Cătălin Avramescu povesteşte la Hotnews despre percepţia domniei sale asupra operaţiunii Trocul

---

Cătălin Avramescu şi-a exprimat într-un interviu HOTNEWS despre trocul dintre PD-L si PRM

"Pentru ca gasesc inacceptabil ca o persoana profund tulburata din punct de vedere al standardelor democratice sa ocupe o functie atat de importanta in statul roman. Logica mea nu este o logica de partid. Eu nu mi-am pus o problema ca membru de partid, ci mi-am pus o problema de cetatean. Daca una dintre cele mai importante functii in statul roman poate fi prostituata in asemenea hal, raspunsul este nu. Si, prin urmare, gestul meu este unul de condamnare a tuturor celor care participa la aceasta farsa. Asta include si partidele si liderii care i-au permis lui Vadim Tudor sa stea atatia ani in aceasta functie.

Mie mi se pare ca intamplarea este grava in cel mai inalt grad. Pentru ca mi se pare inacceptabil ca o persoana complet ratacita din punct de vedere politic si moral sa stea intr-una din functiile cele mai importante din statul nostru. E o problema de principiu. Politica democratica normala incepe dupa ce ti-ai stabilit anumite principii. De acolo poate incepe compromisul. Dar nu poti compromite atomii de baza ai democratiei.

Decizia mea nu este o decizie de membru de partid. Decizia mea este una de cetatean. Eu gandesc intamplarea intr-o logica pur cetateneasca. Nu putem trafica functiile statului roman si sa le oferim contra unor beneficii politice unor oameni pe care, intr-o tara civilizata, i-ar fi cautat demult procuratura. Nu avem acest drept, indiferent cum ne cheama si de la ce partid suntem.

Nu pot sa revin pentru ca mi se pare ca trebuie sa existe o minima coerenta in spatiul public romanesc, pe care nu o observ la unii lideri politici. Nu poti avea la pachet si raportul Tismaneanu si circul lui Vadim. Unii se gandesc ca se poate.

Nu sunt membru PD-L in acest moment.

Eu cred ca genul acesta de decizii trebuie luate de fiecare in parte. Ma feresc sa dau retete. Dar eu cred ca trebuie sa ne gandim fundamental, ca dincolo de interesele de partid sunt interesele statului roman, interesele democratiei, ideea de Senat, care nu merita tarate in noroi. In termeni de loialitate, eu cred ca trebuie sa punem mai intai loialitatea fata de stat, si la mare distanta loialitatea fata de un partid.

Nu voi candida ca independent. Intr-o lume ideala, toti ar trebui sa candideze ca independenti. Noi traim intr-un sistem electoral care ii discrimineaza pe independenti."

Stimate domn Cătălin Avramescu, eu am citit ce aţi spus şi am găsit în spusele domniei voastre o mare fractură logică. La început totul pare logic, la început se pot culege laude de tipul "omul nu a suportat trocul politic", dar.... Eu unul cred că nu sunteţi încă îndeajuns pregătit ca să exercitaţi o funcţie politică.
Şi acum să vă spun unde este fractura logică. Spuneţi aşa:
"Găsesc inacceptabil ca o persoană profund tulburată din punct de vedere al standardelor democratice să ocupe o funcţie atât de importantă în statul roman" şi "Mi se pare inacceptabil ca o persoana complet rătăcită din punct de vedere politic şi moral să stea într-una din funcţiile cele mai importante din statul nostru".
Eu nu comentez dacă ceea ce spuneţi domnia voastră este sau nu adevărat, problema este că această persoană profund tulburată din punct de vedere al standardelor democratice, această persoana complet rătăcită din punct de vedere politic şi moral, era vicepreşedintele camerei şi înainte. Dacă v-a deranjat atât de tare ocuparea funcţiei, de ce v-aţi anunţat candidat de la bun început? Ori poate că la început era OK şi pe urmă, după ce şi-a aranjat cumva să fie şi mai departe, deja ocuparea funcţiei este imorală? Nu pot să nu mă întreb, dumneavoastră aveţi o legătură cu retragerea postului pentru Vadim Tudor, "persoana rătăcită", din partea Partidului Conservator, aveaţi certitudinea că Vadim Tudor nu va mai fi vicepreşedinte astfel încât dimensiunea morală v-a permis să candidaţi? Mie mi-aţi lăsat impresia că nu doreaţi să candidaţi şi aţi găsit imediat un motiv, mai întâi aţi încercat motivul Mitică Dragomir, apoi acest motiv legat de domnul Vadim Tudor. Eu am avut impresia ezitării depunerii candidaturii şi la Blaga. Cine obligă candidaţii să fie candidaţi?

O palmă pentru clasa politică

---

Sper că postarea va fi foarte scurtă, vom vedea însă...

De foarte mult timp aud două aserţiuni pe teme electorale:
1. Votul uninominal va facilita pătrunderea în parlament a persoanelor cu foarte multe popularitate care nu au nici o legătură cu politica, cum ar fi manelişti şi sportivi.
2. Mita electorală. Partidele duc o bătălie pe viaţă şi pe moarte pentru a demonstra că ceilalţi dau mită electorală.

Care este concluzia logică a acestor două "frământări". Candidează două persoane X şi Y într-o circumscripţie. X este preferat lui Y pentru că X este mai cunoscut, chiar dacă nu are nici o legătură cu politica şi/sau X este preferat pentru că a dat o mită electorală care începe de la o brichetă de o mie de lei şi merge până la o sută de euro.

Şi acum urmează palma destinată clasei politice. Domniile voastre ce-mi comunicaţi mie, simplu alegător?
Un partid propune pentru un post politic pe candidatul X. Pregătirea politică, capacitatea de gestionare politică, gradul de competenţă şi, mai ales, susţinerea politică a unui candidat politic este mai puţin importantă decât cea a unui manelist sau sportiv sau că toată competenţa candidatului X are valoarea cuprinsă între o brichetă şi 100 de euro.

Stimaţi politicieni, vă este frică de manelişti, sportivi şi mita electorală? Soluţia este foarte banală, propuneţi candidaţi care să însemne pentru populaţie mai mult decât 100 de euro, mai mult decât Adi de Vito şi mai mult decât Gică Hagi. Nu aveţi astfel de politicieni, politica este mai aproape de ura societăţii decât de iubiere? Ei bine, aici este problema domniei voastre. Ori creaţi o altă clasă politică, ori lăsaţi instituţiile statului să fie conduse de manelişti, de fotbalişti şi de cei care îşi permit să dea 100 de euro la întreaga masă a electoratului. Dinu Patriciu şi-a permite două mandate de preşedinte.

Cătălin Marian Predoiu nu cred că se aştepta ca CSM să spună nu

---

Poate că jocurile au fost făcute de clasa politică, fiecare cu influenţa lui în Justiţie. Eu am simţit un pic de mirare la aflarea deciziei CSM-ului. Probabil că noi toţi ne aşteptam să fie o formalitate judecata CSM. Iată însă că ieri CSM s-a comportat arogant. A dat afară presa şi pe doamna Monica Şerbănescu. Chiar zâmbeam ieri pentru faptul că presa a fost dată afară dar microfoanele şi reportofoanele rămăseseră înăuntru. Sunt convins că presa ştie în amănunt ce anume au vorbit cei din CSM, cum anume s-a negociat. Mi s-a părut ciudat că şeful Ministerului Public, Codruţa Kovesi, a venit pregătită cu scuza medicală în poşetă, semn că s-a gândit serios cum anume să spună nu candidatului. Preiau de pe site-ul online al MEDIAFAX declaraţiile politice atunci când acest NU al CSM a fost un fapt împlinit.

"Trebuie să existe o oarecare consultare prealabilă cu procurorul general, pentru că nu poţi să implementezi un proiect managerial cu persoane care nu cred în acelaşi lucru ca şi tine", a declarat Codruţa Kovesi.
"Eu am aflat despre această propunere în această funcţie de la televizor, la fel cum aţi aflat şi dumneavoastră", a precizat Kovesi.
Kovesi a mai spus că prestaţia de joi a Monicăi Şerbănescu nu a convins-o că este omul potrivit pentru DNA, o structură specializată.
Totodată, Kovesi a amendat faptul că deşi a trecut un timp îndelungat de la propunerea Monicăi Şerbănescu, planul de management al acesteia a putut să îl citească abia în şedinţa de joi.
Kovesi a subliniat că va lucra cu oricine va fi desemnat la DNA, la fel cum lucrează şi cu cei pe care i-a găsit în instituţie atunci când a fost numită ca procuror general.
Procurorul general Codruţa Kovesi a fost singurul membru al CSM care, la audiere, a pus întrebări ce vădit au deranjat-o pe Monica Şerbănescu.

Preşedintele PDL, Emil Boc, a declarat că respingererea de către CSM a propunerii ministrului Justiţiei pentru şefia DNA, în persoana Monicăi Şerbănescu, reprezintă "o lovitură dură" dată ministrului Cătălin Predoiu.

"Este o opţiune a CSM, pe care Parlamentul o respectă şi, sigur, preşedintele este liber să ţină cont sau nu de această decizie, având în vedere faptul că avizul CSM, în actuala prevedere legală, este facultativ. În opinia mea, acest aviz este forma în care CSM îşi spune un punct de vedere", a susţinut Norica Nicolai.

"Aşa cum pe Morar nu îl recomanda nimic altceva decât faptul că a fost propus de Monica Macovei (ministrul Justiţiei în guvernul PNL-PD – n.r.), aşa şi pe Monica Şerbănescu nu o recomandă nimic altceva decât că a fost propusă de Cătălin Predoiu", a spus Victor Ponta.
El a apreciat că, atât în cazul Morar, cât şi în cazul Şerbănescu, principiul numirii procurorului şef al DNA este greşit, singura diferenţă fiind că primul a fost propus de un ministru PD, iar al doilea a fost propus de un ministru PNL.

Lucian Bolcaş a spus că, în calitate de deputat şi de membru de partid, nu poate comenta decizia CSM de a aviza negativ propunerea de numire a Monicăi Şerbănescu la DNA, pentru că respectă independenţa Justiţiei.

"Cred că prin acest aviz negativ CSM a vrut, şi a şi reuşit, să arate că nu este sluga Guvernului. A fost o tresărire de orgoliu a CSM, o demonstraţie că se poate conta pe independenţa CSM", a spus Eckstein Kovacs Peter.

"Deşi o parte dintre politicienii jurişti prevăd că o să comenteze favorabil decizia CSM, eu spun de la început că o regret. Eu regret pentru că, pe de-o parte, am în vedere trecutul ei de 18 ani de procuror de judiciar şi este exact ceea ce îi lipseşte acum DNA, un procuror care să aibă perspectiva instanţei şi nu doar să facă pe comisarul Catani. Pe de altă parte, este un procuror constructor, a participat inclusiv la constituirea DNA, fiind un expert care întotdeauna a fost pus în locurile în care se clădea ceva nou", a susţinut Sergiu Andon.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a respins, joi, cu patru voturi "împotrivă" şi trei "pentru", numirea în funcţia de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a Monicăi Şerbănescu.

Eu cred că tot jocul politic s-a dus în jurul oferirii unui motiv serios domnului
preşedinte Traian Băsescu de a respinge această candidatură şi a prelungi astfel interimatul DNA până în zona alegerilor parlamentare. Rămâne de văzut de ce anume este necesar Daniel Morar în această perioadă la DNA. La un moment dat tot vor apărea dosarele acoperite azi şi poate vor cădea şi anumite interese obscure.

Vom veni la Congres să facem program divers

---

Acum câteva zile, domnul Bogdan Niculescu Duvăz a făcut o informare asupra oportunităţii deschise de Congresul PSD în a anunţa echipa şi programul pentru guvernare. De fiecare dată, cam la toate partidele, multă lume îşi pune speranţa în dezbaterile de la Congres. Teoretic, Congresul ar putea rezolva multe dintre problemele partidului, Congresul poate fi portavocea celor mai timizi din partid, Congreul poate reprezenta un moment de cotitură pe care îl aşteaptă mulţi în PSD, cum ar fi restructurarea conducerii. iată textul preluat de pe site-ul www.psd.ro


