Nimic mai public decât declaraţia

---

A fi sau a nu fi generos...
După ce românii plecaţi prin străinătate cu de-ale muncii au reprezentat pentru Guvernul României un prilej de echilibrare a bugetului, au început să apară voci care strigă "Vă vrem acasă!". Prima voce, timidă, este cea a preşedintelui Traian Băsescu. Acesta spune un fel de "Vă vrem acasă, dar ceva mai târziu!". Iată că totuşi sunt voci politice care supralicitează oferta revenirii pe plaiurile natale.

"Este vina colectivă a politicienilor români din 1989 încoace că nu am fost capabili să creăm acasă condiţiile de muncă, de civilizaţie, de decenţă, şi, într-un fel, drumul către migraţia economică a fost unul impus de condiţiile grele de acasă"
Preşedintele social-democrat a declarat la Milano, cu prilejul lansării candidaturii a doi dintre aspiranţii la fotoliile de parlamentar pentru diaspora, că, dacă va conduce Guvernul României după alegeri, va acorda românilor aflaţi peste hotare câte 20.000 de euro atunci când se întorc acasă. Scopul declarat al eforturilor este acela de a proteja cetăţenii aflaţi în străinătate şi pentru a-i convinge să revină în ţară.

Nu-mi permit să înmulţesc cele câteva milioane de români aflaţi în străinătate cu 20.000 de euro pentru că s-ar putea să ajung la nişte sume care depăşesc imaginaţia.

Discurs Mircea Geoană (Milano) Luni, 22 Septembrie 2008 13:14

Mircea Geoană: Vreau în primul rând să mulţumesc gazdelor noastre din Milano, dlui preşedinte Romulus Popescu, preşedintele Asociaţiei Românilor din Lombardia, mulţumesc, dle Popescu - să-l aplaudăm, o organizaţie foarte puternică - ca şi pe dna profesor universitar Maria Cârlan, preşedinte de onoare al Asociaţiei Românilor din Milano.

Vreau să mulţumesc, în mod deosebit, contingentului masiv de români din Torino - Torino, cel puţin pe jumătate este oraş românesc - şi mulţumesc că aţi venit, cu mic, cu mare, chiar cu copii de câteva luni, aici, la noi la Milano. Vreau să-i mulţumesc preşedintelui Asociaţiei Românilor din zona Roma, Eugen Terteleac, şi colegilor care îl însoţesc - contăm foarte mult pe sprijinul vostru - şi, de asemenea, daţi-mi voie să salut prezenţa distinsă, aici, alături de noi, a consulului onorific al României la Lugano, în Elveţia, şi reprezentanta Comunităţii româneşti din Elveţia, dna Marinela Somazzi - Safta. Mulţumim foarte mult că sunteţi cu noi. Pe drumul către Milano - o să fie România, şi o să-i meargă mai bine - în drumul către Milano şi către întâlnirea noastră, aici, la acest frumos şi cochet teatru din Milano, am stat şi m-am gândit foarte mult şi ce să vă spun, şi cum să vii ca politician român, în faţa unor oameni care şi-au ales cu dificultate drumul în viaţă, nu acasă în România, unor oameni care şi-au simţit trădate idealurile, visele şi dorinţa de a trăi mai bine dânşii şi copii lor, acasă, şi cum să vii ca politician român şi să spui că le ceri sprijinul, încrederea şi votul. Pentru ca această Românie, care trăieşte şi munceşte în străinătate - peste două milioane şi jumătate de români numai în Italia şi în Spania - o Slovenie, o ţară a UE - o mini Românie care trăieşte în străinătate, şi care n-au plecat de bine de acasă, au plecat revoltaţi de acasă, şi, evident, întrebarea este ce mesaj şi cum poţi să reclădeşti o punte de încredere, cu această Românie care trăieşte, munceşte şi încearcă să se realizeze, în altă parte decât în ţara mamă. Şi, dacă vreţi, vina colectivă a politicienilor români din '89 încoace, este că nu am fost capabili să creăm acasă condiţiile de muncă, de civilizaţie, de decenţă şi, într-un fel, drumul dvs către migraţia economică, până la urmă, a fost unul impus de condiţiile dificile de acasă. Dar, în acelaşi timp, vreau să vă spun, ca cineva care a fost în Guvernul României, ca ministru de externe, şi care împreună cu Guvernul pe care l-am reprezentat am reuşit să eliminăm restricţiile de circulaţie şi dreptul la muncă pentru românii în străinătate - am eliminat vizele în 2002, dacă mai ţineţi minte - am reuşit să încheiem negocierile de aderare la UE, cu dreptul fundamental de liberă circulaţie şi drept de deplasare şi de muncă. Nicio clipă nu am crezut că, după patru ani de zile, după încheierea negocierilor de aderare a României la UE, vom fi în situaţia ca marea majoritate a românilor care muncesc în străinătate să fie trataţi ca cetăţeni de rangul doi în Europa. Nu am crezut niciodată că statul român va ajunge în situaţia - şi cred că acesta este sentimentul, mai ales aici, în Italia, după asaltul antiromânesc care s-a produs şi se produce de ceva timp - că românii care muncesc cinstit în străinătate să se simtă abandonaţi de către statul din care provin. Acesta este sentimentul de revoltă pe care l-am simţit în întâlnirile cu românii din Italia, dar şi din Spania, un sentiment că, în pofida celor patru miliarde de euro, pe care din munca dvs grea îi trimiteţi acasă, ca să ţineţi şi familia acasă, pe bani, şi într-un fel să compensaţi slăbiciunile economiei româneşti, dvs munciţi şi daţi Italiei vreo 12 miliarde de euro pe an, 4 miliarde daţi României acasă, pe an, şi întrebarea este ce v-a dat statul român în schimb, în aceşti patru ani de zile. Şi aceasta este o întrebare la care trebuie să găsim răspunsul la alegerile de acuma, din noiembrie, şi pot să vă spun că, pentru mine şi pentru partidul nostru şi pentru candidaţii noştri, această obligaţie de a apăra, de a reprezenta şi de a asigura protecţia şi demnitatea cetăţeanului român, oriunde s-ar afla el, reprezintă o obligaţie fundamentală. Şi ca om care a muncit şi în ţară şi în străinătate, pentru a avea o Românie occidentală, demnă şi respectată, aceasta este o obligaţie şi un angajament solemn pe care îl fac în faţa dvs, de aici de la Milano, pentru milioanele de români din străinătate şi pentru milioanele de români, familiile dvs care stau acasă şi aşteaptă de la dvs. soluţii pentru o viaţă mai bună.

