M-am tot întrebat de ce se bâlbâie guvernul, ba cu câte o Ordonanţă de Urgenţă neconstituţională (şi au fost extrem de multe), ba cu câte un artificiu de care economia nu a mai auzit, de tipul impozitului minim, ba cu declaraţii bâlbâite şi lipsite de coerenţă.
Guvernul s-a gândit să nu plătească câteva zile sectorul bugetar, legea însă nu dă dreptul la asemenea artificii financiare. Rezultatul? Salariaţii trebuie să ceară să nu fie plătiţi.
Vezi galeria
Briefing de presă susţinut de ministrul Finaţelor Publice, Gheorghe Pogea la finalul şedinţei de guvern
Briefing de presă susţinut de ministrul Finaţelor Publice, Gheorghe Pogea la finalul şedinţei de guvernBună ziua tuturor!
Pe scurt, am să fac o prezentare a rectificării bugetare pentru bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, rectificare care a fost aprobată în cursul şedinţei de guvern de astăzi. Foarte pe scurt, în legătură cu situaţia actuală. După cum bine ştiţi, programul anticriză al guvernului, care a fost sprijinit de pachetul de finanţare externă, de circa de 20 de miliarde de euro de la Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, din care au fost făcute doar primele trageri, deci acest program cât şi acest sprijin extern au reuşit să conducă la o normalizare a condiţiilor macroeconomice, atât cât pot fi numite normalizare în condiţii de criză. Cu toate acestea, contracţia economică a fost mult mai severă decât proiecţiile iniţiale, cele făcute de guvern şi de FMI, iar această contracţie economică se datorează, în mare parte, unei combinaţii între un mediu extern - pieţe externe care rămân în continuare mai puţin favorabile - şi o reducere mult mai rapidă a cererii interne.
În aceste condiţii, Guvernul anticipează pentru anul 2009 o scădere mai mare a activităţii economice, a PIB, la valori cuprinse între 8 - 8,5%. Cadrul economic nefavorabil, care s-a manifestat, în primul rând, prin pierderea de venituri bugetare ar fi produs un deficit bugetar pentru anul 2009 mai mare de 8%, dacă nu am fi luat aceste măsuri de ajustare a cheltuielilor, care se regăsesc tocmai în proiectul de rectificare a bugetului. Ca urmare, asumpţiile avute în vedere pentru anul 2009 şi care au stat la baza rectificării bugetare sunt următoarele: PIB pentru anul 2009, în preţuri curente, va fi de circa 497,3 miliarde de lei; rata de creştere reală a PIB, în noul cadru ajustat, 8,46%; creşterea preţurilor de consum la finele anului, inflaţia, 4,3%. Din această perspectivă, deficitul bugetar, generat în primul rând de nerealizarea veniturilor, urmare a contracţiei economice, se va situa la circa 7,3% din PIB, faţă 4,6 cât a fost în varianta iniţială. Cu alte cuvinte, valoarea deficitului bugetar în valori absolute va fi de 36,5 miliarde de lei, faţă de 24,3 în varianta iniţială. Volumul total al veniturilor bugetare care sunt preconizate în noul context macroeconomic se cifrează la 31,6% din PIB, respectiv 157,2 miliarde. Cheltuielile bugetare totale avute în vedere la această rectificare se ridică la suma de 193,7 miliarde, respectiv 38,9% din PIB. Diferenţa între cele două, aşa cum am spus, conduce la acel deficit de 7,3. Care sunt principalii factori care au stat la baza acestor ajustări şi pe ce componente? Pe componenta de venituri bugetare, din cauza unei contracţii economice mai mari, care am spus că poate să ajungă la valori de 8 - 8,4%, anticipăm o scădere a veniturilor, ca urmare a scăderii şi influenţei ciclului economic, de -17,4 miliarde de lei pe bugetul general consolidat. Scăderea de venituri o înregistrăm la trei componente importante: TVA circa 4 miliarde; contribuţiile de asigurări sociale şi şomaj 5,29 miliarde; venituri nefiscale circa 4,19 miliarde. Desigur, o scădere anticipăm şi din fondurile post-aderare, de 550 de milioane. Toate acestea înseamnă o scădere a veniturilor de 17,4 miliarde. În ceea ce priveşte cheltuielile, ajustarea de cheltuieli în bugetul general consolidat se va face în minus cu 5,25 miliarde, care înseamnă 1,1% din PIB. La bugetul de stat vom discuta despre o majorare a cheltuielilor de 5 miliarde. De asemenea, la bugetul asigurărilor sociale de stat - bugetul de pensii, o suplimentare de 487 de milioane şi, în egală măsură, bugetul asigurărilor de şomaj va beneficia de o suplimentare a cheltuielilor cu 895 de milioane.
