1. România- stat membru al Uniunii Europene
2. PDL face parte din cea mai puternică familie politică europeană- Partidul Popular European
3. Propunerile PDL cu privire la principalele teme europene cu impact asupra dezvoltării şi securităţii României şi a cetăţenilor români
3.1. Priorităţi ale României în relaţia cu UE
3.1.1 Ieşirea României din criza financiară şi recesiunea economică globală
3.1.2. Absorbţia fondurilor europene
3.1.3. Incetarea monitorizării pe justiţie şi lupta împotriva corupţiei
3.1.4. Asigurarea libertăţii de mişcare a forţei de muncă în toate statele membre ale UE şi a intrării României în spaţiul Schengen
3.1.5. Adoptarea monedei euro
3.2. Probleme ale românilor care pot fi soluţionate mai bine cu sprijinul UE
3.2.1 Stimularea creşterii competitivităţii economiei româneşti şi a creării de locuri de muncă
3.2.2. Modernizarea agriculturii şi dezvoltarea rurală
3.2.3. Realizarea unui sistem performant de educaţie si sănătate
3.2.4. Intărirea coeziunii economice, sociale şi teritoriale
3.2.5. Politica europeană a energiei şi combaterea efectelor schimbărilor climatice
3.2.6. Transporturile la nivel european
3.2.7. Protejarea mediului
3.2.8. Protecţia consumatorilor
3.2.9. Păstrarea identitaţii culturale şi spirituale
3.2.10. Respectarea şi asigurarea drepturilor romilor -o problemă europeană
3.3. Extinderea UE şi politica de bună vecinătate; susţinerea aderării Republicii Moldova la UE
3.4 Reforma instituţională a UE şi a bugetului acesteia
Alegerile pentru Parlamentul European din iunie 2009 au loc în toate statele membre ale UE, în condiţiile în care efectele crizei financiare şi ale recesiunii mondiale se fac simţite din plin în viaţa de zi cu zi a oamenilor, atât în Europa, cât şi în România. 375 milioane de cetăţeni europeni, din aproape 500 de milioane, sunt aşteptaţi la urne pentru a alege 736 de deputaţi în PE. Pe 7 iunie 2009, cetăţenii români cu drept de vot vor alege 33 de deputaţi în PE.
PDL, aflat la guvernare, are forţa de a scoate economia românească din criză şi de a asigura progresul ţării şi ridicarea standardului de viaţă al fiecărui locuitor.
Prin votul cetăţenilor români, candidaţii la PE, pe care PDL îi propune, vor putea reprezenta şi apăra interesele dumnevoastră-cetăţeni europeni-, prin participarea la deciziile instituţiilor europene şi având sprijinul celui mai puternic grup politic din PE -cel al Partidului Popular European din care PDL face parte.
ROMÂNIA – STAT MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE
Intrarea României în UE, la 1 ianuarie 2007, este cel mai important succes al poporului român din ultimii 20 de ani.
PDL este primul partid care, prin programul său politic, a definit cu precizie ţinta strategică a României, ca stat membru al UE, respectiv: atingerea unui standard de viaţă european, adică venituri şi condiţii de viaţă pentru oameni , similare celor din ţările europene dezvoltate, prin transformarea economiei româneşti într-una dintre cele mai competitive economii europene, cu o infrastructură modernă, un sistem performant de educatie şi sănătate şi cu un mediu de afaceri care încurajează şi recompensează spiritul antreprenorial.
Realizarea acestei ţinte strategice a devenit posibilă prin apartenenţa ţării noastre la cel mai important bloc economic din lume- UE . România beneficiază:
- de cele trei mari reuşite ale integrării europene: piaţă unică în care circulă liber produsele , serviciile, capitalul şi forţa de muncă; zona euro în care se află astăzi 16 state membre, cu avantaje certe în faţa crizei financiare globale; extinderea fără precedent a UE din ultimii ani, prin care a fost eliminată divizarea artificială a Europei după cel de al doilea război mondial;
- de sprijinul financiar masiv-de 32,2 miliarde euroa, în perioada 2007-2013- alocat ţării noastre pentru modernizarea economică şi socială şi eliminarea decalajelor de dezvoltare, faţă de celelalte ţări europene.
Din păcate, guvernarea din primi doi ani ai existenţei noastre în cadrul UE nu a reuşit să fructifice aceste avantaje. Dimpotrivă, prin politica de risipă a banului public, prin incapacitatea de folosirea a fondurilor europene în realizarea de proiecte, guvernarea precedentă a lăsat România descoperită în faţa crizei financiare şi a recesiunii mondiale.
Guvernul actual , condus de dl. Emil Boc, Preşedintele PDL, are misiunea de a scoate România din criză şi de a asigura progresul ţării în îndeplinirea obiectivului strategic prevăzut în programul PDL- atingerea unui standard de viaţă european.
2. PDL FACE PARTE DIN CEA MAI PUTERNICĂ FAMILIE POLITICĂ EUROPEANĂ - PARTIDUL POPULAR EUROPEAN
Partidul Popular European (PPE) este cea mai largă familie politică din Europa, având cel mai numeros grup de parlamentari europeni- 288 de membrii în PE.
PPE a contribuit decisiv la dezvoltarea istorică a Europei şi la crearea a ceea ce astăzi este UE şi politicile sale europene. Suntem mândri că fondatorii integrării europene-Jean Monnet, Robert Schuman, Konrad Adenauer şi Alcide de Gasperi - au fost din familia noastră politică. Suntem conştienţi, ca partid membru al PPE, că avem datoria de a contribui la progresul continuu al integrării europene, inclusiv prin extinderile viitoare, la consolidarea păcii şi la asigurarea prosperităţii pentru fiecare cetăţean european.
Ideile şi programele promovate de către PPE sunt motorul politic al dezvoltării integrării europene şi al depăşirii perioadei dificile cauzată de criza financiară şi recesiunea globală. Astăzi, cei mai importanţi lideri de state şi de guverne din Europa sunt susţinuţi de partide politice care fac parte din PPE.
Cetăţenii europeni doresc răspunsuri clare cu privire la ieşirea din criză şi la locurile lor de muncă. Reprezentanţii Partidului Socialist European le oferă un răspuns simplistic : o Europă socială, adică mai multă intervenţie a guvernului, mai multă reglementare şi mai multă datorie de plătit de către generaţiile viitoare. Acest gen de răspuns vine din trecut, iar viitorul Europei nu poate fi asigurat cu instrumentele trecutului.
PPE oferă cetăţenilor europeni un viitor solid construit prin soluţii la priorităţile şi problemele reale ale cetăţenilor:
(i) crearea de prosperitate pentru toţi cetăţenii europeni, prin revenirea cât mai rapidă la creştere economică şi realizarea de noi locuri de muncă, ca singura cale durabilă pentru prosperitate. Noi credem în economia de piaţă socială, deschisă şi competitivă, în forţa concurenţei, a inovării şi a spiritului întreprinzător, în reglementarea eficientă şi în instituţii globale puternice;
(ii) a face din Europa un loc mai sigur, prin cooperarea eficientă, europeană şi globală, în lupta împotriva terorismului, a crimei organizate, a traficului cu fiinţe umane, a imigraţiei ilegale, precum şi în securizarea surselor şi rutelor de aprovizionare cu energie;
(iii) combaterea efectelor schimbărilor climatice;
(iv) adoptarea de politici adecvate la provocările demografice;
(v) îmbunătăţirea capacităţii UE pentru a acţiona pe plan mondial, pe măsura importanţei sale, în vederea asigurării păcii şi a prosperităţii în Europa şi a transformării lumii într-un loc mai bun pentru locuitorii planetei.
Candidaţii pe care PDL îi propune cetăţenilor români pentru a primi încrederea şi votul lor vor acţiona în cel mai puternic grup politic din PE, grupul politic al PPE. De aceea, prin votul dumneavoastră, candidaţii propuşi de către PDL vor avea cel mai mare potenţial pentru a vă reprezenta interesele în PE.
3. PROPUNERILE PDL CU PRIVIRE LA PRINCIPALELE TEME EUROPENE CU IMPACT ASUPRA DEZVOLTĂRII ŞI SECURITĂŢII ROMÂNIEI ŞI A CETĂŢENILOR ROMÂNI
1. Priorităţi ale României în relaţia cu UE
3.1.1 Ieşirea României din criza financiară şi recesiunea economică globală
Guvernul condus de către dl. Emil Boc, Preşedintele PDL, are un program anticriză, coerent şi eficient. Acesta a fost inclus în bugetul ţării pe anul 2009 şi adoptat odată cu acesta. Programul anticriză ţine seama de efectele crizei financiare şi ale recesiunii economice mondiale, precum şi de dezechilibrele şi risipa de neimaginat a banului public făcută de guvernarea precedentă în ultimii doi ani.
Este deja un lucru cunoscut de majoritatea oamenilor că guvernarea precedentă, din anii 2007-2008, în loc să profite de creşterea eocnomică şi să pună bani de o parte pentru vremuri mai grele, a cheltuit tot ce se putea cheltui şi ne-a lăsat şi datori. Ne-a lăsat cu cel mai mare deficit bugetar de după anul 1989, respectiv cu o datorie publică suplimentară de peste 6 miliarde euro doar din anul 2008.
Au fost risipiţi banii din Fondul de dezvoltare, proveniţi din privatizări (numai în anul 2008 , peste 3 miliarde euro). Incapacitatea guvernării trecute de a folosi fondurile europene pentru realizarea de proiecte este fără egal: din 3,1 miliarde euro fonduri structurale, alocate României în anii 2006-2007, guvernarea precedentă a utilizat numai 176 milioane euro, adică 6%.
