Cineva a gândit ca interviul cu Traian Băsescu să fie pe acelaşi palier orar cu meciul de fotbal al echipei naţionale de tineret a României. Având de ales, probabil că au fost destul de mulţi fii ai patriei care au ales un meci în care România a pierdut "onorabil" cu 3-0, un scor devenit deja parcă tradiţie. M-am gândit totuşi să reiau şi eu această emisiune în transcript (şi mulţumesc Monitoring Media că a făcut acest serviciu) al interviului preşedintelui, nu de alta, dar au fost spuse câteva lucruri de interes. Părerea mea.
Iată transcrierea:
"Ediţie specială" - 09.09.2008 - invitat: Traian Băsescu Miercuri, 10 Septembrie 2008 09:56
Luca Niculescu: Bună seara tuturor. Bine v-am găsit la această "Ediţie specială", în care vom vorbi, în primul rând, despre poziţia, despre rolul României într-o regiune aflată în mişcare. Vom încerca să facem bilanţul situaţiei din zonă, la o lună de la declanşarea conflictului georgian, cum a evoluat, cum va evolua regiunea care interesează regiunea în mod direct, care pot fi implicaţiile în zona Mării Negre, ce consecinţe pot exista asupra proiectelor energetice, în fine, ce impact asupra unei ţări foarte apropiate de România, atât geografic, cât şi sentimental - e vorba despre Republica Moldova. În cea de-a doua parte a emisiunii vom discuta despre câteva aspecte ale vieţii politice interne, viaţă politică devenită mai dinamică, odată cu sosirea toamnei. Invitat la această "Ediţie specială" este preşedintele României, domnul Traian Băsescu. Bună seara, domnule preşedinte.
Traian Băsescu: Bună seara.
Luca Niculescu: Şi vă mulţumesc că aţi acceptat această invitaţie între două vizite în străinătate. Aţi fost în Italia, plecaţi mâine dimineaţă, foarte dimineaţă, în Coreea de Sud. Aş dori să discutăm, pentru început, despre vizita în Italia şi, mai precis, vizita la Vatican. L-aţi invitat pe Papa Benedict al XVI-lea să vină în România, anul viitor. Spuneaţi, răspunzând unei întrebări de la un jurnalist, că la astfel de invitaţii se dau, în general, răspunsuri pozitive. Să înţelegem că va veni Papa la anul în România?
Traian Băsescu: Nu. Sensul este că se dă un răspuns politicos pozitiv. Probabil a lipsit cuvântul „politicos". Şi eu, de câte ori mi se spune: „Vă invităm în ţara X", sigur că spun: „Sigur, am în vedere o vizită în ţara dumneavoastră". Ceea ce nu înseamnă că programul este făcut. Şi aş vrea să vă mai spun că scopul vizitei mele nu a fost invitarea Papei. Eu am transmis o invitaţie din partea şefului statului român, în 2006, atunci când am informat şi Sinodul despre acest lucru. Dosarul a fost preluat de la Patriarhul Teoctist - Dumnezeu să-l ierte! - de Patriarhul Daniel, însă deplasarea mea la Vatican a avut cu totul altă miză, iar miza se numeşte consolidarea relaţiilor României cu Vaticanul, cu Sfântul Scaun. Este un lucru esenţial, având în vedere influenţa Sfântului Scaun în politica europeană, pe de o parte; pe de altă parte, având în vedere interesele noastre pentru românii aflaţi pe teritoriul statelor europene.
Luca Niculescu: Şi ce poate face Sfântul Scaun pentru românii aflaţi pe teritoriile europene?
Traian Băsescu: Foarte multe, extraordinar de multe. V-aş aduce aminte două elemente foarte importante: poziţia Sfântului Părinte, atunci când în centrul atacurilor presei italiene erau românii...
Luca Niculescu: O poziţie foarte critică la adresa guvernului italian...
Traian Băsescu: Exact. Şi atunci când, sub presiunea mediatică, guvernul italian a anunţat nişte măsuri care nu păreau a respecta standardele europene. Atunci, Sfântul Scaun, prin Papa Benedict al XVI-lea, a reacţionat foarte puternic în favoarea comunităţilor de români. Iată un lucru pe care Papa Benedict al XVI-lea l-a făcut pentru români, un lucru pe care-l ştiu foarte puţini români. Biserica Catolică din Italia a pus la dispoziţia românilor circa o sută de biserici catolice, în care slujesc preoţi români şi care s-au constituit în parohii pentru cetăţenii români care lucrează în Italia.
Luca Niculescu: Dar cum le-a pus la dispoziţie, că îmi închipui că nu e vorba de corpul central al bisericii, adică nu cedează câte o biserică pentru...
Traian Băsescu: Nu, chiar bisericile, să se ţină slujbe. S-au organizat, dacă sunt, şi slujbe catolice şi slujbe ortodoxe, s-au organizat, în aşa fel încât şi ortodocşii români să poată să-şi ţină slujba şi credincioşii catolici să aibă slujba lor. Dar, de cele mai multe ori, au pus la dispoziţie biserici, fără a încurca programul slujbelor ortodoxe, ceea ce arată generozitate, înţelegere şi, dacă vreţi, chiar foarte mult respect pentru românii din Italia, pentru că într-o astfel de situaţie, cu oameni care se duc să muncească, cel mai consistent loc în care se pot constitui comunităţile este chiar biserica. Ei stau, muncesc, nu-i adună nimeni. Biserica este singura care îi adună şi aici este evident că a existat o bună înţelegere şi între cardinalii italieni şi Biserica Ortodoxă Română, pentru că astfel de gesturi nu se fac întâmplător sau fără un parteneriat, fără respect pentru cel căruia îi oferi locurile de rugăciune. Dorinţa noastră - şi a fost subiect de discuţie şi cu Sanctitatea Sa şi cu cardinalul secretar de stat al Vaticanului, echivalentul primului-ministru - extinderea acestui program a fost unul din subiectele discutate, ca, în continuare, să se pună la dispoziţia românilor biserici, în care să slujească preoţi ortodocşi.
Luca Niculescu: Am văzut că aţi spus, înainte de această vizită, că unul dintre scopuri este dezvoltarea relaţiilor cu statele catolice, nu numai la nivelul întâlnirilor politice, dar şi prin extrema influenţă. Vă gândiţi să se întâmple acelaşi lucru nu numai în Italia, dar şi în alte ţări catolice, cum ar fi Spania, de exemplu, Franţa?
Traian Băsescu: Se şi întâmplă acest lucru...
Luca Niculescu: Aveţi, tot aşa, aveţi cifre?...
Traian Băsescu: Da. Nu am cifrele din Spania, dar este o politică a Bisericii Catolice să ajute concentrările de români ortodocşi, fie că sunt în Spania, fie că sunt în Italia. Şi cred că acest lucru se va întâmpla în perioada următoare şi în alte ţări, nu numai în Spania şi Italia.