Acesta este un lucru important şi vreau să ştiţi că, pentru noi, în această toamă şi în patru ani de guvernare, restabilirea demnităţii şi a protecţiei cetăţeanului român în străinătate va reprezenta un element obligatoriu de acţiune politică a Guvernului PSD, pe care sper să-l conducem, începând cu luna decembrie. Bun! Acum, cu toţii ştiţi foarte bine, şi simţiţi şi dumneavoastră şi în Italia, dar şi în Spania, când se adună nori negri pe cerul economiei mondiale, toată criza asta din America, cu imobiliarul, cu băncile care dau faliment una după alta, această undă de şoc negativă s-a răsfrânt şi în Europa de Vest. Sper să nu ajungă şi în România, şi dacă suntem inteligenţi, am putea să facem din România o ţară care să fie protejată de acest risc de contaminare economică. Mă uitam, pentru prima oară în 15 ani de zile, Spania, un model de creştere economică, un model de ţară care a reuşit să transforme integrarea europeană într-un imens succes, pentru prima oară, Spania este în recesiune economică, după 15 ani de zile. Aici, în Italia, simţiţi cum pe partea de construcţii, pe partea de servicii, pe partea de activităţi în care sunt angajaţi românii, parcă a încremenit activitatea. Este tot mai greu să găseşti un loc de muncă, este tot mai greu să reuşeşti să obţii salariile care erau posibile acum un an sau doi de zile. Deci, în Europa de Vest a început să fie recesiune economică şi norii negri se adună asupra Italiei, asupra Spaniei, şi asta va afecta în mod direct şi aproape matematic şi comunităţile noastre care au venit aici, când aceste ţări erau în plină expansiune economică. Sper ca pe ăsta micul să nu îl afecteze criza economică. Deci, într-un fel, sunt la moment de cumpănă, în care în Europa, unde avem milioane de români care muncesc din greu şi care, de bine - de rău, au adunat nişte resurse, vor fi puşi în situaţia unor locuri de muncă mai limitate şi probabil mai puţin bine plătite decât până acum. Pe de altă parte, ce se întâmplă în România? România este o ţară care are încă un potenţial deosebit neexploatat, şi vreau să vă spun că, din punctul meu de vedere şi la modul cum vedem noi România următorilor câţiva ani, vom avea în următorii patru ani, cel puţin, şi probabil mai mult de patru ani, cel mai ambiţios program de modernizare pe care l-a cunoscut România vreodată. Avem în programul nostru construcţia a peste 1.000 km de autostradă, centuri de ocolire, porturi, aeroporturi, poduri peste Dunăre. Avem în proiectul nostru peste 1.000 km de modernizare de cale ferată, avem în proiectul nostru un program de investiţie în sectorul energetic şi de agro-industrie. Avem un proiect extrem de ambiţios în sectorul turismului, avem un proiect extrem de ambiţios de a investi în construcţia de creşe, de grădiniţe, de dispensare, de şcoli, de civilizaţie în România, pentru că de foarte multe ori, chiar dacă acasă ai găsi un salariu comparabil cu cel din Italia, multă lume nu vrea să meargă acasă, pentru că nu sunt condiţiile de civilizaţie: nu e o şcoală bună pentru copil, nu e un dispensar bun când te îmbolnăveşti, nu e o stradă asfaltată ca să mergi iarna de la sat la oraş şi, de foarte multe ori, şi o administraţie publică extrem de haină şi extrem de puţin amabilă cu cetăţeanul român. Următorii patru ani de zile ar putea şi ar trebui să reprezinte pentru România şansa nesperată de a ne dezvolta şi moderniza, aşa cum n-am făcut în ultimii zeci de ani; şi pentru dumneavoastră - şi ăsta e apelul meu către dumneavoastră - şansa de a vă realiza acasă. Au fost alţi politicieni pe aici, prin Italia sau prin Spania, şi au pretins că vă apără drepturile. Vă întreb, au venit, au dat discursuri, au plecat acasă, au continuat să se certe, şi dumneavoastră aţi rămas exact la fel de puţin protejaţi şi ajutaţi ca şi înainte. Eu sunt un om care cred în cuvântul dat şi cred că România poate să devină Spania Europei Centrale, şi dacă economia Spaniei, economia Italiei merge mai prost, haideţi să ţinem economia românească, care să meargă bine! Apelul meu către românii din străinătate: „Veniţi acasă şi încercaţi să construiţi alături de noi, România europeană şi civilizată, pe care aţi căutat-o în străinătate şi pe care trebuie să o construim împreună, acasă! Români, veniţi acasă, pentru că avem treabă de făcut! Veniţi acasă, pentru că avem o Românie de construit! Veniţi acasă, pentru că vom asigura şi lefuri şi condiţii de trai civilizate, nu peste noapte, dar, în mod cert, această alegere din 30 noiembrie este un lucru de cumpănă, e răscruce în istoria României şi în viaţa dvs., şi mă doare inima să văd atât de mulţi tineri plecând de acasă, practic, avem acasă doar copiii, bătrânii şi politicienii care se ceartă între ei care e mai frumos decât celălalt şi, într-un fel avem România dinamică, România creativă, România care ia riscuri, România care doreşte să se realizeze, România aceea care... motto-ul adevărat al României se află de fapt în străinătate, joacă în deplasare."

Hai să jucăm pe teren propriu şi vă asigur că o să facem un lucru foarte bun împreună şi este şansa României să câştigăm il scudetto şi vreau să fim o ţară într-adevăr de succes împreună, este un lucru important.

(Prin Monitoring Media: ANTENA 3, ora 12:14, 21.09.2008)

Declaratie Călin Popescu Tăriceanu: Luni, 22 Septembrie 2008 14:58

Călin Popescu Tăriceanu: în această sală, 6000 de persoane. Din câte văd, cred că suntem mult mai mulţi, cred că suntem aproximativ 8000 şi mi-aş dori foarte mult ca cei care stau la intrare şi îşi doresc să intre să poată fi lăsaţi să participe la această importantă reuniune a noastră. Vă spun sincer că demult nu am mai văzut atât de mulţi liberali reuniţi într-o sală şi intrând către scenă, m-am întâlnit cu foarte mulţi colegi, cu oameni pe care îi cunosc din 1990, când am pus împreună bazele PNL.

