Sunt un om cu greutate, deci greu de manipulat

---

82 la sută

by cpreda

Parlamentul European a aprobat astăzi cu 82 la sută raportul Coelho referitor la intrarea României și Bulgariei în spațiul Schengen.
E un semnal politic foarte puternic adresat statelor membre.
Din fericire, a fost anulată astfel manevra pe care au încercat-o acum câteva luni pesediștii – aceea de a folosi o eventuală opoziție a unor deputați față de intrarea României în Schengen împotriva guvernului de la București.
Pe scurt, votul de azi e o victorie a Românei și un eșec al lui Victor Ponta.

June 8, 2011 http://cristianpreda.ro/2011/06/08/82-la-suta/

Şi acum ştirea din punct de vedere european...

Bulgaria și România sunt pregătite să adere la spațiul Schengen, conform PE

Polițiști la frontiera română ©BELGA/EPA/R.Ghement

Parlamentul a dat astăzi undă verde României și Bulgariei să se alăture spațiului Schengen. Cele două țări au îndeplinit toate condițiile necesare, conform rapoartelor de evaluare, sunt de părere membrii PE, dar Parlamentul trebuie să rămână informat cu privire la măsurile suplimentare ce urmează să fie luate în zona Bulgaria-Turcia-Grecia pentru a face față unei posibile creșteri a presiunii exercitate de migrație.

Avizul PE, adoptat cu o largă majoritate, 487 voturi pentru, 77 împotrivă și 29 de abțineri și va fi transmis Consiliului JAI, care se reunește mâine, la Luxemburg.
În urma evaluării progreselor celor două state membre și a constatărilor echipelor de experți din vizitele de monitorizare, deputații europeni au ajuns la concluzia că, deși unele probleme rămase vor necesita o raportare periodică și o atenție sporită în viitor, nu constituie un obstacol în calea aderării depline la Schengen a României și Bulgariei.
"Suntem în poziția de a bineveni Bulgaria și România în Schengen și sper că Consiliul va adopta aceeași poziție odată ce a primit avizul nostru pozitiv (...) Cetățenii ambelor țări trebuie considerați cetățeni europeni cu drepturi depline și nu trebuie să devină ostatecii discursurilor populiste", a declarat în cadrul dezbaterii raportorul Carlos Coelho (PPE, PT).
Zona frontalieră Bulgaria - Turcia - Grecia

Cu toate acestea, domnul Coelho a subliniat, de asemenea, nevoia recunoașterii faptului că migrația ilegală transformă Bulgaria,Turcia și Grecia în zonele cele mai sensibile ale UE în ceea ce privește frontierele externe. Acest lucru înseamnă că Bulgaria trebuie să ia măsuri suplimentare, inclusiv să implementeze un plan special de acțiune pentru aderarea la spațiul Schengen și să elaboreze o abordare comună cu Grecia și Turcia pentru a face față unei posibile creșteri a presiunii exercitate de migrație

Deputații europeni au adoptat un amendament prin care cer statelor membre în cauză să anunțe PE și Consiliul, în scris, în următoarele şase luni de la data intrării în vigoare a deciziei de integrare, cu privire la orice deficienţe şi punerea în aplicare a acestor măsuri suplimentare.
Următorii pași

Verificarea îndeplinirii tuturor cerințelor Schengen de către noii membri (control de teren, frontiere maritime şi aeriene, eliberarea vizelor, cooperarea poliţienească, conectarea şi utilizarea Sistemului de Informaţii Schengen şi de protecţie a datelor) este o precondiție pentru ca, în urma consultării PE, Consiliul de Miniștri să decidă eliminarea controalelor la frontierele interne cu statele membre.

"Schengen reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale UE, pe care nu avem voie să o distrugem cu decizii pripite. Sistemul Schengen oferă cele mai înalte standarde pentru managementul frontierelor. România și Bulgaria îndeplinesc aceste criterii - în consecință, nu trebuie să amânăm integrarea lor. Solicit Consiliului să urmeze recomandările votului exprimat azi de o mare majoritate a Parlamentului European", a declarat președintele Jerzy Buzek.
Decizia de integrare va trebui să fie luată de către Consiliu, prin decizia unanimă a tuturor guvernelor din statele care deja fac parte din spaţiul Schengen.