Vă mulţumesc că aţi venit. Este datoria mea, recent validată, ca să spun aşa, să fac acest briefing de presă, după reuniunea Alianţei PSD-PC. Astăzi, în reuniunea comună a celor două partide, am discutat câteva lucruri pe care le voi puncta. În primul rând, începerea sesiunii parlamentare şi sincronizarea în activitatea parlamentară a celor două grupuri. Sigur, nu s-a discutat în detaliu, s-a discutat în principiu agrearea de către ambele părţi a unor moţiuni simple împotriva Guvernului, unele pe care le-am anunţat deja, altele pe care le vom anunţa la momentul potrivit, pentru ca acest Guvern să fie obligat să ia măsurile ce se impun în domenii foarte sensibile. Ar fi agricultura, sănătatea sau costurile energiei pentru cetăţean. Am văzut că, recent, se preocupă şi alte partide de asemenea subiecte într-un mod mai restrâns. Din acest punct de vedere, s-au enunţat proiectele de lege prioritare ale fiecăruia dintre parteneri şi s-a solicitat şi obţinut susţinerea reciprocă. Sunt anumite proiecte de lege în proceduri parlamentare, depuse de un partid sau de celălalt. În aceeaşi ordine de idei, dacă vreţi, s-a luat decizia ca un viitor Congres care să anunţe atât programul pentru guvernare, cât şi echipa, în frunte cu un prim-ministru, propunere care s-a profilat deja la Forumul Agricultorilor de vineri de la Alexandria, să facă obiectul unei reuniuni comune, să ne facem de aşa manieră calendarul încât decizia să nu întârzie să fie luată de ambele partide membre ale Alianţei în ceea ce priveşte validarea programului şi a echipei sau, dacă vreţi, a nucleului principal al echipei guvernamentale. Repet – este vorba despre o reuniune comună, fiecare îşi face Congresul propriu, dar cele două Congrese vor putea fi reunite pentru a decide împreună atât programul, cât şi pe cei care îl vor susţine în plan public şi, ulterior, în plan guvernamental. A treia chestiune pe care am discutat-o a fost completarea structurilor de conducere atât la nivel central, conform protocolului, cât mai ales constituirea lor la nivelul judeţelor, a Delegaţiilor Permanente, în aşa fel încât cam la mijlocul acestei săptămâni structura la nivel central să fie definitivată cu nominalizările necesare. Va fi o reuniune informală între preşedinţi şi doi sau trei vice-preşedinţi, în aşa fel încât până la jumătatea săptămânii să fie încheiate şi să se dea un termen rezonabil şi scurt pentru constituirea Delegaţiilor Permanente la nivelul judeţelor pentru a putea să lucrăm şi, mai ales, pentru a constitui Secretariatul la nivel central, care să urmărească şi să stimuleze aplicarea deciziilor comune pe care le ia Delegaţia Permanentă reunită. Un alt subiect a fost prezentarea de către domnul Aristide Roibu a ceea ce se numeşte mandatarul financiar în viitoarea campanie electorală, aşa cum prevede legea, şi, fireşte, a plafoanelor de cheltuieli stabilite prin lege şi a modului de a înţelege cum se înregistrează finanţările în această perioadă, pentru că din momentul anunţării datei alegerilor ne aflăm, din punct de vedere al legii, în perioadă electorală. Nu suntem în campanie, campania nu are decât 30 de zile, dar ne aflăm în perioadă electorală şi sunt prevederi ale legii care curg de la data anunţării, de la momentul în care Guvernul a anunţat data alegerilor. Nu intru în detalii, dar ceea ce trebuie spus este că există trei paliere de mandatari financiari care vor putea fi pentru un singur candidat într-un colegiu, hai să zicem pentru un colegiu de senator integral, adică doi sau trei deputaţi şi un senator, un singur mandatar, aşa cum permite legea, şi va trebui organizat un mandatar financiar la nivelul judeţului care să coordoneze şi, mai ales, să aibă grijă să nu se scape de sub control aceste plafoane, pentru că urmează să fim verificaţi, precum şi unul la nivel naţional. Urmează să fim verificaţi de autorităţile în drept, de Autoritatea Electorală Permanentă în special şi în condiţiile în care apar defecţiuni se pot produce suspendări, nevalidări şi chiar refuzul validării într-un final, ceea ce în cazul votului uninominal este mult mai grav. În cazul unui vot pe listă însemna că cineva putea să intre în continuare. Era şi alt sistem de mandat financiar. Acum însă ar însemna declanşarea de noi alegeri în acel colegiu, în cazul unei invalidări. Deci va trebui cu atenţie extremă urmărită depăşirea plafoanelor de finanţare şi de cheltuieli. În finalul acestei reuniuni s-a decis, după cum spuneam, să se încheie repartizarea propunerilor de candidaţi la nivelul judeţelor pentru toate colegiile, în aşa fel încât să putem să avem listele complete la sfârşitul săptămânii viitoare. Cam acestea au fost temele care s-au discutat astăzi, vă mulţumesc.

Era să aveţi o scamă

---

De câteva zile mass-media este adânc preocupată de "tranzacţia" dintre Corneliu Vadim Tudor şi PRM. De la bun început am fost mirat de ce o astfel de negociere reprezintă o ştire, când de fapt este un lucru mai mult decât banal în practica parlamentară. Astfel de negocieri au loc oricând şi e foarte bine că au loc. Nu trebuie să le privim, în nici un caz, ca pe o tranzacţie politică şi atât. Este adevărat, retragerea postului de vicepreşedinte din partea PC este o plată politică, dar negocierea dintre Corneliu Vadim Tudor PRM şi PD-L este o finalizare de avantaje prin care fiecare obţine ce vrea, domnul Tudor a rămas în postul de vicepreşedinte, făcând în ciudă PC-ului, cei de la PD-L au obţinut un schimb avantajos, trei posturi în schimbul unuia. Personal cred că gestul PC de a cere postul înapoi este inadecvat sau măcar inelegant, dar negocierea cu PD-L este absolut banală.

Iată însă că presa a prins ratingul de un picior, acum îl poate implica şi pe preşedintele Băsescu în ecuaţie. Vinzi mult mai bine dacă pui un titlu de tipul "înţelegere Băsescu-Vadim". Până la urmă preşedinţia a spus că nu are nici o treabă cu tranzacţia, lucrurile păreau să se aşeze, bula de săpun părea a se sparge când... vicepreşedintele democrat-liberal Cezar Preda i-a cerut scuze preşedintelui în numele PD-L. Cum asta?

"Imi cer scuze public, in numele partidului, presedintelui Romaniei daca prin ce am facut noi ieri (n.r.-marti) i-am adus vreun prejudiciu. Nu a fost in intentia noastra si nu cred ca vom avea vreodata asemenea intentii" (...) "Daca noi, PD-L, reusim sa facem ceva prin care ii facem rau presedintelui Romaniei ori suntem pe un drum gresit, ori nu judecam bine ori ne indreapta cineva spre acest lucru" (...) "Nu am avut niciodata in intentie si nici nu avem sa facem o intelegere cu PRM. Nu am auzit de vreun parlamentar din Romania care sa faca o intelegere cu Corneliu Vadim Tudor, pe care acesta sa nu o denunte in primele cinci minute" (sursa: www.ziare.com)

Eu îl ştiam pe domnul Cezar Preda un om cu discurs abil şi reacţie. Asemenea dulcegărie parcă strepezeşte gura celui care o citeşte. Eu nu sunt absurd, înţeleg că domnul Traian Băsescu are ca partid de suflet PD-L-ul, înţeleg că membrii de partid se sfătuiesc cu preşedintele României, pot înţelege dacă Traian Băsescu este liderul din umbră al PD-L, dar aşa ceva nu credeam să ajung să văd. Un partid politic şi ceară scuze preşedintelui apolitic pentru că a negociat nişte posturi în Parlamentul României? Dar e absurd sau mai mult decât absurd, este penibil. Probabil că domnul Preda a vrut să fie elegant faţă de un om pe care îl stimează, dar a ieşit din această chestiune cu spinarea atât de încovoiată încât îşi poate vedea turul pantalonilor cu care este îmbrăcat. La ce aş mai putea să mă aştept, poate Tăriceanu îşi va cere scuze preşedintelui pentru că nu a demisionat atunci când acesta i-a cerut demisia, poate Mircea Geoană îşi va cere scuze pentru că la stresat cu cereri de punere în funcţie ca premier, poate Adrian Năstase îşi va cere scuze pentru că a îndrăznit să-i fie contracandidat la preşedinţie şi, nu în ultimul rând Teodor Stolajan că s-a îmbolnăvit în apropierea începerii campaniei electorale şi a abandonat cursa pentru preşedinţie.

Eu nu găsesc nici o vină lui Traian Băsescu la această acţiune, chiar dacă şi-a dat acordul pentru schimbul de funcţii. Mai mult, m-am convins că nu Traian Băsescu face defavoruri PD-L, ci aceste acţiuni de-a dreptul slugarnice ale PD-L dăunează. Dacă PD-L ar ştii să fie un partid în afara imaginii lui Traian Băsescu, chiar şi ca partid prezidenţial care îl apără pe preşedinte, senzaţia ar fi cu totul alta. Dar acest stil cu "domnule preşedinte, era să aveţi o scamă pe costum"... este mult prea mult.

Iată şi reacţia ansamblului Partidului Democrat-Liberal:

Decizia privind schimbul de posturi din Parlament apartine in exclusivitate PD-L

(4 septembrie 2008)

În legatura cu schimbul de posturi convenit între Partidul Democrat Liberal si Partidul România Mare la nivelul conducerii Senatului si Camerei Deputatilor, facem precizarea ca decizia a apartinut în exclusivitate PD-L, fara a avea niciun fel de consultare ori întâlnire cu seful statului.

Respingem categoric speculatiile facute pe acest subiect si solicitam redactiei "Cotidianul" sa faca publica precizarea oficiala a Partidului Democrat Liberal.

Biroul de presa
al Partidului Democrat Liberal

Eu cred că aceste reacţii au făcut mai mult rău decât bine, atât preşedinţiei cât şi PD-L.
Părerea mea.

Adevărul de dincolo de strigăt şi muşchi

---

De foarte mult timp bulversez diferiţi oameni politici spunând că restituirea bunurilor etatizate de comunişti pentru a clădi o societate socialistă este doar o cale de a face o nedreptate cu pretenţia de a repara altă nedreptate. Poporul a plătit atunci când bunurile s-au confiscat, tot poporul plăteşte atunci când ele se restituie. Desigur, nimeni nu va recunoaşte politic că această cale a restituirilor nu ar fi trebuit deschisă, există însă mărturii ale celor implicaţi care-mi dau dreptate parţial. Iată de exemplu un citat din Intervenţia domnului Ion Iliescu la Forumul ecologiştilor şi al dezvoltării durabile Piteşti, 30 august, 2008:

În legătură cu abordarea acestor probleme, pe de o parte, trebuie să avem forţa necesară să facem o analiză mai complexă a schimbărilor care s-au produs în societatea românească după 1989, pentru că am intrat într-un proces amplu de prăbuşire de sistem la scară internaţională. Un proces obiectiv, care era rezultanta falimentului unui sistem şi în plan politic şi în plan economic. Deci, s-au produs schimbări necesare în societatea românească, în aşezarea ei, în structurarea sistemului politic; dar toate aceste schimbări merg pe linia alinierii noastre la lumea contemporană. S-au produs schimbări în viaţa societăţii noastre, a statului, a structurilor instituţionale ş.a.m.d. Este nevoie, deci, de clarificările necesare în modul de abordare a acestor probleme ; cum să reparăm ceea ce s-a stricat şi cum să folosim potenţialul ţării noastre în dezvoltarea viitoare.

Pe de altă parte, abordarea acestor probleme nu ţine numai de posibilităţi şi de ştiinţă, ci este legat şi de poziţiile ideologice de pe care se abordează aceste probleme. Este o bătălie ideologică şi la scară mondială şi la scară europeană şi la scară naţională. Şi se manifestă divergenţe de opinii între dreapta şi stânga politică de azi, între viziunile liberale, neoliberale şi cele social-democrate, delimitate de modul de înţelegere şi de abordarea acestor probleme şi de interese diferite. Aşa că multe din destructurările, din efectele negative ale proceselor la care am asistat se datorează şi concepţiilor şi intereselor divergente care au stat la baza măsurilor întreprinse. Neoliberalii merg pe linia fetişizării pieţei şi a absolutizării rolului pieţei în abordarea tuturor fenomenelor din societate, a slăbirii statului şi a sectorului public şi subestimarea sau ignorarea totală a efectelor sociale. Politica social-democrată caută să realizeze un echilibru între stat şi piaţă, intre sectorul public şi sectorul privat. Aici se manifestă cele două extreme: ignorarea pieţei sau fetişul pieţei. Ignorarea pieţei s-a dovedit o greşeală fundamentală, care a dus la falimentul unui sistem, prin absolutizarea rolului statului şi ignorarea factorilor obiectivi ai vieţii economice. Asta s-a văzut nu numai din experienţa noastră; literatura mondială relevă asemenea aspecte. În America, ţara liberalismului total, încă de pe vremea lui Roosevelt realitatea economico-socială a impus necesitatea reconsiderării locului şi rolului statului, a sectorului public şi a raportului dintre economic şi social.

