NOTĂ: PROGRAMUL A FOST RETRAS DIN SPAŢIUL INTERNET FĂRĂ SĂ SE ANUNŢE DE CE. Ceea ce urmează trebuie citit cu o oarecare rezervă până ce PNL lămureşte care este problema.
Spune-ţi părerea
PNL a început o reformă profundă a sistemului sanitar românesc care trebuie continuată, deşi din 2009 aceasta s-a blocat financiar şi administrativ, uneori împinsă spre satisfacerea unor interese clientelare sau de grup. În prezent este creată o majoritate din rândul medicilor, a personalului medical, în general, şi sindicatelor din sănătate care apreciază reforma sanitară liberală şi care solicită continuarea acesteia.
Viziunea liberală asupra sistemul românesc de sănătate rămâne în continuare orientată către:
Realizarea unui sistem integrat pentru îmbunătăţirea indicatorilor sanitari: sănătate, sport, protecţia consumatorului, siguranţa alimentului, factori care contribuie la modificarea abordării sănătăţii publice;
Restructurarea modului de finanţare prin renunţarea la forma actuală a asigurărilor sociale de sănătate, la birocraţia Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate şi introducerea finanţării pentru pachetul de bază de servicii medicale din bugetul naţional, a unei contribuţii de solidaritate şi dezvoltarea asigurărilor private sub forma de conturi personale de sănătate;
Organizarea şi funcţionarea unui sistem sanitar cu efect social pentru cetăţean şi liberal pentru personalul medical;
Principalele ţinte pentru atingerea efectelor preconizate ale reformei sunt: îmbunătăţirea indicatorilor sanitari, creşterea finanţării la un nivel care să asigura sustenabilitatea sistemului, asigurarea demnităţii cetăţeanului şi a medicului, reformarea consecventă, corectă, eficace a elementelor sistemului de sănătate.
Urmare a schimbării de abordare sistemică se preconizează asigurarea următoarelor efecte:
- Servicii medicale de bază în mod permanent, la nivel calitativ satisfăcător pentru toţi cetăţenii;
- Prevenţie la orice vârstă şi programe naţionale de sănătate eficiente;
- Medicamente compensate pentru toţi cei care au nevoie potrivit prescripţiilor medicale şi bugetului sănătăţii;
- Administrarea în regim de acumulare a fondurilor de asigurări private de sănătate;
- Infrastructură medicală modernă şi performantă, atât în spitale cât şi în amubulator;
- Salarii decente pentru personal în vederea descurajării emigrării şi fenomenului plăţilor informale;
- Servicii medicale complementare şi suplimentare prin dezvoltarea sistemului de asigurări private de sănătate
Obiective generale
Îmbunătăţirea accesului echitabil al întregii populaţii la servicii de sănătate esenţiale, prin întărirea /redefinirea rolului componentelor sistemului de sănătate în cadrul reformei acestuia.
1. Continuarea şi aprofundarea reformei în asistenţa medicală primară:
- Introducerea activităţii de prevenţie ca principală atribuţie a medicului de familie;
- Creşterea calităţii infrastructurii sanitare cu precădere în mediul rural;
- Facilitarea informatizării unitare şi integrate a cabinetului medicului de familie;
- Încorporarea ghidurilor şi protocoalelor clinice bazate pe evidenţă, în practica de rutină;
- Repoziţionarea activităţii medicului de familie şi definirea rolului acestuia în echipa multidisciplinară de la nivelul comunităţii locale;
2. Continuarea şi aprofundarea reformei în asistenţa medicală de urgenţă:
- Continuarea investiţiilor în infrastructura sanitară de urgenţă (spitale regionale şi judeţene, ambulanţe, echipamente medicale specializate, etc.);
- Continuarea procesului de formare a resurselor umane dedicate;
- Definitivarea reţelei integrate de asistenţă medicală de urgenţă – SMURD cu celelalte componente medicale;
- Creşterea finanţării acestui segment de asistenţă medicală şi asigurarea lui integrală pentru toti cetăţenii de la bugetul de stat;
3. Promovarea şi dezvoltarea serviciilor medicale de prevenţie:
- Dezvoltarea conceptului promovat în Programul Naţional de Evaluare a Stării de Sănătate a Populaţiei şi integrarea acestuia în practica de rutină a medicului de familie şi în comportamentul cetăţeanului;
