Se pare că încă mai sunt investitori străini

---

Discursul
preşedintelui României, Traian Băsescu,
la întâlnirea cu membrii Consiliului Investitorilor Străini
(Bucureşti, 05 mai 2009)
În primul rând aş dori să vă mulţumesc pentru această iniţiativă care este bine-venită, mai ales în contextul economic internaţional dificil. Documentul pe care l-aţi elaborat, această „Carte Albă” este important din punctul meu de vedere şi vă asigur că îl voi citi cu interes şi, în plus, voi invita şi Guvernul să îl citească şi să ţină cont de recomandările dumneavoastră. În acest document se regăsesc probleme precum fiscalitatea, guvernanţa corporatistă, finanţarea europeană, legislaţia de încurajare a investiţiilor, dar şi cele privind piaţa energiei, piaţa muncii, Justiţia sau lupta împotriva corupţiei. Mă bucur să regăsesc în această ediţie o parte din semnalele şi recomandările pe care eu însumi le-am dat în aceşti ani. Este în interesul nostru să îmbunătăţim planificarea şi execuţia bugetară, să reducem birocraţia şi corupţia, să avem mai multă concurenţă, să creştem transparenţa şi să reformăm Justiţia. Este în interesul nostru să îmbunătăţim infrastructura. Suntem într-o perioadă economică internaţională foarte dificilă pe care sunt însă convins că România are capaciatatea să o depăşească cupierderi minime, inclusiv bazându-se pe parteneriatul cu investitorii străini care au o contribuţie foarte importantă la realizarea produsului intern brut al României. Ştiu că una dintre problemele importante cu care vă confruntaţi este legată de realizarea programelor investiţionale pe care vi le-aţi propus.

Am încredere că recentul acord pe care România l-a discutat cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Uniunea Europeană va flexibiliza sistemul de creditare, fapt ce v-ar putea ajuta la realizarea programelor de investiţii pe care le aveţi. De altfel, astăzi s-au şi virat banii de la Fondul Monetar Internaţional către Banca Naţională, sperăm că mâine vor fi înregistraţi în Banca Naţională, peste cinci miliarde de euro şi, tot astăzi, ECOFIN-ul a aprobat creditul de cinci miliarde de euro pentru România, din care prima tranşă, circa 1,5 miliarde vor intra înainte de începutul lunii iulie. Aceste acorduri sunt baza eforturilor noastre de reducere a efectelor crizei în România, deoarece ne permite să asigurăm stabilitatea macroeconomică şi în special a monedei, fără a fi nevoiţi să recurgem la ajustări dureroase sau să sacrificăm investiţiile. Am fost şi voi rămâne un susţinător al nevoii de investiţii străine în România. Am depus şi voi continua să depun eforturi pentru crearea unui mediu de afaceri favorabil în România. Vă mărturisesc că sunt mulţumit de faptul că în ultimii ani am reuşit să menţinem stabilitatea principalelor taxe şi impozite: cota unică şi TVA şi chiar să reducem gradual, chiar dacă nu încă suficient, contribuţiile sociale. Aici aş face menţiunea că din punct de vedere al contribuţiilor sociale, România este departe de a fi printre ţările cu cele mai mari contribuţii sociale, dar aceasta nu ne descurajează să continuăm procesul de reducere a contribuţiilor sociale imediat ce acest lucru va fi posibil.

Aşa cum am anunţat, angajamentul nostru este de a menţine cota unică şi, mai mult, să reducem numărul de taxe şi impozite pe care o companie trebuie să le plătească în România. Susţin în continuare că este nevoie să avem un nivel de fiscalitate redus, mai cu seamă în aceste condiţii dificile de criză, pentru a încuraja activitatea de producţie şi a permite, ulterior, o mai rapidă redresare a economiei. Sunt convins că mediul de afaceri românesc este unul favorabil investitorilor străini chiar dacă sunt conştient că mai sunt lucruri ce trebuie îmbunătăţite. Ştiu că uneori activitatea dumneavoastră este afectată negativ de birocraţia din România şi din acest motiv voi continua eforturile de a convinge Guvernul şi Parlamentul pentru accelerarea reformei administrative din România. Sunt la curent cu faptul că activitatea dumneavoastră este influenţată negativ de modul în care funcţionează sistemul juridic din România, inclusiv modul discreţionar în care sunt soluţionate conflictele de muncă. Fac tot ce depinde de mine pentru a îmbunătăţi situaţia existentă. Vreau să subliniez că România îşi va respecta angajamentele pe care şi le-a asumat atât faţă de investitorii străini care operează în prezent în România, cât şi faţă de instituţiile internaţionale. Respectarea principiilor economiei de piaţă şi a legislaţiei europene sunt angajamente pe care România va continua să le urmărească consecvent.