Membrii actuali ai spațiului Schengen

Spațiul Schengen cuprinde, în prezent, 25 de membri: 22 de state UE (Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Slovacă și Slovenia) și trei țări asociate non-UE (Norvegia, Islanda și Elveția). Liechtenstein ar trebui să devină în curând a patra ţară asociată.

În prezent, libera circulaţie este garantată în cadrul unui teritoriu care posedă 42,673 km de coastă și 7,721 km de frontiere terestre, în interiorul căruia trăiesc în jur de 400 de milioane de persoane.

(sursa: http://www.europarl.europa.eu/ro/headlines/content/20110526FCS20303/10/html/Bulgaria-%C8%99i-Rom%C3%A2nia-sunt-preg%C4%83tite-s%C4%83-adere-la-spa%C8%9Biul-Schengen-conform-PE)

RAPORT *	185k 219k
4 mai 2011	PE 456.684v01-00 A7-0185/2011
referitor la proiectul de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România (14142/2010 – C7-0369/2010 – 2010/0820(NLE))
Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne Raportor: Carlos Coelho
AMENDAMENTE 001-001
PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN EXPUNERE DE MOTIVE REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitor la proiectul de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România (14142/2010 – C7-0369/2010 – 2010/0820(NLE)) (Consultare) Parlamentul European, – având în vedere proiectul de decizie a Consiliului (14142/2010), – având în vedere articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare din 2005 în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C7-0369/2010), – având în vedere articolul 55 din Regulamentul său de procedură, – având în vedere raportul Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (A7-0185/2011), 1. aprobă proiectul de decizie a Consiliului astfel cum a fost modificat; 2. invită Consiliul să informeze Parlamentul în cazul în care intenționează să se îndepărteze de la textul aprobat de acesta; 3. solicită Consiliului să îl consulte din nou, dacă intenționează să modifice în mod substanțial proiectul de decizie; 4. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei poziția Parlamentului. Amendamentul 1 Proiect de decizie Considerentul 4 Proiectul Consiliului Amendamentul (4) La XXXXX 20XX [data adoptării concluziilor relevante ale Consiliului], Consiliul a constatat îndeplinirea de către Bulgaria și de către România a condițiilor din fiecare dintre domeniile menționate. (4) La XXXXX 20XX [data adoptării concluziilor relevante ale Consiliului], Consiliul a constatat îndeplinirea de către Bulgaria și de către România a condițiilor din fiecare dintre domeniile menționate. În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei decizii, fiecare stat membru în cauză ar trebui să informeze în scris Parlamentul European și Consiliul cu privire la felul în care a dat curs recomandărilor cuprinse în rapoartele de evaluare și menționate în rapoartele de monitorizare care mai trebuiau încă să fie implementate.