Deci, concepţia social-democrată porneşte de la echilibrul dintre factorul stat şi piaţă, între factorul economic şi cel social, între factorul public şi cel privat. Noi trebuie să constatăm un lucru: am pierdut o bătălie majoră în aceşti ani, de după 1990, în problema proprietăţii. Una este recunoaşterea dreptului la proprietate, chiar garantarea (deşi aici este o discuţie asupra a ce se poate garanta. Statul nu poate garanta omului proprietatea fizică). Statul garantează dreptul la proprietate. Am pierdut această bătălie şi, până la urmă, dreapta, venită la putere după 2004, a impus acest pachet de legi care, potrivit principiului restitutio în integrum, a adus în aceşti ani nişte dereglări fundamentale în viaţa noastră. Şi este vorba de câteva domenii: pădurile, spre exemplu – privatizarea lor a fost o catastrofă. Noi nu avem educaţia civică ca, spre exemplu în Germania, unde există în domeniul pădurilor şi sector public şi sector privat. Dar, disciplina nemţească în respectarea regulilor şi legilor face ca ei să ştie să-şi protejeze pădurile. La noi s-au dereglat aceste lucruri, în ultimii ani. Existau şi la noi nişte reguli exprese în legătură cu exploatarea pădurilor, cu limitele privind exportul de buşteni, de cherestea. Toate acestea au fost eliminate. Privatizarea şi slăbirea autorităţii ocoalelor silvice, a organelor de control au deschis calea defrişărilor necontrolate. Au apărut mii de gatere care sunt mari devoratoare de lemn. Pe lângă defrişări intervine poluarea mediului cu rumeguş, rumeguş care pluteşte pe toate râurile şi colmatează albiile. Este necesară o abordare politico-ideologică în aşezarea societăţii noastre şi alinierea ei la ceea ce înseamnă progres fundamental şi economic şi social în lumea de astăzi. Trebuie să ducem această bătălie politică pentru a reactualiza toate reglementările noastre de strategie, de dezvoltare durabilă pe termen lung care vizează, pe de o parte, căile de reducere a decalajelor care ne mai despart de ţările dezvoltate, şi aceasta înseamnă creştere economică şi asigurarea de ritmuri anuale de creştere cel puţin duble faţă de media Uniunii Europene. Trebuie să asigurăm condiţiile pe termen lung, pentru ca acest lucru să continue. Aceasta ţine de eficienţa economiei româneşti, de nivelul de productivitate, de nivelul de dotare tehnică, de inventivitate, de valorificarea factorului uman al ţării şi, din acest punct de vedere, gradul de calificare – muncitori calificaţi, personal intelectual din diferite sectoare ale economiei naţionale, de domeniul cercetării şi proiectării. În toate acestea trebuie să ţinem cont de componentele procesului de dezvoltare durabilă: creştere economică, echilibru social, protecţia factorilor de mediu, care înseamnă şi resurse, şi unitate în diversitate pe planul dezvoltării noastre culturale. (http://ioniliescu.wordpress.com)

După cum se vede astăzi, acest val al retrocedărilor nu a făcut decât să dezvolte un cerc de afaceri parazite în paralel cu distrugerea economiei şi, mai ales, a valorii de patrimoniu ale României. Poate că ar trebui să încheiem aceste retrocedări înainte de a se ajunge prea departe. Este o atitudine politică, dar dincolo de rezultatul alegerilor România se va regenera foarte greu după aceste masacrări în numele banilor şi principiilor mercantile. Eu unul nu vreau să fiu nevoit să nutresc speranţe că "samsarii" de valori ai României vor fi patrioţi încât să nu distrugă întreg trecutul acestei ţări. În definitiv samsarii au menirea tranzacţiei.

Din vreme în vreme, şi mai puţini în PRM

---

De deputatul Mitică Dragomir, zis şi Don Corleone Mitică de la Ligă, ştiam deja că a părăsit fortăreaţa ideologiior naţionaliste peremiste. Iată însă că nu a plecat singur ci a fost însoţit de Ioan Mânzină, Mircea Costache şi Gelil Eserghep. Nu strigaţi CINE?!?!, că am să vă spun imediat.

Ion Mânzină va candida pentru Senat din partea PC. Se pare că acestuia îi este rezervat Colegiul Câmpulung-Curtea de Argeş. Singurul lucru pe care l-am auzit despre domnia sa a fost că nu şi-a completat în timp util declaraţia de avere... sau aşa ceva. Domnia sa a fost ex-preşedinte al PRM Argeş.
Date biografice:

* Data şi locul naşterii: 15.10.1959 - com. Slăveşti, jud. Teleorman;
* Stare civilă: căsătorit, un copil.

Studii şi specializări:

* 1986 - economist A.S.E. Bucureşti;
* 1993 - specializare Belgia - şomaj;
* 1995 - specializare Luxembourg - conflicte colective de muncă;
* 1998 - specializare Institutul de studii administrative Copenhaga - Integrare europeană;
* 2001 - specializare Fonduri universale de pensii Elveţia.

Activitate profesională:

* 1986 - 1990 - economist IFET Miercurea Ciuc;
* 1990 - 1996:
o economist DMPS Argeş;
o şef serviciu DMPS Argeş;
o director adjunct DMPS Argeş;
* 1996 - 2000 - senator;
* 2000 - vicepreşedinte C.J. Argeş;
* 2000 - 2004 - deputat.

Funcţii, activităţi într-un partid politic:

* 1992 - 1996 - consilier local C.L. Piteşti - P.R.M.;
* 1996 - 2000 - senator P.R.M.;
* 2000 - vicepreşedinte C.J. Argeş - Partidul România Mare;
* 2000 - 2004 - deputat Partidul România Mare.

Funcţii, activităţi într-o organizaţie din administraţia publică centrală sau locală:

* Iunie 2000 - decembrie 2000 - vicepreşedinte Consiliul Judeţean Argeş.

Funcţii, activităţi parlamentare anterioare:

* 1996 - 2000 - senator:
o vicepreşedinte grup parlamentar Partidul România Mare din Senat;
o membru Comisie de muncă şi problemele şomajului din Senat;
* 2000 - 2004 - deputat - secretar Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Funcţii, activităţi în alte organizaţii naţionale:

* 1996 - 2000 - membru Consiliul naţional al Partidul România Mare;
* 2001 - prezent - secretar executiv al Biroului permanent al Comitetului director al Partidul România Mare.

Costache MIRCEA
Date biografice:

* Data şi locul naşterii: 25.03.1949, loc. Jirlău, jud. Brăila;
* Stare civilă:. Căsătorit, 2 copii (Mircea Liliana n.1981, Mircea Daniela nr.1985).

Studii şi specializări:

* 1972 - Licenţa în filozofie (română-engleză) Universitatea Bucureşti.

Activitate profesională:

* 1972 - 1982 - profesor (română-engleză) Sc. Jirlău-Brăila;
* 1982 - 1983 - metodist, Cons. jud. al sindicatelor Buzău;
* 1983 - 1986 - metodist, Casa de Cultură a Sindicatelor Buzău;
* 1986 - prezent - director, Casa de Cultură a Sindicatelor - Buzăiu;
* 1990 - prezent - profesor. Sc. 15 “G.E.Palade” - Buzău.

Funcţii, activităţi într-un partid politic:

* 1990 - 1996 - vicepreşedinte - FSN-FDSN-PDSR - Buzău;
* 1992 - 1996 - consilier municipal FDSN-PDSR;
* 1998 - 2003 - vicepreşedinte PRM Buzău;
* 2000 - 2001 - consilier municipal PRM;
* 2000 - 2004 - deputat PRM;
* 2004 - preşedinte Org. jud. PRM Buzău;
* 2000 - membru al Consiliului Naţional PRM.

Funcţii, activităţi într-o organizaţie sindicală, patronală etc.:

* 2002 - 2004 - membru în Cons. de conducere al Societăţii culturale “Renaşterea Buzoiană” (Fondator);
* 2004 - preşedinte (Director) al Asociaţiei culturale “Renaşterea Buzoiană”;
* 1996 - membru în Cons. de conducere al ANCCSR (Asociaţia naţională a caselor de cultură ale sindicatelor).

Funcţii, activităţi într-o organizaţie din administraţia publică centrală sau locală:

* 1992 - 1996 - consilier municipal - Buzău;
* 2000 - consilier municipal Buzău;
* 2000 - 2004 - deputat;
* 2004 - 2008 - deputat.

Funcţii, activităţi parlamentare anterioare:

* 2000 - 2004 - deputat, membru în comisiile:
o pentru drepturile omului, culte şi minorităţi;
o pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.
* 2002 - 2004 - comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii.

Funcţii, activităţi în alte organizaţii naţionale:

* 2000 - membru al consiliului naţional al PRM;
* 2000 - membru al departamentului pentru cultură, propagandă şi imagine al PRM;
* 2000 - membru al departametnului organizatoric al PRM.

Activitate publicistică, ştiinţifică, în foruri academice:

* Publicistică, în ziarul “Muntenia” Buzău
În rev.”Politica” şi “România Mare”.

Gelil ESERGHEP
Date biografice:

* Data şi locul naşterii: 30.08.1967, Constanţa;
* Stare civilă: căsătorit, 2 copii.

Studii şi specializări:

* 1991 - Facultatea de transporturi - Institutul Politehnic Bucureşti;
* 2003 - Doctorand în istorie la Universitatea Craiova.

Activitate profesională:

* 1994 - 2000 - inginer, director la METROPOLITAN SRL.

Funcţii, activităţi într-un partid politic:

* 2000 - 2004 - prim-vicepreşedinte al Organizaţiei judeţene PRM Constanţa;
* 1998 - 2004 - membru PRM;
* 2001 - 2004 - membru în Comitetul director al PRM.

Funcţii, activităţi într-o organizaţie din administraţia publică centrală sau locală:

* 2000 - Consilier judeţean al Judeţului Constanţa.

Funcţii, activităţi parlamentare anterioare:

* 2000 - 2004 - deputat, chestor al Camerei Deputaţilor (2004).

Deşi toată lumea îl cunoaşte pe domnul deputat Dumitru Dragomir, pentru conformitate ofer şi CV-ul domniei sale.
Date biografice:

* Data şi locul naşterii: 30 mai 1946;
* Stare civilă: căsătorit, un copil.

Studii şi specializări:

* 1982 - Şcoala de antrenori de fotbal de pe lângă IEFS;
* 1998 - Facultatea de Studii Economice.

Activitate profesională:

* 20 de ani numai preşedinte de club sportiv;
* 1977 - 1987 - la Cluburile Chimia Rm.Vâlcea, Viitorul Scorniceşti, F.C.M. Braşov şi Victoria Bucureşti (1987-1989);
* din 1991 - preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal;
* 2000 - 2004 - deputat.

Funcţii, activităţi într-un partid politic:

* Membru P.R.M. - deputat de Vâlcea.

Funcţii, activităţi parlamentare anterioare:

* 2000 - 2004 - deputat de Vâlcea.

Funcţii, activităţi în alte organizaţii naţionale:

* Preşedinte L.P.F.

Rezultatul flatulaţiei se ridică la suprafaţă şi în piscinele scumpe

---

Ieri a fost o mare vânzoleală cu "târgul" dintre PRM şi PD-L, acţiune care l-a menţinut pe Corneliu Vadim Tudor în zona de vârf a senatului. S-a discutat mult despre acest subiect, s-a înjurat mult la adresa lui Vadim Tudor, un candidat al PD-L s-a retras din cursa electorală înainte de a-şi depun măcar candidatura oficial, scandaluri, Avramescu este cu bun simţ, eu, dimpotrivă, am spus că e penibil ca politician dacă se exprimă astfel...

Corneliu Vadim Tudor a reuşit să-şi păstreze funcţia de vicepreşedinte al Senatului cu ajutorul democrat-liberalilor Miercuri, 03 Septembrie 2008 10:51

Corneliu Vadim Tudor a reuşit să-şi păstreze funcţia de vicepreşedinte al Senatului cu ajutorul democrat-liberalilor. Conform Mediafax ei au primit în schimb sprijin pentru moţiuni simple, două posturi de secretar al Parlamentului şi preşedinţia Comisiei Economice din Senat. Totodată PRM va susţine în Parlament viitoarele demersuri antiguvernamentale ale PD-L-ului. Tribunalul a refuzat însă să spună dacă a negociat pentru această funcţie şi a precizat doar că a meritat acest post.

Corneliu Vadim Tudor: Prin forţa lucrurilor am ajuns la această soluţie. Eu personal n-am negociat cu nimeni, am adjuncţi care fac asta. Am avut mereu discuţii cu Boc. Şi în somn vorbesc cu Emil Boc.

Liberalii sunt însă convinşi că între PRM şi PD-L a avut loc un troc politic. Vicepreşedintele PNL, Puiu Haşotti, crede de asemenea că formaţiunea lui Emil Boc nu are de fapt oameni capabili să ocupe această funcţie.

Puiu Haşotti: PD-L nu are oameni să pună în funcţiile importante din stat şi din Senat, şi al doilea este evident că a existat o negociere politică între PD-L şi PRM.

Până acum, Corneliu Vadim Tudor a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Senatului României în urma unei înţelegeri încheiate în sesiunea trecută a Parlamentului cu PC care i-a cedat acest post. În urmă cu câteva zile, PC-ul s-a supărat pe Tribun şi i-a cerut funcţia înapoi, deoarece spun ei, au fost atacaţi de publicaţiile conduse de Vadim Tudor.
(Prin Monitoring Media: Radio InfoPro, Ora: 10:00)

Marea mea descoperire de ieri însă a avut o altă ţintă. Urmărind emisiunea Realitatea Zilei am descoperit că domnul Corneliu Vadim Tudor are ceva sens atunci când nu se exprimă exaltat şi "pamfletar". Sincer a fost o surpriză pentru mine să constat că sub torentul de cuvinte peiorative şi fără logică există o construcţie raţională ascunsă care ar avea ceva valoare dacă nu ar fi acoperită de tone de refulări de limbaj.

"Realitatea zilei (II)" - 02.09.2008 - invitaţi: Corneliu Vadim Tudor Miercuri, 03 Septembrie 2008 10:56

Răzvan Dumitrescu: Ne-am întors în direct la „Realitatea zilei", emisiunea care pune punctul pe zi. Mi s-a întâmplat de multe ori să îl văd în faţa Casei Presei pe preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, împărţind hrană câinilor. Cu siguranţă l-aţi văzut şi dumneavoastră de multe ori în aceeaşi ipostază.


S-ar putea spune că este un mare iubitor al animalelor şi totuşi stupoare, nu este chiar aşa. Corneliu Vadim Tudor este în război cu un motan. Un război din care s-a derulat un prim episod. Vadim a câştigat, dar motanul nu a pierdut. Cert este că acest război este unul al surprizelor. Pentru a rămâne în funcţia de vicepreşedinte al Senatului, preşedintele PRM a primit ajutor uimitor, pentru cei care cunosc viaţa politică de la noi, de la PD-L, care i-a cedat propria funcţie la schimb cu alte două funcţii mai mici. Ce să fie, ce să fie? Nu putem să aflăm decât de la domnul Corneliu Vadim Tudor, preşedintele PRM, vicepreşedinte al Senatului. Bună seara.

