Dacă iei două personaje pe care le vezi pentru prima data în viaţă, unul de la putere şi altul din opoziţie, îl descoperi pe cel aflat la putere prin faptul că vorbeşte foarte mult în cifre, în realizări. Statistica este un zid care opreşte îngrijorarea în faţa sărăciei. Iată un duplex de discursuri premier-comisar european. Apropo domnul comisar european Leonard Orban, cel anunţat de ziare că vizitează România (pe mine asta m-a şocat), nu era parcă independent? Acum a ajuns să fie plimbat prin campania electorală?... Iată discursul:
Declaraţie Călin Popescu Tăriceanu şi Leonard Orban: Luni, 15 Septembrie 2008 18:55
Călin Popescu Tăriceanu: Aş dori să vă informez că, la Consiliul European de primăvară din luna martie a acestui an, s-a făcut o evaluare a programelor naţionale de reforme ale statelor membre, şi Comisia a elaborat recomandări specifice pentru adaptarea acestora la cerinţele noului ciclu 2008-2010 al Strategiei Lisabona.
Obiectivul este acela de a pregăti Uniunea Europeană, ţările membre, pentru a face faţă cât mai bine concurenţei economice globale, pentru a contracara efectele creşterii preţurilor la energie şi la alimente, pentru a evita turbulenţele pe pieţele financiare. În luna aprilie, Guvernul României a decis elaborarea unui plan de acţiuni suplimentare pentru implementarea planului naţional de reforme în perioada 2008-2009. Acest Plan de acţiune a fost aprobat de guvern la 22 mai, după care a urmat faza de dezbatere publică, iar Planul de acţiune a fost adoptat de guvern în data de 13 august. El conţine responsabilităţi concrete şi se bazează pe un mecanism foarte eficient de monitorizare şi de raportare la nivelul guvernului privitor la îndeplinirea acestor măsuri. Planul de acţiuni pune în continuare accentul pe câteva obiective prioritare pentru România în perioada imediat următoare. Am să-mi permit să le repet, pentru că bănuiesc că nu mai reţineţi de la momentul respectiv. Este vorba de creşterea capacităţii administrative la nivel central şi local, îmbunătăţirea planificării bugetare şi creşterea eficienţei cheltuielilor publice, accelerarea reformelor din educaţie pentru a răspunde mai bine cerinţelor pieţei muncii, creşterea eficienţei investiţiilor în cunoaştere şi inovare, promovarea potenţialului investiţional în special în zona întreprinderilor mici şi mijlocii, îmbunătăţirea ocupării forţei de muncă, inclusiv prin crearea unei pieţe de muncă mai flexibilă, creşterea eficienţei energetice şi integrarea politicii energetice în Uniunea Europeană, care să urmeze obiectivele Planului de acţiune - energie, schimbări climatice. Doresc să apreciez, şi cu acest prilej, raportul reprezentanţilor comisiei, care au oferit o serie de sugestii deosebit de utile cu privire la acţiunile menite a asigura atingerea obiectivelor Strategiei Lisabona asumate de România. Doresc să vă spun că guvernul apreciază ca vital implementarea acestui Plan de acţiuni, pentru că România trebuie să facă faţă cerinţelor Uniunii Europene printr-o economie competitivă bazată pe cunoaştere şi, dacă vreţi, iată că unul din obiectivele pe care l-am menţionat insistent în ultima perioadă va putea fi atins, sigur, bazându-ne pe o economie modernă, bazată pe cunoaştere şi inovare, aşa cum spuneam mai devreme, şi anume ca România să ajungă a 7-a putere economică a Europei./sp/ Sigur că am abordat şi alte subiecte în discuţia cu comisarul european, domnul Leonard Orban. I-am prezentat câteva din performanţele economiei româneşti, mai ales în contextul în care economiile europene cunosc o perioadă nefastă. Sigur că există peste tot preocupări şi cred că şi la nivelul Uniunii Europene este nevoie de o cunoaştere bună, detaliată, a realităţilor economiei româneşti. Fără îndoială, nu pot să spun că pe mine nu mă îngrijorează ceea ce se întâmplă în multe ţări europene, unde creşterea economică a început să fie puternic încetinită sau chiar apar semnele unui declin şi ne punem cu toţii întrebarea dacă aceste fenomene vor putea să influenţeze economia