La punctul 15 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind exercitarea activităţilor cu caracter sexual autorizate.

---

Iniţiator este domnul deputat Vasile-Silviu Prigoană. Nu este prezent la dezbateri.
Din partea Guvernului, doamna Irina Alexe.
Vă rog, microfonul 10.
Doamna Irina Alexe:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.
Nu voi relua toate motivele invocate pe cuprinsul celor opt pagini pe care este redactat
punctul de vedere negativ al Guvernului. Voi spune doar că legalizarea prostituţiei aduce atingere
vieţii sociale, iar prin modul nenatural de manifestare, contrar vieţii de familie, lezează valorile
fundamentale ale acesteia.
Voi mai spune doar că autorităţile statului sunt preocupate pentru asigurarea unei protecţii a
femeilor împotriva traficului de persoane în vederea practicării prostituţiei şi voi mai spune că
propunerea legislativă permite accesul persoanelor care au vârsta de 16 ani la serviciile cu caracter
sexual, aceasta fiind o contradicţie cu prevederile cuprinse în Convenţia pentru Drepturile
Copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în anul 1989 şi ratificată
de România la data de 27 septembrie 1990.
Celelalte considerente, de ordin moral, pentru care o astfel de prevedere nu poate fi
acceptată au fost discutate în cadrul comisiei de specialitate.
Susţinem în totalitate raportul de respingere propus de Comisia juridică, de numiri,
disciplină, imunităţi şi validări.
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Din partea Secretariatului de Stat pentru Culte, domnul Adrian Lemeni, secretar de stat.
Domnul Nicolae Adrian Lemeni – secretar de stat în Secretariatul de Stat pentru Culte:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Vreau doar să întăresc punctul de vedere prezentat de colega mea şi într-adevăr această
iniţiativă legislativă ar leza, pe de o parte, demnitatea persoanei, iar, pe de altă parte, valorile
consacrate ale familiei.
Există mai multe programe ale cultelor recunoscute din România în promovarea valorilor
familiei şi, bineînţeles, susţinem punctul de vedere negativ al Guvernului şi raportul Comisiei
juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule ministru.
Din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, domnul preşedinte
Toni Ghreblă.
Domnul Toni Greblă:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Stimaţi colegi,
Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital împreună cu Comisia
pentru drepturile omului, culte şi minorităţi au dat avize negative acestei propuneri legislative,
Consiliul Legislativ a analizat şi a dat un aviz favorabil, dar care conţine numeroase propuneri şi
observaţii, ceea ce-l apropie mai degrabă de un aviz negativ decât de unul favorabil.
În cadrul comisiei s-a susţinut faptul că nu este oportună acum reglementarea unei asemenea
activităţi în România, având în vedere atât principiile şi valorile fundamentale referitoare la
demnitatea umană şi ocrotirea familiei, valori garantate de Constituţie şi a căror vătămare se
produce ca urmare a efectelor acestor prevederi, cât şi faptul că societatea românească nu doreşte,
nu este pregătită şi nici nu va accepta, sub aspect moral, legalizarea acestei practici.
Nu există niciun motiv rezonabil de a crede că legalizarea prostituţiei ar putea să pună capăt
vreunui abuz practicat în această materie, ci, dimpotrivă, abuzul – în cazul nostru, abuzul sexual –
ar deveni numai o formă legalizată a acestuia şi nu ar fi eliminat.
Drept urmare acestor poziţii, în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări
au fost audiate şi alte entităţi guvernamentale şi neguvernamentale cu preocupări sau activităţi în
acest domeniu. Astfel, Biserica Ortodoxă Română, prin reprezentanţii săi, a transmis Comisiei
juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări că nu este de acord cu legalizarea prostituţiei,
aceasta putând încuraja, citez, „destrăbălarea şi desfrâul, mai ales în rândul tinerilor, şi ar constitui
un adevărat atentat la viaţa de familie, fundamentul creştin al societăţii româneşti”.