EXPUNERE DE MOTIVE

Schengen - elemente contextuale Cooperarea Schengen a început la 14 iunie 1985 odată cu semnarea Acordului Schengen care a permis abolirea controalelor sistematice la frontierele interne ale statelor semnatare și crearea unui spațiu comun, în care este în vigoare libera circulație a persoanelor, și a unei frontiere externe unice (aplicându-se reguli comune în materie de controale la frontiere și o politică comune în domeniul vizelor, instituindu-se o cooperare polițienească și judiciară și Sistemul de Informații Schengen (SIS)). Grupul inițial de 5 state membre (SM) (Belgia, Germania, Franța, Luxemburg și Țările de Jos) semnatare s-a extins treptat. În prezent, spațiul Schengen cuprinde 25 de SM: țările UE, și anume, Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Spania, Suedia, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, precum și cele 3 țări terțe asociate, respectiv, Norvegia, Islanda și Elveția (Liechtenstein ar trebui să devină cea de-a patra țară asociată, protocolul aferent urmând să intre în vigoare la 7 aprilie 2011 și să fie urmat de vizitele de evaluare de rigoare). În prezent, Bulgaria, România și Cipru aplică doar parțial acquis-ul Schengen și, prin urmare, se efectuează în continuare controale la frontierele cu aceste trei state membre. La ora actuală, libera circulație este garantată pe un teritoriu delimitat de 42 673 de km de frontiere maritime și 7 721 de km de frontiere terestre externe, cuprinzând 25 de țări și 400 de milioane de cetățeni. Criteriile de evaluare Schengen În 2007, când au aderat la UE, România și Bulgaria au adoptat acquis-ul Schengen. În conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare, verificarea, prin intermediul procedurilor de evaluare, a îndeplinirii de către noile state membre a condițiilor necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen (protecția datelor, SIS, frontierele aeriene, frontierele terestre, frontierele maritime, cooperarea polițienească și vizele) condiționează în prealabil adoptarea unei decizii a Consiliului de abolire a controalelor la frontierele interne cu statele membre respective. Evaluările referitoare la orice noi state membre ar trebui să înceapă în urma unei cereri adresate de statul membru respectiv (declarația de pregătire) și ar trebui efectuate sub răspunderea Grupului de lucru pentru evaluarea Schengen (SCH-EVAL), începând cu un chestionar adresat statelor membre referitor la toate componentele acquis-ului Schengen și continuând cu efectuarea de vizite de evaluare. Ulterior, ar urma să fie trimise echipe de experți la instalațiile SIS, birourile SIRENE, consulate, frontiere etc., care să întocmească rapoarte complete cuprinzând descrieri faptice, evaluări și recomandări care pot necesita măsuri suplimentare și vizite de urmărire a situației. Raportul final ar trebui să stabilească dacă noile state membre vizate, după ce au făcut obiectul unei proceduri de evaluare complete, îndeplinesc toate condițiile prealabile în vederea aplicării efective a acquis-ului Schengen. Decizia de integrare ar urma să fie luată de către Consiliu, printr-o decizie unanimă a tuturor guvernelor statelor care fac deja parte din spațiul Schengen. Concluzii referitoare la Bulgaria Bulgaria și-a prezentat declarația de pregătire la 25 ianuarie 2008. Rezultatele evaluării referitoare la protecția datelor au fost pozitive. Decizia a fost adoptată de Consiliu, în urma avizului favorabil al Parlamentului European, iar conectarea la SIS a fost stabilită la 5 noiembrie 2010, acesta devenind pe deplin operațional. Vizita de evaluare a SIS a concluzionat că funcțiile SIS și SIRENE au fost corect activate, în conformitate cu acquis-ul Schengen aplicabil. Mai trebuie însă aprofundate o serie de aspecte, printre care aplicarea unui model de program de lucru în trei ture în cadrul Biroului SIRENE, asigurarea de instructaje suplimentare destinate utilizatorilor finali având drept subiect utilizarea caracterelor alfabetului latin și reducerea la minimum a intervențiilor manuale în cadrul Biroului SIRENE. Lucrările pregătitoare în vederea punerii în aplicare a acquis-ului Schengen în domeniul cooperării polițienești au fost în cea mai mare parte finalizate la nivelul structurilor instituționale și operaționale. Au fost finalizate acorduri cu țările limitrofe (România, Grecia, Serbia) în domeniul cooperării transfrontaliere polițienești în materie penală, iar alte acorduri cu alte state membre sunt în curs de pregătire. În mare parte, concluziile evaluării privind procedura de acordare a vizelor au fost pozitive, reliefând anumite aspecte cu titlu de exemplu de cele mai bune practici. Luând în considerare rezultatele unora dintre măsurile subsecvente, s-a considerat că Bulgaria este în măsură să pună în aplicare acquis-ul Schengen, încadrându-se pe deplin în termenul corespunzător. Între timp, recomandările formulate au fost puse în practică. Cu toate acestea, personalul ar trebui să conștientizeze în continuare riscul unei imigrații ilegale și alte forme de utilizare frauduloasă a vizelor, precum și eventualele presiuni la care ar putea fi supus de îndată ce va începe să emită vize Schengen. Frontierele aeriene: infrastructura utilizată pentru controalele de frontieră îndeplinește cerințele Codului frontierelor Schengen, iar echipamentele din prima și a doua linie sunt, în mare parte, în număr suficient și moderne. Cu toate acestea, au mai fost constatate deficiențe legate de echipamente, executarea controalelor de frontieră și formarea profesională aferentă, separarea fizică completă la Aeroportul de la Burgas și obligația de a comunica datele privind pasagerii. În prezent se depun eforturi vizând îmbunătățirea competențelor lingvistice și punerea în aplicare a răspunderii transportatorilor. Frontierele maritime: analiza sistematică a riscurilor tactice, controlul navelor de pescuit și controalele efectuate la bordul ambarcațiunilor de agrement pot fi considerate drept exemple de cele mai bune practici. S-a