Luca Niculescu: Pe de altă parte, am văzut că guvernul, în parteneriat cu Biserica Ortodoxă Română, Statul român în parteneriat cu Biserica Ortodoxă şi cu comunităţile de români, au finanţat achiziţia unui teren, a unei clădiri în care va fiinţa Episcopia Română...
Traian Băsescu: Aşa e. Da, este un lucru care rezultă chiar din noua Lege a cultelor, legea promulgată în 2006, care, practic, stabileşte un parteneriat între statul român şi Biserică, nu numai între statul român şi Biserica Ortodoxă - şi Biserica Greco-Catolică este un partener, şi Biserica Romano-Catolică şi toate celelalte culte recunoscute. Şi, dacă citiţi legea cu atenţie, veţi constata că statul consideră Biserica a fi un partener pe probleme sociale, în probleme de educaţie, în probleme de cultură şi - de ce să nu recunoaştem? - a fost chiar un subiect al discuţiei cu Sanctitatea Sa chiar legea noastră -, surprinzător, această lege este bine cunoscută la Vatican şi apreciată ca fiind...
Luca Niculescu: A fost ceva surprinzător...
Traian Băsescu: Da. Pentru mine a fost o surpriză plăcută, atât în discuţia cu cardinalul secretar de stat, cu care am intrat chiar în detalii, dar şi în discuţia cu Sanctitatea Sa am constatat că legea românească era cunoscută şi apreciată că generează acest parteneriat între stat şi Biserică, indiferent care ar fi ea, şi apreciat faptul că este liberă opţiunea confesională în România, dar şi acest parteneriat care rezultă din lege. Chiar parteneriatul pe care-l are statul cu Biserica, în ceea ce priveşte prezenţa preoţilor în şcoli, este, iarăşi, un lucru extrem de apreciat.
Luca Niculescu: Dar pentru un stat care proclamă separarea Bisericii de stat, totuşi, nu este o legătură prea strânsă între Biserică şi stat?
Traian Băsescu: Noi am încetat să-l mai proclamăm. Acest lucru făcea regimul comunist. Legea 206...
Luca Niculescu: Aşa face şi Franţa, domnule preşedinte, care nu e...
Traian Băsescu: Legea 206, care a creat, practic, posibilitatea acestui parteneriat, nu exclude Biserica în cele trei paliere: social, educaţie şi cultură. Nu este exclusă Biserica, dimpotrivă, este considerată un vector. Clerul din România este plătit de stat, deci există un parteneriat. Preoţii au salarii de la stat, de la patriarh până la preotul de parohie. Deci, acest parteneriat există, este creat şi este bine. De ce? Şi în discuţia cu Sanctitatea Sa, concluzia a fost că acest tip de parteneriat, de fapt, îndeamnă la respectarea valorilor, valorilor care stau la baza evoluţiei europene: demnitatea omului, libertatea, libertatea confesională, binele personal pentru binele comunităţii, sunt valori europene, solidaritatea. Toate acestea sunt propovăduite de Biserica Creştină, indiferent că discutăm de ortodocşi sau de catolici. Valorile europene sunt valori creştine.
Luca Niculescu: Dar asta nu se regăseşte în proiectul de tratat european. Ştiţi că a existat o dezbatere...
Traian Băsescu: Ştiţi că a fost o mare dezbatere pe această temă.
Luca Niculescu: Dacă acum s-ar pune din nou la vot, România ar fi pentru trecerea moştenirii creştine în tratatul european...
Traian Băsescu: A valorilor creştine. Nu putem face o Europă dominată de Biserică, cum nu putem gândi nici o Românie dominată de cler. Suntem un stat care îşi ia Biserica partener pe segmente, unde Biserica poate fi eficientă, în zona în care valorile acestea care sunt chiar baza solidităţii construcţiei europene trebuie conştientizate şi transmise.
Luca Niculescu: Nu vă este teamă că, dacă se construiesc biserici, acum, în străinătate, pe care le plăteşte şi statul român, când românii din străinătate se vor întoarce în ţară - aşa cum le-aţi sugerat dumneavoastră s-o facă - bisericile vor rămâne goale?
Traian Băsescu: Eu am convingerea că românii se vor întoarce în ţară în cea mai mare parte a lor. Este un fenomen demonstrat şi în Spania, şi în Portugalia, şi în ţările care au intrat cu doi ani înaintea noastră. Iată, în Polonia deja începe exodul invers al cetăţenilor polonezi către acasă. Se va întâmpla şi în România. Acum nu discutăm despre construcţia unui număr foarte mare de biserici, dar este clar că România va rămâne cu o comunitate consistentă în Italia. Şi atunci, achiziţia terenului şi a unei clădiri care să devină sediul Episcopiei Bisericii Ortodoxe Române din Italia este un lucru bun. Ea va deveni mai mult decât un simplu centru episcopal, va deveni un sistem nervos în care va pulsa românism.
Luca Niculescu: Şi creştinism ortodox mai ales...
Traian Băsescu: Categoric.
Luca Niculescu: Aţi discutat, în întâlnirile pe care le-aţi avut cu interlocutorii dumneavoastră, despre problemele pe care le ridică unii membrii ai comunităţii române din străinătate. Au existat, acum câteva luni, incidente foarte mediatizate, unele exploatate chiar politic în Italia şi v-aş întreba dacă vi se pare că situaţia s-a mai calmat, după demersurile pe care le-au făcut oficialii români sau că oricând ar putea să reizbucnească.
Traian Băsescu: Dacă aţi observat, eu am avut o poziţie relativ ponderată, pentru că, de la bun început, nu am apreciat exagerat ceea ce urma să se întâmple în baza legislaţiei italiene şi, mai ales, discuţiile pe care le-am avut cu demnitari italiene îmi clarificaseră direcţia acestor măsuri. Iar raportul prezentat, chiar în ziua în care am făcut vizita la Vatican, cu o zi înainte, raportul prezentat de Comisia Europeană demonstrează ca acea legislaţie nu a fost aplicată cu încălcarea normelor europene. Deci, din acest punct de vedere, cei care şi-au făcut din tema tratamentului pe care autorităţile italiene le aplică românilor o tribună de pe care să arate cât de patrioţi sunt, acum constată că au intrat doar într-o campanie demagogică. Şi vreau să fim extremi de limpezi - o spun ca şef de stat: orice stat care ajunge la concluzia că securitatea cetăţenilor săi este periclitată acţionează. Iar statul italian, cel puţin până acum - eu nu garantez că aceleaşi aprecieri vor fi până la sfârşit -, dar cel puţin până acum, beneficiază de prezumţia de corectă aplicare a legislaţiei, în aşa fel încât să se pună lucrurile în ordine, să se restabilească ordinea publică. Vreţi să vă imaginaţi nişte comunităţi, să spunem, din ţări arabe, care nu ar fi bine controlate de statul român şi lăsate să facă ce le dă prin cap pe aici?
Luca Niculescu: Deci, vi se pare că tratamentul...
Traian Băsescu: Noi facem expulzări destul de consistente cu cetăţeni care nu respectă legile statului român, fără, însă, să le mediatizăm; e treaba statului ce face.