Guvernul îşi propune o serie de modificări ale Codului Fiscal. Vă invit să participaţi activ la dezbaterile aferente acestui subiect şi să vă faceţi cunoscut punctul de vedere. Vă asigur că modificarea unei legislaţii atât de importante se va face în mod previzibil, şi în urma dialogului cu dumneavoastră. Un alt aspect la care aş dori să mă refer este imaginea României în mediul financiar internaţional. Investitorii străini au fost primii care au simţit impactul prin dificultăţile pe care le-au întâmpinat în accesarea fondurilor de pe pieţele internaţionale. Un prim pas în ameliorarea acestei situaţii s-a realizat prin încheierea acordului cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană. Îmi doresc ca eforturile de a asigura stabilitatea macroeconomică să se reflecte în percepţia pe care pieţele internaţionale o au despre România. Rating-urile de ţară efectuate de agenţiile de specialitate transmit lumii de afaceri un anumit mesaj. De aceea, creşterea încrederii în economia românească este un obiectiv important pentru toţi factorii de răspundere din România şi vă invit să ne fiţi parteneri în acest demers. Din păcate, au fost instituţii financiare din România care au dat primele semnale care au dus la deprecierea rating-ului de ţară pentru România. Cazurile dumneavoastră de succes, ale investiţiilor efectuate în România în ultimii ani atât prin privatizări, cât şi prin investiţii de tip “green field” sunt exemple prin care împreună putem să dăm un semnal pozitiv pentru potenţialii investitori care încă mai analizează posibilitatea de a veni în România.

Este de asemenea important să evităm reacţii individuale exagerate, care pot dăuna ansamblului mediului economic al ţării. În plus, dacă tot recunoaştem că s-au luat măsuri care contribuie la reducerea riscurilor şi creşterea stabilităţii, ar fi cazul ca aceste schimbări pozitive să se vadă în comportamentul individual al agenţilor economici, în special al băncilor. Vă urez succes şi vă asigur că am fost şi voi rămâne, în calitate de preşedinte al României, un apropiat al investitorilor străini în România atâta timp cât aceştia vor manifesta respect şi responsabilitate faţă de România. Dincolo de aceste lucruri pe care eu le consider că sunt zone de abordare, cele care nu sunt încă vor deveni realitate pentru că eu în intervenţia mea am ţinut foarte mult cont de programul de guvernare şi de abordările din ultimele luni ale Guvernului României. Aş vrea să fac însă şi câteva remarci suplimentare. În acest moment, avem un risc major şi el se numeşte risc electoral. Efortul meu consecvent este să conving clasa politică că nu putem repeta erorile anului 2008, erori care ne-au costat enorm în două zone, prima un deficit bugetar excesiv, 5,3 la sută faţă de 2,6 la sută cât a fost bugetul aprobat de Parlament, şi cheltuirea iresponsabilă a Fondului Naţional de Dezvoltare, 3,2 miliarde de euro rezultaţi din vânzarea BCR, pe care dacă i-am fi avut azi cu totul altfel am fi privit problema creditelor externe. Ar fi fost bani necondiţionaţi pe care Guvernul îi avea la dispoziţie. În ceea ce mă priveşte, şi vă asigur că va fi în poziţiile publice exprimate fără rezervă, realizez că zona fundamentală în care trebuie să punem capăt risipei este sectorul bugetar.