Văd în sală membri simpli ai PNL, am văzut aleşi locali, primari sau consilieri, preşedinţi de consilii judeţene, înalţi demnitari ai partidului, parlamentari. Şi sigur că mă bucură că astăzi, PNL a ajuns să fie o forţă politică de referinţă în România. Vă mulţumesc tuturor celor care sunteţi prezenţi aici astăzi, pentru a le spune românilor că PNL promovează o Românie mândră şi prosperă. Împreună, într-adevăr, am luptat pentru economia de piaţă şi pentru libertăţile individuale. Dar înainte de orice, am luptat pentru ca fiecare român să fie liber. Vreau să vă mulţumesc tuturor pentru ceea ce aţi făcut cu PNL şi pentru România. Datorită eforturilor dumneavoastră, astăzi, din ce în ce mai mulţi români au încredere în PNL. Mă uit, de asemenea, în sală şi văd numeroşi membri tineri ai PNL. Sunt tineri profesori, avocaţi, medici, ingineri, studenţi. Cu toţii mi-aţi spus că aţi intrat în PNL pentru că aţi înţeles că adevărata şansă a României stă în aplicarea proiectelor de dreapta liberale. PNL a fost primul partid care a dat imboldul necesar membrilor săi să se afirme prin propriile forţe şi să stea pe propriile picioare. Vreau să vă mulţumesc că aţi avut încredere în PNL şi să vă spun că suntem de-abia la început. Mai avem foarte multe de făcut pentru România şi mă bazez pe acţiunea dumneavoastră. În ultimii ani, România a atras mai multe investiţii străine decât în toată perioada 1991-2004. Am dublat salariile şi pensiile. De ce? Pentru că am promovat cu consecvenţă economia de piaţă, libera iniţiativă şi libera competiţie. Vă mai amintiţi, probabil, cum în 2004, politicienii de stânga ne acuzau că după ce vom introduce cota unică de impozitare, economia se va prăbuşi. Cine a avut dreptate? Cine au avut dreptate, liberalii, sau stânga PSD-istă? Astăzi, România este pe locul I în Europa la creştere economică. În anul 2008, România va avea cea mai mare creştere economică, după cum spunea un coleg de-al nostru cu care m-am sfătuit, din istoria sa modernă. Spuneam că m-am sfătuit, pentru că am vrut să ştiu care este cel mai corect an de referinţă: 1990, 1938? Vă pot spune că avem cea mai mare creştere economică din istoria modernă a României. Şi aceasta, pentru că am introdus cota unică, am scăzut birocraţia şi am promovat investiţiile. Ştiu că nu am făcut îndeajuns de mult. Ştiu că mulţi români au încă o viaţă grea. Mai avem foarte multe de realizat până când beneficiile creşterii economice vor fi resimţite în toate regiunile României şi de toţi românii. Dragi liberali, este însă timpul să spunem astăzi lucrurilor pe nume. Din 1990 până astăzi, în România sunt două partide. Din 1990 până astăzi, în România sunt două viziuni asupra viitorului. Sunt două moduri de a conduce ţara. Două viziuni asupra progresului economic, două moduri de raportare la nevoile oamenilor. În România există un singur partid de dreapta şi acesta este PNL, şi un singur partid de stânga - şi în faţa noastră, singurul partid de dreapta - un singur partid de stânga, care prin denumiri succesive a ajuns astăzi PSD-ul. Noi, liberalii, credem că statul este gardianul tuturor libertăţilor românilor, iar economia bine condusă şi prosperă le creează condiţiile pentru a munci şi a câştiga cât mai bine. Ei, cei de la PSD, cred că statul este atotputernic şi are dreptul să le spună oamenilor unde să lucreze, cât să lucreze şi cât să câştige, prin impozitare progresivă, în aşa fel încât nu cumva să se îmbogăţească prea tare. Noi, liberalii, susţinem că tinerii trebuie să aibă calculatoare, pentru a avea şansa unei vieţi mai bune şi de aceea, ştiţi că am promovat în parlament un proiect de lege prin care toţi elevii claselor a IX-a şi a X-a primesc calculatoare personale. Ei, cei de la PSD, pun înaintea intereselor copiilor interesele lor personale şi din acest motiv, au respins în Senat proiectul înaintat de Guvern. Într-adevăr, nu vă vine să credeţi, PSD vrea să blocheze viitorul tinerilor doar pentru interesele lor electorale meschine. Pe de altă parte, noi susţinem scăderea taxelor şi eliminarea birocraţiei, iar ei susţin că taxele trebuie ridicate, pentru a menţine birocraţia statului. Noi susţinem economia de piaţă, ei continuă să susţină intervenţia statului în economie. Probabil că vreţi să ştiţi aşa, în sumar, cum a guvernat stânga? Întrebaţi-i mai bine pe sutele de mii de români care au trebuit să părăsească ţara în timpul Guvernului Năstase şi să muncească în străinătate. Vreţi să ştiţi cum au guvernat liberalii? Întrebaţi-i astăzi pe românii care pot să călătorească liberi în străinătate şi să muncească acolo unde-şi doresc. Întrebaţi-i pe românii care şi-au găsit în ultimii ani slujbe bine plătite acasă. Întrebaţi pensionarii care acum duc o viaţă ceva mai bună, pentru că pensiile lor s-au dublat. Dragi liberali, ştiţi care e cea mai importantă diferenţă între dreapta şi stânga? Între PSD şi PNL? România liberală este