Luca Niculescu: Sunt tabere de cetăţeni străini atât de importante în România?
Traian Băsescu: V-aş aduce aminte că zona Bucureştiului erau tabere de romi, când eram primar general.
Luca Niculescu: Care nu mai sunt.
Traian Băsescu: Care au fost desfiinţate de autorităţile locale române, nu de altcineva, pentru protejarea cetăţenilor Bucureştiului.
Luca Niculescu: Deci, vi se pare că tratamentul autorităţilor italiene, până acum, este just, nu poate fi criticat?
Traian Băsescu: Este decent, în raport cu nevoia de a ţine lucrurile sub control.
Luca Niculescu: Ştiţi că peste o săptămână are loc un summit la Bruxelles...
Traian Băsescu: Da.
Luca Niculescu: Uniunea Europeană - Roma, EU-Roma - se numeşte Comunitatea Roma. La ce vă aşteptaţi de la acest summit?
Traian Băsescu: În primul rând, cred că este un interes major al Comisiei Europene să aibă dezbateri pe tema Comunităţii Roma, pentru că, în decembrie, Comisia Europeană trebuie să prezinte în consiliu un raport cu privire la situaţia comunităţii rome din întreaga Europă şi, în acelaşi timp, să propună nişte măsuri. Dacă vă aduceţi aminte, noi am fost ţara care a reuşit să introducă această temă, să creeze această obligaţie pentru Comisia Europeană, pentru că avem o mare dificultate. Pe de o parte, avem responsabilitate pentru cetăţenii noştri, dar nu avem mijloace atâta timp cât ei sunt pe un teritoriu străin, pe teritoriul altui stat. În acelaşi timp, vreau să mai clarificăm un lucru, romii nu sunt doar din România, sunt şi romi sârbi - şi din Bulgaria şi din Cehia şi din Slovacia şi din Polonia. Nu tratăm doar problema romilor proveniţi din România. Şi statele au susţinut necesitatea unui astfel de raport pe care să-l prezinte Comisia Europeană în Consiliul din decembrie...
Luca Niculescu: Ne putem aştepta la politici europene?
Traian Băsescu: Da. Categoric, da.
Luca Niculescu: Pentru că putem spune că statul român, până acum, a eşuat în...
Traian Băsescu: Am spus-o eu: a eşuat în procesul de integrare a minorităţii rome în societatea românească. Pe de altă parte, trebuie să fim cinstiţi când folosim termenul „integrare". După cum vedeţi, foarte mulţi sunt în sate, au case, sunt la locul lor, muncesc, cum, de asemenea, sunt foarte mulţi romi nomazi. Iar tendinţa... De fapt, sub termenul de „integrare" sau de „incluziune socială", practic, s-a produs un fenomen de asimilare şi eu am spus-o asta şi susţin acest lucru în discuţiile cu toţi politicienii europeni interesaţi de subiect. Acesta este fenomenul care s-a produs şi asimilarea a fost atât de "bine făcută", încât foarte mulţi nu-şi mai recunosc etnia, nu mai recunosc că sunt romi. Se declară la recensământ...
Luca Niculescu: ...
Traian Băsescu: Nu. Poate a fost o soluţie. Ce este făcut în direcţia civilizaţie este bun făcut, dar cu partea nomadă trebuie să găsim o soluţie, undeva, la mijloc. Dacă vom vrea să-i băgăm în blocuri, nu vom reuşi, pentru că este parte din cultura şi din obiceiurile lor să plece din loc în loc. Şi atunci, trebuie să ne adaptăm şi noi la valorile culturale ale părţii dintre romi care nu vor să stea la bloc.
Luca Niculescu: Da, şi există exemple în...
Traian Băsescu: Spania - este un exemplu fericit. Probabil, trebuie să găsim nişte soluţii. Dacă vă aduceţi aminte, când eram primar, am spus la un moment dat: "Pentru romii nomazi care vin, trec pe lângă Bucureşti, hai să aranjăm, să punem la punct, la marginea Bucureştiului, nişte campinguri în care să se poată spăla, să-şi cupleze rulota sau căruţa la energie electrică, să aibă ce le trebuie". Atunci a fost o reacţie extraordinar de potrivnică de la o asociaţie a romilor, în care doamnele acelea participă doar la seminarii, dar în viaţa lor nu au luat de mână un copil rom să-l ducă la şcoală. La seminarii, la dat declaraţii, la pândit tot ce apare în presă, dar nici o preocupare reală. Pur şi simplu, trăiesc mâncând banii puşi la dispoziţie de statul român sau de alte state, dându-şi salarii de la fundaţii. Dar nu au dus o dată un copil rom la şcoală.
Luca Niculescu: V-aş propune, domnule preşedinte, să trecem la următorul capitol al discuţiei noastre.
Traian Băsescu: De acord.
Luca Niculescu: Şi anume conflictele îngheţate, ce se întâmplă în Georgia. S-a aniversat sau..., nu ştiu dacă cuvântul este cel mai bun, a trecut o lună de la începutul conflictului în Georgia; între timp, am văzut că Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei şi al Uniunii Europene, a fost, ieri, din nou, la Moscova şi ruşii, ca să elimine unele inadvertenţe, am putea spune, din tratatul de pace, pentru că aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră...
Traian Băsescu: Din citirea diferită...
Luca Niculescu: Pare, totuşi... Scuzaţi-mă, e foarte surprinzător că oamenii aceia au semnat două lucruri diferite. Dar ce vreau să vă întreb. Intre timp, Abhazia şi Osetia de Sud şi-au declarat independenţa recunoscută de Moscova şi de Nicaragua; şi dumneavoastră spuneaţi, înainte de plecarea la Bruxelles, spuneaţi că vom propune ca Uniunea Europeană, prin membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate, să readucă ansamblul problematicii conflictelor îngheţate din regiunea Mării Negre în discuţia Consiliului de Securitate ai ONU, inclusiv Kosovo. Şi vă întreb: ce poate face în Consiliul de Securitate care, până acum, a eşuat de câteva ori în reglementarea acestei probleme?
Traian Băsescu: Trebuie schimbate mecanismele de negociere şi mecanismele de menţinere a păcii. Vă dau două exemple care să ilustreze cât de gravă este situaţia: s-a autodeclarat stat independent Kosovo, s-au autodeclarat stat independent cei din Osetia de Sud, dar şi Abhazia. Declararea independenţei Kosovo s-a făcut în condiţiile în care exista celebra rezoluţie a Consiliului de Securitate 1244, care garanta integritatea teritorială a Serbiei. Deci, a fost prima încălcare a unei hotărâri a Consiliului de Securitate. Pentru integritatea teritorială a Georgiei au existat, cel puţin, vreo 30 de rezoluţii ale Consiliului de Securitate, s-au încălcat şi ele prin începerea procesului de recunoaştere a independenţei Osetiei de Sud şi a Abhaziei. Una din marile probleme care se pun este ce valoare mai au hotărârile Consiliului de Securitate pentru statele mici şi mijlocii, pentru statele care nu sunt puteri nucleare, atâta timp cât marile puteri nu mai respectă hotărârile Consiliului de Securitate. Luate independent, dacă vă aduceţi aminte, a fost marea poveste, au origini diferite şi, de aceea, le tratăm diferit. A fost unul din marile trucuri, pentru că, de fapt, toate aveau o singură problemă de fond: încălcarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii unui stat. Deci, încălcarea tuturor normelor fundamentale din dreptul internaţional.