românească pe ansamblul ei. Eu cred că România are o perspectivă bună, în următorii ani, de creştere solidă, de creştere sănătoasă, de performanţe cu mult peste media europeană. Sigur că la acest lucru contribuie programul de investiţii foarte amplu pe care noi l-am decis pe perioada următoare, cu precădere în infrastructură - în general vorbesc, nu numai infrastructura de comunicaţii, dar şi în ceea ce înseamnă educaţie, sănătate, modernizarea agriculturii, dezvoltarea mediului rural. Vom beneficia de fondurile importante care ne sosesc de la Uniunea Europeană. După cum ştiţi, în perioada 2007 - 2013, beneficiem de peste 30 de miliarde de euro şi, nu în ultimul rând, am să precizez că ve aşteptăm ca rata de economisire, dacă va atinge 10% din PIB, să mai avem un aport suplimentar de peste 13-15 miliarde de euro anual, care să fie injectaţi în economia românească pe lângă investiţiile străine care anul acesta vor totaliza cel mai probabil 10 miliarde de euro. Aşa încât, perspectivele economiei româneşti sunt unele foarte bune şi mă bazez pe aceste perspective şi pe această performanţă, când spun că România poate să ajungă una din puterile economice importante ale Europei. Nu ascund faptul că trebuie - nu e o problemă care vizează Comisia, ci mai degrabă factorul politic şi executivul din România, cât şi legislativul - trebuie să înţelegem că, pe termen lung, economia românească trebuie să se bazeze pe o coloană vertebrală alcătuită din operatori economici cu capital românesc. În momentul de faţă, economia românească este dominată de societăţi multinaţionale care, sigur, că, datorită evoluţiilor economice pe alte pieţe sau din ţările de origine, pot să-şi schimbe planurile investiţionale şi sigur că acest lucru poate să afecteze economia românească. De aceea, am pledat şi pledez în continuare pentru crearea unor campioni economici în România, societăţi cu capital românesc care să fie capabile în această perioadă să furnizeze produse şi servicii pentru piaţa românească, pentru cererea de pe piaţa românească şi să aibă posibilitatea de expansiune în regiune în viitor, în aşa fel încât acest ritm de creştere economică de excepţie pe care-l cunoaştem să continue în anii următori. Dacă vrem să atingem cât mai repede standardele Uniunii Europene în ceea ce priveşte nivelul de trai, soluţia nu este decât una singură, şi anume o creştere economică consistentă, solidă şi accelerată în perioada următoare, şi factorul la care m-am referit, crearea unor campioni economici cu capital românesc este esenţială în acest context. Vă mulţumesc.
Leonard Orban: În cadrul mesei rotunde de astăzi, am avut discuţii interesante şi fructuase, refreritoare la planul României de a pune în aplicare reformele structurale importante prevăzute în planul său de acţiune, privind strategia Lisabona. Semnele sunt bune, nu insist asupra lor, economia românească a avut o dezvoltare, o evoluţie puternic pozitivă în ultimii ani: creştere economică importantă, un nivel ridicat al investiţiilor străine directe, o scădere accentuată a şomajului, ajungându-se chiar, în unele sectoare, să se înregistreze un deficit de forţă de muncă. Dar, aşa cum a subliniat domnul prim-ministru, economia mondială, inclusiv economia europeană, înregistrează o încetinire importantă. Ca să vă dau un singur exemplu, faţă de prognoza Comisiei Europene de primăvară, prognoza din toamnă, pe care am prazentat-o săptămâna trecută, s-a înregistrat o scădere importantă a predicţiei privind creşterea economică din Uniunea Europeană. În primăvară, estimam 2%. Ce se întâmplă în momentul de faţă, estimarea este de 1,4%, în condiţiile în care deja se înregistrează evoluţii negative, ceşteri negative în anumite state membre, inclusiv în state importante ale Uniunii Europene. Ca să vă dau numai un singur exemplu, economia Germaniei a înregistrat o creştere negativă în trimestrul doi al acestui an. În mod inevitabil, această situaţie va avea un impact şi asupra României. Parteneriatul dintre instituţiile comunitare