România europeană, care încurajează investiţiile şi concurenţa şi oferă şanse celor cu iniţiativă, care sunt activi. România liberală este acum stat membru al Uniunii Europene, este cel mai mare producător de autovehicule din Europa de Sud. România de stânga, în schimb, este nesigură şi trăieşte în trecut, de aceea nu m-am mirat atunci când unul din liderii PSD ne-a spus ceea ce crede cu adevărat despre România, considerând-o o ţară de doi lei. Mă uit în sală şi văd mii de români mândri de ceea ce am reuşit. Am fost zilele trecute la Centrul de Inginerie Tehnologică de la Titu şi m-am întâlnit cu câţiva ingineri români bărbaţi şi femei care sunt mândri că pot lucra la un asemenea nivel şi pot avea o slujbă bine plătită şi le-am spus din toată inima, gândindu-mă la momentul în care am părăsit facultatea şi mi-aş fi dorit să am o asemenea slujbă, că sunt invidios - invidios, în sensul bun al cuvântului - dar mă bucur pentru ei că astăzi îşi pot clădi un viitor aşa cum, probabil, mulţi dintre noi şi-ar fi dorit. Am fost, de altfel, şi la Craiova, la Uzinele Ford, am fost în judeţul Cluj, la Nokia, la Bacău, la Iaşi, unde am văzut centre de afaceri puternice. Am fost, vă spun, şi la Bruxelles şi m-am simţit extrem de mândru când mulţi lideri europeni mi-au vorbit în cuvinte laudative despre creşterea economică de excepţie pe care o înregistrează România. Am fost şi în Italia şi Spania, unde am fost mândru că pot apăra şi proteja interesele românilor care muncesc cinstit acolo. Peste tot am văzut români care au încredere în viitor şi doresc şanse mai mari, de care ştiu că pot să profite. Aceasta este România de astăzi, o Românie mândră şi prosperă. Mai mult de atât, este o Românie care este pregătită să devină a 7-a putere economică din Europa, o Românie care, sunt convins, va deveni, în perioada care urmează, din ce în ce mai influentă în Europa şi în lume. De aceea, nu ştiu de unde unii politicieni văd în România o ţară de doi lei. Eu cred că România poate mai mult, şi pentru aceasta aceşti politicieni nu au dreptul să guverneze România. Sunt sigur că românii vor avea un mesaj la fel de dur pentru aceşti politicieni. Românii le vor spune: 'dacă credeţi că România este o ţară de doi lei, atunci nu meritaţi să conduceţi această ţară'. În ceea ce-i priveşte pe ceilalţi, mă refer la PD-L şi la PRM, i-aş denumi, pe scurt, "coaliţia ruşinii". Coaliţia ruşinii pentru că în timp ce o ţară întreagă susţine şi promovează votul uninominal, în ultima vreme s-au aliat, pentru ca prin manevre obscure, oculte, să încerce să blocheze votul uninominal, pe care PNL l-a promovat în Parlament prin ordonanţă de urgenţă. Dragi colegi, suntem astăzi aici pentru a discuta despre viitorul României. România poate, cu siguranţă, să devină a 7-a putere economică a Europei, dacă vom continua să investim în viitor. Pentru aceasta însă trebuie să avem încredere în români. Trebuie să le permitem să-şi ia viaţa în mâini, iar Guvernul trebuie să îi ajute, şi nu să le controleze viaţa. Ce vor românii? Vor să ducă o viaţă mai bună, vor să-şi permită o îngrijire medicală de calitate, să-şi trimită copiii la o şcoală cât mai bună, vor să aibă o casă nouă, o maşină şi un concediu împreună cu familia şi, evident, vor câştiguri şi pensii cât mai mari. PNL le poate oferi românilor aceste lucruri. Dacă vom continua proiectele de dreapta, vom reuşi. Este promisiunea pe care eu o fac şi pe care noi trebuie să o facem tuturor românilor. Pentru aceasta va trebui să investim masiv în infrastructură. Ne-am angajat ca pe viitor să alocăm cel puţin 6% din PIB pentru dezvoltarea infrastructurii. Este momentul să terminăm cu politica paşilor mărunţi în ceea ce înseamnă construcţia de autostrăzi. Vom scădea, de asemenea, birocraţia şi taxele şi vom încuraja investiţiile, în special ale companiilor şi firmelor autohtone. Este foarte bine că între 2004 - 2008 companii gigant ca Renault, Ford sau Nokia au investit în România. Următorii ani însă trebuie să fie ai companiilor autohtone. Vreau ca firmele româneşti să se dezvolte nu numai în România; vreau să treacă graniţele, pentru o expansiune economică puternic, susţinută şi de durată. În ultimii patru ani românii au văzut că pot începe o afacere profitabilă. Aşa s-au dezvoltat investiţii româneşti în domeniul informaţiilor şi tehnologiilor comunicaţiei, în industrie, în agricultură şi în turism. În următorii patru ani aceşti investitori îşi vor dezvolta afacerile şi vor oferi locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite pentru români. Vom continua să investim în educaţie, pentru ca tinerii noştri să lucreze în domenii performante. Vom acţiona pentru ca tinerii români să rămână aici în ţară, în slujbe bine plătite şi să nu trebuiască să plece în străinătate. PNL trebuie să câştige aceste alegeri pentru a ne asigura că iniţiative, cum este aceea de a acorda un calculator personal fiecărui