Luca Niculescu: Dar ce mai poate face acum Consiliul de Securitate? Poate cere statelor... Oricum, în Consiliul de Securitate se află şi Rusia şi China...
Traian Băsescu: Se află şi Statele Unite...
Luca Niculescu: Se află şi Statele Unite, dar cum pot ajunge...
Traian Băsescu: Avem şi susţinătorii independenţei Kosovo, avem şi susţinătorii independenţei Osetiei şi Abhaziei.
Luca Niculescu: Da. Deci, ar exista un teren comun.
Traian Băsescu: De aceea, noi propunem să se meargă simultan cu toate cele cinci cazuri de astfel de încălcări ale suveranităţii şi integrităţii teritoriale din zona balcanilor şi pe arcul Mării Negre. Numai tratate împreună şi dându-li-se soluţii de principiu...
Luca Niculescu: Aveţi o astfel de soluţie de principiu?
Traian Băsescu: Da, respectarea integrităţii teritoriale a Serbiei, a Georgiei, a Azerbaidjanului, a Ucrainei, a Republicii Moldova. Da, avem principiul fundamental care a ţinut Europa în pace, respectarea inviolabilităţii frontierelor, respectarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii. Acum, aici, în Europa, ni se dau primele lecţii de încălcare şi a actului final de la Helsinki şi a Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite. Şi ni se dau aceste lecţii de către mari puteri. O ţară ca România... Eu văd de multe ori abordările ironice: Ce face România? Ce decizie ar lua România pentru lume? România nu-i superputere, nu are superarmată, nu are armament nuclear. Este o ţară mijlocie care nu poate răzbi decât cu arma diplomaţiei şi a argumentelor. Iar din acest punct de vedere, noi nu trebuie să ne oprim niciodată, niciodată. Şi când reuşim şi când nu reuşim, trebuie să o luăm de la capăt, asta e soarta unei ţări mijlocii. Şi, bineînţeles, trebuie să ne facem prieteni, prieteni buni şi membri în Consiliul de Securitate.
Luca Niculescu: O să vă întreb puţin mai târziu despre prietenie. Acum vă întreb: asta ar însemna, din câte înţeleg, că ţările care au recunoscut independenţa Kosovo, a Abhaziei, a Osetiei de Sud să-şi retragă această recunoaştere, să o anuleze.
Traian Băsescu: Eu nu lansez de la Televiziunea Română soluţiile, nu pe televiziuni, dar mi se pare - şi sigur că aici este un joc, care este analizat acum, că a fost propunerea, "non-paper"-ul nostru este analizat în cancelariile occidentale, noi propunem - e o soluţie care ar putea fi acceptată sau nu. Dar singura soluţie, să restabilim autoritatea Consiliului de Securitatea şi principiile din actul final de la Helsinki şi Carta ONU, este ca toate aceste conflicte îngheţate să fie puse pe masă la Consiliul de Securitate şi discutate pe principiul simultan. Ce principii aplicăm pentru Nagorno-Karabah, pentru Osetia de Sud, pentru Abhazia, pentru Transnistria.
Luca Niculescu: Aţi avut deja reacţii la această propunere, pe cea pe care aţi făcut-o?
Traian Băsescu: Deci "non-paper"-urile nu sunt documente care cer răspuns neapărat. Pur şi simplu, acolo a fost o analiză pe care am pus-o la dispoziţia tuturor statelor cu previziuni, care vor fi evoluţiile în regiunea noastră - noi nu suntem putere globală, să spunem ce se întâmplă în lume, punctul de vedere românesc -, care vor fi evoluţiile în viitor, urmarea acestor două evenimente, Serbia şi Georgia, şi ne-am pronunţat asupra unor soluţii, una din ele fiind şi aceasta: rediscutarea în Consiliul de Securitate a tuturor cazurilor de conflicte îngheţate din jurul Mării Negre şi din Balcani.
Luca Niculescu: Vorbind despre aceste conflicte îngheţate, a fost remarcată atitudinea dumneavoastră în perioada acestui conflict. Unii se aşteptau ca dumneavoastră să fiţi alături cu preşedintele polonez, de liderii ţărilor baltice.
Traian Băsescu: Să mă duc să dansez în piaţă. Sau ce să fac? Da...
Luca Niculescu: Da. Să fiţi acolo, alături de ei. Dumneavoastră aţi ales să faceţi acel turneu în cinci state din regiune şi aţi folosit, am remarcat, aţi folosit două cuvinte, destul de des. Aţi spus: trebuie prudenţă şi înţelepciune în tratarea zonei.
Traian Băsescu: Da. Aşa este. Şi prudenţa noastră a venit din faptul că avem în frontiera noastră un conflict îngheţat, care a mai generat un război - conflictul din Transnistria. Şi, de data aceasta, nu era nici la 1.500 de kilometri, în Georgia, nu era nici în mijlocul Balcanilor de Vest, ci chiar pe frontiera noastră. Şi grija pentru Moldova ne-a făcut să fim extrem de prudenţi, mai ales că în toate aceste conflicte îngheţate există o realitate, o realitate generată de mecanismele de negociere stabilite de OSCE şi de ONU şi, în acelaşi timp, generată şi de...
Luca Niculescu: La începutul anilor '90.
Traian Băsescu: Da. Toate au 14-16 ani, 14-16 ani de când acest mecanisme au fost stabilite. Şi, pe de altă parte... Deci, o dată mecanismele de negociere între statul autodeclarat independent, enclavă şi statul mamă, pe de o parte, iar, pe de altă parte, forţele de menţinere a păcii, toate fixate tot acum 14-16 ani. La ce a dus situaţia în ansamblul ei? Deci, atât mecanismul de negociere, cât şi forţele de menţinere a păcii, în fapt, au creat condiţii perfecte ca aceste state autodeclarate independente să-şi creeze structuri de stat. În 14-16 ani... Deci, conflictul din Moldova s-a încheiat în '92; iată, sunt 16 ani de când s-a format o formulă de negociere 5+2, care n-a dus la nimic...
Luca Niculescu: Trebuie să amintim cine participă la... E vorba de Republica Moldova, Ucraina...
Traian Băsescu: Ucraina, Rusia, Statele Unite, OSCE şi Uniunea Europeană. Deci cinci actori, 5+2.
Luca Niculescu: Sunt cam mulţi.