Niciodată răul nu poate fi legiferat, iar argumentele cu privire la faptul că legalizarea
prostituţiei ar preveni răspândirea bolilor cu transmisie sexuală este fals, pentru că statistica arată că
procesul şi perioadele de incubaţie ale acestor boli scapă controlului periodic, iar casele de
toleranţă, bordelurile, rămân întotdeauna focare nesfârşite de infecţie.
În urma dezbaterilor care au avut loc în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi
validări, având în vedere avizele formulate de celelalte entităţi enumerate mai sus, precum şi
susţinerea negativă a Guvernului dată acestei propuneri legislative, membrii Comisiei juridice, de
numiri, disciplină, imunităţi şi validări, în unanimitate, au hotărât să vă supună spre dezbatere şi
adoptare un raport de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind prima Cameră
sesizată. Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Declar deschise dezbaterile.
Dau cuvântul domnului senator Orest Onofrei.
(Domnul senator Orest Onofrei, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central
pentru a lua cuvântul.)
Domnul Orest Onofrei:
Domnule preşedinte de şedinţă,
Domnilor colegi,
Dezbatem o propunere legislativă care, aşa cum am văzut, nu întruneşte acceptarea niciunei
instituţii din această ţară.
În primul rând, vreau să mă refer la ceea ce propune iniţiatorul. Iniţiatorul începe expunerea
de motive cu o motivaţie care, probabil, niciunuia dintre noi nu-i trecea prin cap, spunând aşa:
„Prostituţia există.”
Ca şi cum noi nu am fi ştiut, ca şi cum nimeni din această ţară nu ar fi ştiut. Ca logică, am
putea spune aşa: consumul de droguri există, furtul există, crima în România există, delaţiunea,
sperjurul şi oricare dintre cele zece porunci şi variantele lor există. A folosi aceasta ca argument
pentru a legaliza una din ele este – aşa cum ar spune cei de la „Academia Caţavencu” – o flotare logică.
În la doilea rând, iniţiatorul ne spune că este cea mai veche profesie din lume. Eu am căutat
în nomenclatorul de funcţii din România şi nu am găsit, nu este trecută nici la profesiile liberale, cu
atât mai mult la profesiile creştin-democrate, cărora le aparţine autorul.
În al treilea rând – aici aş vrea să fac o observaţie –, este foarte bine şi era normal să fie aşa:
raportul spune că Biserica Ortodoxă se opune unei asemenea propuneri legislative.
Aceasta nu cred că înseamnă că celelalte biserici ar fi de acord. Eu cred că pentru acurateţea
exprimării ar trebui spus şi aşa. Nu cred că Biserica Catolică, Armeană, Protestantă, Mozaică,
Hindusă, oricare ar fi ele, ar fi de acord cu un asemenea lucru.
Am făcut această observaţie pentru că ieri un distins coleg de-al nostru încerca să lege o
activitate infracţională de apartenenţa la o Biserică. Eu cred că ar fi benefic pentru atmosfera din
Senatul României ca acel coleg să-şi ceară scuze pentru afirmaţiile făcute ieri, într-o declaraţie politică.
În al patrulea rând, şi ultimul, eu cred că, dacă acest iniţiator poate – a dovedit că poate – să
facă bani din gunoaie, nu cred că se pot face bani din gunoaiele morale ale societăţii româneşti.
Mulţumesc.
(Domnul senator Orest Onofrei, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc şi eu.
Domnule senator Titus Corlăţean, vă rog. Microfonul 4.
Domnul Titus Corlăţean:
Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Stimate colege,
Stimaţi colegi,
Subiectul este extrem de serios, trebuie tratat ca atare şi nu neapărat cu zâmbete în colţul
buzelor, aşa cum uneori există această tentaţie, pentru că, dincolo de ce înseamnă o organizare a
societăţii la un anumit moment, o guvernare, un act de guvernare, care ambele pot fi deficitare,
lucrurile acestea pot fi depăşite dacă fundamentul setului de valori moral-creştine care stau la baza
societăţii este unul solid. Dacă nu este solid – din păcate, este cazul în clipa de faţă în România –,
societatea are tendinţa de a-şi pierde reperele, de a fi confuză.
