age to 16 for local, regional, national and European elections in all European countries.

THE PRESIDENT (Translation) – Thank you, Mr Mogens Jensen. I call Mrs Guţu, on behalf of the Alliance of Liberals and Democrats for Europe.

Mrs GUŢU (Moldova) said she wished to tell the distinguished members of the Assembly how much she welcomed the opportunity to speak on behalf of the ALDE group. She congratulated the rapporteur, Mr Aligrudić, on his excellent report. The report, and the draft resolution contained within it, was extremely exhaustive and well-argued, and was of particular significance given the geo-political situation in Europe and elsewhere. Even if the issue seemed marginal to some given discussions about the future of the Assembly.

This was a debate about democracy. Access to democracy meant access to decision-making at all levels of government. Democracy was by its nature participatory. That was the scientific definition of democracy. The right to vote when a person reached maturity was a metaphysical overlay of democracy. But the reality must also be reflected upon, and reality was multi-faceted. The information society had exploded; the population continued to grow; migration was an increasingly salient issue and countries continued to face economic and social problems.

Young people should be allowed to participate at all levels of elections: local, national and European. However she would be honest and admit that it was not a view shared by all ALDE representatives who came from many different countries and democratic histories and cultural traditions. Nevertheless, she believed they were approaching a consensus.

The revolutions in many countries were in large part caused by young people, some of whom were younger than 16. The Venice Commission was currently drawing up draft constitutions for a number of north African countries which would require the extension of the voting franchise to 16-year-olds.

Moldova was in a transition towards greater democracy. The Twitter revolution of 7 April was a youth revolution and this had changed the distribution of power in Moldova. A new draft constitution was being drawn up by a committee of experts that would extend voting to 16-year-olds. If the Parliamentary Assembly adopted the draft resolution, it would be of great support to national parliaments in their efforts to lower the voting age. She believed that governments should give young people what they had been demanding for so long: the right to participate in democracy.

THE PRESIDENT – Thank you, Mrs Guţu. I call Mr Bosić.

Mr BOSIĆ (Bosnia and Herzegovina) – My compliments to the rapporteur, Mr Aligrudić, on his report. I am sure that the poor attendance for this debate is due to the fact that it is a Thursday evening and does not reflect the interest in this topic, which is extremely important for the future of Europe and democracy. We are sure that 15, 16 and 17-year-olds today have much more information than they had 20 or 30 years ago. The question is: are they capable of processing that information? Can they identify what is important and what is not? My group has a different point of view on this topic.

This draft resolution on lowering the voting age to 16 is a very serious matter, so we should raise a few questions. Is this honourable Assembly entitled to make this kind of recommendation to national parliaments? Is voting age a matter of human rights? If so, why are the human rights of 15 and 14-year-olds and younger children not violated? Shall we lower the voting age every 10 years? Connecting human rights to voting age is a slippery slope. Is it a question of increasing voter participation among the younger population? If so, another set of measures should be implemented. If we need more young people in parliaments, this is not the solution to that problem.

Many respectable national parliaments have recently discussed this kind of initiative, and very few adopted a change in the voting age. Only one, the Austrian Parliament, adopted the change. If we have rejected these initiatives in our national parliaments, why would we vote for this resolution in the Council of Europe Assembly? Would it not be wiser to wait and see the effect of such decisions in countries that have already lowered the voting age?

It is for national parliaments to decide on voting age thresholds, bearing in mind the cultural differences and habits that exist in different countries. It would not be correct to suggest to national parliaments that they lower the voting age to 16. Thank God my children did not have the right to vote when they were 16. I can imagine different political parties chasing them during school breaks. I am also sure that if they voted for me as a candidate at that time, they would have been the most demanding voters I ever had.

It is my group’s opinion that we should not push children into the cruel real world too early; we are convinced that it is not in their best interests.

THE PRESIDENT – Thank you. I call Mrs Andersen on behalf of the Group of the United European Left.

Mrs ANDERSEN (Norway) – The Group of the United European Left supports the report and thanks the rapporteur for it. It is important and concerns one of the pillars of the Council of Europe, namely democracy. We can argue that voting is a human right: I think it is. However, we cannot argue that it is not an important part of the pillar of democracy. The UEL believes it is important to limit to a minimum the number of people who cannot exercise the right to vote. Minimising the number of people who cannot vote is an important principle.

Then we have the argument about who cannot vote and why. I have not heard good reasons why 16-year-olds should not vote. Compare them to people of other ages. Adults can make wrong and foolish decisions. They can be influenced, like young people, by extremists or, indeed, by anybody. Maybe my colleague from Bosnia is afraid that his children will be influenced by people like me, a socialist. However, young people can think for themselves, just like you, Mr President, me and everybody else. Grown-up voters vote for extremist parties throughout Europe. I am a little afraid of this, but I cannot say that those people should not vote.

I have heard it argued that if you allow 16-year-olds to vote, their school teachers will influence them. That is true, but that problem should not be dealt with by raising the age at which people are allowed to vote. We would have to raise it to, say, 25, because some young people today are still in school at 30. It should be dealt with by making it compulsory for every school to teach young people about democracy and political parties. The political parties must also make arrangements to meet young people and be where they are – for instance by using social media.

I also support the idea, which has been mentioned, that young people have responsibilities. They can go to work, pay tax, decide on their education and go to jail if they violate the law. Therefore, it is only logical that they should vote in the elections that will elect the people and political values that will take decisions on how to spend common assets, or create or change the laws that they must abide by. As the rapporteur said, some people think that young people should be able to assume duties but not to exercise rights. I agree with the rapporteur.

It has also been discussed that young people do not take an interest in politics; I do not think that is true. Young people are more likely to show their engagement in areas other than political parties. That is a challenge for us. Young people are active in NGOs, on environmental questions and in the field of anti-discrimination. Now we see them in North Africa, where they want democracy. The signal that we send now is very important. The UEL supports the proposal.

THE PRESIDENT – Thank you. The last speaker in this debate will be Ms Palihovici from Moldova.

Ms PALIHOVICI (Moldova) – I appreciate this project, which I consider a cornerstone in strengthening democracy, especially in young democracies, such as Moldova. I thank the rapporteur for the comprehensive analysis and his exemplary presentation, which demonstrated that several countries have changed the law and given voting rights to young people from the age of 16. Positive examples from countries that have accepted a lower voting age remove the suspicions of those who believe that lowering the voting age limit is not a good idea.

Europe in its entirety and each individual country needs an active young generation that is involved in building awareness and promoting democratic values. This cannot be learned only from the family and in school; it does not appear on its own or from books. This activism and interest in community, national and international issues will be developed and strengthened over time only by participating in the decision-making process at all levels. In that way, you and your opinion count and you are convinced that you can influence the decision.

We will reach this point only through introducing the right to vote at 16. Youngsters will, thus, feel useful, responsible and accountable for their actions. The right to vote at 16 would increase their confidence and their confidence in other community members, who would treat them as equal decision-making partners. I firmly believe that more young people voting will bring about a change of priorities in government agendas and a change of emphasis in national policies. The knowledge and abilities that young people accumulate and develop in formal and non-formal educational systems allow them to make well-informed and well-documented decisions. The current opportunities for young people to get involved in various projects and activities from an early age allow them to know their communities, their politicians, and their political system and how it works, so they mature much earlier in their civic activism.

Young people are often presented as being apathetic and uninterested in political life, but we should not forget that history is full of cases where only the activism of young people has changed the course of a state’s development and moved it from a totalitarian regime to a democracy. Moldova is one of the countries that has had such an experience. The Council of Europe supports many projects that encourage the participation of teenagers and young people, but that is not sufficient. After 20 years of debate on this subject, it is time to give 16-year-olds the right to decide the fate of their communities and countries.

THE PRESIDENT – Thank you, Ms Palihovici. The advantage of having a short speakers list is that we have some time left available to us. According to the rules, I am allowed to ask whether any other member present wishes to make a contribution in the debate. Do any colleagues wish to contribute at this point? I call Mr Loncle.

Mr LONCLE (France) thanked the President and said he was sorry to drag out proceedings. He had listened carefully to the debate and with interest to the rapporteur, whom he considered to have hit the nail on the head. The debate was not just about lowering the voting age but about the up-and-coming generation. No one could dispute that European society was ageing at a rapid rate and thus so was the electorate. He himself was a part of that ageing process. That trend was very worrying for democracies. Young people were now claiming their right to vote at 16 or 17. He was sure that they would be equally as capable of voting as older people. The rapporteur had outlined the problem very well and the speakers in the debate had convinced him that lowering the voting age was exactly what should be done.

THE PRESIDENT – Thank you. Does anyone else wish to speak in the debate? That is not the case.

I call the rapporteur to reply to the debate. Mr Aligrudić, you officially have three minutes left but you could take a bit longer.

Mr ALIGRUDIĆ (Serbia) – I thank all the participants in the debate for their contributions and for their support, with one exception – the representative of the European Democrat Group, Mr Bosić. As our previous speaker said, lowering the voting age is not a goal in itself, and this report is about inclusion. We know, and we knew when we prepared this report, that this proposal is not easy to implement in the member states, owing to some reasonable reasons. For example, the constitution of some countries, including my own country of Serbia, prevents us from changing or lowering the voting age without changing the constitution itself – the process of changing the constitution is way too complicated.

We are aware of such facts and absolutely understand them, so the way for this Assembly to communicate with member states is through provoking thought and debate. We need to provoke the start of the process; we can never know how and when it will end, but we want to provoke the start. I draw the attention of members to the exact phrase that our report used in this regard. Paragraph 7.2 of the draft resolution states that the Assembly calls on member states to “investigate the possibility of lowering the voting age to 16 years in all countries and for all kinds of elections”. We do not say, “this must be done at all levels.” Instead, we talk about investigating this possibility for all kinds of elections.

You spoke of maturity and a threshold, Mr Bosić, and you discussed whether this could be at 16, 15 or 14. As I have explained to you, we decided that the threshold should be 16 because of the simple fact that compulsory education in schools finishes at 16 in many member states. That means that we are taking an objective approach. We could move the voting age to 14, 13 or even 25. Many psychologists agree that 14 is the minimum possible threshold in respect of young people understanding the processes in the same way as adults. Even at 14, they would thus be morally and educationally capable of understanding, of telling right from wrong and of detecting differences in political aspects. However we are not proposing that 14 should be the voting age; we suggest that it should be 16.

THE PRESIDENT – Thank you, Mr Aligrudić.

Does Lord Tomlinson, representing the Political Affairs Committee, wish to speak? You have two minutes.

Lord TOMLINSON (United Kingdom) – Just briefly, on behalf of Mr von Sydow, whose absence was unavoidable this evening, may I say that the report was adopted overwhelmingly in committee, without any amendments? I am sure that he would want me to take the opportunity on his behalf, and on my own behalf, to congratulate Mr Aligrudić, our rapporteur, on his exemplary and unifying work. I hope that everybody will vote for the report.

THE PRESIDENT – The debate is closed.

The Political Affairs Committee has presented a draft resolution to which no amendments have been tabled.

We will now proceed to vote on the whole of the draft resolution contained in Document 12546.

The vote is open.

(sursa: http://www.assembly.coe.int/Main.asp?link=/Documents/Records/2011/E/1106231500E.htm)

S-a votat astfel:

http://www.assembly.coe.int/ASP/Votes/BDVotesParticipants_EN.asp?VoteID=33963&DocID=13379


Doc. 12546, 22 March 2011, Expansion of democracy by lowering the voting age to 16

Expansion of democracy by lowering the voting age to 16 Resolution 1826 (2011)

Am scăpat de recesiune numai în viziunea domnului Boc


... pentru că între analiştii internaţionali scepticismul este în creştere.

ZEW/Erste Group Bank - Financial Market Survey CEE pe luna iunie 2011 dă o prognoză nu foarte bună (în scădere) relativă la ieşirea României din criză. De fapt se exprimă cum că România pierde din speranţele de mai bine ale analiştilor...

Ce sunt aceste punctaje? Nişte specialişti financiari, 73 la număr, au în faţă nişte sondaje de opinie cu trei variante de răspuns "mai bine", "la fel", "mai rău". A patra cifră, cea de "balanţă", reprezintă o consecinţă a primelor date, adică o diferenţa a primei cifre şi cea de a treia cifră, respectiv cifra aprecierii pozitive, faţă de cifra aprecierii negative, exprimând, în conseicnţă, dacă impresia generală este mai mult "de bine" sau mai mult "de rău".

Iată cotele încrederii în România:

De bine, 9,7 puncte scade, 3,1 puncte.
De normalitate, 54,8 puncte, scade 1,6 puncte.
De rău, 35,5 puncte, creşte cu 4,7
Echilibrul este pe la -25,8 puncte, în scădere cu 7,8 puncte (adică din dezechilibrat şi mai dezechilibrat).

Ce va fi?
Mai bine: 51,6 ( -9,0 )
La fel; 22,6 ( -6,3 )
Mai rău: 25,8 ( +15,3 )
Balance: 25,8 ( -24,3 )

Inflaţia? Un fleac...
Creşte: 34,3 ( -10,1 )
Nu creşte: 34,4 ( +17,7 )
Scade: 31,3 ( -7,6 )
Balanţa părerilor este echilibrată... 3,0 ( -2,5 )

Mai sărim şi ajungem la domnul Isăreascu şi cursul de schimb leu/euro...