constatat că sistemul de supraveghere a frontierelor îndeplinește, în general, cerințele Codului frontierelor Schengen. În urma unei monitorizări, reiese că s-au adus îmbunătățiri sistemului integrat de supraveghere costieră, iar deficiențele constatate (în materie de controale la frontiere, supravegherea frontierelor, acordare de vize, infrastructură, personal și competențe lingvistice) au fost remediate. Frontierele terestre: cooperarea la frontieră, atât în ceea ce privește controalele la frontiere, cât și supravegherea acestora, se situează la un nivel profesionist. De asemenea, volumul echipamentelor disponibile în prima și a doua linie a primit aprecieri favorabile, deși procesul de furnizare a acestora, la fel ca și instructajele necesare, sunt încă în curs. Au fost constatate în continuare deficiențe în materie de controale la frontiere, supraveghere a frontierelor, îndeosebi în legătură cu îmbunătățirea conștientizării diferitelor situații, cooperarea între agenții, supravegherea aeriană și abordarea tactică aleasă. Rezultatele noii vizite întreprinse în decembrie 2010 s-au menținut la un nivel nesatisfăcător, iar între 21 și 23 martie a avut loc o nouă vizită de monitorizare a frontierelor terestre. Comitetul de evaluare a ajuns la concluzia că Bulgaria a realizat progrese remarcabile și că îndeplinește, în prezent, cerințele Schengen în ceea ce privește controalele la frontiere și la frontierele terestre externe, Cu toate acestea, pentru a aduce noi îmbunătățiri măsurilor deja luate și a asigura o pregătire adecvată în eventualitatea unei presiuni a fluxurilor de migrație după deplina aderare, Comitetul de evaluare invită Bulgaria să elaboreze un „pachet special” de măsuri de însoțire. Concluzii referitoare la România România și-a prezentat declarațiile de pregătire aferente anilor 2007 și 2008. Rezultatele evaluării referitoare la protecția datelor au fost pozitive. Decizia a fost adoptată de Consiliu, în urma avizului favorabil al Parlamentului European, iar conectarea la SIS a fost stabilită la 5 noiembrie 2010, acesta devenind pe deplin operațional. Vizita de evaluare a SIS a concluzionat că funcțiile SIS și SIRENE au fost corect activate, în conformitate cu acquis-ul Schengen aplicabil. Echipamentele și instalațiile utilizate pentru N.SIS și SIRENE au fost considerate de ultimă oră. Cu toate acestea, anumite aspecte au trebuit aprofundate, și anume, problema lipsei formularelor A și M pentru alertele prevăzute la articolul 95 din CISA (mandat european de arestare), dar s-a conchis că autoritățile române par să fi soluționat în mod satisfăcător aceste chestiuni. Au fost formulate recomandări și s-au întreprins monitorizări cu privire la mai multe alte aspecte (perfecționarea profesională, reducerea la minimum a intervențiilor manuale, îmbunătățirea terminalelor mobile PDA). Au fost ratificate acorduri bilaterale privind cooperarea polițienească cu Ungaria și Bulgaria. După ce s-au luat anumite măsuri subsecvente, toate lucrările pregătitoare în vederea punerii în aplicare a acquis-ului Schengen în domeniul cooperării polițienești pot fi considerate finalizate în prezent. În urma controalelor întreprinse la Secția de vize a Ambasadei României la Chișinău și la Consulatul General de la Istambul al acestei țări, precum și a măsurilor subsecvente întreprinse, reiese că, în prezent, România este în măsură să pună în aplicare pe deplin acquis-ul Schengen, iar toate punctele cărora trebuia să li se acorde o atenție specială sau care necesitau o reexaminare au fost soluționate (îmbunătățirea evaluării riscurilor, actualizarea elementelor de securizare a clădirilor, îmbunătățirea procesului de depunere și prelucrare a cererilor de vize etc.), aceasta putând fi considerată, în anumite aspecte, drept un exemplu de cele mai bune practici. Frontierele aeriene: în general, gestionarea frontierelor este asigurată de o autoritate publică bine structurată, competențele profesionale ale polițiștilor și agenților Poliției de Frontieră se situează la un bun nivel, aceștia cunoscând în mod satisfăcător cerințele Codului frontierelor Schengen. A fost necesară o nouă vizită și s-a putut stabili că deficiențele constatate au fost remediate (răspunderea transportatorilor, infrastructura disponibilă pentru separarea pasagerilor Schengen de cei din afara spațiului Schengen, deficiențe minore ale echipamentului din prima și a doua linie). Frontierele maritime: gradul de cooperare și comunicare, conștientizarea diferitelor situații, capacitatea de reacție și analiza riscurilor se situează la un nivel bun. Deficiențele constatate cu privire la răspunderea transportatorilor, realizarea controalelor la frontiere și formarea profesională au fost remediate. Frontierele terestre: s-au constatat un bun nivel al controalelor la frontiere și o abordare tactică și operațională profesionistă, în ansamblu, în ceea ce privește supravegherea frontierelor. Infrastructura disponibilă și nivelul de încadrare cu personal pe teren au fost apreciate drept suficiente. Deficiențele minore constatate au fost abordate în mod adecvat în cadrul procesului de urmărire, iar recomandările formulate au fost, în mare parte, puse în practică (executarea controalelor la frontiere, disponibilitatea echipamentelor în prima și a doua linie, creșterea numărului de inspecții inopinate ca mijloc de combatere a corupției). Cele două posturi de control la frontieră în cazul cărora s-a impus o nouă vizită sunt în prezent pe deplin operaționale și echipate în conformitate cu recomandările pertinente; deficiențele legate de echipamentul destinat supravegherii frontierelor au fost, la rândul lor, remediate în mod corespunzător. Potrivit rapoartelor de evaluare, România a dovedit, în ansamblu, că este suficient de pregătită să aplice în mod satisfăcător atât dispozițiile care nu se referă la SIS, cât și pe cele referitoare la SIS, din cadrul acquis-ului Schengen. Au fost îndeplinite condițiile prealabile adoptării de către Consiliu a deciziei la care