Este ceea ce se întâmplă şi eu cred că ar fi necesar, dincolo de atitudinea, poziţia Senatului, a
Parlamentului, a membrilor Parlamentului la nivel individual faţă de un proiect de lege care apare
într-un anumit context – pe care îl voi respinge şi eu prin votul meu –, cred că este nevoie totuşi de
o dezbatere publică mult mai serioasă, mai aşezată, pentru a vedea care sunt, pe de o parte, şi
motivaţiile socio-economice, cele de altă natură care stau la baza acestui fenomen şi ceea ce ar
trebui să facă o societate, în primul rând prin actul de guvernare, pentru a găsi soluţii la această
problemă.
Deci, dincolo de ce va însemna poziţionarea la vot, cred – şi acesta este mesajul către
Guvern – că trebuie să reflecteze foarte serios şi să promoveze o dezbatere publică, cu o analiză
care este necesar a fi făcută, inclusiv cu anumite soluţii în perspectivă, pentru că este un proces care
nu a fost rezolvat, este adevărat, în toate secolele, mileniile de existenţă ale rasei umane. Dar asta nu
înseamnă că trebuie să-l ignorăm în continuare, aşa cum se întâmplă, în momentul de faţă, şi în
societatea românească. Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Vă mulţumesc şi eu.
Domnul senator Georgică Severin.
Domnul Georgică Severin:
Domnule preşedinte de şedinţă,
Stimate doamne şi stimaţi domni senatori,
Nu intenţionam să iau cuvântul, dar modul în care s-a pus problema mai devreme m-a
convins că este nevoie să subliniez câteva aspecte.
În primul rând, trebuie să-i dau dreptate domnului deputat Prigoană, deşi recunosc că nu
sunt încântat de modul cum a realizat această propunere legislativă şi mai ales de modul cum a
promovat-o. De aceea, precizez de la început că voi vota împotriva propunerii legislative.
Dar ceea ce a spus, în glumă, onoratul vorbitor de mai devreme, domnul senator Onofrei,
este o realitate. Prostituţia există şi nu ne putem face că o acoperim, o putem băga sub preş, că nu ar
fi o realitate în România, în toate ţările lumii şi trebuie să vedem cum au acţionat şi celelalte ţări ale
Uniunii Europene. Poate nu suntem de acord cu modelul cel mai liberal din Olanda, dar putem să
vedem ce face Germania, pe care am luat-o de atâtea ori ca model.
Nu trebuie să fim nişte habotnici şi, spunând acest cuvânt, vreau să spun un singur lucru. Se
vine mereu cu ideea că Biserica nu este de acord, vedem că începe un concurs, că toate bisericile nu
sunt de acord…
Vreau să vă reamintesc, stimaţi colegi, că în Constituţia României statul nostru este un stat
laic şi poziţia Bisericii trebuie să fie în limitele constituţionale, iar noi, ca parlamentari, trebuie să
acţionăm dincolo de interesele electorale şi de modul în care poate juca Biserica un rol sau altul, să
acţionăm în conformitate cu anumite norme valabile în Uniunea Europeană. Nu întotdeauna ce este
moral este şi creştin şi invers. Trebuie să acţionăm neuitând nicio secundă că România este un stat
laic! Şi cu asta am încheiat.Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Vă mulţumesc tare mult.
Domnul senator Iulian Urban.
Domnul Iulian Urban:
Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.
Eu cred că până la a ne uita şi a ne apleca asupra acestei propuneri legislative trebuie să
vedem unde suntem în momentul de faţă. Adevărul este că în momentul de faţă, aşa cum spunea şi
domnul senator Onofrei, avem şi crime, avem şi furturi în România, însă acestea sunt incriminate.