Corneliu Vadim Tudor: Bună seara.

Răzvan Dumitrescu: Păi sunt... a fost troc? Spunea cineva în prima parte a emisiunii că ar fi fost troc.

Corneliu Vadim Tudor: A zis că a fost troc ca să rimeze cu Boc, probabil.

Răzvan Dumitrescu: Dumneavoastră să îmi spuneţi dacă a fost un troc.

Corneliu Vadim Tudor: Ce înţeleg ei prin troc?

Răzvan Dumitrescu: Au spus aşa: că în spate s-ar afla contestarea legii alegerilor parlamentare prin uninominal. De fapt, cică şi PD-L şi-ar dori să nu mai fie legea asta. Dar nu pot să o facă ei.

Corneliu Vadim Tudor: Cel mai mult îmi place cum îşi dau toţi cu părerea fără să mă întrebe pe mine. Acum dumneavoastră mă întrebaţi, într-adevăr, dar am auzit nişte aberaţii pe mai multe posturi de televiziune, noroc că nu m-a părăsit niciodată simţul umorului. Că am vorbit cu Traian Băsescu, că nu se putea face fără Traian Băsescu, Băsescu era ieri la Bruxelles. Avea treburi mult mai importante acolo, au fost nişte lupte grele. Ţineţi minte, ar fi trebuit să fie o conferinţă de presă în direct şi vreo două ore a întârziat. De ce? Au fost lupte grele şi eu sunt un om animat de un spirit elementar de fair-play, am fost sportiv de performanţă şi vreau să spun că a făcut un lucru bun Băsescu. Nu am voie. Când îl atacam, nu era bine. Dacă îl laud pentru că a apărat interesul naţional acolo, iar nu e bine. Poate îmi spun aceşti aşa-zişi analişti sau parlamentari daţi afară de mine din PRM, unii chiar pentru corupţie, şi pe ce parte să mestec la masă, domnule. Şi când să mă spăl pe dinţi, ia să mă mai lase ei în pace!!! Am făcut ce trebuia făcut pentru a se debloca situaţia din Senat fără precedent, în 18 ani de viaţă aşa-zis democratică şi pentru a pune la respect nişte oameni care nu dau doi bani pe moralitate în politică, în contractele comerciale, în comenzile de genul acesta, dacă cineva rupe, denunţă unilateral, fără o motivaţie serioasă un asemenea acord scris, nu mai e primit în lumea afacerilor, domnule. Darămite în politică?! Atât am avut de spus. Nu am vorbit cu Traian Băsescu pe tema asta. Am vorbit cu Emil Boc, au vorbit şi alţii la alte nivele, dar nu am făcut eu acest acord, l-au făcut adjuncţii mei. Eu nu mint. Cea mai bună minciună e adevărul. De ce aş minţi? Şi ce o gaură în cer că am rămas cu funcţia care mi se cuvenea de drept, pentru că acel PC nu a intrat niciodată pe picioare proprii în Parlament, e un partid autostopist, a stat pe stradă la ia-mă nene, şi l-a dus PSD de două ori în Parlament, l-a dus şi PD, dar l-a dus şi PNL şi în guvern, au dezertat şi acolo, trădează pe toată lumea, uite că le-am dovedit că eu am ultimul cuvânt.

Răzvan Dumitrescu: Iertaţi-mă că vă întreb, având în vedere că sunteţi sociolog şi vă pricepeţi la oameni...

Corneliu Vadim Tudor: Şi istoric.

Răzvan Dumitrescu: Şi istoric. Cum de nu v-aţi priceput la PC care v-a tras clapa cu semnătura?

Corneliu Vadim Tudor: Ba m-am priceput, dom'ne, că nu am dat doi bani găuriţi pe ei.

Răzvan Dumitrescu: Păi şi de ce aţi semnat protocolul pe care ei nu l-au respectat?

Corneliu Vadim Tudor: Dom'ne, politica e arta negocierii. Am negociat cu ei, pentru că, să vă spun, dacă vă interesează substratul acestei chestiuni pe care o consider minoră, se întâmplă atâtea lucruri în jurul nostru, la doi paşi de noi, era să izbucnească un cataclism îngrozitor şi încă pericolul nu e trecut, luaţi presa de mâine dimineaţă, luaţi buletinele presei internaţionale şi veţi vedea, deschid o paranteză, că Olanda şi-a retras un spion din Iran pe motiv că are informaţii că America va bombarda în curând Iranul. Dacă Doamne fereşte, se va întâmpla aşa ceva, al treilea război mondial va fi inevitabil. Prin urmare, chestiunea asta e minoră, ce discutăm noi acum.

Răzvan Dumitrescu: O fi minoră sau nu, eu văd că aţi spus următorul lucru, întrebat fiind de Emil Boc astăzi...

Corneliu Vadim Tudor: Şi daţi din clasici. Să daţi drepturi de autor.

Răzvan Dumitrescu: Aveţi drepturi de autor pe declaraţia asta. "Da, eu am mereu discuţii cu Emil Boc. Şi în somn am discuţii cu Emil Boc".

Corneliu Vadim Tudor: Da, îl visez noaptea. Dar l-am visat şi am căzut din pat.

Răzvan Dumitrescu: "Am avut discuţii şi, râdem noi de el că e mai mic de statură şi vorbeşte fără pauză de respiraţie, dar are o logică foarte bună. Este un bun orator şi vorbeşte o engleză impecabilă. Eu efectiv îl simpatizez pe Emil Boc". Este prima oară când îl lăudaţi în termenii ăştia.

Corneliu Vadim Tudor: Păi dar l-am pupat pe chelie şi l-am lăudat şi la Cotroceni şi unde l-am prins. Păi dom'ne, cum să nu ocrotesc eu o fiinţă mai mică? Ştii cu ce carte a debutat Eugen Ionescu? Elegii pentru fiinţe mici. Aşa se chema. Boc este mignon şi îl simpatizez.

Răzvan Dumitrescu: Păi altădată se spunea că e Boc care face poc şi acum îl lăudaţi.

Corneliu Vadim Tudor: Dom'ne, eu sunt scriitor, sunt pamfletar. Luaţi pamfletele lui Jonathan Swift, luaţi pamfletele lui Voltaire, maeştrii noştri. Noi suntem mult mai mici, bineînţeles.

Răzvan Dumitrescu: În somn Boc negociază bine?

Corneliu Vadim Tudor: Eu zic aşa. El a avut o reprezentare corectă a situaţiei. Avea un deficit mi se pare, în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor şi avea nevoie de un secretar acolo. Avea nevoie probabil şi de preşedinţia Comisiei Economice din Senat şi a făcut o evaluare rapidă şi a zis da, este în regulă. Cu cine s-o fi consultat el ulterior, asta nu mă mai priveşte. Dar le-am demonstrat celor care nu ştiu să respecte un acord scris, că de fapt ei asta voiau, să nu fiu eu vicepreşedintele Senatului, nu să aibă PC funcţia în continuare. Domnule, aţi titrat bine acolo şi văd că se plimbă pe banda aia de jos din două în două minute ce am spus eu astăzi pe holurile Senatului, alianţa asta extra... între PSD şi partidul care i-a trădat de două ori şi o să îi mai trădeze de câte ori are ocazia, asta alianţă extra... nu acordul meu conjunctural cu PD-L. Este dictată de masoneria rusă, suprafaţa lor de contact este Eugen Ovidiu Chirovici, om adus în diverse funcţii de Adrian Năstase de la PSD şi pe urmă luat ca secretar de stat, sau ce funcţie a avut, la PC.

Răzvan Dumitrescu: Există probe în sensul ăsta?

Corneliu Vadim Tudor: Păi cine l-a pus pe el în funcţie la vila Dante, domnule? Păi l-a pus... e unul care e secretarul Marii Loje Naţionale Masonice a Rusiei.

Răzvan Dumitrescu: Ce legătură au cei doi care nu apar în protocoalele astea din Senatul României?

Corneliu Vadim Tudor: Care cei doi?

Răzvan Dumitrescu: Păi aţi spus de Chirovici, pe de o parte, şi de... pe de altă parte. Ce legătură au ei cu negocierile politice din Senatul României?

Corneliu Vadim Tudor: Pentru că era imposibil ca ăştia să mai facă o alianţă. Şi uite că au făcut-o.

Răzvan Dumitrescu: Dumneavoastră spuneţi aşa: au trădat tot timpul. O dată, de două ori, vor mai trăda. V-au tras clapa cu protocolul ăsta şi totuşi sunt...

Corneliu Vadim Tudor: Mie mi-au tras clapa?

Răzvan Dumitrescu: Păi nu au încercat?

Corneliu Vadim Tudor: Mi se pare că au luat un parbriz, un ştergător de parbrize peste ochi de îi ţiuie lui Felix motanul urechile şi acum, săracul de ei. Dar eu iubesc şi pisoii, şi pisicile să ştiţi că le iubesc. O să îi dau şi lui un os de peşte să roadă. Mă faci să şi râd.

Răzvan Dumitrescu: Domnule senator, dincolo de glumă şi de pamflet, veţi fi vicepreşedinte al Senatului alături de un preşedinte de la PC. Vă veţi saluta?

Corneliu Vadim Tudor: Eu mă salut cu toată lumea, să ştii.

Răzvan Dumitrescu: Şi după episodul ăsta?

Corneliu Vadim Tudor: M-am salutat şi cu Gelu Voican Voiculescu care l-a împuşcat pe Ceauşescu. L-am primit la mine în birou, e un om pregătit, e un om cultivat. Vorba ideilor... fundamentate de... una e una, alta e alta.

Răzvan Dumitrescu: Din curiozitate, apropo de faptul că îl visaţi în somn pe Emil Boc,
l-aţi visat şi pe Traian Băsescu în somn că discutaţi cu el?

Corneliu Vadim Tudor: Da.

Răzvan Dumitrescu: Şi ce discutaţi în somn cu Traian Băsescu?

Corneliu Vadim Tudor: Mi-a zis: Vadime, pregăteşte-te de schimbul paşnic de putere. Trebuie făcut un transfer la Palatul Cotroceni foarte curând".

Răzvan Dumitrescu: Asta în somn v-a spus. Cu siguranţă că în realitate nu v-a spus. Preşedintele Traian Băsescu a dat un comunicat astăzi: "Preşedintele României, Traian Băsescu, face un apel la partidele politice să nu încerce să îl implice pe şeful statului în campania electorală prematură, care se conturează în aceste zile. Pentru a pune capăt acţiunii de intoxicare a populaţiei lansată astăzi, 02 septembrie a.c., de membri ai unor partide politice, preşedintele României precizează că nu au existat niciun fel de contacte între domnia sa şi vreun lider politic sau vreun partid politic, inclusiv PD-L, pe tema alocării de funcţii în Senatul României".

Corneliu Vadim Tudor: Corect.

Răzvan Dumitrescu: Problema este că se spunea despre PD-L că e partidul care nu face nimic fără acordul preşedintelui Traian Băsescu. Acum de ce am crede noi altfel?

Corneliu Vadim Tudor: Păi nu avea cum, nu avea timpul fizic şi posibilităţile.

Răzvan Dumitrescu: Există şi telefoane, domnule senator.

Corneliu Vadim Tudor: S-a inventat telefonul?

Răzvan Dumitrescu: Cu siguranţă.

Corneliu Vadim Tudor: Dar ştii când? 1876, englezul Graham Bell.

Răzvan Dumitrescu: Cu siguranţă că există telefoane.

Corneliu Vadim Tudor: Nu, nu a fost. Băsescu nu e implicat aici. Însă, am auzit, eu nu am văzut, mi-a zis domnul Lucian Bolcaş, că a fost o persoană de sex feminin, nu am să îi dau numele, tot la dumneavoastră pe post, că eu m-am gudurat, m-am milogit de Traian Băsescu. Vulpea când nu ajunge la struguri spune că sunt acri. Persoana aia eu am dat-o afară din partid că a fraudat Parlamentul cu peste 100 de mii de euro. Dumneavoastră aveţi emisiuni împotriva corupţiei, domnul Răzvan Dumitrescu. Păi spuneţi-mi mie, eu sunt culpabil că dau afară din partid un om care fură Parlamentul, dom'ne? Să mai facă şi alt lider politic ce fac eu, cu orice risc. Cu riscul de a se duce vizavi şi de a-mi sparge geamurile cu pietre. Eu îi dau afară dacă îi prind.

Răzvan Dumitrescu: Câţi deputaţi aţi avut când aţi intrat în Parlament şi câţi mai aveţi?

Corneliu Vadim Tudor: Mii.

Răzvan Dumitrescu: Aţi avut peste 60 şi aveţi 24 în prezent.

Corneliu Vadim Tudor: Păi dar nu contează. Mai puţini şi mai mult.

Răzvan Dumitrescu: De ce au plecat?

Corneliu Vadim Tudor: Dacă sunt lichele, domnule? Pe dumneavoastră nu v-a trădat nimeni în viaţă, domnule? Dar am zis-o la conferinţa de presă, o repet acum. Cine mă trădează pe mine, îl trădează pe ta-su, dom'ne. Dumneata ai auzit vreodată de Buruiană şi de alţii pe care i-am dat afară sau au dezertat, numai datorită mie, că i-am băgat în Parlament? Aşa se întâmplă, stai uneori cu un om în casă căsătorit şi întoarce o faţă hidoasă către tine, după 25 de ani. Nu e nicio problemă.

Răzvan Dumitrescu: O să revin cu întrebarea. Sunt mai mulţi cei care au plecat decât cei care au rămas.

Corneliu Vadim Tudor: Nu e aşa.