Pe categorii de cheltuieli, pentru că acestea sunt extrem de interesante şi pentru dumneavoastră, politica bugetară în anul 2009 prevede aceste măsuri suplimentare, care consumă următoarele resurse: în domeniul investiţiilor publice s-a decis alocarea unei sume suplimentare de 900 de milioane de lei pentru proiectele de infrastructură. Cele 900 le-aş putea partaja în două componente: 500 de milioane de lei pentru infrastructura rutieră - autostrăzi, drumuri naţionale, drumuri expres - iar 400 de milioane pentru infrastructura drumurilor judeţene şi pentru şcoli. O altă măsură în ce priveşte sprijinul pentru investiţiile publice: vom majora plafonul de garantare cu 400 de milioane de euro pentru anul 2009 iar această garantare, aceste garanţii suverane ale statului, în valoare de 400 de milioane, vor fi utilizate cu predilecţie pentru asigurarea co-finanţării proiectelor care necesită atragerea fondurilor europene sau a proiectelor care sunt finanţate din fonduri externe rambursabile de la instituţiile financiare internaţionale. Precizez, aceasta este o măsură prin care acordăm o garanţie suverană a statului, pentru ca autorităţile locale care operează cu fonduri să poate să-şi facă rost de co-finanţarea necesară în cadrul proiectelor europene.
De asemenea, tot în domeniul investiţiilor publice sunt alocate 303 milioane de lei Ministerului Internelor şi Administraţiei pentru Sistemul integrat de securitate al frontierei de stat, astfel încât intrarea în zona Schengen în 2011 să nu fie afectată de lipsa resurselor.
A doua componentă în ce priveşte politica bugetară în anul 2009 se referă la asistenţa socială, o componentă extrem de urmărită şi, mă rog, atent monitorizată şi de către dumneavoastră, pentru că în perioadă de criză, aşa cum aţi spus, guvernul va fi atent cu protejarea intereselor economice ale populaţiei. În acest sens, am alocat sume pentru îmbunătăţirea protecţiei sociale pentru grupurile cele mai vulnerabile, afectate de criza economică: 500 de milioane, mai exact 487 de milioane de lei a primit bugetul de pensii; 895 de milioane de lei am suplimentat bugetul de şomaj, pentru a face faţă oricărei creşteri posibile a şomajului în perioada următoare; de asemenea, vreau să vă spun că de la bugetul de stat către bugetul de pensii se va acorda o subvenţie de 5,5 miliarde de lei, pentru a contracara această scădere de venituri a bugetului de pensii, pe care am făcut-o cunoscută în prima parte a expunerii mele. Deci, este bine să ştiţi: bugetul de stat va subvenţiona bugetul asigurărilor sociale de stat - bugetul de pensii cu peste 5,5 miliarde de lei. Şi, pe această cale, doresc să anunţăm toţi pensionarii sau toţi beneficiarii de pensii că statul va asigura resursele necesare pentru plata acestora pe parcursul anului 2009.
În ce priveşte politica bugetară referitoare la reducerea arieratelor în economie, am alocat 365 de milioane de lei, cu titlu de subvenţii, la CFR Călători pentru plata datoriilor către agenţii economici, în special către utilităţi. Este un semn pe care vreau să-l transmit celor care astăzi au de încasat, pe energie electrică sau alte utilităţi, sume de la Ministerul Transporturilor. De asemenea, 330 de milioane de lei vor reprezenta transferul către bugetele locale pentru plata facturilor la utilităţi - ştiut fiind faptul că sunt primării şi administraţii locale care se confruntă cu lipsa resurselor pentru funcţionare - şi, totodată, doresc să spun că Ministerul Finanţelor Publice va propune introducerea unei obligativităţi a autorităţilor locale care solicită sprijin de la bugetul central, de asumare a unui plan de ajustare şi de optimizare a cheltuielilor. Din cele 330 de milioane de lei aş dori să spun că circa 110 milioane de lei vor reprezenta bani care vor fi daţi autorităţilor locale pentru plata utilităţilor sau plata datoriilor pe care CET-urile, centralele termice le au către furnizorii de utilităţi. Vom stinge o parte din aceste datorii pe care autorităţile locale le au către furnizorii de gaz metan sau combustibili utilizat în încălzire.