Mai devreme s-a dezbătut proiectul noului Cod penal, pe care tot noi vom fi chemaţi să îl
votăm. În noul Cod penal sunt două lucruri cu care nu am fost de acord, dar asta este! La vot,
majoritatea decide direcţia în care mergem. Este vorba de dezincriminarea infracţiunii de emitere de
file CEC fără acoperire şi transformarea ei în contravenţie şi – dacă tot mergem pe această linie pe
care a fost construit şi raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, şi
punctul de vedere al Guvernului, şi punctul de vedere al Bisericii – dezincriminarea infracţiunii de prostituţie.
Practic, în momentul în care dezincriminezi o infracţiune, vii şi dai un semnal. Semnalul
este acela pe care îl vedem zi de zi dacă mergem pe străzile din Bucureşti sau din toate oraşele
României. Vedem, la un moment dat, maşini de poliţie oprite lângă aceste prostituate. Auzim
probleme legate de faptul că se dau munţi de amenzi contravenţionale şi nimeni nu le execută
vreodată, ceea ce înseamnă că în momentul de faţă avem o problemă, fiindcă există fenomenul, însă
nu reuşim, din punct de vedere politic, legislativ şi normativ, să facem absolut nimic să-l combatem.
Inclusiv la nivelul Ministerului Administraţiei şi Internelor, indiferent de culoarea ministrului care a
fost acolo, nu s-a reuşit să se rezolve o problemă simplă, care există în Bucureşti, de exemplu, de
ani şi ani de zile.
Am spus şi în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări reprezentanţilor
Ministerului Administraţiei şi Internelor: duceţi-vă în Piaţa Alba Iulia, luaţi la rând blocurile de
acolo şi veţi vedea că fenomenul există – aşa cum spunea domnul senator Orest Onofrei –, luaţi
toate anunţurile cu saloanele de masaj, erotic, neerotic, şi veţi vedea că fenomenul există.
Bineînţeles că un proiect de lege care este făcut prost, care este conceput greşit, trebuie
respins, însă, dacă nu venim cu nişte politici coerente, cu nişte politici clare, fenomenul se va
amplifica, iar prin dezincriminarea infracţiunii de prostituţie – deşi, dacă ne uităm în jurisprudenţa
şi în hotărârile date de judecătorii din România în materia acestei infracţiuni, vom vedea că ele sunt
extrem de subţiri, de volatile – va creşte şi mai mult maldărul de amenzi contravenţionale care
există la nivelul primărilor sau la nivelul diverselor organe administrative care aplică aceste amenzi
în România, va creşte numărul acelora pe care le vom vedea pe stradă, în jurul Bucureştiului, în
Ilfov, în anumite locuri din absolut toată România. Şi probabil că vom continua în Parlament,
legislatură după legislatură, să urmărim cum apar asemenea iniţiative legislative, care, din punctul
meu de vedere, dacă se va dori vreodată ca acest fenomen să capete o conotaţie şi o rezonanţă
legislativă coerentă, trebuie să vină din zona Guvernului.
Guvernul, prin Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Ministerul Sănătăţii, prin
Ministerul Justiţiei, are cifrele, are statisticile. De acolo trebuie să vină soluţia, nu de la un
parlamentar care se gândeşte peste noapte că ar fi bine ca mâine să numească profesia, să-i dea şi o
titulatură din asta, formată din nişte litere, AXA, şi să înceapă să înşiruie acolo nişte chestii care
sunt de-a dreptul aberante.
De exemplu, într-o localitate, dacă primarul apucă să dea autorizaţie pentru o casă de
toleranţă – nu ştiu de ce i s-a spus casă de toleranţă, probabil că dă bine din punct de vedere al
alegătorilor – şi îşi face casă de toleranţă, altuia poate să nu-i mai dea o asemenea autorizaţie.
Eu cred că în momentul de faţă trebuie să fim conştienţi că fenomenul există, este într-o
continuă creştere şi politicile pe care noi le adoptăm în Parlament sau în Guvern, din păcate, sunt
ineficiente şi încurajează acest fenomen. Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Vă mulţumesc şi eu.
Alte puncte de vedere?
Domnul senator Şova. Microfonul 3.