- Implementarea de campanii de prevenţie primară având ca obiectiv schimbarea de comportament în legatură cu factorii de risc asociaţi principalelor cauze de morbiditate şi mortalitate;
- Dezvoltarea conceptului de prevenţie secundară realizată în mod organizat şi sistematic pentru cancerul de col uterin, sân şi colon, alte forme de cancer;
4. Dezvoltarea asistenţei comunitare, inclusiv a serviciilor medicale la domiciliu:
- Transformarea asistenţei comunitare din program de sănătate în componentă de asistenţă medicală şi descentralizarea asistenţei comunitare la nivel de servicii publice în cadrul consiliilor locale;
- Diversificarea serviciilor de asistenţă comunitară (servicii de îngrijiri la domiciliu, servicii de sănătate mintală comunitară, servicii de paliaţie la nivel comunitar, servicii de prevenţie comunitare);
- Creşterea finanţării acestei componente de asistenţă medicală din bugetele locale;
- Asigurarea continuităţii acestor servicii prin managementul de caz şi asigurarea integrării între diferitele tipuri de asistenţă medicală;
- Acordarea de îngrijiri de sănătate oferite în cadrul pachetului de servicii medicale de bază:
susţinerea unui pachet de servicii de sănătate de bază realist şi adecvat nevoilor de sănătate ale populaţiei care să răspundă principiilor de solidaritate şi egalitate;
creşterea nivelului de finanţare şi alocarea proporţională mai judicioasă a fondurilor disponibile între diferitele tipuri de asistenţă medicală;
extinderea pachetului de servicii medicale suplimentare şi complementare în cadrul asigurărilor private de sănătate;
îngrijiri de sănătate pe termen lung;
abordarea intersectorială a acestui domeniu de asistenţă prin planificarea şi finanţarea integrată a acestor servicii de către sistemul de sănătate, sistemul de asistenţă socială şi consiliile locale
5. Continuarea dezvoltării activităţii de prevenţie şi promovarea unui stil de viaţă sănătos:
- Dezvoltarea de programe de promovare a sănătăţii în domeniul reducerii obezităţii, consumului de tutun, alcool şi droguri;
- Promovarea de programe de depistare precoce a diferitelor patologii la nivel de copii, tineri şi grupuri populaţionale ţintă, conform riscogramei naţionale;
- Propunerea de programe privind limitarea bolilor cu transmitere sexuală;
- Iniţierea şi continuarea dezvoltării şi implementării de programe privind promovarea activităţii fizice, în special dezvoltarea de comportamente sănătoase/ stil de viaţă sănătos la grupe de vârstă mici (copii şi adolescenţi)
6. Continuarea programului de evaluare a stării de sănătate a populaţiei în funcţie de riscograma medicală a fiecărui cetăţean:
- Continuarea monitorizării stării de sănătate a populaţiei cu ritmicitatea impusă de nivelele de risc identificate la programul de evaluare a sănătăţii, respectiv continuarea monitorizării implementării de către medicul de familie a riscogramei (ghid de prevenţie) în cadrul contractului obişnuit cu casa de asigurări;
- Creşterea eficacităţii programelor de oncologie, diabet, HIV-SIDA, hepatită, boli rare, boli cardiovasculare prin continuarea introducerii de ghiduri clinice noi în medicina de familie pentru detectarea precoce a bolilor în diferite patologii;
- Dezvoltarea programelor de prevenţie şi de profilaxie pe baze de dovezi şi pe indicatori sanitari;
Îmbunătăţirea nivelului calitativ al serviciilor de sănătate.
Creşterea calităţii serviciilor de sănătate priveşte mai multe nivele:
7. Creşterea calităţii structurii:
- Continuarea investiţiilor în infrastructură, cu accent pe cea de înaltă performanţă în vederea continuării efortului de a defini centre de excelenţă, centre de referinţă pentru diagnostic şi tratament;
- Asigurarea necesarului de resurse umane calificate prin redefinirea strategiilor de recrutare, formare, reţinere a specialiştilor pornind de la nevoile de dezvoltare către excelenţă ale fiecărei specialităţi.