Apreciere 34,3 ( -10,1 )
Staţionare 34,4 ( +17,7 )
Depreciere 31,3 ( -7,6 )
Balansare date 3,0 ( -2,5 )

Puteţi consulte datele în integralitatea lor pe... June 2011 Survey

După cum se vede, o bună parte din analişti financiari nu prea mai au încredere în spusele domnilor Băsescu şi Boc şi consideră că în România situaţia se va deteriora în continuare. Mie mi se pare interesant chiar şi faptul că, deşi în scădere, 51,6% dintre respondenţi spun că în România va fi mai bine. Încă există o speranţă, chiar dacă în scădere. Şi mai interesant mi se pare faptul că 9,7% dintre respondenţi cred că în România este bine în acest moment.

24 June 2011

"Şi voi pensionarilor... ce pensia mea mai vreţi?!"


Replica aparţine, dacă nu cumva greşesc, grupului Divertis... dintr-un spectacol de acum mulţi, muţi ani. Iată că ironia a rămas foarte actuală.


(http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/809944/Scandal-la-ParlamentMembri-ai-Sindicatului-Militarilor-Disponibilizati-nu-au-fost-lasati-sa-intre-in-plenul-Camerei-Deputatilor/)


(http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/810044/Ordonanta-privind-reorganizarea-pensiilor-militarilor-a-fost-adoptata-in-mod-fraudulos/)


(http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/810045/De-necrezut-Pensiile-militarilor-au-fost-taiate-prin-frauda/)


Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (PL-x 158/2011). (rămas pentru votul final)

consultă fişa PL nr. 158/2011

După pauză

Domnul Ioan Oltean:

Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sala de şedinţă.

Rog liderul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat să nu întreţină o atmosferă nefavorabilă dezbaterii în Camera Deputaţilor.

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sala de şedinţă. Liderii grupurilor parlamentare au ajuns la un consens mai repede decât se aşteptau şi mă aşteptam. Se renunţă la propunerea de modificare a ordinii de zi.

În consecinţă, stimaţi colegi, intrăm în ordinea de zi propriu-zisă. Vă rog să manifestaţi aceeaşi atenţie, aceeaşi disponibilitate spre dezbateri.

Pe poziţia 2 avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Potrivit prevederilor art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Dacă iniţiatorul este prezent? Vă rog, domnule secretar de stat, să prezentaţi punctul de vedere al iniţiatorului.

Domnul Mihail Vasile-Ozunu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/2011 a instituit o etapă de revizuire a cuantumului pensiilor, cu respectarea principiului contributivităţii.

Procedura de revizuire a pensiilor recalculate a vizat toate acele pensii, care au fost calculate parţial sau integral pe baza salariului mediu brut pe economie, astfel că pentru identificarea actelor necesare, instituţiile cu atribuţii în domeniu au trebuit să depună toate diligenţele necesare.

Ordonanţa şi-a produs efectele, iar ele sunt pozitive.

Astfel, Ministerul Apărării Naţionale a definitivat la 1 iunie procesul de revizuire a celor 76.885 de pensii ale cadrelor militare, care au ieşit la pensie din armată.

În urma revizuirii nicio pensie militară mai mică de 3.000 de lei, aşa cum s-a angajat ministrul apărării naţionale, în condiţiile unei cariere complete, nu a fost diminuată, mai mult, au crescut.

Chiar şi pentru pensionarii cu carieră incompletă, la 96% dintre ei le-au crescut pensiile, care au avut sub 3.000 de lei. În plus, şi pentru 85% din pensionarii cu carieră completă şi cu pensie peste 3.000 de lei pensiile au crescut. În aceste condiţii, 90,2% din totalul pensiilor revizuite au crescut, fie că e vorba de carieră completă, fie incompletă.

Deciziile de revizuire se vor emite în intervalul 1 noiembrie - 31 decembrie 2011, astfel încât de la 1 ianuarie 2012 toţi pensionarii militari să primească pensiile revizuite.

Totodată, în cadrul acestei activităţi, s-a realizat baza de date informatizată a armatei, astfel că întreaga evidenţă a activităţii militarilor a fost trecută de pe suportul fragil al hârtiei, în sistem digital informatizat.

Faţă de cele prezentate, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil prezentului proiect de lege.

Mulţumesc

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate în fond, îl rog pe domnul preşedinte Paul Victor Dobre să prezinte raportul comisiei.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitate de şanse, precum şi punctul de vedere al Ministerului Finanţelor Publice.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în sensul prelungirii până la data de 31 octombrie 2011 a termenului în care să fie identificate actele necesare recalculării pensiilor.

Proiectul prevede că obligaţia identificării şi transmiterii actelor necesare revine instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

De asemenea, se prevede ca pentru pensiile pentru care nu au putut identificate veniturile lunare realizate, se va utiliza cuantumul soldei de grad şi al soldei de funcţie minime, corespunzătoare gradului militar deţinut.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea proiectului de lege în forma prezentată, întrucât prin ordonanţa supusă aprobării se instituie o etapă de revizuire a cuantumului pensiilor, cu respectarea principiului contributivităţii, în scopul de a nu sancţiona persoanele care, fără a avea vreo culpă, nu au reuşit în intervalul iniţial pus la dispoziţie de legiuitor să identifice documentele doveditoare ale veniturilor realizate pe parcursul întregii cariere.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin.(3) din Constituţia României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 14 voturi pentru şi 13 voturi împotrivă. Au participat toţi membrii comisiei.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în condiţiile art.115 alin.(5) teza a III-a din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În cadrul dezbaterilor au fost formulate amendamente, care, supuse votului, au fost respinse.

Amendamentele respinse sunt redate în anexa la prezentul raport.

Domnule preşedinte, legat de amendamentele respinse, îmi permit să îmi rezerv timpul în cadrul dezbaterilor generale, explicând punctul de vedere al Grupului PNL.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

V-aş ruga să rămâneţi la microfon. Suntem, conform art. 120 din Regulament, în procedură de urgenţă. V-aş ruga să propuneţi timpul alocat pentru dezbaterea raportului, care cuprinde numai amendamente respinse.

Domnul Victor Paul Dobre:

Cred că se poate face pentru fiecare intervenţie cinci minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Numai puţin, că n-am înţeles. Aici puneţi un timp general, domnule, timpul general pentru dezbaterea raportului.

Domnul Victor Paul Dobre:

Pentru fiecare intervenţie cinci minute. E propunere, domnule preşedinte.

Domnul Ioan Oltean:

Stimaţi colegi, aţi auzit propunerea domnului preşedinte: pentru fiecare intervenţie la raport cinci minute.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cu 90 de voturi pentru, 78 împotrivă şi o abţinere, propunerea a fost adoptată.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog. Domnul deputat Eugen Bejinariu din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Eugen Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte Dobre, preşedinte al comisiei, cred că era foarte important şi în mod special pentru stenogramă să consemnăm faptul că în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională acest raport a primit aviz favorabil, deoarece şi amendamentele au trecut în această şedinţă.

Cred că este foarte important să se ştie acest lucru. Pentru că în momentul în care a ajuns la Comisia pentru muncă, aceste amendamente nu au mai fost adoptate.

Prin urmare, trebuie să spunem tuturor şi colegilor noştri din sală că în toată lumea armata este construită pe grade şi funcţii.

Domnul Boc, ca să îndeplinească un ordin al comandantului suprem, domnul Băsescu, a venit şi a schimbat această ierarhie prin acest proiect de lege şi această ordonanţă. Ordonanţă care, sigur, trebuie să spunem că a venit în urma unor frământări, lungi frământări şi incoerenţă în tot ceea ce s-a făcut în modificarea pensiilor militarilor.

Mai mult de atât, în 1999, pentru interesul naţional, militarii din armata României au fost, mulţi militari din armata României, mulţi oameni cu carieră militară au fost trimişi acasă, tot din interes naţional. Şi la momentul acela a fost aprobată o lege, care le-a dat nişte drepturi. A venit domnul Boc şi a dat la o parte această lege şi a construit altă lege, care este o lege mai bună, pentru că este făcută de domnul Boc, neţinând cont de problemele acelor oameni care la 35 de ani, la 40 de ani au fost trimişi acasă şi sunt în continuare şi stau acasă şi au familii şi nu sunt puţini, sunt foarte mulţi acei oameni. Şi nu sunteţi interesaţi, stimaţi colegi, de acei oameni, ce fac şi unde sunt. Şi veniţi acum şi propuneţi plenului Camerei Deputaţilor o lege strâmbă, exact aşa cum spun: o lege strâmbă care, cum v-am spus, a inversat ierarhiile în armata României!

Trebuie să consemnăm şi trebuie să spunem aceste lucruri, ca să ştie populaţia României ceea ce face acest Guvern al Partidului Democrat Liberal, al domnului Boc şi al domnului Băsescu: îşi bate joc de oameni!

Prin urmare, Partidul Social Democrat va susţine acele amendamente din Comisia pentru apărare care au fost aprobate de comisie şi răsturnate la Comisia pentru muncă, iar dacă nu, vom cere cu totul şi cu totul alte lucruri să facem.

Mai mult de atât, în momentul în care vom veni la guvernare, vom schimba toate legile pe care le-aţi aprobat şi aţi întors totul pe dos în ţara aceasta!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Paul Victor Dobre, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Permiteţi-mi în timpul pe care îl are alocat grupul nostru să vă prezint, în primul rând, punctul de vedere al Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă, un punct de vedere precis şi concret. Este vorba de o structură care reuneşte peste 30.000 de cadre militare în rezervă, atât din apărare, cât şi din poliţie.

Principalele solicitări, care, de altfel, sunt şi în amendamentele despre care vorbea colegul meu mai devreme, amendamente pe care le-am susţinut atât în Comisia pentru apărare, unde au fost adoptate, cât şi în Comisia pentru muncă, unde din păcate au fost respinse.

În cazul pensiilor prevăzute la alin.(1), pentru care cel mai târziu până la data de 31 octombrie 2011 nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad şi al soldei de funcţie, deţinute de militar în perioadele respective, conform fişei personale a acestuia.

Modificarea se datorează faptului că un număr semnificativ de ofiţeri şi subofiţeri au deţinut funcţii superioare gradului.

A doua solicitare. Pensiile revizuite pe baza documentelor care atestă veniturile realizate şi ale căror cuantumuri sunt mai mari decât cele aflate în plată în luna decembrie 2010 rămân definitiv în plată conform cuantumurilor stabilite în decizia de revizuire.

Art.6, o completare: "Pensiile revizuite pe baza documentelor care atestă veniturile realizate şi ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele aflate în plată în luna decembrie 2010 rămân în plată în cuantumurile din luna decembrie 2010."

Şi un alineat nou la art.7, art.196 lit.r) din Legea nr.263/2010 se abrogă, menţinându-se în vigoare prevederile referitoare la pensiile militare, cuprinse în Legea nr.80 privind Statutul cadrelor militare.

Subliniez şi eu, aşa cum subliniază şi cei care solicită acest lucru, că ultimele trei propuneri au la bază art.15 alin.(2) din Constituţie. Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.

Doamnelor şi domnilor,

Punctul de vedere al Grupului PNL este ca această ordonanţă să fie adoptată cu amendamentele propuse de noi, întrucât dacă numai un singur om este lezat în drepturile sale constituţionale, înseamnă că Parlamentul României nu respectă legea. Ce-a făcut Guvernul e răspunderea lui. Noi suntem cei care decidem.

Şi dacă legea sancţionează un singur om, contrar prevederilor constituţionale, nu putem să adoptăm această lege.

Nu mai vorbesc de faptul că este vorba de mii de oameni, nu mai vorbesc de faptul că este vorba de oameni care au fost în serviciul militar, un serviciu care are restricţiile lui, un serviciu care are obligaţiile lui şi un serviciu în care şi-au făcut datoria şi în ţară, şi pe teatre de operaţiuni.

PNL va susţine aceste amendamente şi facem un apel şi către colegii de la putere, cel puţin să aibă înţelepciunea colegilor de la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Vă mulţumesc. (Aplauze de la balcoane.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenţii?

pe procedură, doamna deputat Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ioan Oltean:

Numai puţin, rog domnii deputaţi să lase banca miniştrilor liberă.

Domnilor deputaţi, vă rog să poftiţi în sala de şedinţă. Vă rog foarte mult.

Domnilor secretari, domnilor miniştri, vă rog să nu mai întreţineţi un dialog cu domnii deputaţi în timpul şedinţei.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule secretar, nu vreţi să vedeţi ce am de spus?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule secretar de stat Iliescu, suntem în timpul dezbaterilor. Vă rog să fiţi atent la dezbateri.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule Valentin Iliescu!

Mulţumesc, domnule ministru.

Domnul Ioan Oltean:

Aveţi cuvântul, doamnă.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Trebuie să fac o rectificare. S-a spus că amendamentele care au fost aprobate în unanimitate la Comisia pentru apărare au fost respinse la Comisia pentru muncă.