Şi, nu în ultimul rând, tot în domeniul reducerii arieratelor din economie, potrivit legii, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN) şi SNLO vor beneficia de 218 milioane de lei, deci în primul rând RAAN-ul, pentru stingerea datoriilor, deblocând în acest fel obligaţiile pe care această Regie Autonomă pentru Activităţi Nucleare le are faţă de Societatea Lignitului Oltenia.
În mare, acestea au fost, să spunem, principalele ajustări care au fost făcute. Dacă dumneavoastră, în legătură cu acest subiect legat de ajustare sau de rectificarea bugetară, aveţi întrebări.
Reporter: Domnule ministru, v-aş ruga să prezentaţi şi lista instituţiilor care pierd bani şi la ce capitole.
Gheorghe Pogea: În primul rând, este foarte binevenită întrebarea dumneavoastră, ca să aducem unele clarificări. Doresc să vă spun că o parte din reducerea de cheltuieli la care voi face referire se datorează în mod automat faptului că scăderea veniturilor proprii, fie la nivelul autorităţilor locale, din taxe şi impozite, fie la nivelul instituţiilor care realizează venituri proprii, deci scăderea veniturilor ca urmare a crizei, în mod automat duce şi la obligaţia de a-şi ajusta în mod corespunzător cheltuielile, pentru că legea nu le permite să facă cheltuieli în lipsa resurselor. Ca atare, reduceri de cheltuieli - în total reducerile pe ministerele pe care le prezint sunt 1,4 miliarde, mai exact 1,414 miliarde. Din care: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei 347 de milioane; Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării - total cheltuieli, aici intră inclusiv, dacă doriţi, cele 10 zile de concediu, în total, 154de milioane; Ministerul Finanţelor Publice, capitolul "Acţiuni generale" 130 de milioane; Ministerul Sănătăţii 113 milioane; Ministerul Mediului 108 milioane; Ministerul Tineretului şi Sportului 78 de milioane; încă o dată Ministerul Finanţelor Publice 75 de milioane; Secretariatul General al Guvernului 66 de milioane; Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţi Informaţionale 43 de milioane; Ministerul Turismului 30 de milioane; alţi ordonatori de credite ai bugetului de stat 151 de milioane, că sunt 52 de ordonatori.
Ce vreau să înţelegeţi prin aceste sume, este că ele sunt, repet, încă o dată, rezultatul reducerii în mod, să zic, natural urmare a crizei a veniturilor proprii, pe cale de consecinţă, mulţi dintre aceşti ordinatori de credite îşi ajustează în mod corespunzător cheltuielile.
Reporter: În ceea ce priveşte concediul fără plată, acesta a fost până la urmă inclus în această rectificare bugetară?
Gheorghe Pogea: Astăzi am avut pe această temă, şi aşa cum am spus şi în cursul zilei de ieri la o întrebare pusă de televiziunea dvs., vă asigurăm că această măsură, care este absolut necesară, şi eu fac apel la sistemul public să înţeleagă, pentru că este o situaţie deosebită şi nu este o ambiţie a cuiva, am spus că o să facem respectând legalitatea. Nu putem să fim în afara legalităţii şi vom lăsa la latitudinea ordonatorilor principali de credite să ia măsurile corespunzătoare în contextul legal de care beneficiem, astfel încât ajustarea, că asta este în fond, ajustarea acestor cheltuieli cu circa 15,5% în medie/lună se poate face faţă şi am găsit, cred, că soluţia legală, am ţinut cont şi de sugestiile pe care le-am primit, şi din mediul privat, şi de la sindicate, şi aşa cum am promis, cred că calea cea bună am identificat-o.
Reporter: Care este această soluţie?