Traian Băsescu: Da, mulţi. Dar la ce au dus ele? Şi acest lucru este valabil şi pentru Osetia şi pentru Abhazia şi pentru Nagorno-Karabah, unde să spunem că avem mecanisme diferite, dar situaţii reale. Această întârziere în soluţionarea politică a problemei a creat timp pentru autoindependenţi să-şi creeze structuri de stat. Ei au acum guverne, ministere, instituţii, alegeri recunoscute, nerecunoscute, dar sunt... Au creat un sistem; la asta a folosit mecanismul ineficient de negociere, dar şi forţele de menţinere a păcii.
Luca Niculescu: Ce se poate face acum? Spuneaţi dumneavoastră că Uniunea Europeană trebuie să intervină mai mult în politica externă şi de securitate.
Traian Băsescu: Asta, pe de o parte. Dar, până una-alta, cu ocazia aducerii tuturor acestor conflicte pe masa Consiliului de Securitate, trebuie stabilit un mecanism eficient de negociere, un mecanism care să permită soluţionarea, şi nu consolidarea statului care s-a autodeclarat independent, a enclavei care se autodeclară stat independent. Pentru că acest mecanism, dacă îl mai menţinem, spre exemplu, în Transnistria, 30 de ani situaţia va fi aceeaşi. S-a dovedit incapabil să rezolve lucrurile. Şi aici, poate că nu-i momentul şi nu-i cazul, dar trebuie văzut, în '92, cum a ieşit România din acest mecanism, pentru că a fost acolo. Acum îi văd exact pe cei care n-au ştiut să apere interesele Moldovei în '92 că spun România nu-i parte a mecanismului de negociere, uitând că în '92 ei au scos România de la masa tratativelor. La masa tratativelor erau atunci: Moldova, Transnistria, Ucraina, România şi Federaţia Rusă. Uitând acest lucru, au... nici nu vreau să etichetez...
Luca Niculescu: Oricum, România este membră a Uniunii Europene, membră a OSCE...
Traian Băsescu: Acum se manifestă indirect, fără să aibă propriii ei reprezentanţi la masă. E în regulă. Eu nu spun că nu avem soluţii, pentru că suntem furnizori de informaţie şi analiză pentru Moldova şi pentru tot spaţiul. Suntem recunoscuţi ca atare, o ţară din regiune care ştie ce se întâmplă acolo. Nu avem o problemă aici. Mă deranjează doar demagogia în această direcţie.
Luca Niculescu: Credeţi că ar trebui schimbat formatul acesta de negociere 5+2?
Traian Băsescu: Categoric, da. Eu cred că un format de negociere în care să fie implicate România, Republica Moldova şi Transnistria, care trebuie să fie parte a negocierii, şi Ucraina, sau România şi Federaţia Rusă, care are trupe. Dar sunt convins că participarea României ar dinamiza găsirea unei soluţii. Dacă nu este posibil în acest format, putem imagina un format în care Uniunea Europeană se implică mult mai puternic şi lăsăm foarte multe state care să iasă din negociere; e suficient Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă ca arbitrii ai situaţiei din Transnistria.
Luca Niculescu: Pentru că există voci, şi chiar ambasadorul Rusiei la Chişinău vorbea despre... Spunea: formatul de negociere trebuie să fie funcţional, pentru că altfel n-are rost să...
Traian Băsescu: Acum nu-i funcţional...
Luca Niculescu: Dar există voci care vorbesc de formatul 1+1, adică Moldova, Transnistria şi cu Rusia.
Traian Băsescu: Acesta este formatul care în mod real funcţionează acum, format cu care nu putem fi de acord, pentru că Rusia, ca arbitru, ca unic arbitru, nu poate da soluţii. Ea vine şi pune pe masă planul Kozak, respins în 2003 şi de Chişinău, şi de toate statele democratice...
Luca Niculescu: Care prevede o federalizare a Moldovei, cu o Transnistrie...
Traian Băsescu: ...cu un drept de a-şi dobândi independenţa, o chestiune...
Luca Niculescu: O recunoaştere a Transnistriei întâi, apoi...
Traian Băsescu: Nu, nu putem accepta o asemenea soluţie. Principiul aici este integritatea teritorială a Republicii Moldova, fără nicio altă variantă.
Luca Niculescu: Credeţi că există riscul acum, după conflictul din Georgia, ca Moldova să fie controlată de Moscova?
Traian Băsescu: N-aş face aprecieri de genul acesta. Ce vă pot spune este că prudenţa noastră a fost generată exact de factorul pe care îl ştiam foarte bine, că tensiunile în zona transnistreano-moldoveană sunt la fel de mari, tensiunile interetnice, la fel de mari ca şi cele din Osetia şi din Abhazia. Şi, practic, condiţiile sunt îndeplinite, în toate zonele de conflict îngheţat, să se întâmple ce s-a întâmplat în Georgia. Noi spunem asta din 2005, pentru că peste tot s-au format în aceste enclave structuri statale, peste tot se practică o propagandă deşănţată, care învrăjbeşte minoritarii ruşi sau osetieni sau abhazi cu majoritarii de pe teritoriul statului...
Luca Niculescu: Dar Vladimir Voronin nu e Mihail Saakaşvili.
Traian Băsescu: Nu intenţionez să fac o astfel de comparaţie, dar tensiunile fiind create, mai trebuie doar scânteia.
Luca Niculescu: Da, şi scânteia ar putea veni şi din altă parte.
Traian Băsescu: Şi scânteia poate veni de oriunde; nu de la Vladimir Putin, nu de la Medvedev, ci chiar de la Tiraspol poate veni. Şi atunci am fi într-o situaţie în mod real delicată.
Luca Niculescu: Probabil şi din cauza acestei preocupări aţi cerut şi aţi obţinut la ultimul summit al Uniunii Europene ca la viitorul summit, cel din octombrie, Moldova să figureze ca un capitol special în discuţii.
Traian Băsescu: Exact.
Luca Niculescu: Are România vreo propunere pentru acest...? Cu ce veţi veni?
Traian Băsescu: Sigur că da: accelerarea proceselor de apropiere a Moldovei de Uniunea Europeană şi includerea Moldovei în pachetul Balcanilor de Vest. Moldova nu trebuie lăsată pentru pachetul Ucraina. Ucraina e o ţară foarte mare. Vor trece ani mulţi până va îndeplini condiţiile să înceapă negocieri de aderare cu Uniunea Europeană, dacă va exista o asemenea voinţă în mod real. Dar Republica Moldova vrea să intre în Uniunea Europeană.
Luca Niculescu: Sunteţi convins că vrea?
Traian Băsescu: Da. Am discutat cu preşedintele Voronin de curând, iar semnalele venite după intervenţia noastră la Consiliul European, sunt foarte bune, ceea ce va declanşa un schimb de opinii în pregătirea următorului Consiliu European.
Luca Niculescu: Deci, pentru început, ar trebui poate ca acel acord de asociere...
Traian Băsescu: Acordul de asociere, care e îngheţat; este unul din obiectivele pe care le avem, să-l dezgheţăm, să-l accelerăm.
