NOTĂ: PROGRAMUL A FOST RETRAS DIN SPAŢIUL INTERNET FĂRĂ SĂ SE ANUNŢE DE CE. Ceea ce urmează trebuie citit cu o oarecare rezervă până ce PNL lămureşte care este problema.
Spune-ţi părerea
13. APĂRAREA NAŢIONALĂ
Garanţiile de securitate, fără precedent în istoria României, generate de apartenenţa noastră la NATO, urmată în 2007 de obţinerea statutului de membru al Uniunii Europene, au determinat adoptarea unor noi repere conceptuale în ceea ce priveşte planificarea apărării. Astfel, pe dimensiune temporală vorbim despre saltul de la proiecţii anuale la proiecţii multianuale iar în ceea ce priveşte natura, compoziţia şi eficienţa operaţională a structurii de forţe, înregistrăm tranziţia de la forţe teritoriale la forţe expediţionare.
Obiectivele politicii de apărare sunt:
1. Dezvoltarea capacităţilor de apărare credibile. Este necesara continuarea procesului de modernizare echilibrată a structurii de forţe în scopul realizării unor capabilităţi operaţionale eficace, cu grad ridicat de interoperabilitate şi de autosusţinere în teatrele de operaţii. Acest obiectiv determină creşterea relevanţei şi predictibilităţii strategice a României în cadrul NATO şi contribuie în mod substanţial la reconsolidarea spiritului de corp social solidar, a demnităţii Armatei României, afectată de subfinanţare cronică, politizare excesivă şi repetate diminuări salariale;
2. Consolidarea profilului României în cadrul NATO şi a UE. Partidul Naţional Liberal va promova cu consecvenţă consolidarea unor relaţii transatlantice stabile, pentru menţinerea credibilităţii strategice şi coeziunii NATO, precum şi extinderea stabilităţii şi democraţiei pe întreg continentul european. Pe primul plan punem onorarea angajamentelor asumate de ţara noastră faţă de aliaţi pentru implementarea capabilităţilor militare solicitate de Obiectivele Forţei, asigurarea contribuţiei la Forţa de Răspuns a NATO şi dezvoltarea iniţiativelor Alianţei de creştere a capacităţii de transport aerian strategic şi reducerea deficitului de elicoptere de atac şi de transport în teatrele de operaţii.În cadrul UE, România îşi va îndeplini obligaţiile asumate sub auspiciile Politicii de Securitate şi Apărare a UE, acordând o atenţie prioritară îndeplinirii Obiectivului Global 2010. Îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Grupurilor de Luptă ale Uniunii şi participarea la programele derulate de Agenţia Europeană de Apărare reprezintă priorităţi ale perioadei următoare.
3. Creşterea eficienţei mecanismelor de exercitare a controlului democratic civil asupra armatei.Partidul Naţional Liberal va consolida raporturi de lucru şi organizatorice la nivelul Ministerului Apărării Naţionale care să pună în prim-plan standardele democratice în domeniu. Participarea mai activă a membrilor comisiilor de specialitate la momentele de decizie ale procesului de planificare a apărării, evaluarea execuţiei bugetare, monitorizarea periodică a capacităţii operaţionale a Armatei României, evaluarea gradului de interoperabilitate al forţelor noastre cu cele aliate în teatrele de operaţiuni sunt obligatorii pentru atingerea acestui obiectiv. Nu în ultimul rând suntem preocupaţi de condiţiile de muncă din unităţi, de starea de spirit a personalului şi de problemele sociale cu care se confruntă militarii, civilii din Armată şi familiile acestora.
4. Promovarea securităţii şi stabilităţii regionale
5. Participarea la combaterea terorismului internaţional. România va continua să fie un participant activ la eforturile internaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului, inclusiv prin participarea la operaţiuni sub egida organizaţiilor internaţionale de securitate şi a proliferării armelor de distrugere în masă.
6. Cresterea competitivităţii organismului militar pe piaţa forţei de muncă. Partidul Naţional Liberal asumă revizuirea cadrului legal pentru prelungirea vârstei de pensionare a personalului care îndeplineşte condiţiile de sănătate pentru a funcţiona în cadrul structurilor active ale Ministerului Apărării Naţionale. Reforma trebuie să vizeze în principal structurile centrale şi operaţionale ale armatei.
Pentru îndeplinirea obiectivelor politicii de apărare trebuie avute în vedere atât obligaţiile României cât şi constrîngerile de orice natură. Realizarea, întreţinerea şi planificarea capabilităţilor militare crează probleme legate de bugetarea acestui domeniu, accesul şi bătălia pentru resurse în societăţile democratice şi în momente de criză, dar şi o dezbatere privind nevoile reale ale Armatei române pentru desfăşurarea operaţiunilor angajate peste hotare dar şi a angajamentelor luate inclusiv cu dotarea forţelor armate.
România nu-şi poate permite astăzi să facă eroarea strategică de a ignora anumite ameninţări prezente la efectuarea revistei apărării şi de a evita planificarea şi bugetarea capabilităţilor necesare doar de dragul economiei şi pe baza motivaţiei existenţei crizei economice.
Contextul internaţional actual impune o justă cumpănire a raportului dintre apărare teritorială şi forţele expedinţionare: ultimele ajută la creşterea prestigiului şi profilului strategic, ajută la pregătirea trupelor în operaţiuni reale, dar atenţia nu trebuie deturnată complet de la necesităţile Armatei Române pentruapărarea frontierelor NATO şi UE.