Gheorghe Pogea: Păi calea cea bună este următoarea: în primul rând este o măsură cu caracter temporar, va fi o măsură cu caracter temporar, generată de criză, aşa cum se întâmplă şi în Franţa; în al doilea rând, în urma discuţiilor cu angajaţii, ei pot să-şi ia concediul, zile libere, nu concediu fără plată, zile libere, sau o combinaţie de zile libere cu reducerea programului de lucru, sau, dacă există şi alte măsuri de ajustare a cheltuielilor cu salariile, rămâne ca fiecare ordonator de credite, şef de instituţie, împreună cu salariaţii şi cu cei pe care îi reprezintă, să ia această măsură. Dar această măsură de ajustare a cheltuielilor cu 15,5 % este o necesitate obiectivă care derivă, dacă vreţi, dintr-un context care excede de multe ori puterea noastră.
Reporter: Cu alte cuvinte, fiecare minister va trebui, după cele trei luni de zile, la sfârşitul lunii noiembrie, să vină să vă prezinte o reducere cu X lei şi fiecare minister stabileşte propria modalitate de a reduce aceste cheltuieli.
Gheorghe Pogea: Este corectă afirmaţia Exact. Fără să încălcăm prevederile legale şi eu cred şi fac apel la salariaţii din sistemul public să înţeleagă că această măsură este generată de factori externi pe care îi cunosc - criza economică, asupra căreia nu insist, iar asigurarea funcţionalităţii şi continuităţii serviciilor publice cred că depinde de fiecare dintre noi, de conducători şi de înţelegerea pe care o vom găsi în raport cu cetăţenii şi în raport cu această situaţie deosebită.
Reporter: Această reducere este inclusă în rectificarea bugetară?
Gheorghe Pogea: Absolut. Da.
Reporter: Aş vrea să vă mai întreb, domnule ministru, la Ministerul Justiţiei ştiu că aţi dat bani. Ce sume aţi dat şi ce acoperă aceste sume?
Gheorghe Pogea: În principal, Ministerul Justiţiei, aşa cum am promis, în primul rând a fost interesat de asigurare resurselor financiare pentru bunuri şi servicii, pentru că din această perspectivă criza nu a asigurat întotdeauna resursele necesare. Nu am în faţă exact acest lucru, dar nu este nici o problemă să vă dau toate detaliile.
Reporter: Pentru salariile magistraţilor şi pentru sumele restante aţi alocat bani?
Gheorghe Pogea: Nu. Deci pentru sumele restante, ţineţi minte, printr-o ordonanţă de guvern, noi am cerut, datorită lipsei... recunoaştem obligaţia de a plăti aceste sume, dar am cerut amânarea la plată pentru anul 2010 - 2011, datorită lipsei efective a resurselor.
Reporter: Şi în continuare magistraţii îşi vor primi salariile şi sporurile până la sfârşitul anului?
Gheorghe Pogea: Au primit salariile şi sporurile. Cei care au câştigat - aţi văzut, am fost în instanţă împreună cu ÎCCJ, şi CSM. Şi eu vreau să spun că şi pe această cale, este pentru prima oară când mă exprim public în raport cu acest lucru, în nici un caz nu este nicio încăpăţânare a guvernului sau a ministrului finanţelor publice sau a instituţiilor, ci este pur şi simplu o situaţie deosebită care afectează nu în egală măsură pe toţi, cei săraci şi cu venituri mici sunt afectaţi mult mai mult decât cei care avem, datorită poziţiei noastre, salarii mai mari şi care le-am câştigat, să spun, în mod corect şi îndreptăţit. A fost doar un apel de a manifesta o solidaritate faţă de această situaţie dificilă. În rest, Ministerul Finanţelor Publice nu va fi mai presus de lege cu nici unul dintre funcţionari sau instituţiile publice ale acestei ţări.
Reporter: În ceea ce priveşte legea unică de salarizare a bugetarilor, vă veţi întâlni şi luni cu sindicatele pentru a fi gata până marţi, când...
Gheorghe Pogea: Noi credem că în ce priveşte legea sistemului unitar de salarizare, suntem pe un drum bun. Când spun un drum bun - un drum al dialogului. Am văzut şi am primit observaţii inclusiv din partea Ministerului Justiţie sau a sistemului de justiţie în ansamblul său. Multe dintre acestea au fost corecte şi pertinente şi în cursul zilei de mâine - s-a decis astăzi de către primul ministru, Emil Boc - vor avea loc, dacă nu greşesc începând cu ora 12:00, întâlniri cu toţi miniştrii, inclusiv de la Ministerul Justiţiei, de la oricare ministere care au de făcut mici corecţii, pentru ca această lege a sistemului unitar de salarizare să ne dea certitudinea că atinge cele patru principii pe care le-am stabilit: echitatea, predictibilitatea, simplitatea şi transparenţa procesului.