De asemenea, din împrumuturile primite de la BEI, BERD, BIRD, BDCE, în sumă de 4,8 miliarde euro, veche guvernare a utilizat numai 1,3 miliarde euro, reuşind şi „performanţa” de a plăti comisione pentru neutilizarea imprumuturilor acordate. Principiul de guvernare, aşa zis liberală, din anii 2007-2008, a fost „după noi potopul”. Sperăm ca acest gen de „politicieni” va primi din partea cetăţenilor interdincţia de a mai gestiona treburile ţării.
Prin programul anticriză promovat de către guvernul condus de către dl Emil Boc, Preşedintele PDL, urmărim trei scopuri:
- Relansarea creşterii economice şi creare de locuri de muncă, prin investiţii şi stimularea mediului de afaceri;
- Protejarea populaţiei de efectele crizei, în special a persoanelor cele mai defavorizate;
- Relansarea procesului de creditare şi asigurarea lichidităţii necesare bunei funcţionări a economiei.
Principalele măsuri ale programului anticriză sunt:
Pe componenta economică
a. Investiţia publică masivă în infrastructură, prin reducerea cheltuielilor de consum din buget. Se alocă 7,1% din PIB pentru investiţii în sectorul public. Aici intră investiţiile privind transporturile, reabilitarea termică a blocurilor, cu suportare de la bugetul de stat şi de la bugetele locale a 80% din costuri, modernizarea infrastructurii locale-canalizări, reţele cu apă, drumuri locale, a infrastructurii din educaţie , sănătate etc. ;
b. Menţinerea cotei unice de impozit pe veniturile firmelor şi ale persoanelor de 16% şi a nivelului TVA de 19%;
c. Reducerea şi simplificarea sistemului de taxe şi tarife cu caracter nefiscal;
d. Scutirea de impozit a profitului reinvestit de către firme;
e. Combaterea şi reducerea evaziunii fiscale;
f. Achitarea datoriilor lăsate de către vechiul guvern pentru lucrările de investiţii executate, facturate şi neplătite;
g. Asigurarea cu prioritate a fondurilor pentru co-finanţarea proiectelor care se execută cu fonduri europene, astfel încât să îmbunătăţim substanţial absorbţia fondurilor europene;
h. Capitalizarea CEC şi a Eximbank pentru susţinerea finanţării proiectelor din mediul de afaceri, îndeosebi la nivelul firmelor mici şi mijlocii;
i. Continuarea şi extinderea programului rabla şi modificarea taxei auto;
Pe componenta socială
j. Instituirea pensiei sociale minime garantate de 350 lei lunar, măsură de care beneficiază peste un milion de pensionari, majoritatea provenind din rândul celor care au lucrat în agricultură şi aveau pensii foarte mici;
k. Compensarea a 90% din preţul de referinţă pentru medicamentele din lista B pentru pensionarii cu pensii de până la 600 de lei;
l. Prelungirea perioadei de acordare a ajutorului de şomaj şi scutirea de la plata contribuţiilor sociale pentru cei aflaţi în şomaj tehnic;
m. Susţinerea formării profesionale continue pentru angajaţi şi şomeri prin suportarea a 50% din cheltuieli.
Acest program anticriză este însoţit de reforme structurale aflate în curs de realizare care vor mări competitivitatea economiei româneşti, contribuind astfel nu numai la ieşirea mai rapidă din criză, dar şi la dezvoltarea ţării, într-un mod sustenabil din punctul de vedere financiar.
Principalele reforme structurale se referă la :
- Descentralizarea administraţiei publice-în educaţie, sănătate, agricultură, cultură şi administraţie-, prin mutarea deciziilor şi a resurselor la nivelul autorităţilor locale, în condiţii de asigurare a îndeplinirii obiectivelor de politici naţionale în domeniu şi a stabilităţii macroeconomice;
- Reforma fiscală, cu accent pe reducerea numărului mare de taxe (parafiscalitatea);
- Reforma sistemului de salarizare în sectorul public, cu înlăturarea distorsiunilor în materie de sporuri, niveluri de salarii şi a inechităţilor create;
- Reforma şi restructurarea agenţiilor publice şi a aparatului guvernamental;
- Reforma sistemului de pensii, cu eliminarea inechităţilor generate de sistemele „speciale”;
- Susţinerea acelor sectoare economice în care România poate avea avantaje competitive în raport cu alte ţări.
În condiţiile scăderii fluxului de investiţii străine directe spre România şi ale scumpirii creditului extern, Guvernul condus de către dl. Emil Boc, Preşedintele PDL, a reuşit, într-un timp scurt, să asigure finanţarea externă necesară ţării în perioada 2009-2010, prin acorduri de împrumut, încheiate cu Comisia Europeană şi FMI. Acest acorduri sunt o parte componentă a programului de măsuri anti-criză al guvernului, iar prevederile acestora se reflectă în bugetul rectificat al ţării şi în programul guvernamental de reforme structurale.
PDL urmăreşte cu atenţie evoluţiile economice externe şi interne şi, în măsura în care va fi necesar, va veni cu noi propuneri de măsuri anticriză, pentru relansarea creşterii economice şi protejarea veniturilor persoanelor dezavantajate.
L a nivel european
Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor acţiona pentru:
a. adoptarea deciziilor necesare la nivelul PE şi al celorlalte instituţii europene, în vederea realizării hotărârilor Consiliului European cu privire la folosirea sumei de 5 miliarde euro, destinată proiectelor din domeniul energiei şi introducerii internetului de mare viteză în zona rurală, proiecte în care România este direct interesată;
b. respectarea angajamentului politic al şefilor de state şi de guverne din UE de a nu condiţiona ajutorul de stat dat băncilor şi companiilor din statele membre de introducerea de restricţii faţă de ţările unde acestea au companii sau filiale subsidiare. Nerespectarea acestui angajament contravine principiilor de funcţionare a pieţei unice şi politicii concurenţiale;
c. includerea în orice pachet de măsuri, la nivel european, privind ieşirea din criză şi relansarea economică de măsuri specifice statelor membre aflate în plin proces de convergenţă cu ţările dezvoltate din UE. În acest sens, salutăm decizia Consiliului European de dublare a fondului pentru sprijin al balanţei de plăţi de la 25 la 50 de miliarde de euro, măsura de care va beneficia şi România în cadrul acordurilor de împrumut cu Comisia Europeană şi FMI;
d. o mai bună coordonare a politicilor economice ale statelor membre, ca urmare a caracterului global al crizei care necesită corelarea şi sincronizarea programelor naţionale de măsuri anticriză;
e. accelerarea finalizării pieţei unice a UE, cunoscând că există sectoare economice-cum sunt, de exemplu, energia şi transporturile- unde piaţa UE este încă fragmentată, iar o piaţă unică dinamică, inovatoare şi competitivă este singurul răspuns durabil la criza economică şi la fenomenul globalizării;
f. adoptarea de măsuri pentru îmbunătaţirea reglementării şi supravegherii instituţiilor financiare şi pieţelor financiare, oriunde există posibilitatea apariţiei riscurilor sistemice;
g. reafirmarea angajamentului statelor membre pentru respectarea pe termen mediu şi lung a prevederilor Pactului de Stabilitate şi Creştere prin care se asigură consolidarea finanţelor publice în UE şi se apără stabilitatea monedei unice-euro;
h. majorarea resurselor destinate Fondului european pentru adaptarea la globalizare şi simplificarea procedurilor de accesare a acestuia în vederea valorificării la maximum a potenţialului sau de a sprijini reîncadrarea în muncă a persoanelor care şi-au pierdut locurile de muncă;
i. intensificarea cooperării internaţionale pentru prevenirea adoptării de către alte ţări a unor măsuri protecţioniste de natură comercială şi financiară care nu ar face decât să frâneze ieşirea din criză la nivel mondial;
j. susţinerea iniţiativelor Grupului 20 cu privire la respectarea regulilor de transparenţă şi cooperare de către ţările în care se află paradisurile fiscale, în scopul combaterii evaziunii fiscale şi fraudelor fiscale;
k. actualizarea Planului european de redresare, în funcţie de noile evoluţii ale economiei europene şi mondiale şi de rezultatele acţiunilor coordonate ale statelor membre şi ale altor ţări pentru depăşirea crizei financiare şi ale recesiunii globale.
3.1.2 Absorbţia fondurilor europene
UE susţine efortul de modernizare a României şi de ridicare a standardului de viaţă al oamenilor şi printr-un sprijin financiar masiv de 32, 2 miliarde euro, în perioada 2007-2013. Din această sumă, 19,7 miliarde euro sunt destinaţi creşterii competitivităţii firmelor şi economiei româneşti, dezvoltării infrastructurii de transport, îmbunătăţirii mediului, dezvoltării regionale şi a resurselor umane, iar 12,5 miliarde euro pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
România are deci posibilitatea reală de a reduce foarte mult decalajele de dezvoltare economică şi socială faţă de celelalte ţări europene dacă reuşeşte ca, pe lângă resursele financiare proprii destinate dezvoltării şi modernizării României, să folosească integral (să absoarbă) şi fondurile pe care UE le-a alocat ţării noastre.
Din păcate, în primii doi ani 2007-2008, România nu a reuşit să folosească sumele alocate, decât într-o foarte mică măsură (aşa cum s-a arătat, s-au folosit numai 6% din fondurile structurale).