Domnul Dan-Coman Şova:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
Am ascultat cu atenţie intervenţia scurtă a doamnei secretar de stat de la Ministerul
Administraţiei şi Internelor şi nu am reuşit să-mi dau seama dacă Domnia Sa reprezenta ministerul
sau Biserica Ortodoxă Română.
Singura problemă pe care nu pot să o înţeleg este următoarea: dacă noi am urma prevederile
legale în materia tehnicii legislative şi am vedea că o lege cu un asemenea impact trebuie adoptată
în urma efectuării unor studii de impact, care privesc, în cazul de faţă, sănătatea publică, fiscalitatea
şi morala publică, dacă s-ar face un asemenea studiu de impact, cu tot respectul, trebuie să spun că
în studiile de impact nu intră opinia Bisericii Ortodoxe Române. Reglementarea legală, aşa cum s-a
subliniat aici de către domnul senator Severin, se referă la un stat laic.
Nu sunt nici susţinătorul, nici adversarul unei asemenea legi, pentru că, în absenţa unui
studiu de impact, pur şi simplu nu ştiu nici ce crede populaţia României, nici ce este bine, dar nu mi
se pare firesc, în Senatul României, unde suntem chemaţi să discutăm în mod serios despre o normă
legală, să-mi vină reprezentanţi ai Guvernului, care, aşa cum sublinia şi domnul senator Urban, se
pare că nu ştiu că fenomenul prostituţiei este prezent peste tot. Inclusiv în jurul clădirii
Parlamentului este plin… (Râsete, discuţii), inclusiv în jurul clădirii Ministerului Administraţiei şi
Internelor este plin… (Râsete, discuţii)
Este plin peste tot! (Discuţii)
Este plin în ziare, este plin în parcări, este plin în baruri, este plin în cluburi, este plin în
restaurante, este plin peste tot în România… (discuţii, râsete)… de o activitate necontrolată
medical, care creează multiple probleme în societatea românească, iar Ministerul Administraţiei şi
Internelor vine şi ne spune aici poveşti.
Pe noi ne interesează două lucruri, ca legiuitori: ori găsesc o modalitate de reglementare a
acestui domeniu pentru ca doamnele care optează pentru această profesie să aibă acces la asigurări
medicale şi la pensie, ori pun în aplicare Codul penal şi rezolvă problema acestui flagel. Dar nu ca
problema din vămi, o rezolvă în mod serios.
Adică ori se apucă Ministerul Administraţiei şi Internelor şi rezolvă problema – că, din câte
ştiu, are o secţie specială de combatere a prostituţiei –, pentru că nu putem să venim aici să invocăm
Biserica Ortodoxă Română, în timp ce ministrul de externe francez nu are nicio rezervă în a spune
că România este placa turnantă a traficului de carne vie în Europa. Iar „carne vie în Europa”, stimaţi
colegi din Ministerul Administraţiei şi Internelor, înseamnă 95% prostituţie în Europa.
Dacă România este placă turnantă, în opinia ministrului de externe al Franţei, noi despre ce
vorbim în Senatul României?
Normal că actuala propunere legislativă nu este una bine întemeiată, bine argumentată, nici
bine formulată, nu are în spate studiile respective – noi vom da, fireşte, un vot împotrivă aici –, dar
eu cred că a venit momentul să le cerem colegilor de la Ministerul Administraţiei şi Internelor – nu
atât factorului politic, care este schimbător acolo, cât profesioniştilor din Ministerul Administraţiei
şi Internelor – să se aplece cu seriozitate asupra acestui lucru şi fie să găsească o modalitate de
reglementare serioasă, normală şi firească, pe care o regăsim mai în toată Europa, fie să stârpească
acest flagel de sus şi până jos. Dar nu să venim să discutăm pudibonderii în Senatul României, în
timp ce prostituţia este chiar în jurul clădirii. (Râsete, discuţii) Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Vă mulţumesc şi eu, domnule senator.
Domnule senator György Frunda, vă rog.