Răzvan Dumitrescu: Păi v-aţi înşelat de mai multe ori decât... nu? Ca procent, la oameni.

Corneliu Vadim Tudor: Materialul uman în politica românească e prost, domnule. Asta e realitatea. Nu mai e generaţia lui Nicolae Iorga, Delavrancea, pe urmă Octavian Goga, oameni care au făcut ceva pentru Ţara Românească şi pentru România Mare. Iată, acum sunt cârnăţari, berari, or să vină şi manelişti. Eu am zis-o la o conferinţă de presă, şi a luat Octavian Andronic şi şi-a dat titlul în ziarul de azi al unui editorial. Îi mulţumesc. Dacă trăia caiac-canoe ăla, cum îl cheamă, săracul, nu era orice om, era campion balcanic de box, dacă trăia credeţi că nu îl vota pe sistemul de vot uninominal când mii şi mii de oameni au participat la înmormântarea lui? Ăsta va fi viitorul clasei politice şi va fi şi viitorul Parlament, cu acest sistem de vot aberant.

Răzvan Dumitrescu: După episodul de azi noi l-am sunat pe Cătălin Avramescu, cel care voia să candideze. Mi-a zis că nu mai candidează.

Corneliu Vadim Tudor: Din cauza cui?

Răzvan Dumitrescu: Din cauza episodului de la Senat. „Nu mai candidez. Punct. Fără comentarii".

Corneliu Vadim Tudor: Cine e Avramescu ăsta? Domnule, s-a umplut ţara de Cătălini, dom'ne. Cătălin Predoiu, mai era unul, Cătălin Diaconescu, prefectul PNL, că zic ăia că PD-L nu are oameni. Bine că are PNL oameni. Tot felul de neica nimeni, aduşi de la ţărănişti, Dorin Marian de la PNŢCD devine şeful Cancelariei primului ministru.

Răzvan Dumitrescu: Domnul Avramescu şi cu Voinescu...

Corneliu Vadim Tudor: Cine e, dom'ne, Avramescu?

Răzvan Dumitrescu: I se spune deontolog.

Corneliu Vadim Tudor: Ăsta e deontolog? Ce a scris?

Răzvan Dumitrescu: Ştiţi foarte bine despre ce e vorba, consilier la Cotroceni, care trebuia să candideze şi candida şi s-a făcut anunţul.

Corneliu Vadim Tudor: O dată nu a candidat din cauza lui Mitică Dragomir. Acum nu candidează din cauza mea. Ăsta e un închipuit.

Răzvan Dumitrescu: Lămuriţi-ne, dacă un consilier de-al preşedintelui anunţă clar că nu mai candidează...

Corneliu Vadim Tudor: Am tot respectul faţă de Băsescu, mai ales pentru ce a făcut ieri vizavi de interesul naţional. Dar el nu are consilieri, l-au părăsit vreo 10 consilieri şi a ajuns acum la acest neica nimeni. Ăsta nu s-a născut. Nici părinţii lui nu au auzit că s-a născut unul Cătălin Avramescu.

Răzvan Dumitrescu: Ăsta e pamflet sau e lucru serios?

Corneliu Vadim Tudor: Haide, dom'ne, nu dau doi muci, pardon de expresie, pe ăsta. Cine-s ăştia să ridice nasul la mine? Ce au făcut în viaţa lor, dom'ne? Adică el nu candidează din cauza mea? Şi eu acum ce trebuia să fac? Să mă aşez pe bordură în faţa Casei Scânteii şi să plâng în hohote? Cătăline, că dacă nu mureai, poate mai trăiai. Du-te dom'ne, să mai rămână câţi am botezat eu, dar se pare că el nu prea e botezat, dacă ştii ce vreau să spun.

Răzvan Dumitrescu: Nu are nicio legătură aia cu ailaltă, ca să spun aşa. Revenim la politica asta despre care aţi spus că e într-un fel, apropo de oameni.

Corneliu Vadim Tudor: Nu, dar ai vorbit de unul, Cătălin Avramescu. Nu am auzit de subiectul ăsta, cum se supără ca văcarul pe sat. Repet, cine e ăsta, dom'ne, ce a făcut în ţara asta, domnule? Eu măcar am creat un partid, am creat trei publicaţii. Dau mâncare la bătrâni de 16 ani. Hrănesc mii şi mii de câini. Ajut copii orfani. Îmi pun viaţa în slujba acestei ţări. Uite. Am redescoperit în România Mare scrisoarea mitropolitului Ardealului, regretatul meu amic Antonie Plămădeală către mine, îmi mulţumea în 1992 că i-am dat o mare sumă de bani, sunt ctitor modern al bisericii Mănăstirii lui Constantin Brâncoveanu. Am ajutat zeci şi zeci de biserici. Ăştia ce au făcut, domnule? Decât întreţin vrajba în societatea românească. Ia să se mai termine cu deontologii ăştia.

Răzvan Dumitrescu: Să revenim.

Corneliu Vadim Tudor: Păi nu mă mai provoca, dom'ne, că sunt iute la mânie.

Răzvan Dumitrescu: Foarte bine, fiţi iute la mânie, explicaţi-ne dacă e o negociere corectă să daţi trei funcţii ca să obţineţi una singură.

Corneliu Vadim Tudor: Am auzit şi prostia asta de la Sabin Cuţitaş, sau nu ştiu cum îl cheamă pe ăsta, care a zis că distrug partidul. Vorbea prietenul lui Tătar de la Constanţa... că distrug partidul.

Răzvan Dumitrescu: Dar a fost la dumneavoastră domnul...

Corneliu Vadim Tudor: A fost şi a plecat. Dom'ne, au sărit de la 10 mii de metri din avion fără paraşută. Nu îi bagă PC 1500 de ani în Parlament. Ei vor vedea că PRM va intra în viitorul Parlament pentru că are un mesaj de spus, foarte important, dar rugaţi-l pe patronul postului dumneavoastră de televiziune, domnul Sorin Ovidiu Vântu, pe care eu îl simpatizez, pentru că a făcut un trust de presă important, să dea sondajele corecte, dom'ne, şi să nu se mai fure. Să nu mai fie două milioane o sută de mii de buletine nule cum au fost la alegerile locale. De ce nu faceţi o emisiune, domnule Răzvan Dumitrescu, şi veţi...?

Răzvan Dumitrescu: Dar cine v-a furat, domnule senator?

Corneliu Vadim Tudor: Cine a anulat buletinele, dom'ne?

Răzvan Dumitrescu: Cine v-a furat?

Corneliu Vadim Tudor: Echipele specializate.

Răzvan Dumitrescu: Cine sunt alea? Ale cui sunt?

Corneliu Vadim Tudor: Echipele mai tuturor partidelor.

Răzvan Dumitrescu: Pentru că am aici o frază a dumneavoastră.

Vladimir Tismăneanu: Ce, PSD nu a furat? Nu mi-a furat alegerile prezidenţiale în decembrie 2000? Altfel arăta ţara, dom'ne, dacă erau rezultatele corecte, făceam ordine în patru ani, domnule, lăsaţi portofelul lângă statuia lui Lenin, nu îl mai găseai pe Lenin, că îl furau bandiţii, dar portofelul îl găseai.

Răzvan Dumitrescu: Cum arăta ţara, domnule?

Corneliu Vadim Tudor: Arăta mai bine. Mai puţină corupţie, domnule. Râdem noi râdem, dar purceaua e moartă în coteţ pentru că se fură îngrozitor. Se fură ochii mortului în spitale, domnule. Un nebun a furat ochii mortului de la o morgă, zicea el că îşi face transplant. Unde s-a mai pomenit aşa ceva? S-au furat băncile, s-a furat oţelul, s-a furat aluminiul, s-a furat petrolul. Anunţă Petrom-ul la voi, Petrom a ieftinit benzina cu doi bani. Dom'ne, de ce nu o juca Dinu Patriciu în punguţa cu doi bani, domnule? Eventual în regia lui Florin Călinescu, tot dintre ei, la PNL. Cum dom'ne, adică a furat miliarde de euro şi acum ni-i dă cu ţârâita, doi bani?

Răzvan Dumitrescu: Chiar dumneavoastră aţi spus Petrom, nu confundaţi. Aia e Rompetrol a lui Dinu Patriciu. E altceva.

Corneliu Vadim Tudor: Zic aşa. Şi el este un gangster al petrolului, ştiu de Rompetrol. Ce, eu nu ştiu cum l-a iertat Guvernul Năstase de peste 600 de milioane de dolari?

Răzvan Dumitrescu: E o altă declaraţie astăzi foarte importantă a dumneavoastră apropo de furtul de la alegeri. Aveţi o declaraţie şi vă propun să o analizăm împreună logic. „Singura noastră grijă...

Corneliu Vadim Tudor: Pot să îmi chem un avocat?

Răzvan Dumitrescu: Nu. Am încredere în logica dumneavoastră.

Corneliu Vadim Tudor: Păi să văd dacă citezi exact.

Răzvan Dumitrescu: Păi eu vă citesc declaraţia. Dacă nu e a dumneavoastră îmi spuneţi şi mă opresc. „Singura noastră grijă e să nu mai fim furaţi la alegeri. La ultimele alegeri au fost aproape două milioane de buletine nule."

Corneliu Vadim Tudor: Nu, două milioane o sută de mii am zis. Nu aproape.

Răzvan Dumitrescu: „Dintre care cele mai multe de la PRM. Atâta vrem, să se neutralizeze maşinăria de fraude, să se dea sondajele corecte şi veţi vedea cum voi intra cu fruntea sus pentru a cincea oară în Parlament".

Corneliu Vadim Tudor: Da. Corect. Ce vi se pare anormal?

Răzvan Dumitrescu: Eu vreau să vă întreb. Dacă aţi negociat sau aţi discutat ca să nu mai fiţi furaţi înseamnă că cei cu care aţi discutat astăzi furau?

Corneliu Vadim Tudor: Nu. E o exagerare. Dar mă deranjează poza aia, dom'ne. Ce să caut eu lângă ăla? Nu vedeţi că e o diferenţă de culoare, dom'ne? Ăla e foarte bronzat, că are bani să se ducă în tot felul de insule exotice şi eu sunt vai de capul meu, un amărăştean, dom'ne. De ce daţi poza aia acolo?

Răzvan Dumitrescu: E colegul dumneavoastră de Senat.

Corneliu Vadim Tudor: Nu, nu mai e în Senat.

Răzvan Dumitrescu: Nu mai e în Senat. Dar a fost coleg cu dumneavoastră în Senat.

Corneliu Vadim Tudor: Nu, l-au luat hingherii, Felix motanul a fost luat de hingheri.

Răzvan Dumitrescu: Aţi semnat un protocol pe care ei l-au denunţat cum l-au denunţat, o să discutăm şi cum e posibil...

Corneliu Vadim Tudor: Denunţ calomnios se numeşte în justiţie.

Răzvan Dumitrescu: Cât de mult vă pricepeţi la oameni din moment ce v-au plecat mai mult de jumătate din cei de la Camera Deputaţilor...?

Corneliu Vadim Tudor: Dar cât de mult s-a priceput Iisus Hristos, domnule, pe care l-a trădat Iuda şi pe care l-a trădat şi Petru? Aşa sunt creştinii, domnule, întindem mâna şi credem că toţi sunt ca noi.

Răzvan Dumitrescu: Iisus e fiul lui Dumnezeu, noi trăim pe pământ.

Corneliu Vadim Tudor: Eu cred că toţi sunt ca mine, cinstiţi, dom'ne. Ce sunt eu de vină că sunt fiare de pradă? Ăştia sunt, în marea majoritate. Dar rolul meu poate e să scap societatea românească de lichele. Şi am scăpat-o de câteva lichele.

Răzvan Dumitrescu: Ştiu asta din 1990, pentru că sunt din 1990 ziarist, am experienţa că vă am în faţă, om cu foarte mare experienţă în politică. E clar. Nu ajungeaţi dumneavoastră vicepreşedinte al Senatului şi nu aveaţi locul doi la prezidenţiale, poate chiar şi altfel, dacă nu aţi fi avut experienţă. Dar cum aţi putut să vă lăsaţi păcălit de cel pe care îl vedeţi în poză acolo, ştiind şi povestindu-ne nouă...

Corneliu Vadim Tudor: Păi până la urmă el e cel păcălit. Păi ce a obţinut, dom'ne?

Răzvan Dumitrescu: A obţinut totuşi vicepreşedinte al Senatului.

Corneliu Vadim Tudor: Păi era funcţia lor negociată cu PSD. Aşa este.

Răzvan Dumitrescu: Au obţinut-o. Deci ei nu au pierdut, dumneavoastră aţi pierdut.

Corneliu Vadim Tudor: Nu au obţinut visul vieţii lor, să mă scoată pe mine din conducerea Senatului.

Răzvan Dumitrescu: De ce ar fi ăsta visul lor?

Corneliu Vadim Tudor: Ştiţi de ce era ăsta visul vieţii lor? La sesiunea extraordinară din finalul lunii august noi am discutat în Senat şi cele două dosare penale ale secretarului general al PC, apropo de corupţie. Repet, până va pricepe toată lumea. Dacă tot vorbim de corupţia reală, nu de cai verzi pe pereţi, domnul Codruţ Şereş era acuzat în cele două referate ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie: "Complicitate la subminarea economiei naţionale, complicitate la infracţiunea de spionaj, favorizarea unei grupări infracţionale externe", trei acuzaţii foarte grave. Eu am vorbit de două ori la microfon pentru ambele dosare. Domnilor şi doamnelor senatori, vă conjur, votaţi în conformitate cu raportul de ţară al Comisiei Europene.