Contracararea efectelor crizei financiare internaţionale şi ale recesiunii economice mondiale impune acum, mai mult ca oricând, folosirea integrală a fondurilor europene alocate României, deoarece aceste fonduri contribuie direct la stimularea cererii prin co-finanţarea investiţiilor şi susţinerea agriculturii.
Pornind de la această necesitate, dl. Emil Boc, preşedintele PDL şi primul-ministru al ţării, a fixat ca prioritate a guvernării îmbunătăţirea radicală a absorbţiei fondurilor europene. În acest scop, au fost adoptate următoarele decizii:
- în bugetul ţării, a fost stabilită ca prioritate alocarea resurselor necesare cofinanţării investiţiilor care se realizează şi cu finanţare din fondurile europene;
- a fost creat Comitetul interministerial pentru absorbţia fondurilor europene, sub coordonarea directă a primului-ministru, care săptămânal analizează gradul de absorbţie a fondurilor europene şi adoptă măsurile necesare pentru ca banii europeni să se materializeze cât mai repede în obiective realizate în România;
- una dintre primele măsuri adoptate a deschis drumul participării la licitaţii pentru obiective finanţate cu fonduri europene a firmelor care au datorii la bugetul ţării, dar aceste datorii sunt mai mici sau egale cu datoriile pe care bugetul le are la firmele în cauză;
- altă măsură adoptată a vizat direct scurtarea timpului pentru desfăşurarea ciclului de viaţă al unui proiect-respectiv, aprobarea proiectului, semnarea contractului de finanţare, organizarea licitaţiei, finanţarea şi realizarea proiectului. În acest sens, a fost modificată legea achiziţiilor publice şi au fost simplificate procedurile legate de derularea contractelor finanţate cu fonduri europene.
Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor acţiona pentru:
a) simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene şi introducerea unei mai mari flexibilităţi în schimbarea unor priorităţi, în vederea accelerării realizării proiectelor în domeniile cu cel mai mare potenţial de creştere şi creare de locuri de muncă;
b) informarea grupului politic al PPE şi a europarlamentarilor cu privire la progresele realizate de România în accesarea fondurilor europene, la respectarea reglementărilor europene şi a bunei gestionări a fondurilor; prevenirea oricăror iniţiative ale unor europarlamentari din unele state membre de a bloca fonduri europene destinate României, pe baza unor zvonuri nesusţinute de dovezi, cu privire la presupuse nereguli în folosirea fondurilor europene;
c. poziţionarea favorabilă a României, din punctul de vedere al fondurilor alocate, în noua perspectivă financiară care începe după anul 2013, dar ale cărei conturarea şi negociere vor incepe în anul viitor.
3.1.3 Încetarea monitorizării pe justiţie şi lupta împotriva corupţiei
România este încă monitorizată pe justiţie, ceea ce înseamnă că, nici acum, ţara noastră nu a îndeplinit încă în întregime angajamentele asumate la momentul aderării, cu privire la reforma în justiţie şi la lupta împotriva corupţiei. Cu alte cuvinte, în acest domeniu, nu îndeplinim încă exigenţele criteriilor de aderare, iar România nu poate deveni parte a spaţiului european de justiţie.
Din nou, guvernarea din anii2007-2008 nu numai că nu a progresat în îndeplinirea acestor angajamente , dar prin unele măsuri luate şi tentative anunţate a contribuit la menţinerea pe mai departe a monitorizării.
Consecinţele posibile pentru România sunt: nerecunoaşterea de către alte state membre a sentinţelor judecătoreşti date pe teritoriul românesc; dacă continuăm să nu ne îndeplinim angajamentele asumate, există riscul blocării unor fonduri europene alocate ţării noastre.
PDL este forţa politică care s-a angajat cu toată convingerea în reformarea justiţiei şi lupta împotriva corupţiei. PDL a determinat coaliţia de guvernare să nominalizeze un ministru al justiţiei independent.
Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor informa constant grupul politic al PPE din PE, celelalte grupuri politice si parlamentarii europeni asupra progreselor realizate de România în domeniul reformei în justiţie şi al luptei împotriva corupţiei şi în mod deosebit asupra:
a. deblocării în Parlamentul României şi trimiterii în justiţie a dosarelor demnitarilor suspecţi de fapte de corupţie;
b. dezbaterii şi adoptării în Parlamentul României a codurilor penal şi civil şi a codurilor de procedură penală şi civilă, necesare modernizării sistemului legal;
c. rezultatelor care să demonstreze că sistemul legal este capabil să asigure aplicarea legii, într-un mod independent şi eficient.
3.1.4 Asigurarea libertăţii de mişcare a forţei de muncă în toate statele membre ale UE şi a intrării României în spaţiul Schengen
După doi ani de la aderarea la UE, România încă se confruntă cu restricţii în circulaţia forţei de muncă din ţară pe teritoriul altor state membre, după cum, la călătoriile din ţara noastră în alte state membre aflate în zona Schengen, cetăţenii români sunt încă supuşi controlului la trecerea frontierelor.
Libertatea de mişcare a forţei de muncă în piaţa unică este un drept fundamental al cetăţenilor europeni, în beneficiul acestora şi al competitivităţii economiei europene. Cu toate acestea, prin Tratatele de aderare la UE, încheiate de noile state membre, inclusiv de către România, s-a prevăzut dreptul vechilor state membre de a introduce restricţii temporare la circulaţia forţei de muncă din noile state membre. Aceste restricţii pot acoperi o perioadă de până la maximum 7 ani de zile, cuprinzând trei etape: o primă etapă de doi ani, incheiată la 31 decembrie 2008; a doua etapă posibilă de încă trei ani şi o a treia de încă doi ani.
Deşi nu s-au confirmat presupunerile alarmiste cu privire la exodul forţei de muncă din România după momentul aderării, totuşi, în prezent, un număr de 9 state membre au anunţat, după prima etapă de doi ani, că menţin încă restricţii pentru circulaţia liberă a forţei de muncă din România pe teritoriul acestora.
Europarlamentarii români au datoria ca în PE să susţină eforturile ţării noastre pentru ca toate statele membre să renunţe la restricţiile impuse circulaţiei libere a forţei de muncă din România. În acest scop, vom solicita monitorizarea modului în care statele membre aplică prevederile Directivei 2004/38/CE privind dreptul la libera circulaţie şi şederea pe teritoriul statelor membre pentru cetăţenii Uniunii şi membrii familiilor acestora, precum şi respectarea principiului preferinţei comunitare de către unele state membre care, deşi menţin restricţii în circulaţia forţei de muncă din România, încurajează migraţia din ţări terţe. În acelaşi timp, vom intensifica eforturile pentru ca în întâlnirile cu alegătorii să-i informăm asupra drepturilor pe care le au ca cetăţeni europeni, în ceea ce priveşte libertatea de circulaţie.
România se pregăteşte să intre în spaţiul Schengen în anul 2011, adică într-un spaţiu fără frontiere interne, în care trecerea dintr-un stat membru în altul se face fără controale de frontieră. În acelaşi timp, România are aceeaşi responsabilitate ca orice alt stat membru din spaţiul Schengen pentru securizarea frontierei externe a UE, inclusiv pentru introducerea sistemului de informaţii Schengen din a doua generaţie.
Desigur că efortul principal pentru realizarea acestui obiectiv este în România. Cu sprijinul financiar al UE, România trebuie să asigure securitatea frontierei externe a UE şi aplicarea politicii europene privind migraţia legală şi prevenirea şi stoparea migraţiei ilegale.
Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor acţiona pentru:
a. accelerarea definitivării reglementărilor UE privind politica comună de imigrare şi azil, pe baza principiilor avansate de către Comisia Europeană în iunie 2008. UE în ansamblu trebuie să încurajeze şi să atragă muncitori calificaţi şi talentaţi din restul lumii pentru a compensa deficitul demografic european şi a deveni cea mai competitivă economie bazată pe cunoaştere;
b. susţinerea înfiinţării unui sistem european de supraveghere a frontierelor, pentru gestionarea acestora. Cu prioritate, vom susţine crearea unei Gărzi europene de coastă pentru protecţia zonei de coastă, având în vedere că Europa este înconjurtă de apă, în cea mai mare parte a frontierelor sale;
c. continuarea negocierilor UE cu SUA pentru ca SUA să acorde accesul la programul american de eliminare a obligativităţii vizelor pentru cetăţenii din toate statele membre, asigurând astfel egalitatea de tratament pentru toţii cetăţenii europeni, incusiv pentru cei români;
d. informarea parlamentarilor europeni şi a grupurilor politice din PE asupra modului în care România îndeplineşte criteriile întrării în spaţiul Schengen.
3.1.5 Adoptarea monedei EURO
În anul 2009, din zona euro fac parte 16 state membre ale UE din totalul de 27. Ultima ţară care a intrat în zona euro este Slovacia, care a început negocierile de aderare la UE odată cu grupul de ţări din care a făcut parte si România.
Criza financiară internaţională a demonstrat fără niciun dubiu că riscurile pentru statele membre din zona euro sunt mai mici decât cele pentru statele membre din afara zonei euro. Monedele ţărilor din afara zonei euro au fost supuse presiunilor şi au suferit deprecieri, dobânzile de pe pieţele financiare sunt mult mai mari decât cele din zona euro şi, de regulă, aceste state membre au posibilităţi mai mici de impulsionare a economiei prin stimulente fiscale, aşa cum procedează majoritatea ţărilor din zona euro.