Domnul Frunda György:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Dacă nu aveau loc ultimele intervenţii, cred că nu interveneam nici eu, dar problema este
foarte serioasă şi, pentru că există un punct de vedere potrivit căruia prostituţia ar trebui incriminată
şi ar trebui să rămână în Codul penal, aş dori să proiectez pentru viitor posibilitatea, într-adevăr, a
legalizării prostituţiei.
Doamnelor şi domnilor senatori,
Poate că este neplăcut să ne punem întrebarea, dar dacă vom întreba ce avem mai mult în
România, deputaţi şi senatori sau prostituate, răspunsul este clar. Ce avem mai mulţi: judecători,
procurori sau prostituate? Răspunsul este acelaşi. Ce avem mai mulţi: poliţişti sau prostituate? Iarăşi
statul pierde. Ce avem mai mulţi: medici sau prostituate, profesori sau prostituate? De fiecare dată pierdem.
Nu uitaţi că pentru fiecare dintre categoriile la care m-am referit avem o lege: cum
funcţionează Parlamentul, medicii, profesorii, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi aşa mai
departe. Atunci de ce nu am nevoie de o lege a prostituţiei în România? Este un fenomen social
adânc care nu a putut fi combătut prin metode penale nici măcar în perioada comunismului? A, că
nivelul era mai ridicat sau mai scăzut, că se făcea la colţ de stradă sau mai discret, este altă problemă.
Sunt de acord cu antevorbitorii mei: cred că avem nevoie de un studiu de impact al
prostituţiei în România. Cred că avem nevoie de cifre exacte ca să putem decide, în mod temeinic,
pentru a rezolva această problemă socială. Propunerea legislativă este inacceptabilă, cum au spus
colegii mei, dar este un fenomen social care necesită o reglementare legală.
Dacă state care sunt la fel de creştine ca şi România au rezolvat această problemă prin lege,
unde prostituţia este adusă între limite mai acceptabile, controlul medical, financiar şi toate celelalte
este mai corect, atunci de ce nu mergem pe această cale?
Să nu fie nimeni fariseu să-mi spună că suntem în criză economică şi nu trebuie să
reglementăm prostituţia. Problemele acestea sunt complementare.
Şi această problemă trebuie reglementată şi eu cred că o iniţiativă legislativă, cu participarea
reprezentanţilor tuturor grupurilor parlamentare, trebuie să vină de la Guvern. Este o problemă
serioasă, care trebuie să fie rezolvată, iar noi, care cu toţii suntem într-o anumită minoritate, trebuie
să aducem această lege pentru o majoritate care funcţionează în România. (Râsete, discuţii)
Vă mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Vă mulţumesc şi eu.
Domnul senator Greblă.
Domnul Toni Greblă:
Noi, la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, eu personal nu am vrut
să intru în dezbaterea textului de lege, pentru că ideea de a legaliza prostituţia am respins-o de
plano. Dacă acceptăm că prostituţia poate fi legalizată, atunci, în câteva zile, putem să facem un text
care poate să le pară unora acceptabil.
Aş vrea să vă citesc o frază: „Prostituţia şi răul care o însoţeşte pretutindeni, traficul de
persoane în scopul prostituţiei sunt incompatibile cu demnitatea şi valorile persoanelor umane,
periclitează bunăstarea persoanei, a familiei, a comunităţii.” Este Raportul Comitetului pentru
traficul de femei şi copii, din 1946, al Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. România,
în 1954, a devenit membră a acestui tratat, l-a semnat.
Deci, dincolo de complicaţiile interne, am avea şi nişte complicaţii în relaţiile cu unele ţări
ale Uniunii Europene şi cu Naţiunile Unite. Nu putem să acceptăm că trebuie să legalizăm
prostituţia pentru că ea există, pentru că numărul de hoţi din România poate să pară mai mare decât
numărul de medici din România, şi atunci trebuie să legalizăm şi hoţia, pentru că ea există.
Nu putem să spunem că, dacă prostituţia nu mai este infracţiune, ea ar fi cumva legalizată. A
fost transformată în contravenţie, pentru că era, şi aşa, ineficientă. Toate instanţele dădeau tot
amendă pentru o asemenea meserie.