Trebuie să ştiţi că unul dintre autorii acestor amendamente, domnul deputat Mircovici, a fost prezent în cadrul Comisiei pentru muncă, unde a prezentat şi a susţinut amendamentele Comisiei pentru apărare, unde, în prima fază, reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale, prin secretarul de stat şi doamna general, pe care nu-mi aduc acum aminte cum o cheamă, au susţinut amendamentele respective. Pentru că în acel moment am fi fost majoritari pe vot, în momentul în care noi am propus să facem dezbaterea mai departe, PDL-ul a solicitat amânarea cu o săptămână şi, pentru că au pierdut la vot, au părăsit sala, noi rămânând fără cvorum de lucru.

În următoarea şedinţă, este important să ştiţi că, în prima fază, reprezentanţii Ministerului Apărării au susţinut în continuare amendamentele Comisiei pentru apărare, ca, la un moment dat, secretarul de stat să primească un telefon şi să nu mai susţină amendamentele Comisiei pentru apărare.

Stimaţi colegi,

Trebuie să vă aduc aminte că acest proiect de lege nu-şi are rostul, pentru că, în acest moment, peste 21.763 de procese sunt câştigate de către militarii pensionari.

De asemenea, trebuie să ştiţi că ceea ce se spune în această expunere de motive a proiectului de lege, care spune că se face această ordonanţă pentru că a fost anulată hotărârea Ministerului Apărării de către instanţele judecătoreşti, domnilor, vă readuc aminte că ministrul apărării, de la acest microfon pentru Camera Deputaţilor şi din faţa Senatului, şi-a dat cuvântul de onoare de bărbat de stat că, dacă o singură pensie va scădea sub 3000 de ron, el îşi dă demisia.

Nu înţeleg de ce încearcă să facă o altă aritmetică. Nu înţeleg de ce nu ia să citească ceea ce este un adevăr legislativ.

Domnul Ioan Oltean:

Doamnă deputat...

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Cu amabilitatea dumneavoastră, două minute.

Vreau să-i aduc aminte domnului ministru...

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog, numai puţin, doamnă deputat. Ştiţi că eu vă preţuiesc şi vă respect. Aţi solicitat cuvântul pe procedură. Haideţi, vă rog eu foarte mult, nu e procedură.

Doamna Aurelia Vasile:

Un minut.

Domnul Ioan Oltean:

Aveţi un minut, dar vă rog foarte mult să vă încadraţi într-un minut. Vă rog eu, nu mă puneţi în situaţia neplăcută... Vă rog foarte mult, aveţi un minut, dar vă rog să fiţi corectă cu mine şi cu sala.

Doamna Aurelia Vasile:

Un minut şi finalizez.

Deci domnilor colegi şi domnilor guvernanţi,

Vreau să vă readuc aminte că în Legea nr.138/1999 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului militar din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică, siguranţă naţională, precum şi acordarea altor drepturi salariale personalului din aceste instituţii, reglementa foarte clar că ei nu puteau să plătească contributivitate, pentru că militarii nu puteau să se fi asigurat în sistemul public, neîntrunind niciuna din condiţiile impuse de art.5 din Legea nr.19/2000, deoarece nu şi-au desfăşurat activitatea în baza unui contract de muncă. Iar regimul incompatibilităţilor, impus de legea statutară, Legea nr.80/1985 privind Statutul cadrelor militare, nu le-a permis să aibă vreo altă calitate care să le permită asigurarea în acest sistem.

Deci, domnilor, de la Cuza, atunci când au apărut primele legi care stabileau salarizarea şi condiţiile de pensionare, e prima oară când cineva îndrăzneşte să-şi bată joc de Armata română. Şi cine? Generalul, care, spune el, conduce Armata română. Se învârt în mormânt, în acest moment, eroii armatei.

Domnul Ioan Oltean:

Aţi depăşit minutul...

Doamna Aurelia Vasile:

Vă rog să nu votaţi, şi să fiţi de acord cu amendamentele comisiei pentru apărare.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Ioan Oltean:

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să aveţi în vedere că, la dezbateri generale, conform regulamentului, ia cuvântul un singur reprezentant de grup parlamentar.

De asemenea, dacă cereţi pe procedură intervenţiile, vă rog s-o faceţi pe procedură, nu mă puneţi în situaţia neplăcută să vă întrerup sau chiar să vă închid microfonul. Nu-mi face deloc plăcere să am o asemenea atitudine.

Domnul deputat Kerekes, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Kerekes Károly:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Domnul preşedinte Dobre a vorbit despre trei amendamente ale acestei Legi de aprobare a Ordonanţei nr.1. Ultimele două categoric vizează restabilirea situaţiei anterioare recalculării pensiilor, adică anulării prin Legea nr.119/2010 a pensiilor speciale.

Vă rog frumos să nu mă înţelegeţi greşit. Am tot respectul faţă de armată. Am tot respectul faţă de cadrele militare din armată, care şi-au făcut datoria totdeauna faţă de patrie, faţă de popor.

Dar, dacă prin aceste amendamente restabilim situaţia fostelor cadre ale securităţii, ale torţionarilor, atunci facem o mare nedreptate. Dar mai mare nedreptate am făcut prin faptul că, dacă restabilim aceste pensii ale torţionarilor, dar am luat prin aceeaşi Lege nr.119 pensiile reprezentanţilor noului regim, ale parlamentarilor care au militat mai mult sau mai puţin timp pentru democratizarea ţării... Da, am luat! Şi atunci vom vedea ce vom face cu această ordonanţă. Retrimitem? Nu intră în competenţa mea să propun retrimiterea. Liderii de grup pot să facă acest lucru. Dar trebuie să ne gândim la aceste aspecte.

Trebuie să aprofundăm această problemă, pentru că am făcut o mare nedreptate.

Deci nu poate fi aceeaşi situaţie, că unora le dăm înapoi pensiile, iar altora le luăm. Le dăm torţionarilor pensiile înapoi, iar acelora care, totuşi, sunt reprezentanţii noului regim, le luăm. E corect acest lucru, vă întreb? Nu.

Deci, ca atare, putem să retrimitem în comisie, dar trebuie să gândim pentru viitor.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Îl rog pe domnul deputat Marius Rogin să ocupe loc în sala de şedinţe şi-i atenţionez pe domnii secretari de stat că dacă mai au de întreţinut dialog cu colegii din sală să poftească afară.

Domnul deputat Calimente. Pe procedură, înţeleg. Vă rog.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Aş vrea să spun mai mult decât pe procedură, în calitate de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, câteva cuvinte. Pentru că, sigur, din partea comisiei nu s-a exprimat nimeni.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, îngăduiţi-mi să vă amintesc că, în această fază, nu există o asemenea procedură. Din partea comisiei vorbeşte preşedintele, care prezintă raportul, şi din partea grupurilor parlamentare vorbeşte câte un reprezentant. Nu suntem în situaţia în care membrii comisiei să vină să aducă explicaţii suplimentare faţă de cele pe care le-a prezentat preşedintele comisiei.

V-aş ruga dacă aveţi pe procedură să interveniţi pe procedură, altfel o să mă obligaţi să vă iau cuvântul.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Ştiţi foarte bine că domnul Dobre şi-a exprimat părerea din partea Comisiei pentru muncă şi de foarte multe ori foarte mulţi dintre colegii noştri au mai intervenit. Nu vroiam să vă spun că iau cuvântul pe procedură şi să spun altceva.

De aceea, vă cer îngăduinţa să vă spun câteva cuvinte. N-am să vorbesc o jumătate de oră.

Domnul Ioan Oltean:

Aveţi un minut, domnule deputat. V-aş ruga să vă încadraţi în acest timp, v-aş ruga foarte mult.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Vă mulţumesc.

La elaborarea acestei legi s-a pornit de la o minciună: că noul sistem de pensii are la bază principiul contributivităţii. Este clar că militarii n-aveau cum să aibă la bază acest sistem al contributivităţii.

A reieşit un haos în urma adoptării acestei ordonanţe. În timpul recalculării pensiilor militare, şi-au dat seama că rezultă un dezastru. Reacţiile celor nedreptăţiţi i-au făcut să corecteze această eroare făcută şi au început să accepte cu ochii închişi adeverinţe şi documente fără acoperire, creând alte nemulţumiri.

Multora le-a crescut pensia, dar nu mai există echitate şi echilibru în ceea ce s-a creat. Subofiţerii au primit pensii mai mari decât ofiţerii. Unele arme sunt mai speciale decât altele. La condiţii egale, unora li s-a dublat sau triplat pensia, altora le-a scăzut cu 10%.

Aţi reuşit să divizaţi şi pensionarii militari.

Cel mai grav este faptul că militarii nu mai au statutul pe care l-au avut. Se vor certa între ei, unii vor fi mulţumiţi, alţii nu vor fi mulţumiţi. Vor fi asmuţiţi unii împotriva celorlalţi. Aceşti oameni trebuie să fie siguri pe poziţia lor, şi nu la mila unui ministru sau al altuia, în aşa fel încât nimeni să nu le poată mâine ceea ce au primit astăzi.

În consecinţă, dacă nu se adoptă amendamentele pe care noi le-am propus, acest haos va fi instituţionalizat şi vom avea pensionarii împărţiţi în două, aşa cum şi-a dorit domnul ministru Oprea. Acolo, cei care-l sprijină pe domnul ministru Oprea, şi aici cei care sprijină drepturile pensionarilor. (Aplauze prelungite de la balcon.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Domnul secretar al Biroului permanent, Mircovici. Aveţi cuvântul, domnule secretar.

Domnul Niculae Mircovici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Ca membru al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, vreau să spun că grupul va vota Ordonanţa de urgenţă nr.1.

Ca membru în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, ca fost militar şi ca om care s-a zbătut pentru tot ce înseamnă corectitudinea unui astfel de sistem şi a unui angajament pe care un stat îl ia cu structurile sale de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, vă rog să-mi îngăduiţi să fac câteva reflecţii. Şi prima dintre ele este aceea că este inadmisibil să tratăm o lege care se referă la stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate militarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională cu aceeaşi monedă cu care tratăm o lege care se referă la eutanasierea câinilor fără stăpân.

În niciun caz n-avem voie să încercăm să facem un joc politic dintr-o problemă de această natură. Sigur că cel mai puţin vinovaţi în tot ceea ce discutăm noi astăzi sunt militarii.

Prin Legea nr.164/2001, s-a stabilit în mod clar o nevoie, o măsură, o reglementare legală pentru ca Armata română să intre în structurile Alianţei Nord-Atlantice, şi aceasta a fost legea privind pensiile militare, după ce fusese votată o lege prin care s-au recalculat, un sistem de pensii, Legea nr.19/2000.

Deci caracterul special al acestei legi a fost determinat de o obligaţie pe care şi-o asuma România pentru a intra în structurile euroatlantice. Dar deja, aici, asta e istorie şi probabil că va rămâne pentru acest moment ca istorie.

Prin Legea nr.119/2010, lege care - trebuie să ne amintim toţi -, nu a fost votată, nu a fost discutată şi votată în Parlamentul României, ci a fost o lege pentru care Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea, răul a fost făcut.

În aceste condiţii, după intrarea în vigoare a Legii nr.119/2010, noi am fost puşi în situaţia de a găsi soluţii pentru ca răul acesta să devină, pentru cei care nu-l meritau, mai mic. Şi aici, cei care doresc să mă contrazică, cu tot respectul, îi invit la tribuna Parlamentului, mai ales dacă sunt profesori universitari.

Vreau să spun că structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, miniştrii, şefii acestor structuri s-au zbătut pentru ca acest rău să fie mai mic. N-are rost să ne ascundem după deget, unii de o culoare politică şi alţii de altă culoare politică. Eu vă prezint exact ce s-a discutat şi în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Căderea pensiilor militare ar fi ajuns la până la 70%, în condiţiile în care nu se înscriau în acele pensii nesimţite, cum nu se înscriu nici acum.

Şi atunci, modificările care au fost făcute pe parcurs, prin Legea nr.119 şi după aceea adoptate în Legea nr.263/2010, au oferit posibilitatea ca marea majoritate a pensiilor militare să nu scadă. Şi acest lucru este o realitate. Pe site-ul Ministerului Apărării sunt prezentate peste 90% din pensii, care au crescut.

Da, chiar dacă supăr pe unii dintre dumneavoastră, este şi meritul faptului că întreaga conducere politică a Ministerului Apărării Naţionale din momentul de faţă este formată din foşti ofiţeri activi. Este un adevăr pe care n-avem niciun motiv să nu-l luăm în seamă.

Atât ministrul apărării, cât şi secretarii de stat de la acest minister sunt foşti ofiţeri activi şi s-au zbătut, din acest punct de vedere, pentru ca răul să fie puţin mai mic. Cu tot respectul vă reamintesc acest lucru şi trebuie să-l recunoaştem.

Mai departe, aş vrea să mai fac o precizare. Dacă am ajuns ca aproximativ 10% din pensii să fie scăzute în momentul de faţă, există acel palier al celor care au lucrat după pensionare şi, în care, prin recalculare, se pot socoti veniturile pentru care au contribuit mai departe. Probabil că vom rămâne pe undeva pe la 7-8% din pensii care vor fi scăzute.