Răzvan Dumitrescu: Şi s-a votat.

Corneliu Vadim Tudor: Şi s-a votat. Am fost cel mai acerb critic al acestui gen de infracţiuni economice şi se băteau pe 8% din Petrom. Ştiţi cât înseamnă 8%? Miliarde de euro însemnau, da? Şi nu mi s-a iertat. Nu mi s-a iertat nici că nu am fost lăsat...

Răzvan Dumitrescu: Înţeleg că se întâmplă următoarea schemă: nu vi s-a iertat din cauza votului, dar au votat peste 83 de oameni pentru.

Corneliu Vadim Tudor: A fost o răzbunare.

Răzvan Dumitrescu: Înseamnă că toţi vor păţi ce aţi păţit dumneavoastră? Majoritatea senatorilor au votat.

Corneliu Vadim Tudor: Nu. Staţi puţin. Eu totuşi sunt şef de partid, cuvântul meu a avut o mare greutate acolo, cuvântul meu a avut greutate şi în convocarea sesiunii extraordinare, pentru că unii nu doreau. Şi eu l-am sunat pe Văcăroiu şi i-am zis: dragă Nicule, ai văzut raportul de ţară al Comisiei Europene, îşi poate permite ţara în acest an atât de dificil să repete experienţa nefastă din Camera Deputaţilor? A mai zis el ceva şi până la urmă s-a lăsat convins. Repet, cuvântul meu a avut o mare greutate. Dar mai e un motiv de răzbunare. Domnul Dan Voiculescu acolo de faţă, şi-a pus în capul acela frumos, ca un actor african, de telenovele, să înghită PRM. Şi i-am zis, dom'ne, ai mai înghiţit mulţi elefanţi ca noi, domne, voi sunteţi un purice şi mă înghiţiţi pe mine, dom'ne? Nu i-a ieşit nicio pasienţă cu mine. Mi-a propus acum doi ani, a venit la mine în birou, l-a şi filmat presa la ieşire, să fiu candidatul lor şi al PSD la preşedinţia României, fiind singurul capabil să îl detroneze sau să îl învingă pe Traian Băsescu. Şi am refuzat şi asta. Ce să fac eu dacă nu a avut niciodată cheiţă potrivită la sufletul meu, că nu îmi place genul ăsta de securişti. Securitatea nu a fost periculoasă atunci, a făcut rău şi atunci, dar era corupţie mică atunci, o sticlă de whisky şi un cartuş de ţigări. Acum în toate marile afaceri frauduloase şi transnaţionale e câte un mare securist acolo, în frunte cu Dan Voiculescu. Ia să ne mai lase în pace ăştia, dom'ne, că au cocoşat ţara asta.

Răzvan Dumitrescu: Nu vă place Dan Voiculescu, e clar.

Corneliu Vadim Tudor: Nu îmi plac jigodiile, domnule. Nu pronunţ nume, dumneata ai dat nume. Mie nu îmi plac jigodiile. Eu sunt băiat de muncitor, am crescut pe Rahova. Noi când eram mici ne băteam acolo la sânge, că aşa e mahalaua. Şi am învăţat un fair play elementar, nu muşc, nu scuip, nu sunt pârâcios.

Răzvan Dumitrescu: Ieri eraţi foarte supărat...

Corneliu Vadim Tudor: Nu prigonesc văduva, nu iau banul din mâna orfanului şi atunci...

Răzvan Dumitrescu: Eraţi foarte supărat ieri la Senat. Aţi avut într-o reacţie...

Corneliu Vadim Tudor: Aşa era forma mea de a mă preface. Jucam teatru.

Răzvan Dumitrescu: Eraţi atât de supărat, încât aţi spus ceea ce veţi vedea că aţi spus acum, ieri, despre ei la Senat.

Corneliu Vadim Tudor: Da, că sunt nişte imbecili, îţi spun pe viu, nu trebuie să mai dai pelicula.

Răzvan Dumitrescu: Ieri aţi spus asta, astăzi cum mai sunt?

Corneliu Vadim Tudor: Tot imbecili sunt.

Răzvan Dumitrescu: Vă menţineţi afirmaţia asta?

Corneliu Vadim Tudor: Dar au făcut progrese. Sunt din ce în ce mai imbecili.

Răzvan Dumitrescu: Cuvintele astea şi epitetele astea...

Corneliu Vadim Tudor: Sunt pamfletar, e dreptul meu.

Răzvan Dumitrescu: E dreptul dumneavoastră. Noi, o să vedeţi că nu întâmplător v-am întrebat de... haideţi să spunem asta, cu oamenii care pleacă de la dumneavoastră şi se duc exact la PC.

Corneliu Vadim Tudor: Dar nu i-am atacat pe toţi.

Răzvan Dumitrescu: Când aţi negociat cu PC o fuziune şi de ce?

Corneliu Vadim Tudor: În România Mare de astăzi pe pagina întâi am publicat, în continuare în interior, parlamentar sau boschetar? Eu o notă a unui serviciu secret. Fost ofiţer dintr-un serviciu secret. E un plan bine pus la punct. Numai două fraze, ca să pricepeţi ce se întâmplă.

Răzvan Dumitrescu: O astfel de notă ajunge la dumneavoastră şi nu la serviciul respectiv? E normal, e legal sau e penal?

Corneliu Vadim Tudor: Serviciile îmi sunt mie subordonate indirect.

Răzvan Dumitrescu: Păi e penal pentru ei.

Corneliu Vadim Tudor: Nu e penal. Păi în situaţia în care sunt plătiţi să nu mai facă nimic, lucrează şi ei pentru interesul naţional.

Răzvan Dumitrescu: Astfel de documente au o traiectorie instituţională foarte clară precizată de...

Corneliu Vadim Tudor: Să mă ancheteze pe mine şi îi anchetez şi eu după aia.

Răzvan Dumitrescu: Sunteţi parte din instituţia aia?

Corneliu Vadim Tudor: Dumneata nu uita că eu sunt membru în Comisia militară a Senatului.

Răzvan Dumitrescu: De acord.

Corneliu Vadim Tudor: Şi îi chem la audieri. De ce au distrus serviciile secrete de apărare ale acestei ţări? A ajuns România iarmaroc al spionilor. Toţi vagabonzii, de la Mosad, de la CIA, de la FSB, fost KGB. De la alte servicii, de unguri nu mai vorbesc, îşi bat joc de ţara asta, dom'ne. Cum crezi dumneata că un lider ca mine poate fi redus la tăcere? Cine crede că electoratul naţionalist al României ajunge la 3%, dom'ne? Minciuni? Sorine, dragă Vântule, ascultă-mă, dă sondajele corecte şi veţi avea plăcute surprize.

Răzvan Dumitrescu: Dacă aveţi treabă cu domnul Vântu, aveţi probabil numărul dânsului de telefon, de la om mare la om mare îl puteţi suna, nu am eu treabă cu dânsul în această emisiune.

Corneliu Vadim Tudor: El e puţin mai mititel, el va creşte dacă mă ascultă şi dacă va mânca untură de peşte.

Răzvan Dumitrescu: Am o rugăminte. Când mai ţineţi revista în mână, să aveţi grijă, că pe verso e o femeie mai mult goală şi e indecent să o vadă copiii şi telespectatorii la ora asta.

Corneliu Vadim Tudor: E Alina Mungiu Pippidi, vrei să ţi-o arăt?

Răzvan Dumitrescu: Nu e vorba de dânsa, lăsaţi că...

Corneliu Vadim Tudor: Dar mă laşi să citesc o frază?

Răzvan Dumitrescu: Vă rog să citiţi o frază, după care să explicaţi...

Corneliu Vadim Tudor: „Surse din PC confirmate de surse din PSD ne-au precizat că actualii emigraţi din PRM către PC fac parte dintr-un plan bine pus la punct de către PSD", împreună cu PNL, iată şi atacurile lui Haşotti de azi. Băi frate, parcă îi intrase mortul în casă lui Haşotti, aşa supărat era. "Care are în vedere acest plan, distrugerea PRM ca partid. Cei mai interesaţi de conceperea şi implicarea cu succes a acestui plan au fost Ion Iliescu, Adrian Năstase, Viorel Hrebenciuc, Călin Popescu Tăriceanu, Dinu Patriciu, Bogdan Olteanu, Dan Voiculescu" şi aşa mai departe.

Răzvan Dumitrescu: Luăm o scurtă pauză şi ne întoarcem la nota asta interesantă. O să vedem notele astea în ce sertare ar trebui să se afle. Rămâneţi cu noi că revenim imediat în direct. Ne-am întors în direct la "Realitatea zilei", invitat preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor. E vorba de mult comentatul acord prin care preşedintele PRM rămâne vicepreşedinte al Senatului, cedând trei funcţii PD-L. Dar dincolo de toate astea, ne spuneaţi înainte de pauză, sau ne-aţi înşirat o listă de nume, conspiratori care vă vor răul, vor să vă desfiinţeze, vor să distrugă partidul, era pe listă Ion Iliescu, Bogdan Olteanu...

Corneliu Vadim Tudor: Nu trage tuşa asta prea groasă, că nu am zis aşa. Nu sunt conspiratori, sunt oameni ingraţi, pentru că în momente dificile eu l-am ajutat pe Ion Iliescu, iar pe Bogdan Olteanu noi l-am făcut preşedintele Camerei, atunci era bună cooperarea cu PNL, acum nu e bună colaborarea noastră cu PD-L.

Răzvan Dumitrescu: Având în vedere că e vorba de atât de mulţi despre care spuneţi că vor desfiinţarea PRM...

Corneliu Vadim Tudor: Dom'ne, îi deranjez foarte tare.

Răzvan Dumitrescu: Voiam să vă întreb de ce...

Corneliu Vadim Tudor: Numai o frază voiam să spun. Am zis să fiu mai scurt. Iată motivaţia: „Intenţiile erau mai vechi, dar planul actual a fost conceput şi pus la punct după rezultatele slabe obţinute de PRM la alegerile europarlamentare (pe fondul unei fraude imense) şi a fost reluat cu mai multă forţă după repetarea eşecului la cele locale, moment considerat drept o premisă excelentă de reuşită. Eliminarea PRM de pe scena politică s-a transformat din deziderat al celor două partide într-o necesitate stringentă în perspectiva guvernării comune care se preconizează a se realiza după alegerile din toamnă, deoarece în toţi aceşti ani cât a fost prezent în Parlament PRM s-a dovedit a fi un partid cel puţin incomod din punctul lor de vedere, contracarând o serie de acţiuni politice şi economice benefice grupurilor lor de interese, dar nu şi interesului naţional".

Răzvan Dumitrescu: De ce s-ar fi împiedicat ei de funcţia de vicepreşedinte, având în vedere că au luat deja deputaţi de la dumneavoastră suficient de mulţi. Ce rost mai avea?

Corneliu Vadim Tudor: Şi ce fac cu ei? Să se spele cu ei pe cap, dom'ne. Ce fac ei cu deputaţii ăia?

Răzvan Dumitrescu: Cu funcţia asta ce au rezolvat? Sunt şi ei vicepreşedinţi, sunteţi şi dumneavoastră. Nu au rezolvat nimic.

Corneliu Vadim Tudor: Nu, dom'ne. Ei voiau să mă prezinte ca pe un „looser" permanent. Vadim pierde pe toată linia. Păi în urmă cu două-trei luni, într-o foaie obscură, Cancan, se scria: Vadim va pierde şi preşedinţia Senatului. Ştiau ei, că ăsta era planul lor. Uite că le-am dejucat planul.

Răzvan Dumitrescu: Dar v-a ajutat PD-L la dejucarea...

Corneliu Vadim Tudor: Ne-am ajutat reciproc, nu făceau ei ceva dacă nu era şi în interesul lor.

Răzvan Dumitrescu: Ce a câştigat PD-L de fapt? Că într-o negociere ambele părţi trebuie să câştige ceva.

Corneliu Vadim Tudor: E puţin să câştigi o funcţie de secretar al Senatului, o funcţie de secretar al Camerei şi o funcţie de preşedinte al celei mai importante comisii din Senat, care e Comisia economică?

Răzvan Dumitrescu: Ce fac ei cu ele, domnule senator? Cu funcţiile astea? Noi nu prea ştim, nu ne prea pricepem.

Corneliu Vadim Tudor: Ce face orice partid cu asemenea funcţii? Ce înseamnă democraţia parlamentară? Sunt nişte mecanisme aici, importante, sigur că da. Uitaţi-vă, comisia de privatizare, e Gheorghe Funar, invitatul dumneavoastră până acum o jumătate de oră, da? Păi datorită lui Gheorghe Funar, dar la inspiraţia şi sub supravegherea mea, noi am trecut prin Senat, ce-i drept, prin aprobare tacită, pentru că nu au venit senatorii la vot, anularea legii de privatizare a Petrom. Acum vorbesc toţi de explozia preţurilor, de necesitatea ţinerii sub control măcar la preţul carburanţilor, care e senzorul cel mai sensibil, că de aici explodează toate celelalte, şi urmează traseul unui Parlament bicameral în Camera Deputaţilor. Să îi văd dacă votează anularea legii de privatizare Petrom, care a fost un jaf banditesc, fără precedent în Europa, domnule. De ce nu faceţi emisiuni pe temele astea, să priceapă...

Răzvan Dumitrescu: Nu vă uitaţi întotdeauna la „Realitatea zilei", la preţul petrolului, la toate treburile astea? Noi am făcut. Am avut noi emisiuni, întotdeauna partea a doua e de regulă socială, acum facem o excepţie.