În consecinţă, unele dintre statele membre care nu sunt în zona euro, cum sunt Polonia şi ţările baltice, au exprimat intenţia de a accelera demersurile pentru a adopta cât mai repede moneda euro.
Potrivit Tratatului de aderare, România are obligaţia de a adopta reformele necesare spre a îndeplini criteriile de convergenţă pentru intrarea în zona euro. În acest scop, România şi-a propus să adopte moneda euro în anul 2014, cu intrarea prealabilă, în anul 2012, într-un mecanism de supraveghere a fluctuaţiei cursului de schimb al leului, care trebuie să rămână într-un interval limitat de variaţie, fără intervenţii importante ale BNR. În prezent, România nu îndeplineşte decât unul din cele 5 criterii de convergenţă necesare pentru intrarea în zona euro. Acest criteriu este ponderea datorie publice faţă de produsul intern brut, care este sub 60%. Dar, de fapt, suntem conştienţi că îndeplinim şi acest singur criteriu nu în special datorită reformelor noastre, ci şi ca urmare a folosirii veniturilor din privatizare în rambursarea datoriei publice.
Prin urmare, România are de făcut reforme consistente şi coerente pentru a adopta moneda euro, iar recentul acord cu Comisia Europenă şi FMI reprezintă un pas în direcţia cea bună.
Este însă nevoie şi de acţiuni la nivelul instituţiilor europene. În acest sens, candidaţii la PE, propuşi de către PDL, vor acţiona pentru:
a. o implicare mai mare a Comisiei Europene şi a Băncii Europene Centrale în analiza şi sprijinul acordat statelor membre din afara zonei euro în actualizarea anuală a programelor de convergenţă, elaborate în baza Pactului de creştere şi stabilitate, cu luarea în considerare a efectelor crizei;
b. susţinerea reanalizării criteriilor de convergenţă în funţie de noile realităţi din economia UE. De exemplu, în condiţiile în care inflaţia în unele state membre se aproprie de zero sau se intră chiar în deflaţie, este foarte greu pentru un stat membru aflat în plin efort de reducere a decalajelor economice faţă de ţările dezvoltate, inclusiv a decalajelor în nivelul preţurilor, să respecte criteriul de convergenţă privind inflaţia;
c. solicitarea examinării periodice în comisia de specialitate a PE a stadiului progreselor făcute de statele membre în îndeplinirea criteriilor de convergenţă pentru intrarea în zona euro;
d. informarea grupului politic al PPE şi a europarlamentarilor asupra măsurilor adoptate de către România pentru îndeplinirea criteriilor de convergenţă, în scopul întrării în zona euro şi, în primul rând, în legătură cu:
- restabilirea echilibrelor financiare, deteriorate în perioada 2007-2008, mai ales readucerea deficitului bugetar în limite sustenabile;
- efectuarea reformelor structurale necesare pentru ridicarea competitivităţii şi realizarea unei creşteri economice durabile, în concordanţă cu obiectivul strategic de atingere a unui standard de viaţă european.
3.2 Probleme ale românilor care pot fi soluţionate mai bine cu sprijinul UE
Fiecare guvern poartă responsabilitatea pentru dezvoltarea economiei naţionale şi bunăstarea populaţiei. Dar un stat membru al UE poate rezolva mai bine problemele economice şi sociale ale oamenilor şi datorită politicilor europene promovate în cadrul instituţiilor europene şi susţinute cu resurse din bugetul UE.
3.2.1 Stimularea creşterii competitivităţii economiei româneşti şi a creării de locuri de muncă
Creşterea economică durabilă,bazată pe competitivitate, este calea sigură pentru ocuparea forţei de muncă şi reducerea decalajelor economice şi sociale pe care România le are faţă de statele membre dezvoltate din UE.
PDL consideră ca România s-a apropriat foarte mult de limita actualului model de creştere economică care a fost dominant în tranziţie şi este nesustenabil pe termen lung. Acest model este caracterizat prin realizarea creşterii economice în principal pe baza:
- investiţiilor străine directe orientate în special în industriile cu consum intens de forţă de muncă şi valoare adăugată scăzută şi în pătrunderea pe piaţa de consum din ţară;
- creşterii rapide a datoriei externe, făcută în bună măsură pentru investiţii imobiliare şi consum neproductiv.
În anii următori, progresul economiei româneşti şi ridicarea standardului de viaţă al oamenilor depind în mod hotărâtor de acţiunea a doi factori complementari: (1) mărirea rapidă a capacităţii de export a ţării, care impune concentrarea eforturilor pe creşterea competitivităţii economiei româneşti; (2) îmbunătăţirea radicală a performanţei instituţiilor statului român, în asigurarea bunei funcţionări a pieţelor, a statului de drept şi a administraţiei publice, a unui mediu de afaceri stabil, predictibil şi atractiv pentru investitori şi antreprenori, a unor sisteme moderne şi eficiente de educaţie, sănătate şi asigurări sociale.
În primul rând, PDL are misiunea ca, prin politicile promovate, să scoată România din criză şi să asigure protecţia persoanelor care sunt cel mai mult lovite de către această criză. În acest scop, vom acţiona atât în ţară, cât şi la nivelul instituţiilor europene, aşa cum s-a precizat la punctul 3 din Platforma electorală.
În al doilea rând, suntem direct interesaţi în succesul Planului european de redresare economică. Cu cât economia europeană iese mai repede din recesiune, cu atât sunt şansele mai mari pentru reînviorarea comerţului exterior al ţării noastre care este orientat cu precădere spre UE. Este un fapt recunoscut că UE a avut un rol esenţial în cadrul Grupului 20 pentru coordonarea răspunsurilor la criza financiară şi recesiunea economică mondială. Chiar dacă în anul 2009 se va menţine recesiunea economică, există deja semnale încurajatoare că în 2010 va începe redresarea economiilor dezvoltate.
În al treilea rând, suntem direct interesaţi şi în succesul Strategiei de la Lisabona reînnoite pentru creştere economică şi ocuparea forţei de muncă, aflată acum în cel de al doilea ciclu trienal de realizare (2008-2010). În centrul acestei strategii se află domenii de acţiune prioritare, de maximă importanţă pentru ridicarea competitivităţii economiei româneşti: cunoşterea şi inovarea; mediul de afaceri; ocuparea forţei de muncă: energia şi schimbările climatice. Aceste domenii prioritare, ca şi alte probleme esenţiale pentru creşterea competitivităţii economiei româneşti-cum sunt transporturile, agricultura şi dezvoltarea rurala, mediul ş.a.- şi acţiunile la nivel european în susţinerea răspunsurilor specifice României sunt prezentate în puncte distincte ale Platformei electorale.
În cele ce urmează, precizăm unele acţiuni pe care candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, le vor întreprinde în sprijinul direct al mediului de afaceri:
a) simplificarea şi îmbunătăţirea legislaţiei europene în scopul reducerii poverii administrative şi fiscale asupra firmelor. Supunerea oricărui proiect de legislaţie europeană cu impact asupra mediului de afaceri la „testul IMM”. Aceasta înseamnă evaluarea efectului asupra întreprinderilor mici şi mijlocii care asigură majoritatea locurilor de muncă din economia europeană şi crează cea mai mare parte a PIB;
b) punerea în valoare deplină a potenţialului pieţei unice, care să permită în mod real fiecărei firme din orice stat membru al UE să acţioneze ca o firmă europeană. Se va urmări eliminarea obstacolelor de orice natură în circulaţia liberă a produselor, serviciilor, capitalului şi forţei de muncă în interiorul pieţei unice, inclusiv accelerarea formării spaţiului unic european de cercetare;
d. începerea dezbaterilor privind priorităţile viitoarei strategii a UE de după anul 2010, în scopul creşterii competitivităţii economiei europene şi ocupării forţei de muncă, prin continuarea reformelor structurale necesare şi alocarea eficientă a resurselor la nivelul UE;
e. asigurarea convergenţei între obiectivele pe termen lung ale dezvoltării durabile, axată pe calitatea vieţii, egalitatea între generaţii şi viabilitatea societăţii europene şi obiectivele pe termen mediu ale creşterii economice şi ocupării forţei de muncă (în sensul soluţiilor complementare de genul celor adoptate în cazul răspunsurilor la problema energiei şi a schimbărilor climatice, deschiderea pieţei unice şi măsurile sociale şi de mediu pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii);
f. continuarea eforturilor UE pentru îmbunătăţirea cooperării internaţionale în domeniul reglementării şi al asigurării unui acces echitabil şi deschis la pieţele ţărilor terţe, inclusiv pentru intensificarea luptei împotriva fraudei fiscale realizată prin unele paradisuri fiscale-problemă aflată şi pe agenda Grupului-20;
g. asigurarea funcţionării pieţelor într-un cadru concurenţial în interesul firmelor şi al consumatorilor. Salutam, în acest sens, măsurile temporare, adoptate de Comisia Europeană, pentru flexibilizarea politicii privind ajutoarele de stat în condiţiile crizei şi accelerarea acordării acestora şi vom susţine menţinerea acestora până la depăşirea, fără echivoc, a situaţiei de criză în toate statele membre (având în vedere unda de propagare în spaţiul european a crizei şi a ieşirii din criză);
h. accelerarea demersurilor pentru întărirea protejării drepturilor de proprietate industrială la nivel european prin instituirea brevetului comunitar şi a sistemului jurisdicţional pentru litigiile în materie de brevete şi îmbunătăţirea accesulu firmelor mici şi mijlocii la drepturile de proprietate industrială;
i. realizarea efectivă a parteneriatului politic dintre UE şi statele membre în favoarea întreprinderilor mici şi mijlocii din Europa,inclusiv a planului de acţiune pentru înfăptuirea strategiei cuprinsă în „Small Business Act”, a programului comun „Eurostars” pentru susţinerea IMM care desfăşoară activităţi de cercetare şi dezvoltare.