Am convingerea, ca om de formaţie juridică şi ca om care a studiat hotărârile instanţelor de judecată începând de la Vaslui până la Craiova, de la Teleorman, de la Vâlcea, de la Cluj, de la Curtea de Apel Timişoara, că toate procesele militarilor cărora le va scădea pensia, chiar dacă noi nu vrem să votăm acest lucru, vor fi recalculate şi oamenii îşi vor câştiga drepturile.

Cine va pierde? Va pierde de două ori Statul român. O dată va pierde prin faptul că va plăti nişte cheltuieli de judecată pe care va trebui să le suporte pentru procesele pierdute, avocaţii părţilor care acţionează în instanţă, iar pe de altă parte va pierde pentru faptul că şi-a târât cei mai demni şi mai devotaţi dintre oameni, care au avut ca regim de lucru 24 de ore din 24 pentru ţară, că-i va duce în faţa barelor de judecată.

Am încredere însă că instanţele vor rezolva o astfel de problemă, pentru că s-a făcut o afirmaţie aici...

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să vă apropiaţi de sfârşitul intervenţiei, domnule secretar.

Domnul Niculae Mircovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mai am zece secunde şi termin cele cinci minute.

Pentru că s-a făcut o afirmaţie aici, legată de torţionari, aş vrea să vă rog să facem diferenţa între ce înseamnă câinii fără stăpân şi ce înseamnă dobermanii adevăraţi, care ne păzesc gospodăriile.

Nu cred că în armată găsim astfel de torţionari la care s-a făcut referire.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule secretar, domnule deputat.

Pe procedură, domnul deputat Bogdan Niculescu Duvăz.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi şi mai ales stimate coleg,

Aş vrea să atrag atenţia că am avut aici, în faţă, o ocazie nefericită să asist la argumentarea unui vot imperativ.

Dumneavoastră ne-aţi explicat că, deşi nu sunteţi de acord cu această legiferare, deşi nu sunteţi de acord pe fond, şi aţi adus argumente în sensul acesta, votaţi, totuşi, împreună cu Guvernul, un vot imperativ dat, deci nu un vot de conştiinţă.

Să ştiţi că toată disertaţia dumneavoastră este anticonstituţională. Eu sunt de acord să fiu de partea celor care au pierdut şansa de a-şi duce până la capăt serviciul pe care s-au angajat sub jurământ, şi anume militarii români, care au făcut un sacrificiu în momentul în care, datorită obligaţiilor politice pe care statul român şi le-a luat, au ieşit din sistemul militar înainte de termen. Oameni care astăzi sunt acuzaţi de preşedintele ţării şi comandantul suprem al armatei că ar fi cei care nu şi-au îndeplinit în integralitate obligaţiile faţă de armată. Aceşti oameni, nu numai că n-au nicio vină, au meritul de a fi înţeles la timpul respectiv că trebuie, cu compensaţii, cu alte obligaţii asumate de statul român, să renunţe la haina militară şi la cariera militară pentru care juraseră.

Dar dumneavoastră aţi venit aici să ne spuneţi că, deşi lucrurile stau aşa, trebuie să votaţi, mi se pare că, sub această cupolă, este inadmisibil să auzim asemenea argumentaţii.

Iertaţi-mă, stimate coleg!

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi,

Aş vrea şi dumneavoastră să mă iertaţi, domnule Bogdan Duvăz, că aţi cerut cuvântul pe procedură şi aţi intrat pe fond.

Îl rog pe domnul secretar, drept la replică un minut.

Şi v-aş ruga, stimaţi colegi, dacă solicitaţi cuvântul pe procedură, vă rog să interveniţi pe procedură. Nu mă puneţi în situaţia neplăcută să vă fac observaţii.

Domnul Niculae Mircovici:

Vă mulţumesc foarte mult.

De fapt, n-aş putea să spun că este un drept la replică. Nu e vorba neapărat de o replică, ci e vorba de o simplă explicare.

Deci, pe de o parte, am exprimat poziţia Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, şi mi se părea corect să fac treaba aceasta, pe de altă parte, am adus o serie de argumente pe care le-am susţinut şi în Comisia pentru apărare.

Conform regulilor democraţiei, dacă nu am câştigat acolo, nu aveam dreptul să exprim alt punct de vedere decât cel pe care l-am exprimat atunci.

Şi, distinse domnule ministru, vreau să vă mai spun un lucru. În momentul de faţă suntem în situaţia de a alege între două variante: dacă din punct de vedere juridic Ordonanţa nr.1, să zicem, nu ar trece, eu aş întreba care este baza legală de plată a pensiilor militare în momentul de faţă, ar fi prima, şi a doua, care-i mult mai complicată, este aceea că, prin această ordonanţă, chiar dacă Guvernul nu a vrut să crească nişte pensii, la 90% dintre oamenii din armată le-a crescut. Probabil că a fost de acord cu importanţa socială a muncii pe care aceştia au desfăşurat-o.

Noi n-avem voie să tăiem un bun care a fost câştigat printr-o reglementare pe care a făcut-o Guvernul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnul deputat Mocanu. Imediat, domnule Popa.

Domnul deputat Mocanu. Pe procedură, domnule deputat.

Domnul Vasile Mocanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am aşteptat până acum, am crezut că domnul preşedinte de şedinţă vine în faţa microfonului să ne ceară scuze sau să facă justificarea de ce a venit cu o oră mai târziu la şedinţă.

Protestez în faţa Camerei Deputaţilor pentru acest lucru şi cer preşedintelui Camerei Deputaţilor să vină la acest microfon şi să explice pentru ce a venit cu o oră mai târziu.

Am această rugăminte pentru faptul că degeaba crede dânsul că, dacă este şi secretar general al Partidului Democrat Liberal, aici, în Camera Deputaţilor poate să facă ceea ce vrea dânsul... şi mai mult nu vreau să mai spun.

Domnul Ioan Oltean:

Unde dai şi unde crapă, domnule deputat!

Vă rog, domnul deputat Popa, vă rog să poftiţi în sală, domnule deputat.

Domnul Octavian-Marius Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă cer ca, la calculul votului, să nu luaţi în considerare votul domnului deputat Mircovici, să-l scutim de această - să zicem - dihotomie între conştiinţa domniei sale şi un vot imperativ, întrucât un vot imperativ nu poate fi luat în considerare.

Şi, dacă-mi permiteţi, încă 30 de secunde, un drept la replică pentru cineva care a invocat faptul că a trebuit să scădem pensiile pentru că trebuie să-i pedepsim, în felul acesta, pe foştii torţionari.

Tatăl meu, fost ofiţer de carieră, a ajuns în puşcărie ca deţinut politic, trădat, dat pe mâna miliţiei de doi foşti colegi (întotdeauna a existat trădare), cărora le-a reproşat faptul că au dat mândria militară şi s-au făcut hingheri de oameni.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat...

Domnul Octavian-Marius Popa:

Eu unul cred că tatăl meu, care-i mort, nu ar fi fost bucuros ca o nedreptate să fie reparată prin alte nedreptăţi şi nu cred că vreodată e posibil aşa ceva.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat...

Domnul Octavian-Marius Popa:

De aceea, vă rog frumos să nu mai invocaţi argumente de genul: trebuie să lovim în pensiile militarilor, pentru că, în cadrul lor, sunt şi foşti ofiţeri de securitate.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat...

Domnul Octavian-Marius Popa:

Fiecare trebuie judecat pentru faptele lui şi... (I se întrerupe microfonul.) ... nu luate decizii economice cu caracter general.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi,

Eu vă respect pe toţi, vă rog să mă respectaţi şi dumneavoastră pe mine.

Vă rog foarte mult. Eu cred că suntem într-o instituţie în care, în primul rând, trebuie să ne respectăm şi să respectăm... în măsura în care putem.

Doamna Aura Vasile, vă rog, pe procedură.

Doamna Aurelia Vasile (din bancă):

Drept la replică.

Domnul Ioan Oltean:

Drept la replică cui, doamna deputat?

Doamna Aurelia Vasile:

Domnul secretar general.

Domnul Ioan Oltean:

Domnul secretar general nu v-a pomenit numele. Doamna Aura Vasile, nu mă supăraţi, că nu cred că... 30 de secunde, doamna deputat, vă rog foarte mult.

Doamna Aurelia Vasile:

Am să-i răspund domnului deputat Mircovici că Ordonanţa nr.1 nu este aşa cum dânsul a calificat-o, ci aş putea să spun că este transfer şi manipulare de fonduri fără acte justificative. Acest fapt constituie un fapt penal, pasibil de închisoare atât pentru ordonatorii de credite, cât şi pentru legiuitori câteodată.

De aceea, vreau să vă spun că tot războiul de imagine: poporul contra militari, ofiţeri contra subofiţeri, cei care au stagiul complet sau stagiul incomplet, în acest moment nu a făcut decât să dea peste cap întreg sistemul militar, în condiţiile în care cei cu grade, dintr-o dată, s-au văzut că sunt nişte cetăţeni neutri şi care nu mai au statut de militari.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Doamna Aurelia Vasile:

Mă voi întreba, în momentul în care va fi o concentrare, cum vor răspunde aceşti oameni?

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să nu mai abuzaţi de bunăvoinţa şi simpatia pe care o am faţă de dumneavoastră.

Stimaţi colegi,

Domnule Solomon, aveţi un nume predestinat spre înţelepciune. Sper că nu ne puneţi în dificultate şi să credem altceva.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu voiam să fac apel să trecem la dezbaterea pe articole, poate aşa vom tranşa chestiunea amendamentelor Comisiei de apărare...

Domnul Ioan Oltean:

Uite c-aţi confirmat ceea ce spuneam eu.

Domnul Adrian Solomon:

...amendamente care au fost susţinute de reprezentantul Ministerului Apărării, cel puţin la Comisia de muncă, exact zece minute. cam atât ţine onoarea unui general al armatei române, făcut general de domnul Băsescu.

Domnul Ioan Oltean:

Aţi făcut o propunere pe care nu o...

Domnul Adrian Solomon:

Tot la fel, domnule preşedinte, am văzut astăzi cum domnul Mircovici, intrat la guvernare colonel...

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat...

Domnul Adrian Solomon:

...făcut general tot de domnul Băsescu...

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat Solomon...

Domnul Adrian Solomon:

...are onoare de exact două săptămâni.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat Solomon, vă rog să m-ascultaţi. V-am dat cuvântul pe procedură. Aţi făcut o propunere de a trece la dezbatere. Am reţinut-o. Vă rog să poftiţi în sală.

Domnul Adrian Solomon:

Tocmai, apelul meu către colegii noştri ar fi să fim măcar noi onorabili, dacă generalii făcuţi de preşedintele Băsescu n-au onoare nici cât genunchiul broaştei. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi,

S-au spus vrute şi nevrute...

Trecem la dezbaterea raportului.

(Domnul deputat Adrian George Scutaru doreşte să intervină.)

Vă amintesc că acest raport cuprinde doar amendamente respinse. Cred că aceste amendamente sunt...

Doamnă Aura Vasile, vă rog să aveţi puţintică răbdare. Nu sunteţi dumneavoastră cu ordinea aici. vă rog eu foarte mult. Am secretari de şedinţă şi dânşii mă atenţionează ce se întâmplă în sală, şi nu dumneavoastră.

Înţeleg că amendamentele respinse cuprinse în raport se vor susţine. Vom trece la dezbaterea raportului, cu amendamente respinse.

Domnule coleg, dacă nu intraţi pe procedură, vă promit că vă tai microfonul.

Vă rog, pe procedură, strict, pe procedură. Pe regulamentul Camerei Deputaţilor.

Domnul Adrian George Scutaru:

În mod surprinzător, domnule preşedinte de şedinţă, voi face o propunere procedurală.

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog.

Domnul Adrian George Scutaru:

Este dreptul opoziţiei de a-şi susţine amendamentele în plen sau în comisii. Aţi impus în Comisia de muncă anularea acelor amendamente votate de Comisia de apărare şi care îndreptau nedreptăţile conţinute în Ordonanţa nr.1.

În consecinţă, vă rugăm să dispuneţi retrimiterea la comisie, fiind convins că cei care în primă instanţă, în Comisia de muncă, au votat împotriva acestor amendamente vor avea un dram de onoare şi-şi vor reconsidera poziţia.

Atunci când aţi procedat la acest proces de recalculare a pensiilor militare ni s-a spus că sunt pensii nesimţite în armată, că se vor facem economii la bugetul de stat. Vreau să vă spun, conform noii recalculări, cheltuielile lunare cresc cu 28.198.827 de lei, cu un plus de 18,86%. Unde sunt economiile la bugetul de stat? Ne-a spus cineva, domnule prim-ministru, domnilor guvernanţi, câte mii de oameni din armată, Interne şi SRI au fost implicaţi în procesul de recalculare şi cât a costat pentru buget această recalculare? Concediem poliţişti, dar pe de o parte bulversăm un sistem cu o lege, cu o ordonanţă de care nu era nevoie.

Le-aţi luat demnitatea de militari...

Domnul Ioan Oltean:

Domnule coleg...

Domnul Adrian George Scutaru:

...le-aţi anulat statutul social... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să poftiţi în sală. Aţi făcut o propunere de retrimitere către comisie...