Pentru cheltuieli de apărare echilibrate şi sustenabile, propunem crearea unor pachete de argumente prin care să se demonstreze că noile achiziţii pot fi o componentă de relansare economică, că investiţiile prin prezenţa noastră peste hotare au relevanţă şi de natură economică în contracte de reconstrucţie dar şi formule negociate de partajare proporţională a infrastructurii desfăşurate pe teren, în misiunile externe, fără a neglija misiunile interne. Probând o alocare eficace a resurselor şi o cheltuire eficientă a bugetului alocat, organismul militar şi decidenţii din domeniul politicilor de înzestrare au argumente solide pentru acces la resursele necesare.
Pentru o mai bună bugetare şi finanţare a Apărării, PNL optează pentru o creştere graduală a volumului resurselor alocate pentru finanţarea apărării pe masura reducerii arhitecturii birocratice guvernamentale exagerate şi a depăşirii efectelor crizei economico-financiare. Suplimentar vom susţine necesitatea creşterii volumului surselor extrabugetare pentru finanţarea efortului de înzestrare prin:
7. Creşterea volumului resurselor alocate Armatei inclusiv prin credite garantate guvernamental
8. Eliberarea unor resurse prin redimensionarea MApN ca urmare a Re-evaluarii strategice a apărării
9. Trecerea infrastructurii în excces a Ministerului Apărării Naţionale din domeniul public în domeniul privat al statului, sub administrarea MApN, şi scoaterea ei la vânzare prin licitaţie publică
10. Promovarea unui sistem de achiziţii în domeniul apărării care să contribuie la relansarea economică naţională.
Pentru o funcţionarea eficace a programelor Armatei sunt necesare:
- o mai mare disciplină în respectarea nivelului general al alocărilor bugetare şi cheltuielilor pentru Armată, cu scopul de a nu pierde rezultatele reformei la nivelul personalului şi a nu reveni la formulele de a ne descurca în condiţiile absenţei elementelor fundamentale la nivelul forţelor interne: carburant, gloanţe, etc.
- Încercarea de formulare a unor răspunsuri integrate pentru obiectivele stabilite, implicând totodată instituţiile militare, ale diplomaţiei şi de securitate.
- Management eficace şi cheltuirea eficientă a bugetului. Sustenabilitatea sectorului de apărare în raport cu economia care îl susţine.
- Solvenţa profilului strategic naţional. Obiective realiste care să pună de acord ambiţiile şi aspiraţiile leadershipului cu resursele.
- Creşterea procentajului de forţe desfăşurabile rapid în interiorul armatei. Misiunile externe trebuie privite ca antrenament în condiţii de luptă pentru toate categoriile de forţe care să poată reacţiona în cazul unei misiuni de apărare a teritoriului.
- Capacitatea armatei de a lucra şi interacţiona operativ cu trupele interne – jandarmerie, trupe speciale – cu capabilităţile pentru urgenţe civile şi pompieri, cu administraţia civilă locală şi cu instituţiile de apărare a legii – poliţie, justiţie – precum şi dobândirea capacităţii de desfăşurare integrată pentru stabilirea atorităţii în zone desemnate.
- Achiziţii cu o valoare de transfer tehnologic mai pronunţată şi achiziţionarea de armamente la nivelul unei jumătăţi de generaţie tehnologică mai evoluată.
- Un nivel mai înalt de sofisticare la nivelul tacticilor şi al armamentelor proporţional cu poziţia geografică şi cu nevoile economiei emergente post-tranziţie.
La capitolul de dezvoltare a capabilităţilor de nişă, pe lângă intelligence militar, propunem dezvoltarea la nivel integrat, a capabilităţilor de gestionare a crizelor la nivelul instituţiilor şi decidenţilor politici, componentă a bunei guvernări.
România îşi poate dezvolta capabilităţi unice legate de capacitatea de trimitere şi administrare a unui PRT-Provincial Reconstruction Team în Afghanistan şi antrenarea resurselor şi interoperabilităţii între diferitele agenţii pentru capacitatea de reconstrucţie într-o arie determinată cu:
- interoperabilitate completă civil-militară şi cu administraţia locală existentă şi cea implementată, de sprijin.
- cooperarea eficace interagenţii, antrenarea şi pregătirea pentru a putea desfăşura în orice moment o asemenea capabilitate într-o zonă ne-administrabilă de tip stat eşuat sau pentru stabilirea într-o zonă determinată, în timp real, a unei autorităţi ad interim.
Principiile dominante ale activităţii militare rămân:
- controlul şi nu ingerinţa politică în Armată
- depolitizarea numirilor în Armată
- responsabilitatea decidenţilor politici pentru obiective şi resurse
- responsabilitatea decidenţilor militari pentru planificare, programare, bugetare, evaluare şi execuţia misiunilor
- controlul civil, financiar, juridic asupra Armatei, care dublează responsabilitatea de execuţie a corpului militar.
- Refuzul de ordin şi sesizarea autorităţilor competente în cazul exclusiv al încălcării drepturilor omului prin aplicarea ordinului superiorului
În acelaşi context, este necesară reconfigurarea pachetelor sociale şi veniturilor personalului Apărării în scopul creşterii atractivităţii pentru cariera militară, proporţional cu gradul ridicat de risc al profesiei militare şi limitările activităţilor complementare a personalului armatei. Deasemenea, este necesară iniţierea unor programe speciale de asistenţă pentru familiile personalului dislocat în teatre de operaţiuni militare.
No comments:
Post a Comment