Luca Niculescu: Uniunea Europeană aşteaptă alegerile din Moldova, care vor fi la anul, pentru a vedea care sunt rezultatele.
Traian Băsescu: Da, însă, deocamdată, Uniunea Europeană nu a dat o perspectivă europeană Moldovei. Nu acordul de asociere este cheia pentru care noi dorim aducerea în discuţie a Republicii Moldova la Consiliul European, ci realitatea conflictului îngheţat, cu riscurile care sunt. Şi vrem să vedem într-un document al Uniunii Europene perspectiva europeană pentru Republica Moldova.
Luca Niculescu: Există vreo şansă să avem această perspectivă, când, într-un document al Uniunii Europene?
Traian Băsescu: Noi ne batem. Nu ştim când, dar sperăm că în preşedinţia franceză şansele sunt mai mari decât în timpul altor preşedinţii. Adică este o decizie politică extrem de importantă şi şansa de a valorifica avantajele unei preşedinţii puternice, cum este cea franceză, zicem noi că nu trebuie ratată.
Luca Niculescu: Ce alţi prieteni aveţi în acest dosar, pentru că vorbeaţi ceva mai devreme că trebuie să ne facem prieteni?
Traian Băsescu: Deci, foarte mulţi, şi...
Luca Niculescu: Eu pot să vă spun cine e reticent.
Traian Băsescu: Statele europene înţeleg abordarea noastră faţă de Republica Moldova, ştiind foarte bine istoricul desprinderii. Faptul că suntem o ţară care vorbeşte de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană este considerat firesc de oricine. Nu suntem nici ţară din Africa, nici din Europa, dar cu frontierele la vest... Suntem aici, vecinii Republicii Moldova. Ce ţară nu promovează vecinul? Iar dacă acel vecin a fost cândva şi parte din ţara ta, cu atât mai mult.
Luca Niculescu: Promovăm la fel de intens şi de susţinut şi Ucraina?
Traian Băsescu: Nu poate fi egal pentru noi efortul pentru Republica Moldova şi cel pentru Ucraina. Aş fi cel puţin incorect să spun că le promovăm în mod egal. Noi promovăm Republica Moldova. Sigur, dorim perspectiva europeană, perspectiva NATO pentru Ucraina din foarte multe motive. Dar nu putem pune semnul egal între susţinerea pe care o dăm Republicii Moldova şi Ucrainei. Ucraina o susţinem decent şi cu toată forţa. Republica Moldova o susţinem decent, cu toată forţa şi din suflet. Ceea ce se vede.
Luca Niculescu: Este o diferenţă de nuanţă substanţială, aş spune.
Traian Băsescu: Da.
Luca Niculescu: V-aş propune să abordăm câteva chestiuni de politică internă. Poate, spre finalul emisiunii, vă mai pun vreo două întrebări despre vizita pe care o faceţi mâine în Coreea de Sud. Dar v-aş întreba acum despre un eveniment care a fost tratat mult săptămâna trecută, este vorba de acel schimb de funcţii făcut între PRM şi PD-L. În Senat, ştiu că v-aţi exprimat pe această temă, aţi dat un comunicat, după aceea l-aţi...
Traian Băsescu: Şi la ce mi-a folosit?... Pentru că am văzut...
Luca Niculescu: Mai aveţi încă o întrebare ...
Traian Băsescu: Sigur că vă răspund. Mă puneţi a treia oară în situaţia de a spune că nu am avut nicio legătură cu acest aranjament. Chiar luni am avut o discuţie cu liderii PD-L, ca să lămurim, să-mi dea nişte argumente pentru care merita să facă acest aranjament pentru funcţii. De altfel, este un aranjament clasic; se negociază locurile în birourile permanente şi la Cameră, şi la Senat, dar nu trebuia făcut atunci când era vorba de Vadim Tudor, pentru că eu m-am simţit umilit când am aflat din presă că s-a făcut acest aranjament. M-am simţit umilit, pentru că o să-mi fie foarte greu să uit ce a făcut când preşedintele României, nu Traian Băsescu, a fost în parlament şi a prezentat raportul despre comunism. Mi-e foarte greu să uit că i-am fost actor principal de denigrare în România Mare de când mă ştiu, şi eu şi soţia şi copiii mei şi tot. Dacă pe alţii nu i-a durut, problema este a lor, dar nu aceasta este problema. Deci, ca şef al statului, am dat un comunicat imediat, în care am spus că nu am avut nici un amestec şi în mod real am aflat din presă, cum au aflat şi mulţi alţii. Am văzut că nu s-au oprit speculaţiile şi am mai făcut o declaraţie, deci, două acte publice ale şefului statului în care respinge afirmaţiile despre orice amestec. Au continuat denigrările şi atunci am înţeles că, de fapt, este alt joc şi, dacă aţi observat, pe două trusturi de presă, pe trustul lui Voiculescu si pe trustul lui Vântu, oameni cărora, altfel, le iese din gură propaganda mirosind a Rompetrol şi alta mirosind a bani de la FNI. Este tot ce pot să spun.
Luca Niculescu: Credeţi că este vreo legătură între ...
Traian Băsescu: Categoric, da, este. Campania pe care au dus-o împotriva şefului statului, legat de episodul PD-L cu Vadim, a arătat cum se vor poziţiona şi cum se vor comporta trusturile acestea două de presă prin oamenii pe care îi plătesc, în timpul campaniei. Minciuna va fi axa fundamentală, minciuna la adresa oamenilor pe care nu îi simpatizează Vântu şi Voiculescu, că altfel ...
Luca Niculescu: Nu vi se pare că vă faceţi, totuşi, un proces de intenţie?
Traian Băsescu: Procesul de intenţie mi l-au făcut ei şi îl fac de două săptămâni şi public. Deci, ceea ce au făcut arată cum se vor comporta în campanie, ca să-şi slujească stăpânii. Să vezi la oameni care au pretenţia că au fost disidenţi, dar miros a benzină când vorbesc, să vezi spunând şi ieri seară: "Cum, domnule, nu se poate, a avut aranjament cu Vadim. A ştiut Băsescu". Este posibil aşa ceva, când şeful statului dă două declaraţii oficiale că nu a avut nici o legătură? Câţi bani a costat conştiinţa acestor oameni care să continue să mintă ...
Luca Niculescu: Poate este vorba de nişte convingeri, nu de nişte ...
Traian Băsescu: Nu, este vorba de bani. În momentul de faţă, conştiinţa ...
Luca Niculescu: Ştiţi dumneavoastră că este vorba de bani?
Traian Băsescu: Sunt convins că da, mai ales că ştiu cine sunt stăpânii acestor trusturi de presă şi îşi aduc oamenii care să denigreze pe cei cu care nu pot face aranjamente.
Luca Niculescu: Mi se întâmplă destul de des să mă duc la aceste trusturi de presă şi nu mi-a dat nimeni niciun ban pentru niciuna din ...