se face trimitere la articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare, permițând eliminarea controalelor interne la frontierele aeriene, terestre și maritime. Accesul Parlamentului European la rezultatele procedurii de evaluare În scrisoarea sa din 12 noiembrie 2010, Consiliul a transmis Parlamentului proiectul de decizie privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România în vederea obținerii unui aviz. În conformitate cu jurisprudența consolidată a Curții de Justiție referitoare la principiul cooperării loiale între instituții, astfel cum este reflectat la articolul 13 alineatul (2) din TUE, Parlamentului ar trebui să i se pună la dispoziție toate informațiile necesare pentru a-și putea exercita pe deplin rolul care îi revine în cadrul procedurii. În scrisoarea din 16 decembrie 2010 a președintelui Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (Juan Fernando López Aguilar) adresată ministrului afacerilor interne (Annemie Turtelboom), în calitatea sa de membru al Președinției belgiene a Consiliului, Parlamentul a solicitat rapoartele de evaluare privind Bulgaria și România, orice rapoarte întocmite cu privire la vizitele ulterioare, precum și recomandările adresate fiecăreia dintre aceste țări și informațiile referitoare la stadiul punerii în aplicare a acestor recomandări de către SM în cauză. La 25 ianuarie a.c., Parlamentul a primit răspunsul Consiliului, în care se precizează că documentele solicitate ar putea fi puse la dispoziția președintelui comisiei, a coordonatorilor grupurilor politice și a raportorilor. Accesul urma să fie asigurat într-o sală securizată în incinta Consiliului. În conformitate cu normele de securitate ale Consiliului privind protecția informațiilor clasificate ale UE, documentele vor rămâne în posesia Consiliului și nu trebuie făcută nicio trimitere directă ulterioară la conținutul acestora, în nicio reuniune publică. Este important de evidențiat faptul că răspunsul Consiliului a constituit un regres semnificativ față de poziția sa din 2007, când a fost solicitat avizul Parlamentului cu privire la aderarea la spațiul Schengen a 9 țări (Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia), ceea ce este inacceptabil. În paralel, atât ambasadorul României, cât și cel al Bulgariei au trimis o scrisoare prin care solicită Consiliului ca documentele respective să fie declasificate și trimise tuturor deputaților în Parlamentul European. Coreper a aprobat această solicitare, cu majoritatea voturilor membrilor săi, iar documentele au fost în cele din urmă trimise Parlamentului la 15 februarie 2011, permițând accesul tuturor deputaților la conținutul evaluărilor, recomandărilor și concluziilor definitive. Cu toate acestea, Parlamentul a decis să clasifice aceste documente drept „confidențiale” din cauza caracterului lor sensibil din punctul de vedere al securității frontierelor externe ale celor două SM. Deputații au primit acces la documente într-o sală securizată, aplicându-se normele Parlamentului European privind tratamentul rezervat documentelor confidențiale. Accesul deplin la rapoartele de evaluare întocmite de experți cu privire la stadiul pregătirilor întreprinse de aceste două țări este esențial în vederea formulării unei aprecieri neechivoce, pe baza tuturor elementelor necesare Parlamentului European pentru a emite un aviz care să tranșeze dacă aceste două țări sunt pregătite să adere la spațiul Schengen. Concluziile raportorului Având în vedere rezultatele evaluărilor și ale vizitelor suplimentare întreprinse de echipele de experți, care s-au dovedit a fi necesare, raportorul conchide că, deși persistă anumite aspecte care vor trebui să facă obiectul unei raportări regulate și al unei monitorizări, la un moment dat în viitor, acestea nu constituie un obstacol în calea aderării depline a acestor două state membre. Concluziile experților au fost deja aprobate de către Consiliu și transmise Parlamentului European, cu excepția ultimului raport de monitorizare privind o nouă vizită întreprinsă la frontierele externe ale Bulgariei, raport care nu a fost încă aprobat și transmis pe cale oficială Parlamentului European (deși raportorul a avut deja ocazia de a-l consulta „în mod informal”). Raportorul, împreună cu unii dintre raportorii alternativi, a avut și ocazia de a vizita ambele țări (în perioada 22-25 martie) și de a lua cunoștință la fața locului de situația actuală și de toate îmbunătățirile necesare care au fost aduse. Prin urmare, raportorul sprijină decizia de a deschide frontierele cu aceste state membre. În acest stadiu, atât România, cât și Bulgaria au dovedit că sunt suficient de pregătite să aplice în mod satisfăcător dispozițiile acquis-ului Schengen. Cu toate acestea, ar trebui să se țină seama de faptul că zona Bulgaria-Turcia-Grecia este una dintre cele mai sensibile de la frontierele externe ale UE în ceea ce privește migrația ilegală. Din acest motiv, Bulgaria trebuie să adopte anumite măsuri suplimentare, și anume să elaboreze un plan special care să cuprindă acțiuni care trebuie puse în aplicare în momentul aderării la spațiul Schengen și, de asemenea, o abordare comună (între EL-TK-BG), pentru a putea face față unei eventuale creșteri importante a presiunii exercitate de fluxurile de migrație. În acest context, raportorul propune un amendament prin care statelor membre vizate li se solicită să informeze în scris Parlamentul European și Consiliul, în termen de șase luni de la data intrării în vigoare a prezentei decizii, în legătură cu punerea în aplicare a acestor măsuri suplimentare și cu eventualele carențe constatate. Este esențial să se aibă în vedere faptul că eliminarea controalelor la frontierele interne necesită un nivel ridicat de încredere reciprocă între statele membre în ceea ce privește existența unor controale eficace la frontierele externe, deoarece securitatea spațiului Schengen depinde de strictețea și eficacitatea cu care fiecare stat membru efectuează controale la frontierele sale externe.