Domnule deputat, aţi cerut pe procedură, v-am dat cuvântul pe procedură.

Vă rog.

Domnul Adrian George Scutaru:

Domnule preşedinte,

Toate grupurile parlamentare şi-au exprimat punctul de vedere. aş vrea să întreb şi să vă întreb, poate dacă nu o fac colegii din Comisiile de muncă sau de apărare din PDL, o faceţi dumneavoastră, am vrea să auzim şi punctul de vedere al Partidului Democrat Liberal, să explice militarilor şi celor din sindicatul cadrelor militare aflaţi în prezent în plen de ce impun o asemenea ordonanţă. Cred că aveţi bunul-simţ să explicaţi poporului de ce aţi venit cu asemenea ordonanţă. Toate grupurile parlamentare au vorbit, mai puţin PDL-ul.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, aţi epuizat timpul pe care-l aveaţi suplimentar.

Vă rog.

Domnilor colegi,

Domnul deputat Scutaru a propus retrimiterea către comisie a acestui proiect de lege pentru analiză suplimentară.

Supun votului dumneavoastră această propunere. Vă rog să votaţi.

88 de voturi pentru, 119 voturi împotrivă, 8 abţineri. Propunerea nu a trecut.

Intrăm în dezbaterea raportului comisiei sesizate în fond.

Vă rog să urmăriţi cu atenţie amendamentele, şi cei care doresc să intervină să o facă.

La numărul curent 1.

Domnule deputat George Scutaru, vă rog să interveniţi pentru susţinerea amendamentului.

Domnul Adrian George Scutaru:

Stimaţi colegi,

Primul amendament care a fost propus de Comisia de apărare se referă la necesitatea utilizării cuantumului soldei de grad şi al soldei de funcţie îndeplinită în perioada respectivă, şi nu a cuantumului soldei de grad şi al soldei de funcţii minime corespunzătoare gradului militar deţinut.

Considerăm că printr-un asemenea amendament se elimină caracterul abuziv al prevederii actuale care vizează diminuarea pensiei din motive care nu ţin de vinovăţia pensionarului pentru dispariţia datelor referitoare la veniturile realizate de acesta. Iar informaţiile referitoare la grad şi funcţie se găsesc în memoriul personal al fiecărui cadru militar, precum şi în ordinul de zi pe unitate.

Şi aş vrea să vă citesc un mesaj primit de la un general aflat într-o asemenea situaţie, un general care nu a primit stelele la foc automat, ci a lucrat şi la cartierul general al NATO şi căruia nu i se regăsesc 17 ani din activitate. Este vorba de generalul maior în rezervă Iordache Olaru: "Doresc soluţii. De reţinut că soluţia pe care o prevede ordonanţa de urgenţă pentru cei 17 ani negăsiţi în arhive nu poate substitui retribuţiile pe care le-am avut. Nu pot accepta ca jumătate din anii pe care i-am petrecut în armată să fie anulaţi de o ordonanţă de urgenţă samavolnică. Doresc să mi se recalculeze pensia aşa-zis nesimţită doar pe baza veniturilor corecte pe care le-am avut. Menţionez că nu doresc un răspuns de circumstanţă. Este al treilea rând de adeverinţe pe care le primesc de la Ministerul Apărării şi constat cu resemnare că anii pentru care nu se regăsesc veniturile corecte cresc de la 13,5 ani la 196 de luni, deci, la 17 ani. În plus, nu voi accepta pentru anii lucraţi la Cartierul General al NATO să mi se considere solda la funcţia minimă a gradului avut. Pentru cei care nu cunosc ardoarea cu care am lucrat în domeniul integrării în Alianţă, îi rog să ceară detalii şi să afle că am lucrat la maximumul potenţialului meu."

Şi nu numai generalul maior Olaru se află în această situaţie, ci peste 7.000 de ofiţeri ai armatei române.

În consecinţă, vă rog, domnilor colegi, domnule general Bădălan, domnule general Mircovici, dacă mai ţineţi la spiritul de corp şi dacă consideraţi că mai faceţi parte din casta militară, susţineţi aceste amendamente pe care le-aţi votat în Comisia de apărare şi nu mai răspundeţi imperativului de partid. Măcar ca o datorie de onoare faţă de foştii dumneavoastră camarazi. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră acest amendament, domnilor colegi. Vă rog să votaţi.

81 de voturi pentru, două abţineri, 127 de voturi împotrivă. Amendamentul a fost respins.

(Domnul deputat Victor Paul Dobre doreşte să intervină.)

Domnul deputat Bădălan, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul deputat era înainte înscris. Aveţi puţintică răbdare. Vă rog să aveţi puţintică răbdare, domnule deputat.

Domnul Eugen Bădălan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Înainte de orice, o intervenţie pe procedură, domnule preşedinte. la dezbaterile generale grupul parlamentar din care fac parte nu a participat, şi nu a participat cred că dintr-o eroare a dumneavoastră, domnule preşedinte, pentru că dumneavoastră cred că nu vedeţi mâinile ridicate din sală decât selectiv, pe a mea nevăzând-o. Şi de aceea vă rog, domnule preşedinte, să revenim la momentul dezbaterilor generale, pentru ca Partidul Democrat Liberal să-şi expună punctul de vedere.

Domnul Ioan Oltean:

Da, mulţumesc, domnule deputat.

Eu văd tot ce se ridică în sala aceasta, iar secretarii de şedinţă sunt obligaţi să mă informeze atunci când un deputat solicită o intervenţie, domnule deputat. Nu m-au informat. În consecinţă, vă rog să vă ocupaţi locul în sala de şedinţă.

Continuăm dezbaterile pe marginea raportului.

Îl rog pe domnul deputat Paul Victor Dobre să intervină pe procedură.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Se pare că astăzi nu doriţi să respectaţi regulamentul.

În primul rând, s-a făcut propunerea unui amendament extrem de important. Înainte de a supune la vot trebuia să cereţi punctul de vedere al reprezentantului Guvernului. Asta e regula. Să ştim şi noi de ce Ministerul Apărării nu este de acord. Să ştim şi noi de ce reprezentantul Ministerului Apărării şi-a schimbat opinia numai la un simplu telefon în mijlocul şedinţei. Trebuie să se dea explicaţii.

La fiecare amendament vă rog să respectaţi procedura şi să cereţi punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Continuăm dezbaterea.

La poziţia 2, numărul curent 2 din raport. Dacă acest amendament se susţine? Nu se susţine. Continuăm... cine? Păi, domnilor colegi, cei care doriţi să interveniţi vă rog să ridicaţi mâna şi s-o faceţi.

Domnul Nini Săpunaru. Domnule deputat, vă rog foarte mult să urmăriţi dezbaterile, ca să putem să...

Domnul Nini Săpunaru (din sală):

Dacă aţi comenta mai puţin, le-am urmări...

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să interveniţi, domnule deputat.

Domnul Nini Săpunaru:

Da, vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă aţi comenta mai puţin de la microfon, acolo, le-am urmări.

"În cazul pensiilor prevăzute la alin.(1) pentru care până cel mai târziu la data de 31 octombrie 2011 nu pot identificate veniturile, cuantumul soldei de grad şi al soldei de funcţie minime corespunzătoare gradului militar deţinut conform anexei nr.1, dar nu mai puţin de salariul mediu brut net pe economie, iar pentru perioada anterioară anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie."

Să ştiţi că aceste amendamente sunt amendamente susţinute şi care au venit de la Asociaţia cadrelor militare şi în rezervă şi noi credem că sunt corecte.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc.

Mai sunt alte intervenţii? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră acest amendament.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

86 de voturi pentru, două abţineri şi 123 de voturi împotrivă. Amendamentul nu a fost adoptat.

La poziţia 3 avem un alt amendament respins. Dacă se susţine?

Da. Domnul deputat Paul Victor Dobre. Vă rog să vă susţineţi amendamentul, domnule deputat.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Remarc încă o dată că nu doriţi să aflaţi punctul de vedere al Guvernului, care trebuie explicat la fiecare amendament înainte ca domnii deputaţi, doamnele deputate să voteze.

Amendamentul meu este în felul următor: "În cazul pensiilor prevăzute la alin.1 pentru care până cel târziu la data de 31 octombrie 2011 nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează..." şi aici e modificarea "...cuantumul soldei de grad şi al soldei de funcţie real exercitată potrivit clasei de salarizare în care aceasta este încadrată. Iar pentru perioada anterioară a anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie, conform textului iniţial."

Acest amendament, v-am prezentat şi în expunerea mea de mai devreme, are în vedere faptul că, pe parcursul carierei militare, deseori cadrele militare au fost încadrate pe funcţii superioare gradului deţinut la un moment dat. Deci oamenii aceştia au avut o responsabilitate, gradul a fost inferior, dar au avut o responsabilitate majoră şi atunci este firesc ca în calculul pensiei să se ţină cont de ceea ce în mod real exercita ca funcţie şi responsabilitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Domnilor colegi,

Aş vrea să precizez un lucru, pentru că de foarte multe ori se vorbeşte şi se interpretează regulamentul după putinţa fiecăruia.

Am să dau citire art.107 şi în primul rând pentru domnul preşedinte Paul Victor Dobre.

"La discutarea articolelor la care s-au făcut amendamente, deputaţii pot lua cuvântul pentru a-şi exprima punctul de vedere. De asemenea, pot lua cuvântul reprezentantul Guvernului sau al iniţiatorului şi raportorul comisiei sesizate în fond."

Alin.(2), partea finală: "După luările de cuvânt ale deputaţilor asupra unui anumit text, pot lua cuvântul iniţiatorul proiectului şi raportorul comisiei sesizate în fond."

Deci, domnilor colegi, v-aş ruga ca altă dată când intervenţii, citiţi întâi regulamentul şi pe urmă daţi lecţii altora.

Supun votului dumneavoastră acest amendament pe care domnul Paul Victor Dobre l-a susţinut.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

84 de voturi pentru, 4 abţineri şi 123 de voturi împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

La poziţia 4.

Da, vă rog, domnule coleg.

Domnul Radu Eugeniu Coclici:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"În cazul pensiilor prevăzute la alin.1 pentru care până cel mai târziu la data de 31 octombrie 2011 nu pot fi identificate veniturile realizate lunar, pentru anumite perioade la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează..." şi aici intervine modificarea, "...cuantumul soldei de grad şi al soldei de funcţie deţinute de militar în perioadele respective, conform datelor înregistrate în fişa naţională a pensionarului."

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc.

A fost domnul deputat Radu Eugeniu Coclici, care a susţinut amendamentul poziţionat la numărul curent 4 din raportul comisiei sesizate în fond.

Supun votului dumneavoastră acest amendament. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

86 de voturi pentru, 3 abţineri şi 120 de voturi împotrivă. Amendamentul a fost respins.

La poziţia 5. Dacă amendamentul se susţine.

Da, vă rog, domnul deputat George Scutaru, vă rog să motivaţi acest amendament.

Domnul Adrian George Scutaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest amendament aparţine Comisiei de apărare şi a fost propus de domnii deputaţi Niculae Mircovici, Eugen Bădălan, Doru-Claudian Frunzulică, Eugen Bejinariu, Mihăiţă Calimente, Ion Mocioalcă şi subsemnatul.

Deci consider că iniţiatorii îşi vor da votul pentru acest amendament, chiar dacă se află în partidele aflate la putere.

Prin acest amendament propunem: "În cazul în care în urma recalculării rezultă un cuantum mai mic, pensia rămâne la valoarea avută în plată înaintea recalculării, în scopul respectării principiului neretroactivităţii legii prevăzut la art.15 alin.(2) din Constituţia României, care precizează că legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile."

Deci, considerăm că această referire este absolut necesară pentru a împiedica declararea ordonanţei drept neconstituţională. Fiindcă, stimaţi colegi, probabil o să vă daţi votul final în jumătate de oră pe această lege. Dar imediat opoziţia va contesta la Curtea Constituţională această ordonanţă pe care o considerăm injustă şi neconstituţională.

Deci se încalcă principiul neretroactivităţii legii. Şi vă citez o decizie a Curţii Constituţionale din 1994, decizia nr.9, publicată în 7 martie 1994: "Consecinţele înscrierii principiului neretroactivităţii se justifică prin faptul că asigură în condiţii mai bune securitatea juridică şi încrederea cetăţenilor în sistemul de drept, precum şi datorită faptului că blochează nesocotirea separaţiei dintre puterea legislativă, pe de o parte, şi puterea judecătorească sau cea executivă, pe de altă parte, contribuind în acest fel la consolidarea statului de drept.

Vreau să vă spun că mai există alte 14 decizii similare ale Curţii Constituţionale care se referă la principiul neretroactivităţii.

În acelaşi timp, considerăm că, fără a se adopta un asemenea amendament, se încalcă art.44 din Constituţie referitor la dreptul de proprietate privată. "Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire."

De altfel, stimaţi colegi, jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a stabilit că noţiunea de bun acoperă şi dreptul unei persoane asupra unei creanţe şi are un înţeles foarte cuprinzător, el înglobând orice interes al unei persoane de drept privat care are o valoare economică.