8. Creşterea calităţii proceselor şi procedurilor:
- Promovarea unui management sanitar profesionist (dezvoltarea capacităţii de management de programe, de planificare de servicii la nivel comunitar în vederea descentralizării, continuarea procesului de dezvoltare a unor reţele de servicii care să asigure continuitatea serviciilor acordate în bolile cronice cu impact major pe starea de sănătate, etc);
- Continuarea facilitării procesului de elaborare de ghiduri şi protocoale de diagnostic şi tratament, definirea de metodologii pentru monitorizarea implementării acestora şi implementarea efectivă a acestora în practica de zi cu zi (aplicarea ghidurilor şi protocoalelor terapeutice);
- Revizuirea permanentă a pachetului de servicii de bază tocmai având ca punct de plecare prevederile ghidurilor şi protocoalelor de practică;
- Iniţierea unui sistem de acreditare a furnizorilor de servicii de sănătate.
9. Creşterea calităţii rezultatelor:
- Urmărirea calităţii rezultatelor prin integrarea pacienţilor în procesele de luare a deciziilor cu privire la planurile de servicii adresate rezolvării problematicii bolilor de care suferă.
Dezvoltarea resursei umane şi a programelor de infrastructură sanitară
10. Asigurarea resursei umane medicale calificate:
- Creşterea numărului de medici şi asistenţi medicali prin îmbunătăţirea sistemului de salarizare, a creşterii calităţii locurilor de muncă;
- Perfecţionarea cadrului de acces la rezidenţiat, inclusiv la rezidenţiat pe post pentru toţi medicii ;
- Imbunătăţirea accesului la profesia de asistent medical, inclusiv prin organizarea de cursuri cu plata de la buget;
- Reaşezarea profesiei şi a sistemului de salarizare care să atenueze procesul migraţiei medicilor;
- Colaborarea cu autorităţile locale privind asigurarea unor condiţii stimulative pentru atragerea personalului medical în zonele neacoperite cu medici şi asistenţi medicali.
11. Perfecţionarea managementului sistemului de sănătate:
- Pregătirea managerilor de programe şi creşterea capacităţii instituţionale de planificare, implementare, monitorizare şi evaluare a rezultatelor programelor în termeni de sănătate publică;
- Continuarea îmbunătăţirii managementului spitalelor, inclusiv prin aplicarea de management privat;
- Preluarea unei părţi din personalul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate ca urmare a desfiinţării acesteia şi care să participe la desfăşurarea programelor naţionale şi locale de sănătate;
- Extinderea şi generalizarea procesului de elaborare a ghidurilor şi protocoalelor terapeutice pornind de la principiul medicinei bazate pe dovezi;
- Iniţierea unui proces/mecanism de evaluare a tehnologiilor medicale şi luarea măsurilor adecvate
12. Dezvoltarea infrastructurii construite:
- Construirea cu prioritate a celor 8 spitale regionale urgenţă şi a încă 20 spitale judeţene de urgenţă;
- Reabilitarea a 15 spitale judeţene de urgenţă, inclusiv cu fonduri europene;
- Finalizarea spitalelor municipale şi orăşeneşti începute în perioada 1994 – 2004, după efectuarea unor studii noi privind fezabilitatea acestora;
- Dotarea cu aparatură de înaltă performanţă în (toate) unităţile sanitare, în funcţie de nivelul acestora, numărul populaţiei deservite şi evaluarea tehnologiilor;
- Consolidarea, repararea şi reabilitarea spitalelor publice;
- Continuarea progresului în definirea (finalizarea) sistemului informatic şi informaţional necesar creşterii transparenţei, analizei datelor şi luării de decizii adecvate de politică publică în sistemul sanitar public;
- Intensificarea derulării programului pentru dezvoltarea infrastructurii în asistenţă medicală primară – cabinete medicale multifuncţionale în mediul rural.
Descentralizarea sistemului sanitar şi deschiderea externă a sistemului
13. Revizuirea cadrului legislativ pentru accelerarea procesului de reformă a sistemului sanitar. În acest scop se va realiza integrarea în cadrul legislativ a aspectelor referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului sanitar.