Traian Băsescu: Nu, dar nici nu v-aţi dus să spuneţi că Băsescu a făcut un aranjament cu Vadim sau Băsescu a aprobat acest lucru. După ce, în primul rând, dacă au fost două declaraţii ale şefului statului, dacă vrei să mai menţii afirmaţia pe care ai făcut-o, verifică, adu un singur om care să spună "da, am aranjat cu..., a ştiut preşedintele Băsescu". Asta arată că numai când laşi la o parte profesionalismul şi vorbesc banii pe care ţi i-a băgat în buzunar stăpânul, nu văd altă soluţie. Sau măcar spui: "Mi-a spus cutare, am o sursă care mi-a spus că a aranjat Băsescu". Nu, plecaţi, domnule, de aici.
Luca Niculescu: Ar trebui să îi întrebăm direct. Eu v-aş întreba însă altceva, pentru că întrebarea...
Traian Băsescu: Însă, vreau să vă spun că această campanie mincinoasă m-a îngrijorat şi mi-a demonstrat cum se va face campania electorală, bazat pe minciună şi pe invenţii, iar eu îmi voi face datoria să îi atenţionez pe români la aceste două trusturi de presă şi la oamenii lor, în mod categoric.
Luca Niculescu: Bine, la un moment dat, probabil că vor urma multe comentarii, mai ales că este vorba despre trusturi de presă, despre aceste declaraţii ale dumneavoastră ...
Traian Băsescu: Sigur că da, păi, trusturile de presă ...
Luca Niculescu: ... şi, sigur, veţi fi invitat să vă probaţi cele pe care le-aţi spus ...
Traian Băsescu: Nu, eu îi invit să probeze întâi că eu am aprobat aranjamentul cu Vadim; şi, dacă ei îl probează, a doua zi vin şi eu şi le probez că iau bani. De fapt, ar fi foarte greu ca oamenii ăştia să nu aibă pe ştatul de plată de unde iau banii.
Luca Niculescu: Da, dar faptul că eşti plătit de undeva nu înseamnă că cel care te plăteşte te obligă să spui ceva, mai ales când vorbim despre presă. Eu sunt plătit de un trust de presă...
Traian Băsescu: Poţi să o faci cu bunăvoinţă până la un punct, când există o poziţie oficială. Dacă ai avut două poziţii oficiale ale şefului statului, care spune, pur şi simplu, "domnule, nu mă amestecaţi în treaba asta, nu ştiu despre ce este vorba", care mai poate fi motorul, dacă nu interesul de a denigra, de a minţi.
Luca Niculescu: Eu v-aş întreba însă altceva. Vi se pare normal ca într-un stat european, un partid democratic, indiferent de culoarea politică, să facă o înţelegere, chiar şi punctuală, cu un partid considerat xenofob, ultranaţionalist, antisemit, până de curând?
Traian Băsescu: Deci, nu vreau să cădeţi şi dumneavoastră în eroare. Nu s-a făcut înţelegere între partide, ci cu o persoană, şi este anormal că s-a făcut. Este anormal că s-a făcut acest aranjament. Nu trebuiau să-l facă.
Luca Niculescu: Ar trebui ca cineva să-şi asume responsabilitatea în cadrul partidului?
Traian Băsescu: Să ştiţi că nu tratez altfel PD-L decât alte partide.
Luca Niculescu: Eu nu am spus...
Traian Băsescu: Nu mă bag peste deciziile lor, dar aseară le-am spus..., sau luni seară, ieri seară, da, le-am spus ce gândesc despre ce au făcut. Nu pot interveni în interiorul partidelor să le spun, fie el şi PD-L, să le spun: "faci aia sau faci aia".
Luca Niculescu: Alte subiecte care au fost în dezbatere în ultima săptămână; a fost, de exemplu, faptul că procurorii-şefi ai DNA, DIICOT şi Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar putea să nu mai fie numiţi de şeful statului, ci de plenul CSM la propunerea Ministerului Justiţiei, acesta este un amendament adoptat de Comisia Juridică din Senat, care nu a fost încă adoptat de plen, aţi fost întrebat de acest lucru, şi dumneavoastră aţi trimis la Constituţie, aţi spus: "Citiţi trei articole din Constituţie". Le-am citit şi în articolele respective spune aşa: în articolul 94, alineatul c scrie: "Preşedintele numeşte în funcţii publice în condiţiile prevăzute de lege".
Traian Băsescu: Sunt funcţii publice, acestea ca să lămurim.
Luca Niculescu: Da. Ok. Mai public de atât...
Traian Băsescu: Mai public de atât nu se poate, decât procuror, judecător la Înalta Curte.
Luca Niculescu: "Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa CSM".
Traian Băsescu: Vreţi să mai citiţi primul cuvânt?
Luca Niculescu: Propunerile.
Traian Băsescu: Propunerile, da!
Luca Niculescu: Şi al treilea paragraf: "CSM propune preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari".
Traian Băsescu: Bun. Aţi dat o citire corectă a articolelor Constituţiei. Eu nu le comentez, doar le citesc şi fac trimitere la ea, la această Carte a noastră, la Constituţie. Dumneavoastră ce înţelegeţi din cele trei articole, spre exemplu?
Luca Niculescu: Ştiţi, eu nu sunt specialist.
Traian Băsescu: Nici eu.
Luca Niculescu: Dar, dumneavoastră, spre deosebire de mine, aveţi posibilitatea ca, dacă această lege va fi votată, să mergeţi să faceţi o sesizare la Curtea Constituţională.
Traian Băsescu: Sigur că da. Dacă va fi cazul, dacă voi aprecia că s-a încălcat Constituţia, mă voi adresa Curţii Constituţionale, nu doamnei Bărbulescu, că dânsa nu este competentă să judece conflicte constituţionale sau încălcări de Constituţie...
Luca Niculescu: E competenţa Curţii Constituţionale.
Traian Băsescu: Sigur. Deci, am spus doamnei Bărbulescu, pentru că începuse să-şi dea cu părerea cine..., că numai judecătorii pot judeca lucruri legate de Constituţie. Nu, dânsa nu-i competentă; este Curtea Constituţională.
Luca Niculescu: Curtea Constituţională, unde sunt doar opt judecători acum, nu nouă, în urma decesului domnului Petre Ninosu, dumneavoastră ar trebui să-l numiţi pe cel de-al nouălea.
Traian Băsescu: Aşa este.
Luca Niculescu: Cam când o veţi face? Mă gândeam că pe 17 septembrie încep nişte discuţii serioase.
Traian Băsescu: După întoarcerea din Coreea, voi numi judecător la Curtea Constituţională, pentru că trebuie să vină şi Curtea din vacanţă, că nu vreau eu să emit decretul şi să aşteptăm săptămâni, până când vin judecătorii Curţii din vacanţă, pentru depunerea jurământului. Şi atunci am convenit cu Curtea Constituţională că voi face numirea după ce se întorc dânşii din vacanţă.