În România, în situaţia în care măsurile cuprinse în această ordonanţă a Guvernului ar ajunge să fie puse în practică, nivelul de trai al unora dintre cei care primesc pensii de la bugetul de stat ar fi drastic afectat. Avem, în vedere cu titlul de exemplu, peste 7.000 de ofiţeri ai armatei române, fără a ne referi la ceilalţi din celelalte instituţii ale sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Măsura recalculării pentru aceştia pe baza contributivităţii ar putea deveni tragică, mai ales că numărul anilor care s-au luat în calcul este extrem de mic. Şi ţinând cont de efectele pe care le are eventuala respingere a acestui amendament, vă rog, domnule secretar de stat Ozunu, să veniţi la tribună să explicaţi care sunt considerentele instituţiei, fiindcă reprezentaţi Guvernul la această dezbatere, pentru care consideraţi că Guvernul Boc nu poate susţine un asemenea amendament.

Vă rog, stimaţi colegi, autori ai amendamentului, dar şi colegi din celelalte comisii ale Parlamentului să susţineţi acest amendament, fiindcă aveţi o datorie de onoare şi dacă atunci când vă exprimaţi...

Domnul Ioan Oltean:

Aţi depăşit timpul alocat, domnule deputat.

Domnul Adrian George Scutaru:

...consideraţia pentru armată şi când mulţumiţi şi vă aplecaţi în faţa unui militar care vine în sicriu din Afganistan şi spuneţi cât de valoroasă este armata României, aveţi ocazia, prin votarea acestui amendament, să arătaţi că nu sunteţi duplicitari şi pentru dumneavoastră armata într-adevăr reprezintă ceva. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc.

(Doamna Aura Vasile doreşte să intervină pe procedură.)

Numai puţin. Suntem în timpul dezbaterilor...

Domnul Adrian George Scutaru:

Solicit punctul de vedere al Guvernului măcar un minut.

Domnul Ioan Oltean:

Supun votului acest amendament şi vă dau cuvântul pe procedură.

Dorea cineva să intervină? Domnule preşedinte, parcă cereaţi cuvântul, vă rog, pe acest amendament? (Se referă la domnul deputat Victor Paul Dobre.)

Domnul Adrian George Scutaru (din sală):

Solicit punctul de vedere al Guvernului măcar un minut.

Domnul Victor Paul Dobre:

Înainte de a vota, daţi-mi voie să vă reamintesc ceea ce s-a întâmplat atunci când Guvernul a venit să taie pensiile cu 15%. Este un drept de proprietate pensia. După cum v-aduceţi bine aminte aţi pierdut la Curtea Constituţională deşi, de regulă, plecaţi ca favoriţi acolo, şi vă reamintesc din nou că vom sesiza Curtea Constituţională, vă reamintesc că veţi pierde din nou acolo, vă reamintesc că vom adânci haosul şi vă reamintesc sutele de procese care se pierd în momentul de faţă pentru că aici, în Parlament, uităm de Constituţie.

De aceea, cred şi eu, domnule preşedinte, că este foarte important punctul de vedere al Guvernului vizavi de o prevedere neconstituţională.

Domnul Ioan Oltean:

Aş vrea să precizaţi, aţi vorbit în calitate de preşedinte al comisiei sau de deputat al grupului parlamentar?

Domnul Victor Paul Dobre:

Şi una, şi alta.

Domnul Ioan Oltean:

(Doamna deputat Aurelia Vasile insistă să intervină pe procedură.)

Vă rog să vă exprimaţi prin vot faţă de acest amendament.

Vă rog să votaţi.

92 de voturi pentru, 5 abţineri, 118 voturi împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

Pe procedură, domnul Mircea Toader, în ordinea în care aţi ridicat mâinile şi în care m-au anunţat secretarii.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule Toader, puteaţi fi cavaler!

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Cavalerismul nu e la regulament. E o chestiune de optică.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Totuşi, vă rog să limitaţi dezbaterile şi, fiindcă este o lege foarte importantă, aş dori să fiţi de acord să supuneţi plenului prelungirea programului pe dezbatere până se finalizează proiectul de lege.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc.

Doamna Aura Vasile, pe procedură.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

În conformitate cu art.110 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care nu a fost schimbat încă de grupul dumneavoastră, se spune aşa: "Supunerea la vot a amendamentelor se face în următoarea ordine: în primul rând, se supun votului amendamentele prin care se propune eliminarea..." şi textul curge, pentru a nu vă omorî timpul.

Iar la alin.(5), domnule preşedinte, se spune aşa: "Dacă toate amendamentele referitoare la un articol sunt respinse, se supune votului textul iniţiatorului sau textul Senatului, în cazul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională."

Cum dumneavoastră nu aţi supus votului textul iniţiatorului la niciunul din punctele acestui proiect de lege, consider, domnule preşedinte, că toată dezbaterea trebuie reluată, pentru că n-am votat nimic. Am votat numai respingerea amendamentelor, dar nu am votat textul legii.

Deci, domnule preşedinte, grupul meu consideră că astăzi am făcut un exerciţiu şi, conform regulamentului, trebuie să reluaţi dezbaterile pentru că nu am votat.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi, explicarea votului.

Colegul meu Scutaru a făcut apel la onoare, deşi cred că n-a avut ocazia până acum să-şi dea seama că mi-am încălcat vreodată cuvântul. Vreau să-l asigur înainte de a vedea stenograma şedinţei că am votat pentru amendamentul pe care l-am propus, însă pentru că noi vorbim aici de o lege care se adresează militarilor şi avem totuşi şi oameni care au slujit armata română în această aulă, aş vrea să vă spun că regulile democraţiei sunt următoarele: cel care doreşte să-i treacă un amendament participă la şedinţă. Faptul că prezenţa opoziţiei este cea pe care o vedeţi în momentul de faţă în sală dovedeşte că există o mare diferenţă între ceea ce se spune de la tribună şi ceea ce se vrea în realitate. Haideţi măcar în faţa militarilor să fim corecţi, că aici nu-s reprezentanţii animalelor, sunt reprezentanţii militarilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

(Domnul deputat Adrian George Scutaru doreşte să intervină pentru drept la replică.)

Stimaţi colegi,

Domnule deputat, vă rog să vă ocupaţi locul în sala de şedinţă.

Domnule deputat, vă rog să ocupaţi locul în sala de şedinţă. Nu v-a pomenit numele. (Vociferări.)

Domnilor colegi,

Înainte de a răspunde doamnei deputat Aura Vasile, aş vrea să supun votului propunerea domnului Mircea Toader de prelungire a programului până la epuizarea dezbaterilor pe marginea acestui raport.

Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.

121 de voturi pentru prelungirea programului, 84 împotrivă, 3 abţineri.

Propunerea domnului Mircea Toader a fost adoptată.

Referitor la intervenţia doamnei deputat Aura Vasile, doamna deputat are dreptate. Eu m-am folosit de o cutumă pe care noi am folosit-o de-a lungul timpului şi am apreciat că, atât timp cât amendamentul aflat în raport la respinse nu s-a adoptat, se consideră adoptate celelalte articole în forma iniţială. Este în regulă.

Ne întoarcem la numărul curent 1 şi supun votului dumneavoastră forma iniţială a fiecărui articol care până acum a constituit obiectul dezbaterii.

Deci, stimaţi colegi, la poziţia numărul 1 din raport, supun votului dumneavoastră forma iniţială a art.1 alin. (4).

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

127 voturi pentru, 79 împotrivă, 4 abţineri.

Articolul a fost votat în forma iniţială.

Doamna Aura Vasile, pe procedură, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deoarece astăzi, pe dezbaterea unui proiect de lege care aprobă o ordonanţă ce va necăji foarte mulţi cetăţeni ai acestei ţări, în condiţiile în care, astăzi, acest proiect de lege a fost făcut "varză", Grupul parlamentar al PSD solicită o oră timp de consultare, pentru a putea să vedem cum vom avea atitudine, în continuare, faţă de proiectul care este în dezbatere.

Domnul Ioan Oltean:

Da, este o cerere procedurală. Nu pot să nu o accept. Aveţi timp de consultare 5 minute.

După pauză

Şedinţa a fost reluată la ora 12,25.

Lucrările au fost conduse în continuare de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Dumitru Pardău, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ioan Oltean:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sala de şedinţe.

Continuăm şedinţa noastră. Timpul alocat pentru negocieri s-a epuizat.

Domnilor deputaţi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sala de şedinţe.

Rog secretarii de stat să-şi ocupe şi domniile lor locurile.

Vă rog, stimaţi colegi, să vă ocupaţi locurile în sala de şedinţă. Continuăm dezbaterile.

Domnul deputat Doru Leşe este invitat în sala de şedinţe.

Domnul secretar de stat este invitat să-şi ocupe locul la tribună.

Domnilor colegi,

Continuăm dezbaterea la poziţia nr.2, din raport.

Domnul general, domnul deputat Bădălan a cerut cuvântul pe procedură.

Vă cer scuze, domnule deputat, pentru faptul că nu v-am observat prima dată. Aveţi cuvântul acum.

Domnul Eugen Bădălan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu vreau să intervin pe procedură, ci apelez la dreptul la replică, pentru că domnul deputat Scutaru mi-a pomenit de două ori aici numele şi mi-a pomenit numele făcând apel la demnitate, un concept care, în opinia mea, cei care şi-l însuşesc şi-l practică nu-l declamă.

Din nefericire, văd că pe această temă, care este de o importanţă deosebită, ne lăsăm mânaţi de tot felul de emoţii, ne lăsăm mânaţi de tot felul de interese politice, deşi discutăm despre o categorie de oameni care toată viaţa lor au rămas în afara politicii partizane şi au făcut o singură politică, politica ţării, şi nu facem apel la raţionalitate.

Pentru că, în opinia mea, discutăm despre o categorie specială de oameni, o categorie a cărei viaţă este reglată de legi speciale şi, dacă întreaga activitate le este reglată de legi speciale, în opinia mea, şi activitatea, şi viaţa lor postactivitate trebuie reglată tot prin legi speciale.

Iată de ce, atunci când s-a discutat chestiunea pensiilor, am susţinut că pentru militari trebuie să opereze principiul ocupaţional, şi nu principiul contributivităţii.

De fapt, dacă vă aduceţi aminte, doar eu şi domnul deputat Mircovici am fost cei care am votat împotriva acestei legi.

Dar, odată adoptată legea... nu eraţi în sală, îmi pare rău, şi nu mă obligaţi să intru în dialog cu sala.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, vă rog să nu intraţi în dialog cu sala.

Domnul Eugen Bădălan:

Dar, din moment ce legea s-a adoptat, eu cred că ordonanţa de urgenţă îşi are rostul tocmai pentru a găsi soluţii, aşa cum, de altfel, până acum, cel puţin din datele pe care eu le deţin, aceste soluţii s-au găsit. S-au găsit, pentru că, real, în acest moment, cel puţin pe un segment din pensionarii din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cel al apărării, la un volum de aproximativ 81.000 de pensionari, pentru 91% dintre ei pensiile au crescut sau au rămas la valoarea anterioară, şi doar pentru 9% pensiile au scăzut. Pentru toţi maiştrii şi subofiţerii pensiile au crescut sau au rămas la valoarea avută anterior.

Plecând de la această situaţie reală şi dacă acceptăm că un principiu, atunci când este aplicat, trebuie aplicat unitar, dacă s-a refuzat acestor oameni pensionarea după principiul ocupaţional, şi i-am împins pe toţi în zona principiului contributivităţii, acest principiu trebuie să opereze pentru toţi la fel.

A se admite amendamente conform cărora pentru unii operează acest principiu, iar pentru ceilalţi nu mai operează acest principiu cred că ar fi o eroare.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, este momentul să încheiaţi.

Domnul Eugen Bădălan:

O secundă, domnule preşedinte, mai ales că nu mi-aţi dat cuvântul la dezbateri generale. Mai acceptaţi o secundă.

Iată de ce, personal apreciez că amendamentele făcute de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, analizate de către Comisia pentru muncă şi protecţie socială, în înţelepciunea ei, această comisie, condusă de domnul deputat Dobre, le-a respins, cred că este corect să adoptăm ordonanţa de urgenţă în forma ei iniţială, cu aceste amendamente respinse.

Vreau să mai spun un singur lucru: vă rog să nu se mai lanseze teme false, mai ales de la microfonul Parlamentului. Tema falsă cu interzicerea sau luarea dreptului gradului militar şi că gradul militar nu este înscris pe talonul de pensie, doamnelor şi domnilor colegi, este o temă absolut falsă. Este adevărat că unii care au ieşit la pensie sau au trecut în rezervă cu gradul de sergent major şi, între timp, nu ştiu pe ce căi, au ajuns la gradul de colonel în rezervă, doresc ca pe plic să li se scrie "colonel în rezervă".

Cred că este o temă falsă, şi vă rog să nu mai apelăm la această temă.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnule preşedinte, vă rog să mă ascultaţi! Aveţi puţintică răbdare, domnule preşedinte, nu vă aruncaţi ca uliul asupra prăzii.