elev, nu vor mai fi blocate. Vom acţiona pentru ca România să fie mai puternică în Europa şi în lume şi mai sigură acasă. Vom continua să creştem pensiile şi salariile. De ce? Pentru că vom asigura creşterea economică care să permită această măsură. În nici un caz nu vom aplica logica stângii şi anume, să creştem pensiile şi salariile şi apoi să vedem dacă avem cumva resursele economice pentru a le putea plăti. Dragi liberali, la 30 noiembrie 2008, românii trebuie să facă o alegere între stânga şi dreapta, între PNL şi PSD. De această alegere va depinde viitorul României. Vreau să fiu cât se poate de clar: nu există cale de mijloc. Fie România merge înainte, cu un program de dreapta, care asigură creşterea economică, fie România mizează pe un program de stânga, care va nărui economia şi ne va reîntoarce în trecut. Ştiu că există români care vor vota cu stânga şi este dreptul lor, de altfel, şi le respect această decizie. Însă trebuie să ştie foarte clar ce înseamnă decizia lor. Stânga promite subvenţii mărite, reducerea TVA-ului la alimente şi în general, cheltuieli cât mai mari. La începutul anului, după cum ştiţi, vorbeau şi despre trimiterea unei misiuni româneşti în spaţiu. Vreau să îi întreb: de unde aceşti bani, domnilor? Nu poţi obţine creştere economică cu măsuri de stânga şi cu politici care aparţin trecutului. Vă pot spune ce se va putea întâmpla. Uitaţi-vă puţin la ţările vecine, precum Ungaria şi Cehia, unde ambele aveau o creştere economică solidă, o dată cu venirea stângii la putere, promisiuni sociale fără acoperire au fost puse în practică şi bineînţeles, economia s-a prăbuşit. Care a fost rezultatul apoi? Creşterea taxelor, criză economică, şomaj şi instabilitate economică. Ştiţi ce va face PSD dacă va veni la putere? Evident, primul lucru care doresc să îl facă, vor creşte taxele. Au spus în mai multe rânduri că vor să elimine cota unică de impozitare. PSD va creşte taxele, pentru că numai aşa poate să obţină banii pentru a-şi îndeplini o serie de promisiuni care astăzi sunt fără acoperire. Rezultatul? Şi România ar putea să urmeze drumul celorlalte ţări la care am făcut mai înainte referinţă, caracterizate prin crize economice şi instabilitate politică. România astăzi însă, trebuie să fim foarte clari, este într-un moment de cumpănă. Uitaţi-vă puţin ceea ce se întâmplă cu economia SUA. Uitaţi-vă puţin ceea ce se întâmplă cu economia europeană. Ţări puternice, precum Germania, Italia, Spania sau Franţa au astăzi creştere economică negativă. Votul din 30 noiembrie va hotărî, fără îndoială, viitorul României. România va trebui să ia acele măsuri care îi vor permite să nu fie afectată de această criză. Sunt măsurile de dreapta, măsurile liberale, care vor ajuta România să depăşească aceste momente dificile, pe care economia mondială le traversează. În timp ce, spuneam, statele europene au creştere negativă, iată că noi, anul acesta, reuşim o creştere economică de excepţie. Românii trebuie să ştie că sunt de ajuns însă câteva luni pentru a pune ţara în genunchi şi pentru ca această creştere economică să dispară, dacă stânga va veni la putere. Dragi liberali, toţi cei prezenţi în sală ştim că oricât de multe am realizat, nu este totuşi de ajuns. Ştim că românii sunt afectaţi de creşterea preţurilor şi ştim cu toţii că se poate mult mai bine. Trebuie să fim cinstiţi cu românii, nu trebuie să le prezentăm o imagine triumfalistă. Trebuie, de asemenea, să avem curajul să ne recunoaştem şi greşelile. Celelalte partide au adoptat deja o retorică de campanie. Pentru aceşti politicieni, din păcate, fiecare român echivalează cu un vot. Eu vă cer însă să vorbiţi cu oamenii, pentru că sunt oameni pe care îi cunoaşteţi, le cunoaşteţi problemele cu care se confruntă şi trebuie să le daţi soluţii. Aceşti oameni sunt pregătiţi să continue alături de noi, dacă le prezentăm soluţiile noastre pentru viitor. În următoarele două luni, ne aşteaptă însă o confruntare crucială între dreapta şi stânga. Vă avertizez de pe acum că unii politicieni vor face tot posibilul să personalizeze această campanie. Sunt mai ales acei politicieni care astăzi sunt de stânga, mâine sunt de centru, poimâine de dreapta, după aceea, din nou de stânga, în sfârşit, sunt orice, după cum li se pare că bate vântul. Şi campania electorală sigur că va suferi enorm de mult din cauza acestor aşa-zise personalităţi. Pe de altă parte, campania electorală nu trebuie să devină nici un meci de box. Confruntarea trebuie să fie la nivelul ideilor şi principiilor. Sigur că mulţi au început să vorbească despre o confruntare între personalităţi sau între liderii partidelor, cum ar fi Călin Popescu Tăriceanu de la PNL şi Mircea Geoană de la PSD. Confruntarea vreau să vă spun că nu este între personalităţi, confruntarea, de fapt, va fi între stânga şi dreapta, confruntarea va fi între PNL şi PSD, între valorile şi principiile de dreapta...