şi statele membre ale Uniunii Europene, aflat la baza Strategiei de la Lisabona, constă tocmai în crearea condiţiilor care să menţină România pe drumul unei creşteri durabile. Evaluarea Comisiei Europene este foarte clară. Pentru a asigura această evoluţie, România trebuie să pună în aplicare programul său de reforme structurale, concentrându-se în primul rând asupra stabilităţii macroeconomice, printr-un control strict asupra măsurilor fiscale, prin controlul inflaţiei, reducerea birocraţiei şi eficientizarea administraţiei. De asemenea, este necesară o politică globală, la nivelul pieţei muncii, coroborată cu reforma educaţiei. România are ocazia de a realiza această transformare, o transformare către o economie bazată pe productivitate, cunoaştere şi inovare. Dar, această oportunitate, aşa cum am spus-o şi în câteva declaraţii anterioare, nu va dura multă vreme. Alte state membre nu vor aştepta până când România va începe să funcţioneze integrat şi eficient. Nu este timp de pierdut, tocmai de aceea, în timpul discuţiilor pe care le-am avut astăzi, ne-am concentrat asupra măsurilor care trebuie să fie întreprinse urgent, până la sfârşitul acestui an. Astfel, în opinia Comisiei Europene, două priorităţi ar trebui să fie rezolvate imediat. În primul rând, asigurarea stabilităţii macroeconomice, fără de care nu poate fi vorba de o creştere durabilă. România trebuie să răspundă recomandărilor Consiliului European şi recomandărilor de politică făcute de către Comisia Europeană în iunie. Aceasta presupune o politică fiscală mai strictă, nu doar pentru a evita depăşirea pragului de 3% al deficitului bugetar, dar şi penreu a contribui la limitarea dezechilibrelor externe. De asemenea, aceste măsuri sunt absolut necesare pentru a lupta împotriva înflaţiei, relativ ridicate, care erodează puterea de cumpărare şi afectează competitivitatea României. Pentru a controla nivelul cheltuielilor publice şi a îmbunătăţi calitatea acestora este esenţial ca întreaga administraţie să pună în aplicare un cadru fiscal pe termen mediu, bazat pe programe, care să aibă un caracter obligatoriu. Experienţa noastră din alte state membre arată că aceasta este o precondiţie pentru a controla nivelul şi calitatea cheltuielilor. În plus, experienţa demonstrează că o monitorizare regulată, la nivel guvernamental, este absolut necesară pentru succesul acestei măsuri. În al doilea rând, reducerea birocraţiei. Povara administrativă nu afectează doar competitivitatea, ci şi capacitatea administrativă, deja limitată, şi, în plus, haideţi să o spunem, poate fi şi o sursă de corupţie, şi, din acest punct de vedere, România sigur, poate să facă multe progrese în perioada următoare. De aceea, Comisia Europeană salută faptul că România se angajează, în planul său de acţiune, să întocmească o listă de 25 de proceduri şi norme care reprezintă în momentul de faţă poveri pentru mediul de afaceri. Eliminarea acestora ar trebui să înceapă cât mai curând posibil, dacă se poate chiar înainte de sfârşitul acestui an. Din nou, experienţa noastră în legătură cu alte state membre demonstrează importanţa unui sistem de reglementare transparent şi predictibil. Şi aş dori să închei prin a spune că, având în vedere punctele sale forte, suntem convinşi că România va face progrese rapide spre îndeplinirea obiectivelor Strategiei de la Lisabona. Bineînţeles, aceasta presupune o implementare rapidă, dar şi temeinică. România a fost primul stat membru care şi-a prezentat planul de acţiune. Sperăm că va fi, de asemenea, printre primele state care să demonstreze unele rezultate clare. În plus, aş mai dori să adaug faptul că, fără o implicare şi fără o monitorizare de la cel mai înalt nivel, va fi greu să se realizeze măsurile necesare, şi, din acest punct de vedere, aş dori să salut implicarea domnului prim-ministru în acest proces.
(Prin Monitoring Media, Antena 3, ora 15:14, 15.09.2008)
Transcript preluat de pe www.monitoring.ro
Transcript preluat de pe www.monitoring.ro
No comments:
Post a Comment