Am rugămintea, ca să putem dezbate procedural, orice fel de intervenţie să fie exact pe Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Domnule preşedinte Victor Dobre, drept la replică faţă de afirmaţiile domnului deputat Bădălan. Vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Aş vrea să-i precizez domnului deputat că în comisie toţi deputaţii au un vot egal. Eu am votat cu înţelepciune amendamentul domniei sale, pentru. Din păcate, au avut lipsă de înţelepciune colegii domniei sale de partid. Poate domnul general are înţelepciune acum să-şi voteze cel puţin amendamentele.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul deputat Bogdan Niculescu Duvăz, strict pe procedură.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Strict pe procedură, asistăm, din nou, la o argumentare pe care vreau s-o resping, pentru limpezimea şi pentru onoarea acestei Camere, cel puţin. Faptul că a trecut o lege, care a trecut, aşa-zis, din zona pensiilor ocupaţionale în zona pensiilor pe principiul contributivităţii, militarii, un lucru absolut absurd, pentru că ei nu aveau cum să aibă contribuţii la sistemul de pensii, atât timp cât au avut pensie ocupaţională, nu justifică nimănui faptul că acum spun da acestei ordonanţe.

Deci vreau să se lămurească cei care asistă la aceste dezbateri că faptul că a trecut o lege nu înseamnă să votăm, chipurile, o altă lege în consecinţa ei. Puteam, în continuare, să încercăm s-o respingem.

Aşa că, stimaţi domni generali care aţi condus armata română şi vă puneţi întrebări cu cum au ajuns unii din sergent major la colonel, fiind în rezervă, şi eu mă întreb - dumneavoastră, poate, eraţi mai îndreptăţiţi decât mine să aveţi şi răspunsul - nu este şi nu va fi niciodată o justificare. Îmi pare foarte rău.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Domnule deputat George Scutaru, dreptul la replică pe care vi l-am refuzat înainte. Vă rog.

Domnul Adrian George Scutaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să mă refer la intervenţiile colegilor deputaţi din arcul guvernamental.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat Scutaru, numai puţin! Haideţi să fim foarte precişi. Înainte v-am refuzat un drept la replică şi mi-aţi motivat că aţi avut dreptate. Am acceptat şi vă rog să vă referiţi la replica precisă adresată domnului secretar Mircovici, şi nu altor colegi de-ai noştri.

Domnul Adrian George Scutaru:

Din câte ştiu, domnul Mircovici face parte din parlamentarii care susţin Guvernul.

Domnul Ioan Oltean:

Domnul Mircovici este la singular, şi nu la plural.

Domnul Adrian George Scutaru:

Mă refeream şi la domnul deputat Bădălan, că şi dânsul se referise tot la acea intervenţie a mea.

Deci ce vreau să vă spun? Dumneavoastră, cei de la putere, mergeţi pe principiul contributivităţii pentru militari, dar omiteţi să spuneţi faptul că în nicio ţară a Alianţei Nord-Atlantice, în nicio ţară NATO, armata, militarii nu sunt trecuţi la acest principiu al contributivităţii. Şi mai vreau să vă spun că, din punctul nostru de vedere, al Partidului Naţional Liberal şi al Uniunii Social-Liberale, este că imediat ce ajungem la putere militarii îşi vor recâştiga statutul şi se va reveni la sistemul ocupaţional pentru cei din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

În acelaşi timp, fiindcă noi respectăm principiul neretroactivităţii unei legi, în cazul în care această ordonanţă va fi adoptată, şi Curtea Constituţională îi va da aviz, vom respecta pensiile aflate în plată pentru cei care au pensiile mărite, iar, totodată, angajamentul Uniunii Social Liberale este ca cei care au pensiile diminuate, din armată, peste 7.500 de oameni, şi cei din Ministerul de Interne, şi cei din serviciile de siguranţă, să revină la cuantumul de la 31 decembrie 2010, adică să le dăm posibilitatea să-şi recâştige acest drept.

Asta am vrut să vă spun, sunteţi mai mulţi, sunteţi o majoritate şi probabil că aveţi voturile necesare pentru a susţine această lege.

Dar am vrut ca de la tribuna Parlamentului, cei din armată, din întregul sistem de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională să ştie care este şi angajamentul Uniunii Social-Liberale.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat Bădălan, v-aş ruga să nu mai adăugaţi... Vă rog, câteva secunde.

Domnul Eugen Bădălan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu nu voi face propagandă electorală de la acest microfon, îmi interzic acest lucru. O singură chestiune, pe procedură: noi discutăm astăzi Legea de aprobare a Ordonanţei nr.1, nu discutăm legea unică a pensiilor.

Vă rugăm să nu mai revenim la Legea unică a pensiilor.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră art.1 alin.(4) în forma iniţială, având în vedere că amendamentul propus, de modificare a acestui articol, a fost respins.

Vă rog să votaţi.

137 de voturi pentru, 102 împotrivă, 8 abţineri.

Articolul a fost adoptat în forma iniţială.

La poziţia 3, art.1 alin.(4) în forma iniţială.

Supun votului dumneavoastră.

Numai puţin, domnul deputat Márton, pe procedură.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Poziţiile 1, 2, 3 şi 4 au fost amendamente diferite la acelaşi alineat.

Nu supuneţi de patru ori acelaşi alineat, poate odată pică! A trecut până acum de două ori acelaşi alineat.

Vă rog să observaţi materialul pe care îl aveţi. Toate cele patru poziţii sunt textele identice ale alin. (4). Deci vă rog să treceţi la poziţia 5, la amendamente respinse.

Domnul Ioan Oltean:

Da, mulţumesc. Aveţi dreptate, domnule deputat. V-am simţit lipsa pe procedură. Vă rog să nu ne mai puneţi în situaţia de a vă simţi această lipsă.

Domnilor colegi, pentru a fi pe deplin cu regulamentul, supun votului dumneavoastră atunci art.1 alin.(4), în formele prezentate în raport pentru vot.

Vă rog să votaţi.

138 de voturi pentru, 105 împotrivă, 8 abţineri.

În consecinţă, suntem în deplină legalitate.

La poziţia 5 nu aveam un text iniţial.

La poziţia 6 avem art.5, s-a propus eliminarea articolului şi s-a respins această propunere.

Poziţia 5 a fost supusă votului şi a fost amendament nou, care a fost respins.

La poziţia 6 s-a cerut eliminarea acestui articol. L-am supus votului, a fost respins acest amendament.

Fiindcă este vorba tot de art.5, la poziţia 7 se cere modificarea acestui articol, printr-un amendament respins de către comisie.

Dacă este susţinut? Nu-l susţine nimeni?

Domnule deputat Radu Eugeniu Coclici, vă rog să vă hotărâţi. Vă rog să fiţi mai ferm şi mai hotărât în a vă susţine amendamentul.

Domnul Radu Eugeniu Coclici:

Domnule preşedinte,

M-aţi indus dumneavoastră în eroare.

"Pensiile revizuite pe baza documentelor care atestă veniturile realizate şi a salariului mediu brut pe economie sau exclusiv pe baza salariului mediu brut pe economie pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi ale căror cuantumuri sunt mai mari decât cele aflate în plată, în luna decembrie 2010, se menţin în plată în cuantumul rezultat în urma recalculării".

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule coleg.

Supun votului dumneavoastră amendamentul susţinut de către colegul nostru, domnul deputat Radu Eugeniu Coclici.

Vă rog să votaţi.

147 de voturi împotrivă, 4 abţineri, 109 voturi pentru, insuficiente pentru a fi adoptat.

În situaţia aceasta, supun votului dumneavoastră forma iniţială a art.5, aşa cum l-a prezentat iniţiatorul.

Vă rog să votaţi.

144 de voturi pentru, 107 împotrivă, 4 abţineri.

Articolul iniţial a fost adoptat.

Poziţia 8, din raport este un amendament de eliminare a art.6.

Domnul deputat Mihăiţă Calimente îl va susţine.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

În calitate de iniţiator, propun eliminarea art.6.

Sigur, era pentru punerea de acord cu prevederile art.4, dar să vedem ce se întâmplă la vot.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a art.6.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

149 de voturi împotrivă, 4 abţineri, 108 voturi pentru.

Insuficiente voturile pentru adoptarea acestui amendament.

La poziţia 9 este un amendament de modificare a art.6 alin. (1).

Domnule deputat Coclici, aveţi cuvântul pentru susţinerea amendamentului dumneavoastră.

Domnul Radu Eugeniu Coclici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Pensiile recalculate pe baza documentelor care atestă veniturile realizate şi a salariului mediu brut pe economie sau exclusiv pe baza... pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele aflate în plată în luna decembrie 2010 rămân în continuare în plată, conform cuantumului din acea lună".

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Aţi ascultat motivaţia domnului deputat.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Vă rog să votaţi.

113 voturi pentru, 4 abţineri, 144 de voturi împotrivă, insuficiente pentru a fi adoptat.

La poziţia 10 avem un alt amendament, la acelaşi articol, acelaşi alineat.

Domnul preşedinte Paul Victor Dobre, în calitate de deputat.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Victor Paul Dobre:

Amendamentul meu prevede reformularea art.6 alin.(1) astfel: "pensiile recalculate pe baza documentelor care atestă veniturile realizate şi a salariului mediu brut pe economie sau exclusiv pe baza salariului mediu brut pe economie, pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele aflate în plată, în luna decembrie 2010, se menţin în plată, în cuantumurile avute în vedere în luna decembrie 2010, începând cu luna ianuarie 2011, până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de lege, se obţine un cuantum al pensiei mai mare", aceasta din considerente de respectare a prevederilor legale privind metodologia de calcul.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Domnilor colegi, vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Vă rog să votaţi.

112 voturi pentru, două abţineri, 148 împotrivă.

Amendamentul nu a fost acceptat.

La poziţia 11 avem un amendament prin care se propune eliminarea art.6 alin. (2).

Domnule deputat Coclici, mai aduceţi elemente sau îl supun votului? Bun.

Supun votului dumneavoastră acest amendament de eliminare a textului art.6 alin. (2).

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

109 voturi pentru, două abţineri, 152 împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

Stimaţi colegi,

Acum supun votului dumneavoastră art.6, în forma iniţiatorului, pentru că toate amendamentele au fost eliminate.

Îl rog pe domnul Mircea Toader să ocupe loc în sala de şedinţă pentru a coordona...

Vă rog, stimaţi colegi, să vă exprimaţi prin vot.

119 voturi împotrivă, 4 abţineri şi 151 voturi pentru.

Forma iniţială a fost adoptată.

La poziţia 12, numărul curent 12, avem un amendament care prevede eliminarea art.7 alin.(1).

Domnule Calimente, doriţi să susţineţi?

Domnul deputat Mihăiţă Calimente doreşte să motiveze această solicitare de eliminare a textului.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Propunem eliminarea art.7 din acelaşi motiv, pentru a se pune de acord cu prevederile de la art.4, aşa cum am susţinut noi amendamentele.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră acest amendament de eliminare a art.7 alin.(1).

Vă rog să votaţi.

Domnule Toader, vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc.

113 voturi pentru eliminare, două abţineri şi 155 împotrivă. amendamentul a fost respins.

La poziţia 13 avem amendament de modificare a art.7 alin. (1).

Dacă este susţinut?

Domnule deputat Victor Paul Dobre, vă rog să aduceţi argumente în favoarea acestui amendament.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunem reformularea art.7, astfel: alin.(1) - "în cazul pensiilor prevăzute la art.5 şi 6, nu mai târziu de data de 31 martie 2012 se va efectua regularizarea acestora, prin stabilirea sumelor de plată în funcţie de cuantumurile realizate, rezultate după luarea în considerare a tuturor documentelor care atestă veniturile realizate pe întreaga durată a stagiului de cotizare sau după aplicarea grilei prevăzute în Anexa nr.1" şi alin.(2) "sumele de plată se vor achita până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2012", iarăşi, pentru a respecta metodologia legală.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră acest amendament, de modificare a art.7 alin.(1).

Cu 113 voturi pentru, 3 abţineri, 151 împotrivă amendamentul a fost respins. Am corectat domnule deputat Bogdan Niculescu Duvăz şi am spus 151. Mulţumesc pentru intervenţia dumneavoastră.

La poziţia 14 este un amendament prin care se solicită introducerea unui alineat nou la art.7.

Domnule deputat Nini Săpunaru, aveţi cuvântul.

Domnul Nini Săpunaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Articolul 7 alineat nou, alin.(3): "În cazul în care cuantumul pensiei revizuite este mai mic decât cel aflat în plată, se menţine în plată cuantumul cel mai avantajos". Este o măsură care a existat în toată legislaţia de până acum, este şi o practică a instanţelor. Atunci când am făcut recalcularea pensiilor, în anii din urmă a fost unul din articolele care au fost prezente în toate aceste legi de recalculare a pensiilor. Cred că trebuie să votaţi acest amendament, pentru că altfel vor câştiga în instanţă. În mod cert, toţi cei care pierd acum la pensie, mai devreme sau mai târziu vor câştiga în instanţă şi statul român va plăti mult mai mulţi bani în anii care vin. Dar probabil că dumneavoastră vreţi să facem în aşa fel încât să plătim noi banii din 2012 încolo, când vom ajunge la putere.

Mulţumesc

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat. Aţi ascultat argumentele domnului deputat Nini Săpunaru.