(Prin Monitoring Media: Realitatea TV, Ora: 13:10)

Declaraţie Mircea Geoană: Luni, 22 Septembrie 2008 14:59

Mircea Geoană: Să transmită la încheierea şedinţei săptămânale. În primul rând am făcut o analiză extrem de serioasă cu privire la implicaţiile pe care criza financiară din SUA şi colapsul unor instituţii financiare extrem de importante l-ar putea avea asupra economiei româneşti. Sunt două elemente pe care dorim să le aducem în atenţia opiniei publice. În primul rând este subiectul fondurilor private de pensii.

Ştiţi bine că printre cei care au suferit în mod dramatic în urma crizei financiare de pe piaţa bursieră americană este şi gigantul AIG. De aceea în opinia noastră este obligatoriu ca în perioada următoare Parlamentul României şi nu Guvernul României să finalizeze reglementarea acestui segment important de activitate socială prin care 3,6 milioane de tineri români sunt obligaţi prin lege să se dirijeze către un sistem privat de pensii, aşa-numitul pilon 2. În opinia noastră este obligatoriu ca Parlamentul şi nu Guvernul prin ordonanţă de urgenţă aşa cum se intenţionează, să reglementeze garantarea unui randament minim obligatoriu pentru cei care sunt implicaţi în fondurile private de pensii, 3,6 milioane de tineri români. Şi, de asemenea, să putem să rezolvăm problema fondului de garantare pentru ca situaţiile neprevăzute, creştere masivă a inflaţiei sau criză de sistem, să existe un efort conjugat din partea Guvernului României şi a bugetului de stat dar şi a firmelor care operează, astfel încât să putem să avem un fond de garantare din care, pe de o parte, din profitul de operare al fondurilor de pensii private să se adauge şi un sprijin într-un efort conjugat din partea statului român. Credem că este o lecţie extrem de severă şi cred că avem obligaţia, iar noi ca social-democraţi avem obligaţia suplimentară să garantăm ca peste 20 de ani sau peste 15 ani sau peste 30 de ani când tinerii de astăzi vor deveni, din nefericire, ceva mai în vârstă să putem să fim siguri că avem un randament garantat al pensiilor pentru viitor. AL doilea subiect care derivă din această criză financiară şi ne obligă la măsuri mult mai prudente este Fondul Proprietatea. Ştiţi bine că puterea de dreapta şi în principal liberalii au decis să creeze un megafond care însumează 5 miliarde de euro din activele încă foarte rentabile ale statului în vederea despăgubirii foştilor proprietari. Trec peste amănuntul că în ultimii 2 ani de zile acest fond mai mult a consumat bani, salarii mari, şi nu a început să opereze şi tot bugetul de stat despăgubeşte în acest moment foştii proprietari. Dar suntem extrem de indignaţi de faptul că pe 15 septembrie Guvernul Tăriceanu a mai marcat o serie din lovitura marilor tunuri pe care le pregătesc la final de mandat. A dat o hotărâre de Guvern prin care se stabileşte competenţa comisiei care va selecta administratorul Fondului Proprietatea. A ajuns un fel de bancă de partid a PNL acest fond. În hotărârea de Guvern se pune sub semnul întrebării chiar funcţionarea fondului. Printr-un limbaj ambiguu se lasă la decizia comisiei posibilitatea de a modifica legea care guvernează Fondul Proprietatea. Această comisie primeşte prin hotărârea Guvernului dreptul de a tăia şi de a spânzura în ceea ce priveşte cel mai important fond de active al României în care intră toate marile întreprinderi aflate ... adică banii românilor: Petrom, Romgaz, Romtelecom, distribuţie de energie electrică, Transleectrica, Transgaz. Las la o parte riscul sistemic în condiţiile în care bursele se prăbuşesc, în condiţiile în care Bursa de la Bucureşti deşi a primit acum o injecţie de încredere în urma deciziei Guvernului american de a investi 700 de miliarde de dolari în salvarea sistemului financiar american. Este absolut inacceptabil pentru noi ca acest Guvern să transforme un fond de 5 miliarde de euro în puşculiţa de partid a liberalilor. Din punctul nostru de vedere trebuie regândit în mod dramatic modul în care Fondul Proprietatea funcţionează şi cred că în continuare soluţia cea mai bună este o corectă despăgubire a foştilor proprietari din partea bugetului de stat şi să încercăm să ne punem la adăpost de speculanţii care se joacă cu activele contribuabilului român. Un alt subiect pe care l-am discutat astăzi este legat de anunţul făcut de Compania Naţională de Autostrăzi cu privire la posibila reziliere a contractului cu Bechtel pentru autostrada Transilvania pe segmentul Braşov-Cluj. Este clar că în acest moment se caută pretexte pentru înlocuirea firmei respective cu firme de casă ale actualei puteri. Am decis ca la nivelul actualei comisii de industrii - servicii din Camera Deputaţilor să fie invitaţi toţi responsabilii din domeniu: Ministrul Transporturilor, conducerea companiei de autostrăzi, reprezentanţii Bechtel, ca să vedem foarte clar pe ce s-au dus banii noştri în aceşti 4 ani de zile de guvernare de dreapta. În estimările Ministerului Finanţelor s-au cheltuit 400 de milioane de euro în 4 ani de zile, iar din punct de vedere bani care au ajuns la compania Bechtel pentru diverse lucrări sau pentru proiectare n-au ajuns decât 200 de milioane de euro. Vrem să aflăm cu hârtii, cu documente, cu evaluări unde sunt banii, ce s-a întâmplat în 4 ani de zile cu banii care trebuiau să meargă către marile infrastructuri ale României. Am avut astăzi o întâlnire... A, înainte de această întâlnire cu sindicatele din învăţământ mai am un punct. Vreau să vă spun că suntem tot mai convinşi că PD-L-ul încuscrit cu PRM şi sub directa îndrumare a lui Traian Băsescu doresc amânarea alegerilor din această toamnă şi compromiterea votului uninominal. Toate evaluările serioase arată că PD-L este în acest moment pe un trend descrescător şi teama de a pierde alegerile îi determină să intre în această cârdăşie cu Corneliu Vadim Tudor. În timp ce PRM atacă la Curtea Constituţională şi în justiţie legea, liderii PD-L-işti în mod diversionist ori încearcă să pună în discuţie o altă lege, ori vorbesc populist despre schimbarea sistemului parlamentar sau pur şi simplu aprobă propunerile PRM. În dispreţul modificării Constituţiei din 2003 care prin referendum a separat alegerile parlamentare de cele prezidenţiale. S-a decis şi poporul a aprobat ca ciclul politic parlamentar şi guvernamental să fie de 4 ani, iar mandatul prezidenţial de 5 ani. De fapt ceea ce urmăreşte Traian Băsescu prin acest artificiu periculos, vrea de fapt să avem alegeri simultane şi prezidenţiale în primăvara lui 2009. Într-un dublu scop, unul de a mai da timp ca în interiorul PD-L-ului să se liniştească lupta de putere şi sfâşierea între liberali şi democraţii vechi...

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 12:52)

Declaratie Crin Antonescu: Luni, 22 Septembrie 2008 17:06

Crin Antonescu: ....despre ce am făcut la guvernare. Slavă Domnului, avem despre ce vorbi. Dar nu aş vrea să uitaţi şi mai ales cei tineri nu aş vrea să nu ştie că PNL, acesta, adică noi am făcut mereu câte ceva pentru România, chiar când am fost în opoziţie.

La începutul anilor 90 PNL a apărat şi a salvat pluralismul politic în România. PNL a vorbit şi vorbea singur atunci despre economie de piaţă liberă, despre proprietate privată, despre şansa şi dreptul fiecărui individ de a-şi face un destin şi de a-şi căuta fericirea. Noi suntem cei care uneori cu strălucire, uneori cu bâlbâială, dar noi şi numai noi am vorbit despre aceste lucruri şi am făcut o parte din aceste lucruri în România. La această întâlnire cu electoratul care este una aparte, care este una nouă, după reguli noi, ne putem prezenta cu curaj. Dintre cele 3 partide care revendică astăzi prim planul scenei politice româneşti, unul de dreapta, unul de stânga, şi unul incert, definitiv incert. Noi suntem singurii care nu ne-am schimbat niciodată numele, care nu ne-am schimbat niciodată valorile şi principiile. Le-am respectat cum am putut, nu întotdeauna cum trebuia, dar nu le-am schimbat niciodată. Şi noi suntem singurii care am făcut ceva atunci când am guvernat, acum când guvernăm. Nu tot ce puteam, dar am făcut ceva în numele acestor principii. România merită o altfel de întâlnire cu cei pe care-i va alege în Parlament. Vorbim mereu cu diferite prilejuri şi despre diferite lucruri, fapte, instituţii, că trebuie să le redăm demnitatea, că trebuie să reclădim speranţa. Tot cu re în faţă. Eu voi spune simplu: Să facem în aşa fel încât cel puţin cei dintre noi care vor fi aleşi, cei dintre dumneavoastră care veţi fi aleşi să poată da demnitate instituţiei parlamentare, deci României. Nu există ţară democratică ...