Corneliu Vadim Tudor: De ce nu cereţi oficial sau în măsura în care puteţi adresa documente oficiale, cereri oficiale, dar o să facem noi în Parlament, la serviciile secrete, cum au monitorizat pe Stamen Stancev, de pildă, cu Codruţ Şereş, au monitorizat şi pe ăia care au luat comisioane de sute de milioane de euro de la vânzarea Petrom, de ce nu dă SRI?

Răzvan Dumitrescu: Păi întrebaţi-i dumneavoastră, că aveţi mecanisme.

Corneliu Vadim Tudor: Întreb acum public pe George Cristian Maior, dragă George, mai tinere prietene, îl ştiu de când era la pantaloni scurţi, tatăl tău a fost un mare patriot şi e în continuare, e pensionar, profesorul de istorie Liviu Maior, care a fost ministrul învăţământului şi colegul meu de Senat, dom'ne, nu se poate, tu să ştii ce fac ăştia, că au nenorocit România şi să nu faci publice documentele astea?

Răzvan Dumitrescu: Vă dau o veste proastă, şi vă dau nu numai dumneavoastră, dar şi telespectatorilor o veste foarte proastă, tocmai aţi pierdut un canal prin care puteaţi să supravegheaţi preşedinţia Comisiei economice, pentru că aţi dat-o PD-L-ului.

Corneliu Vadim Tudor: Nu, dar avem preşedinţia Comisiei de Privatizare.

Răzvan Dumitrescu: Apropo, am făcut un calcul şi m-am gândit că poate PD-L ţinteşte să aibă un volum mai important în Birourile Permanente. Din moment...

Corneliu Vadim Tudor: În ce sens?

Răzvan Dumitrescu: În sensul de voturi în Birourile Permanente.

Corneliu Vadim Tudor: Da, e avantajul lor. Asta e negocierea. Nu e o balanţă perfectă. Sigur că da. Dar ceea ce am vrut noi să obţinem, am obţinut.

Răzvan Dumitrescu: Întărind şi PD-L-ul.

Corneliu Vadim Tudor: Noi am fost câştigătorii acestei zile şi de-aia e turbarea asta. E o panică şi o golănime ce nu s-a mai pomenit, dom'ne. Dar mai potoliţi-vă, măi frate. Sau vreţi să mă lichidaţi? Dar cu cianură nu aş încerca, domnilor.

Răzvan Dumitrescu: În Senat cianură? Nu cred. Mai e foarte puţin până la alegeri. Dacă ar fi să îi credem, ar fi prin noiembrie, 30 noiembrie.

Corneliu Vadim Tudor: Nu. Au altă problemă. Este o mizerie. Guvernul ăsta româno-maghiar nu e numai penal, e şi antinaţional. De ce strică Ziua naţională a României care e chiar a doua zi? 1 Decembrie, şi nu e orice zi naţională, este jubileul... nu domnule, sunt 90 de ani de la Alba Iulia 1918. Nu va fi sesiune solemnă în Parlament, nu va fi paradă militară, toată lumea o să fie cu ochii pe Realitatea TV...

Răzvan Dumitrescu: Avem prilejul să ne bucurăm de rezultatul alegerilor de 1 Decembrie.

Corneliu Vadim Tudor: Nu, o să iasă o bătaie... dacă nu o să se bată cu toată lumea cu toată lumea, or să fie o mie de aşezări Ştefăneşti. Cum a fost la Ştefăneşti aşa o să fie în toată ţara.

Răzvan Dumitrescu: Interlopii de azi se bat mai bine şi mai convingător decât americanii... Corneliu Vadim Tudor: Dar dacă ungurii i-au convins, dom'ne, să arunce în aer sărbătoarea naţională de 1 Decembrie? Dacă e mâna Budapestei aici?

Răzvan Dumitrescu: Revenim la scenarii mult mai plauzibile. PD-L e puţin...

Corneliu Vadim Tudor: Nu e scenariu, au stricat ziua naţională. Nu ţi-e clar? Sau trebuie după aia să fluierăm a pagubă?

Răzvan Dumitrescu: În Parlament. Parlamentul are un cuvânt de spus pe legea alegerilor.

Corneliu Vadim Tudor: Am vorbit cu Cristian David în două rânduri, zilele astea, convinge-l pe Tăriceanu să mute de ziua naţională, ideal ar fi să o amâne cu şapte zile, nu să o devanseze. Am vorbit cu Ion Iliescu la telefon vineri. Nu îi port ranchiună. Şi i-am spus: domnule preşedinte, aţi fost preşedinte 11 ani, aproape 12. La fiecare jubileu, la 75 de ani, 80, 85, s-a făcut sesiune solemnă în Parlament. De regulă pe 30. Păi ce sesiune facem noi pe 30?

Răzvan Dumitrescu: Nu ştiu. Atunci vreau să vă întreb...

Corneliu Vadim Tudor: M-ai ambiţionat. E imoral să se facă alegeri cu 24 de ore înaintea zilei naţionale, domnule.

Răzvan Dumitrescu: Există în Parlament printre partidele care susţin, cel puţin în declaraţii, votul uninominal, partide care de fapt nu îl susţin şi îşi doresc ca demersul PRM să reuşească în instanţă, că dumneavoastră aţi contestat.

Corneliu Vadim Tudor: Toate partidele. S-a spus o altă greşeală aici, de către antevorbitorii mei, că am contestat la Curtea de Apel în contencios. Încă nu am făcut-o. Mâine depunem. Procedura legală e să sesizezi Guvernul. Au trecut 30 de zile, nu ne-au dat niciun răspuns şi mâine voi face această adresă şi cu argumente care provin şi de la alte partide, de la colegii care sunt trasate fraudulos.

Răzvan Dumitrescu: Credeţi că după ce veţi face această sesizare în contencios, domnul Emil Boc va plânge sau va râde, sau se va bucura?

Corneliu Vadim Tudor: Domnule, nu facem asta vizavi de reacţia domnului Emil Boc, care e primarul celui mai important oraş din Ardeal...

Răzvan Dumitrescu: Şi preşedintele PD-L.

Corneliu Vadim Tudor: Eu vă spun aşa. O ţară se conduce după legi. Or, Guvernul a dat acea hotărâre, a trasat colegiile în mod ilegal. Nu a ţinut cont de legea care spune că toate astea se fac în funcţie de hotărârea comisiei parlamentare de resort. A călcat în picioare hotărârea comisiei parlamentare. Nu are o evidenţă a populaţiei. Când s-a făcut ultimul recensământ?

Răzvan Dumitrescu: Nu ştiu, cu ani în urmă.

Corneliu Vadim Tudor: Cu mii de ani, pe timpul lui Decebal. Câţi daci erau pe atunci? Deci vreau să spun. S-a făcut în 2002. Cum trasează ei colegiile dacă nu au evidenţa populaţiei cu drept de vot? Trebuie făcut recensământ.

Răzvan Dumitrescu: Ce credeţi, îi serveşte PD-L-ului demersul dumneavoastră sau nu?

Corneliu Vadim Tudor: Eu zic că serveşte brumei de democraţie, că trebuie salvată viaţa pluripartitistă în România.

Răzvan Dumitrescu: Deci astăzi s-a trasat la Senat chestia cu vicepreşedintele, mâine faceţi sesizarea, pentru că se împlineşte termenul, şi spuneţi că serveşte chiar şi lui Emil Boc şi tuturor partidelor.

Corneliu Vadim Tudor: Serveşte tuturor, măi. Mor partidele, dom'ne, dom'ne, intră numai bandiţii, intră numai hoţii, păi fără o sută de mii de euro nu poţi să candidezi. Cine are banii ăştia? Ilie Ilaşcu, care e un martir al acestei ţări, a văzut moartea cu ochii, are banii ăştia, domnule? Nu îi are. Dumneata ai o sută de mii de euro?

Răzvan Dumitrescu: Dar eu nu candidez, domnule senator.

Corneliu Vadim Tudor: Te împrumut eu.

Răzvan Dumitrescu: Aveţi dumneavoastră banii ăştia?

Corneliu Vadim Tudor: Bineînţeles. Dar de unde atâţia bani? Şi vor trebui după aia să îi recupereze, ca după alegerile locale. Au băgat zeci de milioane de euro şi acum fură tot de pe spinarea amărâtului de român.

Răzvan Dumitrescu: Apropo, sunt trei oameni care şi-au anunţat intenţia de a fi prim-miniştri. O să îi vedem aici pe tabloul principal, Mircea Geoană, Călin Popescu Tăriceanu, nu ştiu dacă îi vedem sau nu îi vedem.

Corneliu Vadim Tudor: Puteţi lăsa poza. Acum m-am convins. Mă avantajează.

Răzvan Dumitrescu: Deci Mircea Geoană, Călin Popescu Tăriceanu şi mai este şi al treilea care vrea să fie prim-ministru, domnul Theodor Stolojan. Pe care l-aţi prefera?

Corneliu Vadim Tudor: Pe mareşalul Antonescu.

Răzvan Dumitrescu: Păi nu mai poate, că e în pământ.

Corneliu Vadim Tudor: Dom'ne, el şi mort, e mai valoros ca ei.

Răzvan Dumitrescu: Asta e oferta în viaţă. Tăriceanu, Geoană, Stolojan. Dacă ar fi să facem o ierarhizare a lor, încercaţi să o faceţi, aveţi 19 ani de experienţă în politică.

Corneliu Vadim Tudor: Vreţi să vă spun un adevăr?

Răzvan Dumitrescu: Vă rog.

Corneliu Vadim Tudor: Dintre toţi, cel mai credibil e cel care probabil nu va mai fi, că niciodată nu s-a mai făcut un remix, sau un come back. Nimeni nu a mai venit din funcţia de prim-ministru, după câţiva ani să mai fie încă o dată. Aţi mai văzut vreo reluare? Înainte era. Ionel Brătianu a fost de patru sau de cinci ori.

Răzvan Dumitrescu: Alte vremuri. Vă referiţi la cel din dreapta.

Corneliu Vadim Tudor: Dar România are nevoie de un economist şi singurul economist e Stolojan.

Răzvan Dumitrescu: Deci facem cum facem şi tot de la PD-L e.

Corneliu Vadim Tudor: Nu e de la PD-L. El l-a sprijinit şi pe Iliescu. Păi nu a fost primul-ministru al lui Iliescu?

Răzvan Dumitrescu: Nu contează.

Corneliu Vadim Tudor: Nu era guvernul...

Răzvan Dumitrescu: PRM de ce nu are prim-ministru? Mă aşteptam să îmi spuneţi: cel mai bun e ăla al nostru.

Corneliu Vadim Tudor: Avem şi noi. Cel mai bun ar fi Gheorghe Funar. Absolut. Am face ordine. Pe spatele lui aş fi eu, bineînţeles.

Răzvan Dumitrescu: Deci dumneavoastră spuneţi că dintre cei trei, Stolojan, pentru că a mai fost şi e economist.

Corneliu Vadim Tudor: Nu, Stolojan pentru că e economist. România are nevoie de un economist, cum a fost Văcăroiu. Văcăroiu ar fi foarte bun. De la PSD e cel mai bun.

Răzvan Dumitrescu: E Geoană de la PSD.

Corneliu Vadim Tudor: ... că nu mai ştiu, că e sistem bidon, şi-au schimbat numele de cinci ori, să i se piardă urma. Îi zice PSD, mâine cine ştie cum o să i se zică, PSD - PC. Văcăroiu e cel mai bun. Ar fi fost cel mai bun prim-ministru în această perioadă.

Răzvan Dumitrescu: Emil Boc lăudat de Vadim Tudor, Emil Boc vorbind frumos despre Vadim Tudor.

Corneliu Vadim Tudor: Da. Încă nu suficient de frumos, dar el va învăţa respectul în timp.

Răzvan Dumitrescu: ... spunând că cel mai bun dintre cei trei ar fi Stolojan.

Corneliu Vadim Tudor: Nu, am zis mareşalul Antonescu, ar fi şi Nicolae Văcăroiu, ar fi un economist. Văcăroiu e economist, Stolojan e economist.

Răzvan Dumitrescu: Văcăroiu nu se poate, ştiţi de ce.

Corneliu Vadim Tudor: După Stolojan ar fi Tăriceanu, are arta de a supravieţui. E grec. Are arta bizantină de a supravieţui.

Răzvan Dumitrescu: Şi ultimul e Geoană. De ce pică Geoană mereu pe locul trei?

Corneliu Vadim Tudor: Geoană e mai modest în ecuaţia asta. El ar fi un bun diplomat. Vorbeşte trei limbi străine, se descurcă, are o soacră, Margareta Costea, care îl împinge de la spate, l-a creat din nimic, dar vreau să spun, nu cred că este pentru funcţia de prim-ministru Mircea Geoană.

Răzvan Dumitrescu: Facem cum facem şi ajungem în termeni foarte concreţi la PD-L din orice punct.

Corneliu Vadim Tudor: Mă tragi tu, Răzvane, pe strada Academiei. Tu mă tragi mereu în ograda lor. Dar nu vreau.

Răzvan Dumitrescu: Adică eraţi pe Edgar Quinet, sau cum?

Corneliu Vadim Tudor: Văd că ştii bancul. Nu, nu fac eu curte PD-L-ului, eu îmi văd de ţara mea şi de partidul pe care l-am creat. Însă dacă tot s-au grăbit... dar de ce s-au grăbit, v-aţi pus vreodată întrebarea?

Răzvan Dumitrescu: Spuneţi-ne dumneavoastră.