Supun votului dumneavoastră acest amendament. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

113 voturi pentru, 5 abţineri şi 151 de voturi împotrivă.

Având în vedere că toate amendamentele referitoare la art.7 au fost respinse, supun votului dumneavoastră forma iniţială a art.7.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cu 151 de voturi pentru, 111 împotrivă şi 4 abţineri articolul a fost adoptat în forma propusă de iniţiator.

La poziţia 15 se propune eliminarea Anexei nr.1. Domnul Paul Victor Dobre nu mai susţine amendamentul.

La poziţia 16 este un amendament al domnului deputat Nini Săpunaru. Îl mai susţineţi, domnule deputat? Vă rog să poftiţi la microfonul Camerei Deputaţilor, pentru a aduce argumente solide în favoarea acestui amendament.

La poziţia 16, Anexa nr.3, art.5 alin.(3).

Domnul Nini Săpunaru:

Propun modificarea alin.(3) al art.5 din Anexa nr.3, după cum urmează: "Valoarea punctului de pensie prevăzută la alin.(1) este de 732,80 lei, stabilită prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 şi se majorează cu procentul de creştere al soldelor de grad şi funcţie al cadrelor militare în activitate".

De ce? Trebuie să existe o permanentă corelare între valoarea punctului de pensie şi soldele militarilor.

De asemenea, nu există nicio prevedere în actuala lege, nicio metodologie de creştere sau de corelare a acestor pensii în viitor.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Nini Săpunaru.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.

113 voturi pentru, 153 împotrivă şi 3 abţineri, insuficiente pentru adoptarea amendamentului domnului deputat Nini Săpunaru.

La poziţia 17 avem un alt amendament al domnului deputat Nini Săpunaru.

Vă rog, domnule deputat, să insistaţi, susţinându-vă în continuare amendamentul.

Domnul Nini Săpunaru:

După alin.(4) al art.5 din Anexa nr. 3, un nou alineat, alin.(5), cu următorul cuprins: "La cuantumul pensiei stabilit conform alin. (1) se aplică un spor în puncte pentru gradul militar după cum urmează:

a) subofiţeri şi maiştri militari - 5 puncte;

b) ofiţeri cu grade inferioare - 7 puncte;

c) ofiţeri cu grade superioare - 9 puncte;

d) generali şi amirali - 11 puncte."

Gradul militar este un drept al titularului şi reprezintă recunoaşterea în plan social a calităţii de cadru militar.

Această recunoaştere nu se ia, nu există posibilitatea de a-i lua acest drept, decât dacă a făcut ceva în condiţiile legii, deci nu poate să-şi piardă atributele şi modul cum a ieşit la pensie.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Nini Săpunaru.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cu 112 voturi pentru, 5 abţineri şi 145 împotrivă amendamentul a fost respins.

La poziţia 18 din raport avem un amendament al domnului deputat Paul Victor Dobre.

Domnule deputat, vă rog să îl susţineţi.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propun reformularea... numai o secundă. De fapt, un alineat nou la art.5 din Anexa nr. 3: "Cuantumul pensiei stabilit conform alin.(1) se majorează cu suma corespunzătoare contribuţiei pentru asigurări sociale de sănătate, datorată potrivit legii."

Aceasta întrucât avem de-a face cu, iarăşi, o situaţie specială, în fapt o pensie ocupaţională, nu s-a contribuit, era obligaţia statului să asigure aceste cheltuieli şi aceste contribuţii şi de aceea propunerea este să fie acoperite toate.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Aţi ascultat motivaţia domnului deputat. Vă rog să vă exprimaţi prin vot acum la amendamentul prezentat.

Vă rog să votaţi.

107 voturi pentru amendament, 3 abţineri, 153 împotrivă, insuficiente voturile pentru adoptarea amendamentului.

Poziţia 19 din raport. Domnul deputat Nini Săpunaru are un amendament la art.9 alin.(6) din Anexa nr.3.

Domnule deputat, vă rog să vă folosiţi de microfonul Camerei Deputaţilor.

Domnul Nini Săpunaru:

Domnule preşedinte, dau citire amendamentului: "Pentru perioadele de stagiu de cotizare, rezultate ca diferenţă între stagiul de cotizare prevăzut de lege şi vechimea calculată rezultată în urma aplicării sporului de vechime conform condiţiilor de muncă, se acordă pentru fiecare an de diferenţă un spor de 0,5 puncte."

Trebuie corelate cu prevederile art.99 din Legea nr.263/2010, potrivit cărora asiguraţii care au realizat stagiul minim de cotizare şi care contribuie la sistemul public de pensii după împlinirea vârstei de pensionare beneficiază de majorarea punctului lunar realizat în perioada respectivă cu 0,5%.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul a cărei prezentare aţi auzit-o acum. Vă rog să votaţi.

149 de voturi împotrivă, 4 abţineri şi 110 pentru, insuficiente pentru adoptarea amendamentului.

La poziţia 20, domnul deputat Victor Paul Dobre propune o modificare, art.13 din Anexa nr.3.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Victor Paul Dobre:

La art.13 alin.(1) din Anexa nr.3: "Persoanele care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiază de o creştere a punctajului determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele anuale realizate în aceste perioade" şi rămâne mai departe de la a) la i), conform textului iniţiatorului.

De asemenea, se introduce o modificare şi la alin.(2): "Persoanele care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară beneficiază de o creştere a punctajului determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele anuale realizate în aceste perioade" şi rămân cele de la lit.a), respectiv b) din textul iniţiatorului.

Această propunere are în vedere o egalitate de tratament între persoanele ale căror pensii vor fi revizuite în conformitate cu prezenta ordonanţă de urgenţă şi cele pentru care dreptul la pensie a fost stabilit deja definitiv, potrivit Legii nr.119/2010.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Stimaţi colegi, aţi ascultat motivaţia de modificare a art.13 alin.(1) şi (2) din Anexa nr.3.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot acum. Vă rog să votaţi.

Cu 109 voturi pentru, 4 abţineri şi 148 împotrivă amendamentul a fost respins.

La poziţia 21 din raport avem un alt amendament, al domnului deputat Victor Paul Dobre.

Vă rog, domnule deputat, să-l susţineţi.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Propun, după alin.(3) al art.16 din Anexa nr.3, introducerea unui nou alineat: "Cuantumul pensiei pentru fiecare urmaş nu va fi mai mic decât indemnizaţia socială minimă garantată." Aceasta pentru a asigura celor aflaţi în această situaţie un nivel minim de subzistenţă, aşa cum este prevăzut prin alte reglementări legale, acest nivel minim social.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Vă rog să votaţi.

Cu 107 voturi pentru, 3 abţineri şi 154 împotrivă amendamentul a fost respins.

La poziţia 22 avem un amendament al domnului deputat Victor Paul Dobre.

Vă rog, domnule deputat, să-l susţineţi.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte, permiteţi-mi să citesc textul iniţiatorului, art.20 Anexa nr.3: "

Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010, ale căror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea unor hotărâri definitive şi irevocabile ale instanţelor de judecată se revizuiesc, după caz, potrivit prevederilor prezentei metodologii."

Deci, eu propun abrogarea, pentru că este un articol neconstituţional. Nu se poate ca noi, printr-o lege, să ştergem hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Despre ce mai discutăm aici?

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot în legătură cu amendamentul propus de către domnul deputat Dobre.

Vă rog să votaţi.

Cu 100 voturi pentru, 5 abţineri şi 140 împotrivă amendamentul a fost respins.

Şi un ultim amendament, stimaţi colegi, cel de la poziţia 23, al domnului deputat Paul Victor Dobre.

Vă rog, domnule coleg, să vă susţineţi amendamentul.

Domnul Victor Paul Dobre:

La Anexa nr.3 art. 21 se prevede că: "Deciziile de pensie revizuite se comunică beneficiarilor, în termen de 30 de zile de la data emiterii". Aici nu fac decât o simplă completare: "împreună cu buletinul detaliat de calcul, pe luni şi ani, al punctajului mediu anual." Cred că este dreptul pensionarilor să fie în deplină cunoştinţă de cauză atunci când sunt interesaţi să-şi exercite dreptul la contestarea deciziilor de pensii revizuite. Este o situaţie specială aici. Nu au fost cărţi de muncă. Deci, completarea este în a-i ajuta pe oameni atunci când primesc deciziile, să poată analiza în ce măsură sunt corecte sau nu, să aibă posibilitatea ca să le conteste, pornind de la metodologia de calcul, aşa cum a fost ea aplicată. Cred că este o chestiune care ţine de o atenţie sporită faţă de această categorie de pensionari.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră acest amendament. Îl rog şi pe domnul ministru Tabără şi pe domnul Petru Călian să poftească la locurile lor, să voteze. Domnule ministru Tabără Valeriu? Vă rog să poftiţi, domnule ministru. Aici sunteţi în Parlament, şi nu la minister.

Vă rog să votaţi, domnilor colegi. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cu 111 voturi pentru, 4 abţineri şi 147 împotrivă amendamentul a fost respins.

Stimaţi colegi, toate amendamentele referitoare la Anexa nr. 3 au fost respinse.

În consecinţă, supun votului dumneavoastră Anexa nr.3 în forma propusă de către iniţiator. Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cu 103 voturi împotrivă, 2 abţineri, 161 pentru a fost adoptată forma iniţială a acestei anexe din ordonanţa de urgenţă.

Stimaţi colegi, cu aceasta proiectul de lege rămâne pentru votul final. Noi am epuizat timpul afectat dezbaterilor punctelor înscrise pe ordinea de zi pentru astăzi. Ne revedem la ora 13,30 pentru votul final. Rugăm până atunci stafful tehnic să pregătească ordinea de zi, instalaţia de vot, pentru a ne putea pronunţa.

Domnul Mircea-Nicu Toader (din sală):

Procedură!

Domnul Ioan Oltean:

Domnul Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă, sigur că am solicitat până la epuizare. Vă solicit să continuăm programul, 20 de minute pauză, după care intrăm în votul final.

Domnul Ioan Oltean:

Domnul deputat Bogdan Niculescu Duvăz. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Domnule preşedinte de şedinţă, la începutul şedinţei s-au ridicat câteva reproşuri. Faptul că n-aţi răspuns, sigur că a putut să treacă mai mult sau mai puţin neobservat, dar acum, după ce aţi întârziat începerea lucrărilor cu 50 de minute, nu puteţi să cereţi Camerei Deputaţilor, datorită întârzierii dumneavoastră de a începe această şedinţă, să-şi modifice în întregul său programul. Avem comisii, dezbateri importante în comisii fixate la sfârşitul programului de lucru în plen, la ora 13,00.

Deci, vă rog foarte mult să intrăm în regula jocului. Nu trebuia să întârziaţi! Nu e nimeni de vină că dumneavoastră aţi întârziat şi nu pot câteva sute de oameni să-şi schimbe programul din cauză că dumneavoastră n-aţi început şedinţa.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Am supus votului, la cererea Grupului PDL, prelungirea programului până la epuizarea acestui proiect de lege.

Acum supun votului ca votul final să aibă loc la ora 13,30, conform celor solicitate de către domnul lider Mircea Toader.

Vă rog să votaţi.

Cu 128 de voturi pentru, 103 împotrivă şi 2 abţineri propunerea a fost adoptată. Vot final la ora 13,30.

Da, domnule deputat, mai doriţi să vă pronunţaţi?

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte, maniera în care conduceţi dumneavoastră şedinţa depăşeşte orice limită faţă de ceea ce ne-aţi obişnuit, ceea ce de altfel este cunoscut.

Vroiam să propun să supunem la vot şi posibilitatea de a rămâne în continuare, ceea ce este absolut logic, ca să ne putem continua activitatea în comisii. Avem invitaţi care vin la aceste comisii la o anumită oră, n-am putut să-i anunţăm, este un element minimal de decenţă faţă de lucrările Parlamentului. Pentru ce vă trebuie 20 de minute? Vă spun eu, ca să vă chemaţi oamenii la vot. Dar dacă noi decidem să nu mai venim la vot, nu veţi avea cvorum să faceţi votul. Dumneavoastră sunteţi împotriva ideii de a vă desfăşura activitatea parlamentară în mod corect. O susţineţi dumneavoastră, numai interesul dumneavoastră imediat de a fi la vot toată lumea ne face ca să facem pauze şi să reluăm peste nu ştiu cât timp, să dăm peste cap lucrările Parlamentului? Dintr-o greşeală de conducere care nu ni se poate imputa nimănui!

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, vă rog să solicitaţi întotdeauna intervenţiile conform regulamentului. Eram în procedură de vot, domnule deputat, când aţi solicitat şi ştiţi acest lucru, la fel de bine ca şi mine.

Domnul Mircea Toader doreşte să intervină. Vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Stimaţi colegi, am cerut acele 20 de minute fiindcă tehnic trebuie să ni se dea lista de vot final. Nu putem să votăm, nu ştim ce să votăm. Acesta a fost motivul. Dacă se termină... Am cerut 20 de minute, facem... să putem să avem şi liderii de grup, şi dumneavoastră toată structura votului final.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, ne revedem la ora 13,30 pentru şedinţa de vot final.


(http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=7014&idm=3&idl=1)
© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.