3.2.2 Modernizarea agriculturii şi dezvoltarea rurală
În prezent, România este o ţară net importatoare de produse agro-alimentare, mărimea deficitului comercial anual fiind de cca 2 miliarde de euro. Şi această situaţie persistă în pofida existenţei factorilor naturali favorabili unei agriculturi de mare randament.
PDL consideră că agricultura este unul din domeniile în care România poate deveni competitivă în competiţia cu alte ţări. De aceea, PDL a prevăzut în programul său politic transformarea României într-o ţară net exportatoare de produse agro-alimentare, iar agricultura românească şi dezvoltarea zonelor rurale să asigure fermierilor şi celorlalţi locuitori ai satelor venituri ridicate, o infrastructură modernă şi servicii publice de calitate.
În realizarea acestor obiective strategicie, în cadrul politicii agricole comune şi de dezvoltare rurală, România beneficiază de un sprijin financiar important din parte UE, care, în perioada 2007-2013, se ridică la 4,3 miliarde euro pentru agricultură şi la 8,0 miliarde euro pentru dezvoltare rurală.
Odată cu intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona (reforma instituţiilor UE), Parlamentul European va primi dreptul de co-decizie în domeniul politicii agricole comune, ceea ce va mări potenţialul şi responsabilitatea euro-parlamentarilor români în influenţarea direcţiilor reformei acestei politicii.
PDL susţine dreptul la hrană ca un drept fundamental al omului şi necesitatea facilitării accesului tuturor şi în orice moment la suficientă hrană pentru o viaţă activă şi sănătoasă.
UE s-a angajat să contribuie la dublarea producţiei alimentare mondiale pentru a răspunde nevoilor celor cca 3,5 miliarde de persoane care se vor adăuga populaţiei actuale până în 2050.
În acest cadru, candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor acţiona pentru:
a. Recunoaşterea la nivelul UE a particularităţilor agriculturii din ţările membre unde predomină încă forme ale agriculturii de subzistenţă şi fărămiţarea proprietăţilor agricole. În acest sens, vom susţine ca deciziile europene cu privire la reducerea subvenţiilor pentru agricultură şi majorarea corespunzătoare a sumelor pentru dezvoltare rurală sa se aplice in cazul noilor state membre, numai după ce mărimea subvenţiilor pentru agricultură va ajunge la nivelul celor din vechile state membre. Avem în vedere că, în anul 2009, România primeşte de la UE o subvenţie pentru agricultură care reprezintă numai 35% din nivelul celei acordate vechilor state membre, urmând ca să ajungem la 100% în anul 2016 ;
b. Susţinerea reformei politicii agricole comune în raport cu noile realităţi globale, inclusiv ale crizei alimentelor, prin eliminarea tuturor restricţiilor în ceea ce priveşte nivelul unor producţii agricole, limitarea unor suprafeţe cultivate cu anumite culturi, precum şi prin accelerarea eliminării cotelor de lapte, în corelare cu măsurile de acordare a subvenţiilor în agricultură pe fermă, în funcţie de respectarea unor valori privind protejarea mediului, buna îngrijire a animalelor ş.a., şi nu în funcţie de realizarea unei anumite producţii agricole;
c. Găsirea modalităţilor de stimulare în continuare a producţiei de energie din biomasă. Există tendinţa de interzicere a subvenţionării culturilor energetice, pe considerentul că acestea concurează culturile tradiţionale pentru alimente. În cazul unor state membre, între care şi România, există suprafeţe mari de teren agricol necultivate, care pot fi folosite pentru culturi energetice, fără a se ajunge la o competiţie între culturile tradiţionale şi cele energetice;
d. Susţinerea într-o mai mare măsură din fonduri europene a producţiei de alimente bioecologice, pentru care există o cerere în creştere. România are un potenţial de primă mărime pentru a deveni cel mai important exportator european de produse bioecologice;
e. Simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, precum şi a posibilităţii de realocare a fondurilor între diferitele măsuri pentru dezvoltare rurală, în vederea accelerării folosirii acestor fonduri;
f. Alocarea de fonduri europene sporite pentru încurajarea tinerilor să devină fermieri şi suţinerea fermelor de tip familial;
g. Asigurarea şi aplicarea standardelor de calitate şi siguranţă pentru sănătatea oamenilor pe tot parcursul lanţului alimentar, de la fermă şi până pe masa consumatorilor;
h. Îmbunătăţirea impactului agriculturii asupra mediului înconjurător şi al protejării biodiversităţii;
i. Promovarea şi susţinerea specialităţiilor şi bucătăriilor tradiţionale, având în vedere că alimentele fac parte din cultura şi civilizaţia europeană; simplificarea procedurilor de acreditare a alimentelor tradiţionale.
3.2.3 Realizarea unui sistem performant de educaţie şi sănătate
UE a stabilit ca obiectiv prioritar pentru următorii ani transformarea economiei europene într-o economie bazată pe cunoaştere. Aceasta impune ca statele membre să acţioneze pentru creşterea performanţei sistemelor de educaţie, cercetare, inovare şi de transformare a rezultatelor cercetării în succese comerciale.
În România, realizarea unor sisteme performante de educaţie şi sănătate este vitală pentru înfăptuirea obiectivului său strategic de atingere a unui standard de viaţă european.
PDL şi-a asumat responsabilitatea să îndeplinească prevederile Pactului naţional şi ale Strategiei naţionale pentru educaţie. Aceată strategie este în concordanţă cu tradiţiile educaţiei din România, cu cerinţele viitorului , ale economiei cunoaşterii şi cu tendinţele definite la nivelul UE.
Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor acţiona la nivelul instituţiilor europene în mod deosebit pentru promovarea iniţiativelor UE care constituie puncte de sprijin pentru realizarea strategiei româneşti de educaţie:
a. Stimularea educaţiei timpurii;
b. Facilitarea accesului la educaţie;
c. Informatizarea şcolilor;
d. Promovarea educaţiei pe tot parcursul vieţii în serviciul cunoştiinţelor, al creativităţii şi al inovaţiei. Dezvoltarea unei culturi a educaţiei şi a formării continue;
e. Instituirea unui cadru european de referinţă pentru asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională care să ţintească în primul rând dobândirea de către toţi elevi a competenţelor necesare în viaţă;
f. Evaluarea şi diferenţierea universităţilor;
g. Instituirea unui sistem european de credite pentru educaţie şi formare profesională care să faciliteze transferul şi recunoaşterea rezultatelor învăţării pentru persoanele care trec de la un sistem de certificare la altul sau de la un parcurs de învăţare la altul, în vederea obţinerii unei certificări;
h. Recunoaşterea de către toate statele membre a diplomelor româneşti, potrivit principiului european al recunoşterii reciproce a standardelor naţionale. În prezent, 8 state membre sunt acţionate la Curtea Europeană de Justiţie pentru nerespectarea acestui principiu în relaţia cu România;
i. Formarea continuă a personalului didactic;
j. Adaptarea sistemelor de euducaţie la noile cerinţe ridicate de migraţie;
k. Diversificarea ofertei educaţionale şi adaptarea acesteia la necesităţile categoriilor sociale defavorizate;
l. Descentralizarea şi debirocratizarea educaţiei;
m. Majorarea alocărilor financiare la nivel european pentru programele care s-au dovedit eficiente, cum sunt : Erasmus pentru studenţi; Leonardo da Vinci pentru studii vocaţionale; Comenius care vizează educaţia timpurie; Grundtvig, educaţia pentru adulţi.
În domeniul cercetării, inovării şi al transformării rezultatelor cercetării în succese comerciale, vom susţine iniţiative în PE pentru:
a. Crearea spaţiului european de cercetare, prin propunerea de soluţii pentru promovarea mobilităţii şi a carierei cercetătorilor europeni, realizarea unei infrastructuri europene de cercetare şi protejarea proprietăţii intelectuale;
b. Încurajarea iniţiativelor în domeniul cercetării şi inovării prin elaborarea unui set paralel de criterii de evaluare, care să ţină cont de specificul fiecărei categorii de iniţiative din acest domeniu;
c. Intensificarea cooperării ştiinţifice şi tehnologice prin programe comune europene de cercetare orientate spre rezolvarea problemelor ridicate de răspusurile la noile provocări globale, cum sunt, de exemplu, obţinerea de noi tehnologii, eficiente şi curate, pentru producerea energiei, cu un conţinut mic de emisii de dioxid de carbon, realizarea de produse şi tehnologii adaptate noile cerinţe determinate de tendinţele demografice;
d. Încurajarea formării de fonduri cu capital de risc pentru susţinerea transformării rezultatelor cercetării în succese comerciale;
e. Promovarea la nivel european a iniţiativelor care s-au dovedit valoroase în anul 2009, an declarat „Anul european al creativităţii şi inovării”;
f. Menţinerea în noul ciclu trienal al Strategiei de la Lisabona (2011-2014) a obiectivului prioritar „cunoaştere-inovare”.
Cetăţenii europeni au exigenţe sporite faţă de calitatea sistemelor de sănătate, iar instituţiile europene şi statele membre răspund la aceste cerinţe prin politicile adoptate cu privire la siguranţa alimentelor şi a celorlalte produse pentru sănătatea oamenilor, la energia curată şi la protecţia mediului, la siguranţa transportului de persoane, la respectarea drepturilor sociale cu privire la prevenirea accidentelor şi a bolilor profesionale la locurile de muncă, la prevenirea şi înlăturarea efectelor fenomenelor naturale extreme.
Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor acţiona pentru :
a. apărarea intereselor cetăţenilor cu privire la siguranţa sănătăţii lor, în cadrul politicilor europene privind agricultura, energia, transporturile, mediul, protecţia consumatorilor, inclusiv dreptul la buna informare şi educare a cetăţenilor;
b. stabilirea de standarde ridicate cu privire la industria medicamentelor, care să ţină seama de interesele oamenilor şi să stimuleze inovarea în acest domeniu;
c. adoptarea de politici care să răspundă mai bine la tendinţele de îmbătrânire a populaţiei europene, prin reforma sistemelor de pensii care să asigure viabilitatea financiară a acestora, dezvoltarea de centre pentru îngrijirea şi asistenţa medicală specifică persoanelor în vârstă, educarea generaţiilor tinere pentru un mod de viaţă sănătos care să contribuie la mărirea duratei de viată în ani sănătoşi, promovarea de politici prietenoase faţă de familie.
3.2.4 Întărirea coeziunii economice, sociale şi teritoriale
Solidaritatea este un principiu fundamental al UE în stabilirea priorităţilor sale politice şi alocarea resurselor financiare din bugetul UE. Prin politica de coeziune economică, socială şi teritorială, se urmăreşte atât reducerea diferenţelor existente între statele membre şi regiunile acetora, cât şi punerea în valoare a specificului diferitelor arii teritoriale.
România a făcut progrese importante în reducerea decalajelor: în prezent, în termeni comparabili, produsul intern brut pe locuitor al României reprezintă 45% din media UE (2008), faţă de numai 26% în 2000. Chiar şi în aceste condiţii, România se afla pe penultimul loc în UE, iar la nivelul regiunilor, în România, se află regiunea cu cel mai redus nivel de dezvoltare din întreaga UE.
România este unul dintre marii beneficiari ai fondurilor structurale si de coeziune având alocate 19,7 miliarde euro, pentru perioada 2007-2013. Aceşti bani sunt pentru finanţarea proiectelor în economia reală, vizând creşterea competitivităţii, modernizarea infrastructurii de transport, îmbunătăţirea mediului înconjurător şi dezvoltarea resurselor umane.
Candidaţii la PE, propuşi de către PDL, vor susţine iniţiativele cu privire la:
a. Simplificarea condiţiilor şi procedurilor de aprobare şi finanţare a proiectelor. În acest sens, vom susţine în PE noile iniţiative ale Comisiei Europene pentru extinderea gamei cheltuielilor admise la finanţare din fonduri europene şi acceptarea măririi avansului, până la 100% , din fondurile europene la proiectele realizate în cofinanţare cu resurse naţionale, cu încadrarea pe total proiect în proporţiile aprobate între finanţarea din fonduri europene şi din resurse naţionale;
b. Consolidarea cooperării teritoriale europene în următoarea perspectivă financiară, care adaugă valoare integrării europene, prin implicarea directă a autorităţilor centrale, regionale şi locale în planificarea şi implementarea programelor de cooperare transfrontalieră, transnaţională şi interregională;
c. Promovarea cooperării dintre sectorul public şi cel privat sub forma parteneriatelor public-private pentru realizarea proiectelor de investiţii cu impact regional şi local;
d. Realizarea unei flexibilităţi mai mari în schimbarea priorităţilor în programele operaţionale, pentru a răspunde mai bine problemelor create de criză şi cerinţei de accelerare a investiţiilor în zonele cu maxim potenţial de creştere;
e. Menţinerea priorităţii pentru investiţiile în cercetare şi inovare, domeniu esenţial pentru realizarea economiei cunoşterii, care să asigure crearea de locuri de muncă cu venituri mari şi oferirea de soluţii tehnologice şi economice la provocările globale şi regionale;
f. Extinderea facilităţii comune JASPERS (asistenţă comună acordată de Comisia Europeană, BEI şi BERD) pentru pregătirea marilor proiecte finanţate din fondurile structurale şi de coeziune în statele membre nou intrate în UE, în vederea accelerării realizării acestora;
g. Extinderea facilităţii JEREMIE (resurse comune europene pentru firme micro, mici şi medii) acordată de Comisia Europeană şi Fondul european de investiţii pentru promovarea antreprenoriatului;
h. Extinderea facilităţii JASMINE (acţiune comună în sprijinul organizaţiilor nebancare furnizoare de credite pentru microfirme) în scopul creşterii creditării micro firmelor;
i. Extinderea facilităţii JESSICA (sprijin european comun pentru investii durabile în zonele urbane) acordată de Comisia Europeană şi BEI pentru accelerarea investiţiilor în dezvoltare urbană integrată (creşterea eficienţei energetice, transportul urban, regenerare, infrastructură);
j. Elaborarea în cadrul dezvoltării urbane durabile de planuri privind gestionarea deşeurilor, hărţile poluării fonice, reabilitarea cartierelor în declin şi a zonelor dezindustrializate, disponibilitatea şi accesibilitatea serviciilor publice, punerea în valoare a patrimoniului cultural şi spiritual, gestionarea traficului, integrarea grupurilor vulnerabile;
k. Acordarea unei atenţii sporite regiunilor cele mai puţin dezvoltate, deoarece, în perioadă de criză, populaţia din aceste regiuni are cel mai mult de suferit din cauza reducerii fluxurilor de investiţii, care, şi în situaţia de creştere economică, erau orientate cu precădere spre marile aglomerări urbane, devenite centre de dezvoltare;
l. Mărirea sprjinului financiar pentru investiţii care să elimine izolarea spaţială a regiunilor slab dezvoltate şi a localităţilor;
m. Realizarea unei strategii europene pentru dezvoltarea zonelor montane şi transformarea lor în zone atractive pentru familiile tinere.
3.2.5 Politica europeană a energiei şi combaterea efectelor schimbărilor climatice
PDL apreciază că obiectivele strategice ale UE privind energia şi combaterea efectelor schimbărilor climatice corespund pe deplin intereselor fundamentale ale României. PDL va promova în guvern şi la nivelul instituţiilor europene măsuri şi acţiuni care să asigure îndeplinirea celor trei obiective strategice :
- Dezvoltarea surselor durabile de energie şi reducerea dependenţei de import, prin extinderea producţiei de energie din surse alternative şi regenerabile, curate-energie solară, eoliană, marină, din ape termale, biomasă-a energiei nucleare, precum şi prin creşterea eficienţei energetice, în toate stadiile circuitului energetic-producţie, transmisie, distribuţie şi consum. Atingerea ţintelor propuse la nivelul UE, pentru anul 2020, respectiv, reducerea cu 20% a consumului de enrgie, scăderea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră şi creşterea ponderii energiei din surse regenerabile la 20% din consumul de energie;
- Creşterea competitivităţii, prin crearea unei pieţe reale unice europene a energiei, inclusiv prin realizarea interconectărilor necesare între reţele naţionale pentru transportul energiei electrice şi al gazelor naturale;
- Asigurarea securităţii surselor şi rutelor de transport a energiei, în special prin investiţii în crearea de noi coridoare de transport a energiei şi printr-o nouă diplomaţiei a energiei, în care UE să folosească mai mult puterea de negociere ca cel mai important bloc economic din lume.
Candidaţii la PE, propuşi de către PDL, vor susţine realizarea proiectelor de maxim interes pentru România:
a. Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe şi a celorlalte clădiri. Este genul de investiţie inteligentă, cu efecte pozitive multiple, care contribuie atât la economisirea energiei, cât şi la creşterea veniturilor rămase la dispoziţia oamenilor. Acest proiect se finanteaza si cu fonduri europene;
b. Realizarea gazoductului Nabucco, o rută alternativă de tranzit a gazelor naturale din bazinul Mării Caspice înspre Europa de Vest, care traversează şi România;
c. Construirea terminalului de gaz natural lichefiat la Marea Neagră;
d. Extinderea producţiei nucleare de energie electrică;
e. Dezvoltarea interconexiunilor între sistemele energetice din România şi cele din ţările vecine;
f. Susţinerea propunerii Guvernului României ca viitoarea Agenţie europeană de cooperarea a autorităţilor de reglementare în domeniul energiei să fie găzduită la Bucureşti;
g. Păstrarea dreptului fiecărui stat membru de a stabili propriul mix de producere a energiei, care să ţină seama de specificul economiei şi de cerinţa atingerii obiectivelor europene cu privire la reducerea emisiilor de dioxid de carbon şi la creşterea eficienţei energetice.
PDL salută acordul realizat în cadrul Consiliului European din martie 2009, cu privire la folosirea sumei de 5 miliarde de euro pentru proiecte în domeniul energiei. Suma respectivă provine din economiile realizate la bugetul UE pe anul 2008 şi care, în mod normal, se restituiau statelor membre.
3.2.6 Transporturile la nivel european
Transporturile reprezintă unul dintre domeniile în care distanţa faţă de Europa este încă imensă. Românii simt mai mult decât oricare alţi cetăţeni europeni că “Europa se termină acolo unde se termină autostrăzile”. Costul congestiei de trafic din România este deja o povară pentru firme şi cetăţeni şi devine tot mai mult cea mai importantă frână în realizarea potenţialului de competitivitate al economiei româneşti. Totodată, poziţia geo-strategică a României - la graniţa de Est a UE- impune modernizarea rapidă a infrastructurii de transport.