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 14:47)

Declaratie Emil Boc: Luni, 22 Septembrie 2008 17:07

Emil Boc: A fost o şedinţă cu două componente: una politică şi una tehnică de pregătire a alegerilor. Pe componenta politică o să mă refer în primul rând. Colegiul director naţional a aprobat în unanimitate rezoluţia pentru susţinerea Parlamentului unicameral de către PD-L.

În al doilea rând PD-L va demara o campanie de strângere de semnături pentru susţinerea Parlamentului unicameral, cu menţiunea faptului că această campanie se doreşte una de pregătire a revizuirii Constituţiei după alegeri. Şi dorim să oferim noului Parlament care va fi ales peste 5 milioane de voturi din partea românilor, peste 5 milioane de semnături pentru Parlamentul unicameral. Care sunt principalele argumente? În primul rând actualul Parlament este desemnat la fel, deci nu se justifică să avem două camere. În al doilea rând procesul de adoptare a legilor ar fi mult mai rapid dacă am avea Parlament unicameral. În al treilea rând şi actualul Parlament funcţionează de fapt ca un Parlament unicameral, având în vedere că avem o cameră decizională care decide forma finală a legii, în prima cameră fie nu se dezbate legea, fie se dezbate formal, fie trece prin aprobarea tacită. În al patrulea rând trebuie văzut faptul că statele unitare în esenţă au Parlamente unicamerale. Deci România nu e stat federal ca America sau Germania unde să fie nevoie să reprezinţi statele pe de o parte şi naţiunea ca întreg pe de altă parte ca în Parlamentul Bicameral. ŞI nu în ultimul rând să ne gândim că România cu o populaţie de 22 de milioane are 469 de parlamentari, în timp ce America cu o populaţie de peste 300 de milioane de americani are un Parlament de 535, un Parlament naţional cu un număr foarte mic de parlamentari. Deci şi din acest punct de vedere se impune o reducere a numărului de parlamentari. Mesajul nostru este: Parlament unicameral şi eliminarea privilegiilor pentru parlamentari, iar când vorbesc de privilegii mă refer în primul rând la pensiile parlamentarilor care, din punctul nostru de vedere, nu reprezintă un lucru necesar în momentul de faţă în România, ci reprezintă o sfidare a pensionarului de rând, a omului care munceşte plătind impozite şi taxe să susţină Parlamentul României. Din punct de vedere organizatoric 27 din cele 41 de judeţe au listele complete pentru alegeri. Până la 1 octombrie vor fi finalizate şi celelalte liste din judeţele rămase restante, astfel încât până în 7 octombrie dosarul complet de candidatură pentru fiecare candidat din partea PD-L să fie gata, supus votului BPN şi semnăturii de către preşedintele partidului pentru a putea fi după aceea depuse în colegiile uninominale.

Reporter: Poate fi acuzat PD-L-ul de populism cu această variantă de schimbare a Parlamentului acum? De ce acum?

Emil Boc: Deci încă o dată vreau să precizez şi să mă înţelegeţi. Actualul sistem electoral este valid pentru alegerile din 30 noiembrie. În 30 noiembrie legea actuală va duce la alegerea unui Parlament aşa cum este în momentul de faţă. Noi vorbim de procesul de revizuire a Constituţiei de după alegeri când, potrivit Constituţiei, preşedintele României la propunerea Guvernului sau cel puţin ¼ din numărul parlamentarilor pot propun revizuirea Constituţiei. Noi vizăm revizuirea Constituţiei nu numai sub aspectul Parlamentului unicameral, ci şi sub aspectul altor componente şi vrem să dăm parlamentarilor când se va vota argumentul a 5 milioane de români care doresc Parlament unicameral pentru că apreciem în momentul de faţă că bicameralismul şi-a spus cuvântul şi şi-a depăşit perioada de valabilitate oarecum în România în cei 8 ...care se alege în luna noiembrie. AM văzut că este o ofensivă a nesimţirii din partea PNL-ului şi PSD-ului pentru a încerca să spună că PD-L încearcă să omoare într-o formă sau alta votul uninominal de la aceste alegeri. De fapt axa răului împotriva votului uninominal este formată din PNL şi PSD cu mâna PRM-ului. Aceştia în parte fac tot ce le stă în putinţă să aducă argumente pentru a opri votul uninominal. Şi o să vă dau exemplu. PNL-ul şi PSD-ul împreună au trasat colegiile uninominale, iar Tăriceanu a semnat cu mânuţa lui hotărârea de Guvern prin care a dat argumente PRM-ului să atace în justiţie hotărârea cu privire la votul uninominal. Nu am avut şi nu avem nici un fel de contribuţie la acest aspect, ci împreună fiecare îşi aduc „contribuţia" pentru a bloca votul uninominal prin justiţie sau printr-o propunere legislativă pe care a iniţiat-o PRM-ul şi care va fi susţinută de PNL şi de către PSD. Noi am declarat public că parlamentarii noştri nu vor fi prezenţi în sală când se va dezbate o asemenea propunere precum cea înaintată de PRM, de blocare a votului uninominal. Deci le recomandăm celor de la PSD şi PNL care formează această axă să informeze corect opinia publică şi să lase demagogia deoparte. Pe de altă parte am văzut în discursul domnului Tăriceanu de astăzi o demagogie fără precedent. Încearcă să legitimeze faptul că în România ar fi un PNL la putere şi un PSD în opoziţie. Românii nu sunt proşti şi văd ceea ce vede fiecare dintre noi în ultimii 2 ani. Actuala guvernare a României este asigurată de PNL şi PSD în frăţie de cruce cu toate consecinţele negative pe care le avem aici. În ceea ce priveşte blocarea luptei anticorupţie, dezastrul care există în sănătate, în educaţie şi în infrastructură. Este Guvernul celor 5 km de autostradă, Guvern, repet, susţinut de către PNL şi PSD în Parlamentul României şi care trebuie să-şi asume întreaga responsabilitate pentru ceea ce înseamnă guvernarea actuală a României. Alternativa la actuala guvernare PNL-PSD o reprezintă PD-L şi românii vor şti să facă această diferenţă la alegerile din 30 noiembrie.