Reporter: Asta înseamnă că va fi gata până marţi, când teoretic încep procedurile pentru asumare.
Gheorghe Pogea: Eu cred că da. O să mai fie o întâlnire şi cu sindicatele pe această temă. După ce vor fi stabiliţi mai bine, să spunem, aceşti coeficienţi şi structuri de ierarhizare, ţinând cont şi de propunerile care au venit din diferite sisteme, au venit din partea Educaţiei, sunt propuneri venite din partea magistraţilor, am văzut un punct de vedere din partea judecătorilor de la Tribunalul Bucureşti - vă asigur că ele sunt în atenţia noastră. După ce vor fi trecute, Ministerul Finanţelor Publice va face din nou o evaluare a acestor costuri şi vă asigur că le voi face cunoscut publice. cert este un lucru, care este deja agreat: elementele de natură fiscală sau costurile acestei reforme a legii sistemului unitar de salarizare până în 2015 şi criteriile sau cadrul general în care vor mişca au fost agreate atât cu sindicatele, cât şi cu patronatele. Ideea de bază este că va trebui să scădem cheltuielile de natură salarială ca procent din PIB, de la 9%, cât avem acum şi dumneavoastră aţi sesizat, la circa 6% în 2015. În egală măsură, vom creşte salariile celor din sistem, pentru că trebuie să avem o convergenţă a salariilor cu cele din UE. Vom face o echitate în interiorul sistemului. Cu siguranţă că, vă spun, e puţin probabil să nu se găsească nemulţumiţi. Ideea este că această lege şi guvernul are toată disponibilitatea pentru a asigura aceste principii.
Reporter: Domnule ministru, am şi eu o întrebare.
Gheorghe Pogea: O ultimă întrebare, vă rog.
Reporter: Apropo de aceşti indici şi coeficienţi din legea unică de salarizare. Se schimbă guvernul, este posibil ca viitorul guvern să modifice aceşti coeficienţi şi practic, legea unică de salarizare să fie într-o posibilă, perpetuă schimbare de la guvern la guvern?
Gheorghe Pogea: Din punctul meu de vedere, dacă s-ar întâmpla un asemenea lucru, ar fi o mare greşeală. Ceea ce, în schimb, ar trebui să se întâmple este în raport cu aceste principii fundamentale, pentru că este vorba despre o lege sistemică, ar fi o mare greşeală ca guvernul să nu aibă în vedere orice altă propunere care vine în sensul îmbunătăţirii ei, a asigurării unei legi echilibrate, transparente, simple. Şi eu vă spun, mai avem de umblat la simplitate. Sunt în România peste 1.900 de funcţii, relativ multe. Pe parcursul anului 2010, an în care, spre exemplu, avem o anumită pauză de respir-o, guvernul, împreună cu sindicatele, împreună cu patronatele, ne vom gândi, simultan cu procesul de reformă, de descentralizare, de introducere a standardelor de cost, cum putem să avem o mai bună exprimare a acestor nivele de salarizare, pentru că, după cum bine vedeţi, aceşti coeficienţi încurcă pe multă lume.
Reporter: Şi nu ar fi fost mai bine dacă aţi fi avut şi un acord politic pe această temă, pe tema legii salarizării unice, astfel încât lucrurile să fie bătute în cuie şi în viitor?
Gheorghe Pogea: Acordul politic pe principiile de bază a fost obţinut pentru că această lege a fost făcută tocmai în baza principiilor pentru care coaliţia de guvernare şi-a dat acordul.
Reporter: Nu coaliţia, sunt şi alte partide de opoziţie.
Gheorghe Pogea: Şi alte partide. Deci, doresc să vă spun că principiile de bază şi cadrul general de mişcare a acestei legi, din punctul meu de vedere, eu cred că ele se mişcă în parametrii normali stabiliţi. Pot să fie mici diferenţe de opinie privind aşezarea pe o treaptă de salarizare a unuia sau a altuia.
Vă mulţumesc mult şi vă doresc weekend plăcut!
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 29.08.2009
No comments:
Post a Comment