14. Descentralizarea efectivă a sistemului sanitar:
- Transferarea spitalelor comunale, orăşeneşti, municipale şi judeţene neclinice şi care nu sunt de urgenţă la autorităţile locale (consilii locale sau judeţene, după caz) numai după stabilirea standardelor de calitate, de cost şi de management;
- Transferarea activităţii de medicină şcolară, comunitară şi mediere sanitară la primării şi asigurarea integrării în cadrul serviciilor de asistenţă socială cu asigurarea fondurilor financiare din bugetul naţional.
15. Promovarea externă a serviciilor de sănătate de excelenţă: redresarea balanţei între plăţile pe care le facem către clinicile europene şi cele care ar intra în ţară prin promovarea serviciilor de excelenţă către cetăţenii celorlalte ţări membre europene (servicii de stomatologie, servicii balneoclimaterice, unele servicii chirurgicale, etc).
Modificarea structurală a sistemului de asigurări de sănătate
16. Creşterea finanţării totale a sistemului de sănătate. Bugetul naţional urmează să asigure un pachet de bază (minimal) privind serviciile medicale de urgenţă, cele de prevenţie şi cele aferente programelor naţionale de sănătate, restul serviciilor medicale urmând a fi achitate de firmele de asigurări de sănătate, în baza şi în limita contului de asigurări private al fiecărei persoane.
Contribuţia angajatorului se face venit la bugetul Ministerului Sănătăţii, care repartizează, în baza unor criterii unitare, fondurile aferente pachetului minimal de servicii medicale de sănătate. Restul serviciilor medicale sunt achitate de către firmele de asigurări pentru serviciile medicale executate de furnizorii autorizaţi de servicii medicale. În acest fel, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate se desfiinţează, cu tot aparatul birocratic aferent. Contribuţia plătită de asigurat, sub două forme: obligatorie şi facultativă, către firmele de asigurări devine astfel, o formă de investire, un cont propriu de capital, care, la un moment dat, peste acumularea unei anumite sume şi la o anumită perioadă, în condiţii specifice, poate fi reorientată, dacă persoana respectivă doreşte.
Reforma sistemului de sănătate presupune dezvoltarea celor două componente importante şi necesare ale asigurării calităţii şi creşterii acesteia: competiţia şi concurenţa.
Finanţarea sistemului de sănătate trebuie să ducă la asigurarea reală a accesului la servicii medicale de calitate în conformitate cu standardele internaţionale, la transparenţa şi eficientizarea utilizării banului public, la atragerea personalului medical în sistemul public de sănătate.
De asemenea, statul va adapta finanţarea şi prin sporirea ponderii finanţării bugetului de stat pentru programe naţionale de sănătate şi compensarea medicamentelor aferente, inclusiv pentru programele de prevenţie, pentru investiţii strategice, pentru medicina de urgenţă şi accesul populaţiei din mediul rural la servicii de sănătate. În acest mod se vor asigura: finanţarea superioară şi adecvată a programelor naţionale de sănătate şi introducerea unor programe noi, în special în domeniile identificate drept prioritare prin programul de evaluare a stării de sănătate a populaţiei; modificarea structurii finanţării diverselor componente ale sistemului de sănătate în scopul asigurării cu fonduri a tuturor activităţilor; monitorizarea permanentă a tuturor veniturilor şi cheltuielilor şi a modului de utilizare a banului public
17. Promovarea asigurărilor private de sănătate şi înregistrarea acestora în conturile personale – acest tip de asigurări se va baza pe alegerea voluntară a asiguratului. Asiguratul va putea negocia liber cu societăţile de asigurare valoarea primelor de asigurare, altfel spus ratele în bani ce trebuie plătite şi serviciile de sănătate oferite. În acelaşi timp, se va negocia cu patronatul şi nivelul contribuţiilor, adică procentul din salariu care va putea fi oferit pentru serviciile de sănătate, cu excepţia unui nivel minim stabilit prin lege, care să asigure accesul la serviciile medicale de bază si de urgenţă; dezvoltarea şi implementarea asigurărilor voluntare de sănătate inclusiv prin creşterea deductibilităţii acestora din impozitul pe venit şi impozitul pe profit; adecvarea nivelului contribuţiei la sistemul de solidaritate sanitară pentru stimularea asigurării de sănătate;