Instituţiile bugetare ale statului au devenit în momentul de faţă cel mai mare risc pentru relansarea economică, iar poziţia mea va fi consecventă de chemare la responsabilitate, indiferent care sunt riscurile politice ale acestui an. Sunt, cred eu, destui oameni politici în România care nu realizează că dezmăţul bugetar al anului 2008 nu poate fi repetat pentru că, măcar şi într-o tentativă de repetare a acestei iresponsabilităţi România ar intra într-un derapaj consistent. De aceea, vreau să vă asigur că la nivelul Preşedinţiei este foarte bine înţeleasă nevoia de austeritate şi, în acelaşi timp, doresc să vă asigur că nicio presiune publică nu-mi va modifica poziţia. Este mult mai important să evităm un derapaj economic al României care s-ar extinde imediat într-un catastrofal derapaj social. Oricum, şi dumneavoastră ştiţi mai bine decât mine, perspectiva mediului în care România există, piaţa unică europeană, nu este dintre cele mai promiţătoare. Economii puternice au perspectiva unor contracţii de şase la sută, de patru la sută, de cinci la sută a produsului intern brut faţă de anul trecut. În acelaşi timp, este clar că se prefigurează şi o criză socială. Venind în acest punct îmi permit să fac un apel la dumneavoastră, la proprietari, la investitori, la oameni care angajaţi forţă de muncă, şi acest apel este, dacă vreţi, un soi de rugăminte, gândiţi-vă de 10 ori înainte de a trece la trimiteri masive în şomaj. Resursa bugetară este limitată şi, chiar dacă nu vă cer un lucru specific unei economii de piaţă dinamice, am rugămintea să analizaţi posibilitatea de a fi partenerii Guvernului în încercarea de a diminua la maxim efectele sociale, când spun diminuat la maxim, nu înţeleg că ar putea fi evitate. În mod categoric, vom avea creştere de şomaj, dar probabil aşa cum am cerut băncilor la un moment dat un parteneriat cu Guvernul - şi vă mărturisesc că au spus „da”, dar încă nu se întâmplă mare lucru, probabil va trebui să mai avem o întâlnire în perioada următoare - la fel vă cer şi dumneavoastră, un parteneriat în a încerca să diminuăm la maxim efectele crizei asupra oamenilor pentru a nu ajunge într-o criză socială. Acestea sunt câteva elemente.

Vă stau la dispoziţie pentru întrebări. Poate că înainte de a vă da microfonul, aş mai face o menţiune, şi mă refer la un sector strict, al construcţiilor, în mod deosebit în infrastructură. Nu am o situaţie pentru 2008, ştiu situaţia din 2007. Ştiţi foarte bine că firmele româneşti nu au acces la contracte pe bani europeni, fie că sunt bani din fonduri structurale sau bani care provin de la bănci, precum BEI, BERD sau Banca Mondială. Nu au acces pentru că nu au construit autostrăzi sau nu au făcut suficiente programe de reabilitare înainte ca aceşti bani să fie disponibili şi puşi la dispoziţie de bănci sau de Uniunea Europeană. De aceea, criteriile fac ca firmele româneşti să nu poată participa de multe ori la licitaţii. Curiozitatea este, privind la 2007, şi nu voi da nume, dar dacă sunt cumva aici reprezentanţii acestor firme de construcţii e bine să ia notă de ce spun - pe 2007 aproape toate au înregistrat pierderi lucrând în România, şi atunci vine întrebarea firească: dragi mari companii de construcţii europene, dacă tot înregistraţi pierderi în România, deci nu plătiţi impozit pe profit, de ce veniţi aici? Pentru că aici suntem într-o contradicţie. Firmele româneşti care vin în subantrepriză înregistrează profituri şi îşi plătesc dările la stat, iar marile firme de construcţii europene în 2007 nu prea au înregistrat profituri în România. Şi revine obsedant întrebarea: de ce? sau de ce vin? Şi mai avem o serie de firme tot în construcţii, tot europene care au câştigat licitaţiile, sigur, din ţări mult mai vechi decât noi în Uniunea Europeană. Au câştigat licitaţiile, au încasat avansul conform normelor FIDIC, până în 30 la sută după care doi ani nu s-a mişcat nimic pe şantiere. A fost nevoie de rezilierea contractelor şi acum se stă în procese: de ce s-au reziliat contractele? Aş vrea să ştiţi că apreciem ca fiind extrem de importantă prezenţa investitorilor străini, dar şi a firmelor străine, nu numai a investitorilor, şi a firmelor străine care ne învaţă: cum să reabilităm drumuri, cum să construim autostrăzi. Dar vrem firme care să fie corecte în relaţia cu statul român. Acestea erau câteva comentarii pe care am dorit să le fac, dincolo de discursul meu şi, în continuare, vă stau la dispoziţie. Vă mulţumesc!

Departamentul de Comunicare Publică
05 Mai 2009
(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=10952&_PRID=lazi)