Prostituţia poate fi tolerată, uneori, în unele ţări. Prostituţia trebuie reprimată întotdeauna
când este asociată cu traficul de droguri, cu traficul de fiinţe umane, cu violenţa. Atunci organele
statului trebuie să-şi facă datoria.
În sfârşit – şi cu asta am să închei –, prostituţia nu poate fi combătută de un singur minister,
fie el şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, foarte dur în activitate. Prostituţia poate fi redusă la
nişte limite normale prin dezvoltarea generală a unei comunităţi şi a ţării, prin creşterea nivelului de
instrucţie. Dacă nu vom dezvolta această ţară, fenomenul de prostituţie se va accentua, cu toate
consecinţele ce decurg de aici.
Drept urmare, eu consider că noi, ca reprezentanţi ai Parlamentului, ai Senatului României,
în România, un stat laic, inclusiv în studiile de impact, trebuie să ţinem cont de opinia Bisericii
Ortodoxe, majoritară în această ţară, de alte biserici şi culte recunoscute legal în România şi trebuie
să legiferăm ţinând cont de opiniile, de experienţa, de sfaturile acestora. Aşa că eu vă solicit ca de
plano să repudiem ideea de a legifera prostituţia şi nu neapărat să ne referim la un anume text de
lege, şi acela nefericit.
Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc, domnule senator.
Declar dezbaterile încheiate. Votul îl vom da peste cinci minute.
Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să insiste ca toţi colegii să fie prezenţi în sală.
Trecem la punctul 16 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind modificarea anexei
din Legea nr. 174/2010 privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din
administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” – Staţiunea de
Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava şi în
administrarea Consiliului Local al Municipiului Suceava, judeţul Suceava.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Barna Tánczos.
Vă rog, domnule ministru.
Domnul Barna Tánczos:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Modificările aduse anexei la Legea nr. 174/2010 privind transmiterea unor terenuri din
domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe
Ionescu-Şişeşti” – Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al
municipiului Suceava au ca scop transferul acestei suprafeţe de teren.
Guvernul susţine adoptarea prezentei iniţiative, cu observaţiile şi propunerile aprobate în
comisie. Mulţumesc.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc.
Comisia? Vă rog, domnul preşedinte.
Domnul Mihail Hărdău:
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
Vă rugăm să fiţi de acord cu raportul comisiilor reunite, care este de admitere, cu
amendamente, şi care va face posibilă punerea în aplicare a unei legi adoptate anterior, prin
corectarea unei anexe. Vă mulţumim.
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc foarte mult.
Declar dezbaterile deschise.
Domnul senator Orest Onofrei are cuvântul.
(Domnul senator Orest Onofrei, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central
pentru a lua cuvântul.)
Domnul Orest Onofrei:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Deputaţilor, a devenit lege, transmiterea acestui teren. La punerea în practică a legii s-a constatat că
datele de identificare a parcelei pe care trebuia să se construiască sau să se înfiinţeze noul cimitir de
la Suceava nu corespund cu realitatea.
Întrucât transmiterea terenului s-a aprobat prin lege, modificarea anexei trebuie aprobată tot
prin lege. Deci este o problemă tehnică şi rugămintea mea şi a noastră este să adoptăm această
propunere legislativă, pe care am votat-o o dată. Acum modificăm doar unele chestiuni tehnice.
Mulţumesc.
(Domnul senator Orest Onofrei, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)
Domnul Ioan Chelaru:
Mulţumesc foarte mult.
Alte puncte de vedere? Nu sunt.
Declar dezbaterile încheiate şi, pentru că deja este ora 12.05, propun să intrăm, aşa cum am
promis, pe vot pe legile care au fost dezbătute până în prezent.
Am rugat liderii grupurilor parlamentare să insiste ca toţi colegii să fie prezenţi. Avem
câteva legi organice importante, este nevoie de 69 de voturi pentru ca aceste proiecte de lege sau
propuneri legislative să fie adoptate.
(sursa: https://www.senat.ro/pagini/stenograme/Stenograme2011/2%20martie%202011.pdf)