În programul financiar pentru perioada 2007-2013, UE a alocat suma de 4,6 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii de transport în România. Din păcate, în primii doi ani de existenţă în UE, România nu a folosit nimic din aceşti bani.
Guvernul actual şi-a luat angajamentul să realizeze un progres important în construcţia autostrăzilor şi în modernizarea celorlalte infrastructuri de transport - feroviar, naval, marin şi aerian.
Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor avea iniţiative în PE pentru:
a. stabilirea de reguli comune aplicabile transportului internaţional;
b. adoptarea de măsuri pentru creşterea siguranţei transporturilor în scopul protecţiei cetăţenilor europeni şi al protejării mărfurilor şi a mediului de consecinţele accidentelor;
c. realizarea pieţei unice concurenţiale a transporturilor prin aplicarea de către toate statele membre a reglementărilor europene care permit transportatorilor din UE să opereze servicii de transport pe teritoriul oricărui stat membru. Avem în vedere, de exemplu, faptul că 24 de state membre nu aplică încă directivele în vigoare cu privire la separarea gestiunii infrastructurii de transport feroviar de întreprinderile care efectuează serviciile de operare a transportului pe calea ferată, precum şi diferenţele importante în ce priveşte tarifele, taxele şi normele naţionale;
d. dezvoltarea reţelei de transport inter-operabilă şi modernă în Europa (TEN-T) , inclusiv a legăturilor cu reţelele naţionale, regionale şi locale de transport, întărindu-se astfel coeziunea teritorială. România este direct interesată de accelerarea construcţie autostrăzilor şi de realizarea coridoarelor feroviare internaţionale prioritare ;
e. susţinerea financiară a investiţiilor pentru îmbunătăţirea mobilităţii urbane;
f. trecerea treptată la un transport mai „curat” care contribuie decisiv la atingerea ţintelor de reducere a emisiilor de gazelor cu efect de seră şi de economisire a energiei. Susţinerea cercetării şi inovaţiei pentru realizarea tehnologiilor de transport nepoluante şi mai eficiente;
g. întărirea drepturilor cetăţenilor europeni în raport cu companiile de transport pentru compensaţiile ce li se cuvin în situaţiile de neefectuare sau de întârzieri majore în prestarea serviciilor de transport contractate din vina operatorului de transport;
h. întărirea parteneriatelor şi cooperării transfrontaliere în domeniul transportului între România şi Republica Moldova, Ukraina şi Serbia;
i. punerea în valoare a transportului fluvial pe Dunăre, ca rută majoră în transportul european de mărfuri. În acest scop vom susţine iniţiativele Guvernului Român pentru ca statele riverane şi Comisia Europeană să realizeze o Strategie a UE pentru regiunea Dunării, care, în afară de transport, să abordeze şi problemele privind mediul, prevenirea şi combaterea fenomenelor naturale complexe şi intensificarea contactelor culturale.
3.2.7 Protejarea mediului
Solidaritatea cu generaţiile viitoare este o valoare fundamentală a UE. Avem obligaţia să dăm şansa generaţiilor viitoare să beneficieze de un mediu natural cel puţin la fel de bun ca acela în care trăim noi. UE asigură integrarea conceptului de dezvoltare durabilă în toate politicile sale. În consecinţă, cerinţele protejării mediului sunt prezente în majoritatea politicilor europene, indiferent de domeniu-agricultura şi dezvoltarea rurală, schimbările climatice şi energia, transporturile, dezvoltarea urbană, sănătatea publică, protecţia consumatorilor, provocările demografice, conservarea şi gestionarea resurselor naturale, reducerea surselor de poluare a aerului, apei etc.
Şi în acest domeniu, prin Tratatul de aderare, România s-a angajat să efectueze investiţiile şi să adopte normele necesare pentru protecţia mediului şi, pe această cale, a sănătăţii oamenilor, a solidarităţii cu generaţiile viitoare. UE sprijină acest efort al nostru prin alocarea sumei de 4,5 miliarde euro din bugetul UE, în perioada 2007-2013.
În PE, vom acţiona pentru:
a. menţinerea poziţiei UE de lider mondial în ce priveşte schimbările
climatice şi energia, prin iniţiativele şi realizările sale;
b. reafirmarea dezvoltării durabile ca obiectiv prioritar pentru noua strategie a UE de creştere economică şi crearea de locuri de muncă, după anul 2010, când se încheie actualul ciclu de trei ani (2008-2010) al Strategiei Lisabona;
c. integrarea în toate programele operaţionale a măsurilor pentru protecţia mediului, combaterea schimbărilor climatice şi promovarea eficienţei energetice;
d. implementarea iniţiativei UE de stopare a pierderii biodiversităţii la nivel mondial până în anul 2010, iniţiativă a UE;
e. intensificarea eforturilor UE pentru ca ţările terţe să-şi asume obligaţii privind prevenirea efectelor schimbărilor climatice, din două motive: provocările climatice globale necesită un răspuns global; firmele europene solicită condiţii similare cu cele ale firmelor din ţările terţe, în ceea ce priveşte obligaţiile generate de respectarea standardelor ridicate de mediu;
f. aplicarea de către toate statele membre a prevederilor directivei cu privire la protejarea mediului prin dreptul penal , respectiv introducerea în codurile penale naţionale de sancţiuni pentru încălcările grave ale dreptului comunitar privind protejarea mediului;
g. simplificarea procedurilor cu privire la aprobarea şi finanţarea proiectelor privind mediul, astfel încât să fie accelerată folosirea fondurilor europene;
h. creşterea flexibilităţii şi reducerea duratei de constituire şi utilizare a fondului de solidaritate pentru acoperirea pagubelor cauzate de calamităţile naturale şi prevenirea acestora. De exemplu, eliberarea fondului de solidaritate pentru inundaţiile din România din vara anului 2008 are loc cu o întârziere de un an de zile de la producerea acestor inundaţii;
i. introducerea de elemente de dezvoltare durabilă în sistemul educaţional şi sporirea fondurilor pentru cercetarea în domeniul tehnologiilor de proces şi de produs durabile;
j. stabilirea ca prioritate pentru UE a recuperării decalajelor mari existente între noile state membre şi cele dezvoltate în domeniul asigurări apei potabile, managementului deşeurilor şi al salubrizării localităţilor, al reabilitării zonelor poluate (datorii ecologice);
k. efectuarea unei analize de oportunitate asupra înfiinţării unei autorităţi europene de supraveghere a respectării normelor de mediu în toate statele membre.
3.2.8 Protecţia consumatorilor
Piaţa unică este un succes incontestabil al integrării europene. Piaţa unică oferă cetăţenilor europeni avantaje clare: posibilitatea de a alege produsele şi serviciile pe care le doresc, dintr-o ofertă mare şi diversificată, provenind din toate statele membre şi din afara acestora; concurenţa puternică din piaţa unică este certitudinea că preţurile produselor şi serviciilor alese de către cetăţenii europeni sunt competitive; calitatea produselor şi serviciilor este certificată, iar consumatorul este protejat împotriva nerespectării standardelor de calitate şi de siguranţă pentru viaţa cetăţenilor.
Cu toate acestea, piaţa unică nu este lipsită de produse şi servicii contrafăcute, falsificate sau pur şi simplu de produse şi servicii care încă nu respectă standardele de calitate şi siguranţă cerute de cetăţenii europeni. În anumite domenii, piaţa unică este încă fragmentată de obstacole care împiedică cetăţenii europeni să beneficieze în întregime de avantajele pieţei unice ( energie electrică, gaze naturale, transporturi feroviare etc.). De asemenea, în unele state membre noi, există preţuri mult mai mari decât cele practicate în statele membre dezvoltate, pentru produse şi servicii similare. Mulţi cetăţeni europeni nu cunosc încă drepturile pe care le au pentru prejudiciile suferite în calitate de consumatori.
Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor avea iniţiative în PE cu următoarele obiective :
a. monitorizarea continuă a alimentelor pe tot parcursul lanţului alimentar;
b. examinarea periodică a standardelor de calitate şi siguranţă pentru produse şi servicii şi ridicarea acestora la nivelul cerinţelor îndreptăţite ale cetăţenilor europeni, pentru îmbunătăţirea calităţii nutriţionale, a siguranţei sanitare şi reducerea riscurilor de accidentare;
c. susţinerea unei etichetări corecte, precise şi fundamentate ştiinţific în alimentaţie şi prevenirea exceselor legislative şi birocratice;
d. organizarea campaniilor de informare a cetăţenilor europeni cu privire la drepturile lor în calitate de consumatori şi la adoptarea unui mod de viaţă sănătos.
3.2.9 Păstrarea identităţii culturale şi spirituale
Mottoul UE este „Uniţi în diversitate”. Diversitatea culturală şi păstrarea identităţii culturale sunt valori fundamentale ale UE, aşa cum sunt şi libertatea de conştiinţă, libertatea de exprimare şi libertatea cultului cu respingerea oricărei forme de intoleranţă faţă de orice religie. Anul 2008-anul european al dialogului intercultural- a demonstrat din nou importanţa respectării acestor valori.
Programul politic al PDL cuprinde prevederi clare cu privire la susţinerea de către stat a culturii şi a cultelor recunoscute în România, precum şi promovarea parteneriatului Stat-Biserică ca una dintre principalele forţe în păstrarea identităţii culturale şi religioase a poporului nostru, precum şi în soluţionarea unor probleme sociale ale populaţiei.
Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor acţiona în direcţia îndeplinirii obiectivelor din Agenda europeană pentru cultură,prin promovarea:
a) diversităţii culturale şi a dialogului intercultural; a sinergiilor dintre cultură şi educaţie;
b) culturii în calitate de catalizator al creativităţii în cadrul strategiei Lisabona; punerea în valoare a potenţialului industriilor culturale şi creative, în special prin întreprinderile mici şi mijlocii;
c) culturii drept element vital în relaţiile internaţionale;
d) culturii româneşti la nivelul instituţiilor europene, folosind facilităţile oferite de către acestea; încurajarea mobilităţii artiştilor şi a profesioniştilor din domeniul cultural, precu şi a colecţiilor din muzee;
e) grijii şi sprijinului pentru conservarea patrimoniului cultural şi religios european;
f) valorilor creştin democrate, valori care se regăsesc atât în doctrina PDL, cât şi în doctrina PPE. În acest sens, se vor continua iniţiativele pozitive cu privire la dialogul dintre Biserica ortodoxă şi Grupul politic al PPE şi vor fi susţinute la nivel european parteneriatul promovat de către PDL între stat şi biserică în soluţionarea mai bună a unor probleme sociale ale oamenilor.
Vom cere Comisiei Europene să analizeze oportunitatea înfiinţării unui
Institut european al diversităţii culturale, pentru cunoaşterea şi promovarea culturii statelor membre.
3.2.10 Respectarea şi asigurarea drepturilor romilor - o problemă europeană
Situaţia actuală a romilor demonstrează că nu s-au înregistrat suficiente progrese în integrarea romilor, după ce Comisia Europeană a lansat primul apel în acest sens în anul 2005. În întreaga Europă, romii fac subiectul unei discriminări persistente şi al unei excluderi sociale de mare amploare.
În anul 2008, în cadrul PE, europarlamentarii români s-au opus iniţiativelor unor deputaţi pentru adoptarea de măsuri vizând romii care aduceau atingere libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale acestora.
Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor acţiona pentru:
a) respectarea necondiţionată a libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale minorităţii rome, inclusiv a drepturilor care decurg din calitatea acestora de cetăţeni europeni - şi în primul rând dreptul la libera circulaţie şi şedere pe teritoriul statelor membre;
b) respingerea tuturor încercărilor unor state membre de introducere a unor măsuri discriminatorii care să vizeze cu precădere romii ca, de exemplu, amprentarea digitală;
c) recunoaşterea la nivel european a faptului că incluziunea economică şi socială a romilor este o problema europeană, care necesită strategii şi politici europene, precum şi mai multe resurse financiare alocate în acest scop;
d) folosirea mecanismelor şi instrumentelor europene pentru lărgirea accesului romilor la educaţie, locuri de muncă, îngrijirea sănătăţii, locuinţe - ca de pildă politicile regionale şi de ocupare a forţei de muncă , politicile de incluziune socială.
3.3 Extinderea UE şi politica de bună vecinătate; susţinerea aderării Republicii Moldova la UE
Extinderea este unul dintre cele mai puternice instrumente politice ale UE prin care s-a înlăturat divizarea Europei, pe baza valorilor fundamentale europene-libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept, respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorităţilor, precum şi economia de piaţă bazată pe concurenţă. În prezent, un grup de state din Europa au statutul de ţări candidate- Croaţia, Macedonia şi Turcia, la care, curând, se va adăuga şi Muntenegru.
Dar UE este vital interesată în a crea o zonă de pace,democraţie, stabilitate şi prosperitate şi în ţările din jurul Europei care nu au statutul de candidate la aderare, aceasta fiind şi în propriul interes al popoarelor din ţările respective. În acest scop, UE foloseşte în relaţiile cu ţările vecine instrumente specifice cum este Politica de vecinătate, prin care UE şi fiecare stat partener din politica de vecinătate ajung la un acord de asociere şi obiective comune în domenii precum: respectarea valorilor europene; cooperarea pe probleme politice şi de securitate, aspecte comerciale, mediu, integrarea reţelelor de transport şi energie, cooperare culturală şi ştiinţifică.
Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor avea iniţiative pentru atingerea următoarelor obiective:
a) menţinerea extinderii ca o opţiune viabilă pentru Republica Moldova şi statele din Balcani, al căror loc este în UE , în măsura în care doresc să adopte valorile europene şi îndeplinesc criteriile de aderare;
b) prezenţa europarlamentarilor noştrii în delegaţia PE pentru relaţia cu Republica Moldova şi sprijinirea acestei ţări la nivelul PE pentru promovarea aderării la UE. Adoptarea unei perspective clare de timp privind parcursul acesteia spre UE;
c) simplificarea şi accelerarea procedurilor de acordare a vizelor pentru ţările aflate în vecinătatea UE, în condiţiile respectării unor standarde reciproc acceptate cu privire la prevenirea migraţiei ilegale şi la lupta comună împtriva crimei organizate şi a terorismului global;
d. întărirea cooperării regionale şi consolidarea relaţiilor UE cu vecinii din Est, în special prin dezvoltarea „Sinergiei Mării Negre”, inclusiv prin crearea unui Parteneriat Estic şi a altor forme de cooperare;
e. continuarea eforturilor de consolidare a relaţiilor strategice , la nivel politic şi economic, cu vecinii din Sud;
f. promovarea proiectelor privind coridoarele energetice din zona Mării Negre şi a Mării Caspice, pentru diversificarea surselor şi rutelor de transport a energiei;
g. susţinerea iniţiativei Comisiei Europene de a da o nouă calitate politicii de vecinătate, prin transformarea acesteia într-o veritabilă Cartă a unei noi arhitecturi a relaţiilor dintre UE şi vecinii acesteia;
h. apărarea drepturilor românilor din Europa, indiferent de ţara în care aceştia trăiesc. Susţinerea programelor de protejare a identităţii culturale, lingvistice şi religioase a românilor, în cadrul parteneriatelor UE cu ţările terţe.
3.4 Reforma instituţională a UE şi a bugetului acesteia
România a susţinut necesitatea reformării instituţiilor UE şi a fost printre primele state membre care au ratificat Tratatul de la Lisabona. Ţara noastră susţine ratificarea Tratatului de la Lisabona de către toate statele membre.
Prin Tratatul de la Lisabona, se perfecţionează şi adaptează funcţionarea instituţiilor fundamentale ale UE la noua realitatea a UE cu 27 de state membre, se întăreşte democraţia şi transparenţa acestora, se asigură creşterea eficienţei, se introduce Carta drepturilor fundamentale ale omului în dreptul primar european şi se crează premisele pentru exercitarea de către UE a unui rol mai puternic pe scena politică şi economică mondială.
Prin acelaşi Tratat, competenţele PE sunt extinse în domenii de mare interes penru România. De exemplu, PE va avea drept de co-decizie în politica comună pentru agricultură, unde , până în prezent, decizia este atributul exclusiv al Consiliului de miniştrii. De asemenea, parlamentele naţionale vor căpăta dreptul de a solicita modificarea sau anularea iniţiativelor legislative ale Comisiei Europene, atunci când principiul subsidiarităţii este neglijat.
Candidaţii la PE, susţinuţi de către PDL, vor acţiona pentru:
a. Promovarea şi susţinerea în PE a legislaţiei europene necesară îndeplinirii prevederilor Tratatului de la Lisabona cu privire la reforma instituţiilor europene;
b. Adotarea unui sistem eficient de conlucrare cu Parlamentul României pentru ca acesta să îşi poată exercita noile atribuţii conferite prin Tratatul de la Lisabona şi prin alte documente conexe;
c. Susţinerea efortului de îmbunătăţire a procesului legislativ în cadrul UE prin prisma criteriilor de: oportunitate în raport cu noile realităţi ale UE; respectare a principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii; simplificare a legislaţiei europene; reducere a poverii administrative generată de această legislaţie; ridicare a calităţii evaluărilor de impact ale noilor proiecte de legislaţie. În raport cu aceste criterii, vom solicita prin PE analiza completă a întregii legislaţii europene;
d. Realizarea de acţiuni de informare a cetăţenilor români cu privire la prevederilor Tratatului de la Lisabona care le conferă acetora drepturi sporite, inclusiv dreptul de a cere Comisiei Europene să prezinte noi propuneri care să vină în susţinerea intereselor -cetăţenilor.
Instrumentul prin care UE susţine financiar realizarea priorităţilor sale politice este bugetul UE. Reforma instituţională a UE cuprinde şi reforma bugetului UE. Finanţarea cheltuielilor UE se bazează încă prea mult pe contribuţiile bugetelor naţionale. În cadrul reformei bugetului UE, vom susţine:
- Înlocuirea treptată a contribuţiilor bugetelor naţionale cu resurse proprii reale ale UE, cum sunt cele de genul taxelor vamale;
- Menţinerea principiilor bugetare şi de finanţare care şi-au demonstrat utilitatea şi eficienţa ca, de exemplu, co-finanţarea programelor şi proiectelor ce se finanţează din fonduri europene, interzicerea îndatorării UE pentru acoperirea cheltuielilor, concentrarea fondurilor pe proiecte de maxim impact, reducerea cheltuielor administrative la strictul necesar, creşterea flexibilităţii bugetului;
- Simplificarea şi accelerarea procedurilor de accesare a fondurilor europene de către statele membre;
- Eliminarea „privilegiilor” de care beneficiază unele state membre în stabilirea contribuţiilor la bugetul UE.
(sursa: http://www.andreeavass.ro/blog/)