(sursa: http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+REPORT+A7-2011-0185+0+DOC+XML+V0//RO&language=RO)

Din spusele domnului Preda reies nişte concluzii cu care nu sunt de acord.
- Domnia sa spune că acest vot este un semnal politic, or, din câte înţeleg eu din aceste documente, raportul nu spune altceva decât ceea ce spunea şi preşedintele Traian Băsescu, anume că îndeplinim condiţiile dispoziţiilor acquis-ului Schengen.
- Domnia sa spune că este o victorie a României (aici pot fi de acord, numai că nu înţeleg entuziasmul... eu aş fi lăsat victoria pentru momentul în care România ar fi fost acceptată în spaţiul Schengen)
- Domnia sa spune că acest vot este un eşec al domnului Ponta, ceea ce s-ar justifica dacă PSD-ul şi-ar fi făcut un obiectiv din neprimirea României în spaţiul Schengen (eu nu am auzit de aşa ceva) şi evident dacă parlamentarii PSD ar fi votat împotrivă. L-am întrebat pe domnul Preda dacă deputaţii PSD au fost între cei 77 sau 29 care nu au votat pentru dar nu mi-a răspuns.

Din punctul meu de vedere, bătălia politică pentru acest obiectiv abia acum începe, pentru că externele României trebuie să-i convingă pe toţi să fie de acord cu primirea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.

În concluzie eu unul nu mă las manipulat de nuanţa domnului Preda, aceea că PDL luptă împotriva PSD care îl are în frunte cu Victor Ponta, pentru a aduce România în Schengen.