Reporter: Domnule Boc vorbeaţi de pensia parlamentarilor ca de un privilegiu. Ea este în statutul parlamentarilor. Statut votat şi de senatorii şi deputaţii PD.

Emil Boc: Vă amintiţi că la acea vreme parlamentarii PD-L au fost prin multiple voci împotriva unei asemenea susţineri. Eu personal am fost acela care m-am pronunţat întotdeauna împotriva unui asemenea demers. Şi dacă modificarea legii privilegiilor parlamentare este de competenţa Parlamentului revizuirea Constituţiei este un proces mai amplu care presupune şi un referendum din partea poporului şi va fi una dintre legile pe care vom propune imediat după ce vom câştiga puterea în luna noiembrie.

Reporter: Mă scuzaţi. Au fost împotrivă, dar au votat statutul.

Emil Boc: Repet. Nu este adevărat. Dacă datele mele sunt corecte şi îmi amintesc bine, nu a fost vorba de susţinerea din PD-L a legii... Am fost împotrivă din primul moment şi vom rămâne împotrivă cât timp vom avea un cuvânt de spus pe scena politică.

Reporter: Este în statut domnule Boc. Şi statutul a fost votat şi de parlamentarii PD.

Emil Boc: Repet,nu am datele să vă verific şi să vi le spun în faţă. Discutăm cu documentele pe faţă şi veţi vedea poziţia PD-L-ului.

Reporter: Şi PNL-ul şi PSD-ul vă acuză pe dumneavoastră, PD-L-ul, că colaboraţi cu PRM-ul, ceea ce se şi dovedeşte la proiectele din plen, la moţiuni, la proiectele din comisii. Unde este adevărul?

Emil Boc: Eu cred că orice român care e cu scaun la Capitală şi n-a băut nimic poate să observe că acest Guvern există pentru că PSD-ul şi PRM-ul îl susţin din Parlament. Nu eu am votat susţinerea actualului Guvern în forma cabinetului Tăriceanu 2, ci PRM-ul şi PSD-ul. Să un uite PNL-ul că Bogdan Olteanu este preşedintele Camerei cu voturile PRM-ului. Să nu uite PNL-ul că este la putere pentru faptul că PRM-ul alături de PSD a respins moţiunea de cenzură pe care noi am votat-o împotriva Guvernului. Deci haideţi să fim serioşi şi normali la cap. Numai cine vrea să se îmbete cu apă rece nu observă faptul că acest Guvern există pentru că PSD-ul îl susţine cu toată convingerea şi PRM-ul în acelaşi fel. A fost vorba atunci de acest schimb administrativ, iar de acum încolo nu există absolut nimic.

Reporter: Şi cum explicaţi faptul că sunteţi pe aceeaşi lungime de undă cu PRM-ul?

Emil Boc: Explic pentru că nu suntem. Explic că nu suntem. Pur şi simplu nu suntem. Nu suntem în nici o formulă de colaborare. Dacă ei votează într-un fel în Parlament este decizia pe care şi-o asumă. Nu avem nici un fel de colaborare. Ar fi bine să dea explicaţii cei din PSD care de fiecare dată votează împreună cu PRM-ul. Uitaţi-vă la blocarea reformei justiţiei. Uitaţi-vă la modificarea procedurii de semnare a procurorilor. Uitaţi-vă la modul cum au votat la declararea averilor demnitarilor. Uitaţi-vă la modul în care au votat pentru Adrian Năstase ca să nu ajungă în justiţie. Uitaţi-vă la acele gesturi politice unde găsiţi PNL-ul, PRM-ul şi PSD-ul de aceeaşi parte a baricadei. Aia este frăţie politică şi colaborare, nu un schimb administrativ de funcţii.

Reporter: BEC a decis ca toţi candidaţii susţinuţi de partide să facă parte din respectivele formaţiuni. Cum interpretaţi?

Emil Boc: Este o aplicare a prevederilor legale prevăzute în legea electorală.

Reporter: Dar sunt partide care au asociaţi alţi candidaţi. De exemplu PNL-ul propune şi candidaţi din partea...

Emil Boc: Vreau să vă spun că nici în legea electorală anterioară nu erau permise candidaturi independente pe lista partidelor politice. Nu este decât o aplicare a legii în vigoare. Deci este o decizie care nu este peste lege, este potrivit legii.

Reporter: ...

Emil Boc: Nu, este o prevedere legală. Este normal că tu când candidezi din partea unui partid politic să fii membru al acelui partid politic.

Reporter: Aveaţi de gând să promovaţi...

Emil Boc: Noi respectăm legea. Nici nu ne-am gândit să venim cu alte soluţii în afara legii. Nu se admit candidaturi independente pe listele partidelor politice sau pe lista susţinerilor partidelor politice. Ori eşti membru de partid, ori candidezi ca independent. Legea îţi dă posibilitatea să candidezi ca independent dacă nu vrei să fii într-un partid politic. De ce să fie vorba de altceva.

Reporter: ...

Emil Boc: Nu, această campanie care începe mâine este strict pe unicameral, cu argumentele pe care vi le-am menţionat. Aş mai adăuga încă unul: Uitaţi-vă şi la Parlamentul European şi veţi vedea că şi el are o singură cameră. Asta ca să mai fie un argument în plus. Vom aduna aceste semnături pe această temă concretă a Parlamentului unicameral.

Reporter: ...

Emil Boc: Nu am abordat acest subiect. Până în 7 septembrie vom stabili forma finală a listelor noastre. Pardon, 7 octombrie, vă rog să mă scuzaţi, şi mulţumesc. Vom discuta. Vom vedea în urma analizelor pe care le vom face. Deocamdată domnul Stolojan şi-a precizat punctul de vedere.

Reporter: ...colegiile.

Emil Boc: Avem candidaţi, dar nu au fost stabiliţi în formă finală. În 25 din judeţe sunt închise deja candidaturile, avem listele finale. În restul, până la 1 octombrie în 7 le validăm.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 13:47)
Transcript preluat de pe www.monitoring.ro