Sunt oameni care nu gândesc mai departe de 5 minute în plus sau în minus faţă de prezent. Spuneam acum câteva zile că politica nu mai consideră Constituţia ceva esenţial, mai ales atunci când respectarea Constituţiei se traduce prin pierderi de bani şi de interese. Mă refeream de exemplu la o hotărâre de guvern care expropria proprietarii de case şi terenuri înainte de a exista o decizie judecătorească, urmând ca despăgubirile să ajungă în zona lui "vedem noi pe urmă".
ARTICOLUL 44 - Dreptul de proprietate privata
(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este garantata si ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute prin lege organica, precum si prin mostenire legala.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
(4) Sunt interzise nationalizarea sau orice alte masuri de trecere silita in proprietate publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor.
(5) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
(6) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
(7) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(8) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma.
(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.
"Am rezolvat problema exproprierilor, dar n-am rezolvat problema siturilor arheologice. În Italia, dacă stăteau cu autostrăzile după siturile arheologice, nu ar fi construit nici un kilometru de autostradă. Dar la noi lucrurile se întâmplă cam aşa: se găseşte ceva pe traseul autostrăzii, se stopează autostrada. Dar, se poate căuta acolo unde s-a găsit şi în stânga şi în dreapta autostrăzii şi arheologii pot să studieze cât vor şi pe distanţe mult mai mari. Dar, am ajuns la un exces, la o exagerare, astfel că, de câte ori dai de două cioburi, se opresc lucrările de infrastructură. Ori nu tot ce e sub pământul ăsta de acum 2000 de ani merită să blocheze autostrăzile în România“.
Cine credeţi, domniile voastre, că a spus "cioburi" dovezilor materiale lăsate mărturie de strămoşii noştri acum 2000 de ani?
Preşedintele a mai spus că este „inadmisibil“ ca lucrările să fie oprite din cauza acestor situri. „Până la urmă, lucrurile astea cu opritul nu sunt atât de simple. Oprirea lucrărilor costă. Numai pe tronsonul ăsta (Arad-Timişoara – n.r.) sunt peste 200 de utilaje. Utilajele care stau sunt plătite din costul lucrării. Stau trei luni, şase luni, până se termină descărcarea arheologică. Aşa ceva e inadmisibil. Cercetarea istoriei este o treabă foarte importantă, dar nu ştiu cum se face că ne căutăm istoria şi vestigiile arheologice exact acolo unde avem de făcut investiţii. Hai să ne cercetăm sistematic istoria şi nu numai pe traseele autostrăzii“, a mai declarat şeful statului.
Mama lor cu cioburile lor cu tot, ne costă bani cioburile astea... Să intre cu buldozerele în ele!
Ceauşescu a dărâmat biserici, nu s-a atins însă de site-urile arheologie pentru că-i demonstrau latinitatea şi acesta era un subiect drag, naţionalist. Cât de cumplit este să anjungi în poziţia de a lua decizii de unul singur, cât de singur trebuie să fie cel care dă indicaţii de tipul: Modificaţi Legislaţia! Cum să nu-mi fie mie foarte frică de un astfel de om?
No comments:
Post a Comment