Corneliu Vadim Tudor: Pentru că s-a decalat scrutinul prezidenţial de scrutinul general parlamentar datorită mie. În 2003 au modificat Constituţia să nu mai fiu eu locomotiva PRM. Atâta panică le-am băgat în oase. Şi au zis să fie mandat de cinci ani la preşedinţie, deşi era model american. Modelul american înseamnă tot patru ani. Şi la parlamentare să fie de patru ani. Acum, nemaifiind alegerile prezidenţiale simultane cu cele parlamentare, se caută o locomotivă. Şi de-aia vor să fie prim-miniştri, ca să fie pe post de candidaţi.

Răzvan Dumitrescu: Rămân ei locomotive până la final? Sau nu? Ce ziceţi?

Corneliu Vadim Tudor: S-au inventat şi alte mijloace de transport. Venim noi cu rachetele noastre şi îi pulverizăm.

Răzvan Dumitrescu: Serios vorbeam. Vorbeam dacă rămân candidaţi...

Corneliu Vadim Tudor: Sunt locomotive pe care le vom trage pe linie moartă.

Răzvan Dumitrescu: Perfect.

Corneliu Vadim Tudor: Să negociem, vom negocia. Dacă se face guvern de uniune naţională şi intră şi PRM, o să sprijinim guvernul cel mai apropiat de doctrina naţională.

Răzvan Dumitrescu: Intraţi în Parlament şi cu cât?

Corneliu Vadim Tudor: Vom intra. Dacă nu se fură, vom intra cu cel puţin 15%.

Răzvan Dumitrescu: Eu întotdeauna păstrez aceste declaraţii şi pronosticuri. De-aia v-am întrebat. Că toţi oamenii politici în ultima vreme fac foarte multe declaraţii. Am adunat o dată procentele şi ieşeau 187%.

Corneliu Vadim Tudor: E normal. Vreau să spun aşa. În vara lui 2000 era un institut, INSOMAR, condus de unul, Vladimir Pasti, acum l-a luat Vântu şi pe ăsta (...).

Răzvan Dumitrescu: Mulţumesc pentru participare. A fost „Realitatea zilei", partea a doua.

(Prin Monitoring Media: Realitatea zilei II, Realitatea TV, Ora: 20:05)
Transcript preluat de pe www.monitoring.ro

Sunt motan şi mă plimb pe unde vreau eu

---

Când eram copil îmi plăcea tare mult un anumit desen animat care descria cum anume a domesticit omul animalele. Şi erau, pe rând, câinele, calul, vaca... Desigur animalele vorbeau şi explicau care este relaţia lor cu omul, practic de ce au fost domesticite. Cu o singură excepţie, motanul. Replica motanului are invariabilă "Sunt motan şi mă plimb pe unde vreau eu!". Era practic o declaraţie de independenţă, pisica mânca din mâncarea stăpânului dar, pe de altă parte, deşi pisica era domestică, nu era domesticită. Contrar oricărei logici, motanul continua să facă ce vrea, fără să răsplătească cu nimic bunăvoinţa omului. Mi-am amintit de acest filmuleţ în momentul în care am citit următoarea ştire:

Dan Voiculescu (sursa: www.gandul.info)

Tribunalul Bucureşti a amânat primul termen al procesului în care preşedintele de onoare al PC, Dan Voiculescu, a contestat decizia CNSAS de colaborare cu Securitatea Marţi, 02 Septembrie 2008 14:24

Tribunalul Bucureşti a amânat primul termen al procesului în care preşedintele de onoare al PC, Dan Voiculescu, a contestat decizia CNSAS de colaborare cu Securitatea.
Dosarul urmează să fie repartizat altui complet de judecată, deoarece judecătorul pe masa căruia a ajuns cazul nu are certificat ORNIS pentru studierea documentelor secretizate din dosar. Conducerea secţiei urmează să repartizeze acest dosar altui complet de judecată, după care va fixa un nou termen pentru începerea procesului.
(Prin Monitoring Media: Radio România Actualităţi, Ora: 11:00

Astfel de ştiri ne arată nouă că România are, conform cu analogia filmului de desene animate despre care am vorbit mai sus, cetăţeni de tip căini, alţii sunt de tip boi şi vaci, alţi alte animale domestice... în timp ce unii cad întotdeauna în picioare asemeni independentului motan.

Conferinţă de presă PD-L

---

A observat cineva că singura soluţie pe care politica o poate aplica cu coerenţă în a rezolva o problemă economică sau socială este de a o arunca în spatele celuilalt. Cum românii sunt specialişti în aruncarea pisicii în curtea celuilalt, politica face din asta o artă fără cusur. Pe mine mă miră că în asemenea condiţii ceva merge bine şi de aceea privesc cu circumspecţie veştile bune venite de la reprezentanţii partidului aflat la putere.

PD-L - Conferinţă de presă Emil Boc: Luni, 01 Septembrie 2008 14:15

Emil Boc: Împreună cu domnul vicepreşedinte Gheorghe Fluture o să vă prezentăm concluziile întâlnirii noastre. Sunt două părţi. O parte politică, legată de agenda politică a grupurilor parlamentare ale PD-L în perioada următoare. Şi cea de-a doua componentă, prezentată de domnul Flutur, legată de strategia de campanie electorală la nivelul colegiilor uninominale şi termenele pe care le-am stabilit. Cu privire la primul subiect. PD-L a decis să iniţieze în perioada următoare 5 moţiuni simple la nivel parlamentar pe următoarele teme. Prima temă: populaţia României va rămâne fără căldură la iarnă. Criza serviciului public de termoficare. A doua temă: Educaţia.

Emil Boc (sursa: Ultima Oră)

A treia: infrastructura. A patra: sănătatea. A cincia: absorbţia fondurilor comunitare. Pe toate cele 5 teme enunţate vor fi depuse moţiuni simple la Camera Deputaţilor sau la Senat în luna septembrie şi în luna octombrie. Prima moţiune simplă va fi depusă în această săptămână la Camera Deputaţilor. Conţinutul moţiunii vizează faptul că populaţia României va rămâne fără căldură la iarnă şi de aici criza sistemului public de termoficare pentru că Guvernul nu îşi onorează obligaţiile stabilite de lege de a achita către administraţiile locale cota de 45% din valoarea combustibilului utilizat pentru energia termică. Datorită acestui fapt foarte multe primării vor fi în imposibilitatea de a asigura serviciul de termoficare pentru populaţie. Mai mult decât atât, vom avea o creştere explozivă a facturii la întreţinere datorită incapacităţii Guvernului de a-şi achita aceste obligaţii. Pentru că în bugetele locale nu erau prevăzute aceste sume. Şi repet, este vorba de peste 2 mii de miliarde de lei vechi la nivelul întregii ţări, sume pe care Guvernul nu le-a achitat administraţiilor locale. Şi aceste sume se vor regăsi în factura la întreţinere mai scumpă a cetăţeanului, la căldura din această iarnă, mergând până la sistarea furnizării agentului termic către populaţie datorită faptului, că ştiţi, cei de la gaze nu discută, închid robinetul în prima secundă când nu s-au achitat obligaţiile pe care Regia de Termoficare le-ar avea. Iar Regia de Termoficare şi primăriile nu au aceste resurse financiare pentru că Guvernul nu îşi onorează aceste obligaţii. Deci această moţiune simplă doreşte ca Guvernul să fie obligat ca în termen foarte scurt să-şi achite obligaţiile în valoare de peste 2 mii de miliarde de lei vechi către administraţiile locale pentru a împiedica ceea ce se preconizează a se întâmpla, stoparea furnizării de energie termică către populaţie la iarnă şi implicit, creşterea explozivă a facturii. Sunt primari şi administraţii locale de la toate formaţiunile politice. De aceea demersul nostru este unul în primul rând în interesul oamenilor, în interesul cetăţenilor şi mai puţin este un demers de natură politică, de natură politică în sensul că Guvernul trebuie să dea aceşti bani, dar vizează un interes general. Sperăm ca Guvernul să înţeleagă că dacă face această alocare de fonduri către administraţiile locale putem renunţa la această moţiune simplă. Dar dacă până joi când intenţionăm să depunem această moţiune şi după şedinţa de miercuri, vom observa că Guvernul persistă în sfidarea cetăţenilor, vom fi nevoiţi să fim vocea lor şi să depunem o moţiune simplă în Parlamentul României. Celelalte moţiuni vor fi anunţate pe un calendar al BPN pe parcursul lunilor septembrie şi octombrie. Pentru cea de-a doua componentă legată de campania electorală, domnul Fluture, unul dintre coordonatorii campaniei vă va prezenta datele care le-am stabilit astăzi. Domnule Fluture.

Gheorghe Flutur (sursa: România Liberă)

Gheorghe Flutur: Mulţumesc domnule preşedinte. Aşadar suntem la începutul lunii septembrie. Vreau să vă spun că astăzi în BPN am stabilit câteva lucruri extrem de clare. Mai întâi termenul limită pentru a finaliza colegiile şi nominalizarea oamenilor pe colegii: 11 septembrie. La Colegiul director naţional este termenul limită. Peste 70% din colegii sunt ocupate cu oameni nominalizaţi. Însă mai avem în câteva locuri de rezolvat problema. Termenul limită este 11 septembrie. A doua problemă. Echipa naţională de campanie, deci coordonator, şeful echipei de campanie este preşedintele partidului, domnul Emil Boc, este un staff central de campanie, echipa care s-a ocupat de unificare care o ştiţi şi dumneavoastră. La nivelul judeţelor am stabilit echipe de campanie conduse de preşedinţii de organizaţii judeţene care să aibă un staff de încă 4 membri în fiecare echipă judeţeană. Iar pe colegii candidatul şi două persoane în staff-ul propriu de campanie. Dorim o campanie bine coordonată, cu o componentă naţională puternică. După cum ştiţi suntem cu programul de ....

Emil Boc: Vă stăm la dispoziţie pentru întrebări.

Reporter: De ce nu v-aţi gândit la una sau mai multe dintre aceste moţiuni să fie moţiuni de cenzură? Din start spuneţi că vor fi moţiuni simple.

Emil Boc: Pentru că pentru moţiuni simple avem semnăturile necesare. Pentru cele de cenzură nu avem semnăturile necesare.

Reporter: V-aţi gândit să negociaţi?

Emil Boc: Nu. Până în acest moment nu ne-am gândit. O rezolvăm prin mijloacele instituţionale pe care le avem ca partid politic de opoziţie la dispoziţie. În acest moment, adică semnăturile pentru susţinerea unei moţiuni simple în Parlamentul României.

Reporter: Domnul Theodor Stolojan a rămas candidatul dumneavoastră unic pentru o eventuală funcţie de prim ministru? S-a declanşat o competiţie în partid?

Emil Boc: În 12 septembrie veţi afla candidatul PD-L pentru funcţia de prim ministru. Domnul Theodor Stolojan este una dintre soluţiile PD-L. Dar varianta oficială va fi cunoscută pe 12 septembrie o dată cu anunţarea în cadrul reuniunii extraordinare pe care o avem la Bucureşti.

Reporter: Şi-a mai manifestat cineva dorinţa de a candida?

Emil Boc: Repet, suntem în proceduri până în 12 septembrie. În 12 septembrie vă anunţăm oficial candidatul nostru pentru funcţia de prim ministru. Subliniez încă o dată că domnul Stolojan este una dintre soluţiile PD-L.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 13:44)
Transcript preluat de pe www.monitoring.ro

Bitza ft K-Gula - Cu vântu'-n faţă

---

Bitza ft K-Gula- Cu vântu'-n faţă

K-Gula:
Oare pentru cine dimineata te trezesti
In fiecare zi incerci sa te intelegi
Si cand alegi sa gandesi toata lumea in jur te judeca
Tinzi sa crezi ca gresesti nu uita,
Cine esti pentru multi nu mai conteaza
Tine sus cuvantul cand mergi cu vantu'n fata
Sunt altii ce cu spiritu pe culmea vietii stau de o viata
Invata de la ea, esti o parte din aceasta armata
Cu ochii in sus si lacrimile in suflet
Astepti ca cina sa se opreasca sa te indrume
Tu ceri, tu dai, el ia iar n'ai
Si de pe fata ta treptat dispare orce zambet
Pana sa iti revii tu stai cu ochii inchisi
Nu vrei sa te ridici cand asculti tot ce iti spun
Si pentru fiecare lucru ce apune in viata ta, doar tu te poti schimba

Ref:X2
Cu vantu'n fata ai girja unde tragi
Cu vantu'n fata ai grija unde calci
Cu vantu'n fata ai grija daca vei scuipa,
Toate se intorc impotriva ta

Bitza:
Cu vantu'n fata, cu vantu'n fata mergi,
Te bucuri ca nu tre sa mai alergi
Nu stiu daca e rau, nu stiu daca e bine
K uneori nu alergi decat de tine
Pamantu asta e destul de mare pt. toti
Dasta nu pot sa imi explic atatea morti
Inutile pentru un orgoliu,
Cate famili au trebuit sa poarte doliu
Ai grija atunci cand tragi
Vantul se schimba
Si poti sa iti ranesti
O sora, o mama, o fiica
Nu'ti fie frica
totu'i trecator,
In viata asta un simplu trecator
Tre sa fi in decor
Tre sa iesi din decor
Onor primesc numa eroii la televizor
In viata de zi cu zi astea sunt drame
Si nici un lucru nu'i ce pare

Ref:X2
Cu vantu'n fata ai girja unde tragi
Cu vantu'n fata ai grija unde calci
Cu vantu'n fata ai grija daca vei scuipa,
Toate se intorc impotriva ta