Luca Niculescu: Şi apropo de numiri. În legătură cu nominalizarea doamnei Monica Şerbănescu la şefia DNA, care a primit un aviz negativ de la CSM, spuneaţi că aşteptaţi un răspuns de la ministrul justiţiei, domnul Cătălin Predoiu.
Traian Băsescu: Continui să îl aştept.
Luca Niculescu: Nu aţi primit încă?
Traian Băsescu: Nu am primit încă niciun răspuns. Însă aici avem câteva probleme, legat de raportul pe justiţie, şi eu de asta am făcut întâlnirea cu partidele politice la Cotroceni, propunându-le ca obiectiv să încheiem monitorizarea, la anul, în luna iulie, ceea ce implică un raport pozitiv, în luna decembrie, un raport de etapă pe care să se poată construi, pe urmă, propunerea de încetare a monitorizării. Pentru că este umilitor să fii monitorizat. Nu avem a ne supăra, pentru că noi am acceptat această variantă ca alternativă la amânarea intrării în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, pentru că nu îndeplineam criteriile pe justiţie, şi atunci am spus: suntem de acord să intrăm şi să fim monitorizaţi pe justiţie în continuare, până când atingem standardele. Ce observ este însă că - şi eu discut aici de interesul naţional, nu discut de procurorul şef Morar, nu discut de Ţuluş, Ţuluş, cum îl cheamă..., sau nici măcar de doamna Bărbulescu sau de CSM. Discut de interesul naţional. Care e interesul naţional într-o asemenea situaţie? Să prezervi ceea este constatat a fi pozitiv şi să îndrepţi ceea ce este constatat a fi negativ. Ce aveam pozitiv constatat în raport? Faptul că DNA a avut curaj să înceapă dosare de mare corupţie. Şi deşi se spune „n-a făcut nimic", deocamdată sunt trei miniştri în instanţă deja - şi vă aduc aminte: George Copos, Remeş şi Mureşan; deci, un fost ministru, Mureşan, Remeş şi Copos, miniştri în funcţie; au dosarele în instanţă. 14 membri ai Parlamentului au, de asemenea, dosarele în instanţă, ceea ce nu s-a mai întâmplat, e fără precedent. În nicio perioadă n-a fost vreun Parchet care să aibă trei dosare de miniştri în instanţă şi foarte multe altele cu propunere de trimitere. Eu nu ştiu dacă oamenii aceştia sunt vinovaţi sau nu, dar apreciez că au avut curaj să deschidă nişte investigaţii în zone care păreau tabu. Dacă vor fi respinse de instanţă, este problema Parchetului. Dar, în baza acestui lucru, DNA-ul a fost bine cotată în raport, Parchetul General, bine cotat în raport. Ce-a mai fost bine cotat în raport? Să se menţină în lege ca ministrul Justiţiei să facă propunere, CSM-ul să avizeze, preşedintele să decidă. Toate aceste segmente au trecut la a fi schimbate. Dacă observaţi, Parlamentul e harnic şi schimbă sistemul de numire a procurorului-şef...
Luca Niculescu: Are dreptul, nimeni nu-l împiedică.
Traian Băsescu: Nu-l împiedică, dar depinde şi ce obiectiv ai. Dacă ai obiectivul să încetăm monitorizarea, foarte bine. Dacă obiectivul este să anulezi toate punctele pozitive din raport, iarăşi este foarte bine. Deci, pe de o parte, schimbăm legea, deşi ni se recomandă să o menţinem, pe de altă parte, bătălia este pentru schimbarea conducerii DNA, deşi ni se recomandă stabilitate la această instituţie.
Luca Niculescu: Care e soluţia privind DNA-ul acum, soluţia în interesul naţional?
Traian Băsescu: Soluţia în interes naţional ar fi menţinerea actualei conduceri, pentru că ea este credibilizată. Sigur, are pentru mine un mare inconvenient. Inconvenientul este că, propagandistic şi prin minciună, s-a reuşit a se crea impresia că DNA-ul este un instrument al preşedintelui, ceea ce e o mare minciună. Dar trec peste inconvenientul de a-l menţine pe Morar din acest motiv, pentru că, acolo unde mi-a fost uşor, am făcut demonstraţia că nu mă interesează să-mi menţin pârghii de putere: la SIE (Serviciul de Informaţii Externe) am propus un om care provine de la liberali, la SRI am propus un om care vine de la PSD. Sigur, nu oameni care să ştiu că-mi sunt ostili, dar nici prieteni nu mi-au fost, nici la numire, nu-mi pot fi nici acum; au partidele lor din care provin. Aş fi făcut acelaşi lucru şi la DNA, dacă n-ar fi necesitat un lung proces de explicare. Dar aduceţi-vă aminte, când a fost numit Morar, toată presa râdea, şi politicienii...: a fost numit Morar, care a arestat un fost senator PD-L. Acum, dacă Morar a început să-şi facă treaba, a trebuit să se creeze această minciună, că DNA-ul e la dispoziţia preşedintelui. Cu tot acest inconvenient, opţiunea mea este pentru menţinerea conducerii DNA, pentru că altfel ar trebui timp pentru ca o nouă echipă de conducere a DNA să convingă Bruxellesul că nu e implicată politic şi nu are control politic. Or, asta ne aruncă termenul de un an, pe care ni l-am stabilit, îl aruncă dincolo, rămânem doi ani monitorizaţi. Şi iar o să sară supăraţi diverşi politicieni că de ce ne critică Bruxelles-ul. Noi am acceptat să fim criticaţi, pentru că am acceptat monitorizarea. Cei care ţipă acum trebuiau să spună: domnule preşedinte, nu semna acordul de intrare în Uniunea Europeană, la Luxemburg, în aprilie 2005, pentru că noi nu vrem să intrăm cu monitorizare.
Luca Niculescu: Atunci, cine ştie în ce situaţie ar fi fost acum România. A început o competiţie, să spunem, pentru fotoliul de prim-ministru din această toamnă. Trei persoane şi-au anunţat deja intenţia: domnul Călin Popescu Tăriceanu, Mircea Geoană, domnul Theodor Stolojan într-o campanie internă din PD-L. V-aş întreba: credeţi că unul din cei trei va fi viitorul dumneavoastră prim-ministru?
Traian Băsescu: N-aş vrea să fac aprecieri pe această temă. N-aş vrea să fac, cel puţin la stadiul acesta.
Luca Niculescu: Aceasta a fost şi ultima întrebare. Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.
Traian Băsescu: Vă mulţumesc mult.
Luca Niculescu: Drum bun mâine dimineaţă, în Coreea de Sud.
Traian Băsescu: Şi eu vă mulţumesc mult.
Luca Niculescu: Toate cele bune. Aici se încheie ediţia specială. Ne revedem joi, când vom vorbi despre cei 7 ani de la 11 septembrie, la 20:15. Şi în cursul zilei vor fi mai multe ediţii speciale la Televiziunea Română. Toate cele bune!
(Prin Monitoring Media: TVR 1 - Ediţie specială, Ora: 20:15)
Transcript preluat de pe www.monitoring.ro
No comments:
Post a Comment