18. Crearea contului privat pentru cheltuieli de asistenţă sanitară - care aparţine oricărui cetăţean ce optează pentru această formă de asigurare şi permite acumularea de bani pentru momentele în care se vor efectua cheltuieli de sănătate. Posesorii de conturi vor depune periodic bani, ce pot fi investiţi sau pot acumula dobânzi, cu posibilitatea de a-i ridica la un moment dat pentru a-i utiliza la acoperirea unor cheltuieli medicale sau pe baza cărora vor avea acces la un credit pentru nevoi de sănătate;
19. Instituirea sistemului asigurărilor pentru urgenţe medicale prin crearea fondului de urgenţe medicale, fond care va acoperi cheltuielile sistemului de urgenţă, statul fiind obligat să contribuie la constituirea acestuia din bugetul centralizat;
20. Asigurarea autonomiei financiare şi privatizarea unor unităţi de asistenţă sanitară – condiţia esenţiala pentru îmbunătăţirea funcţionării sistemului de sănătate din România. Se vor încuraja şi sprijini iniţiativele în sănătate din partea fundaţiilor de profil, a diverselor clinici şi aşezăminte spitaliceşti organizate pe lângă biserici, iar prin descentralizare, se va susţine transformarea spitalelor ineficiente sau imposibil de acreditat din lipsa personalului adecvat în spitale-cămin pentru îngrijirea persoanelor vârstnice sau cu dezabilităţi, în condiţiile unor parteneriate transparente cu autorităţile administrative locale;
21. Finanţarea din bugetul de stat a serviciilor medicale esenţiale : cele de urgenţă, a programelor de sănătate, a serviciilor preventive, a compensării unor medicamente esenţiale;
22. Stimularea infuziei de capital privat şi/sau public, prin concesionări, externalizări, parteneriate public – private, toate acestea cu atragerea şi implicarea autorităţilor administrative locale şi prin accesarea de către acestea a diverselor linii de finanţare externă;
23. Asigurarea nevoilor imediate de sănătate ale categoriilor de cetăţeni cu nevoi speciale în cadrul programele naţionale de sănătate care vor fi regândite pentru afecţiunile cronice ale vârstnicilor, pentru susţinerea creşterii şi dezvoltării sănătoase a copiilor şi adolescenţilor, pentru prevenirea prin vaccinare a diverselor bolilor cu grad ridicat de risc;
24. Obligativitatea introducerii şi utilizării cardului de asigurat, prin informatizarea completă a sistemului de sănătate: pacienţi, spitale, cabinete, medici de familie şi ambulator, farmacii, laboratoare de furnizare de servicii medicale de bază sau conexe;
25. Creşterea eficienţei în gestionarea serviciilor de sănătate pe tipuri de asistenţă:
- Asistenţa medicală primară şi ambulatoriu de specialitate: stabilirea procedurilor de actualizare a listei de medicamente în conformitate cu necesităţile de tratament ale populaţiei şi ale medicinei bazate pe dovezi; definitivarea protocoalelor de practică în scopul uniformizării accesului la acelaşi tip de diagnostic şi tratament pentru aceleaşi nevoi de sănătate la nivelul întregii ţări ;
- Asistenţa medicală secundară : întocmirea planului naţional pentru necesarul de paturi de spital în colaborare cu autorităţile publice locale ; creşterea ponderii spitalizării de zi, scăderea spitalizării continue pentru afecţiunile care pot fi tratate în ambulator în vederea creşterii confortului pacienţilor şi integrarea mai rapidă a acestora în societate ; reguli de bună practică pentru specialităţi medicale/chirurgicale stabilite împreună cu societăţile profesionale pentru stabilirea condiţiilor legale de asigurare a actului medical în vederea creşterii siguranţei pacientului; îmbunătăţirea procedurilor de stabilire a necesarului de finanţare şi control al cheltuielilor spitalelor ; creşterea eficienţei protocoalelor de practică spitalicească; management profesionist de spital;
- Asistenţă medicală terţiară : dezvoltarea şi perfecţionarea managementului Programelor Naţionale de Sănătate; Realizarea de Reţele integrate de management al bolior cronice (ex. cancer, boli cardiovasculare, diabet) prin introducerea unui sistem de urmărire şi intervenţie specializată în caz de nevoie.
Statul trebuie să îşi asume în mod obligatoriu şi transparent un procent din buget care să asigure funcţionarea realistă a sistemului sanitar;
No comments:
Post a Comment