10 June 2010

20 de ani au trecut numai în aparenţă




O acţiunea organizată împotriva fostului lider Ion Iliescu a încolţit, ca un bumerang, o lansare de carte. Istoria dovedeşte încă o dată că este ciclică. Vechi golani au manifestat pentru libertate, împotriva unui neo-comunism posibil, astăzi noii golani au manifestări care încalcă libertatea fostului preşedinte în numele luptei împotriva pericolului care a fost acum 20 de ani.

Sigur, oricine în această ţară ar trebui să aibă printre obiectivele sale civice înfăptuirea justiţiei sau consolidarea dreptăţii, totuşi sensul acestor obiective nu trebuie să fie impunerea propriei dreptăţi, ci funcţionarea corectă a sistemului instituţional. Semnalul acelui tânăr (sau semnalul acelor tineri) a eşuat dintr-un motiv simplu, discuţia nu a condus la o conştientizare publică, ci la un conflict cu fostul preşedinte, un conflict cu cei de la SPP, care nu au cum să fie delicaţi în astfel de cazuri, şi un conflict cu trupele de tip securitate ale obiectivului, care, de asemenea, nu pot fi delicaţi în astfel de situaţie.

Poate că acţiunea a atras atenţia mass-media, dar obiectivul a fost atins incorect, pentru că de la cererea de înfăptuire a justiţiei s-a ajuns la o gâlceavă exploatată mediatic. Astfel de protest ar trebui îndreptate spre instituţiile care ar trebui să investigheze şi nu către persoane, cu atât mai mult într-un moment al liberei exprimări cum este lansarea unei cărţi. Cel puţin aceasta este părerea mea.

Ion Iliescu a fost primit cu lozinci anticomuniste la Romexpo unde îşi lansează cartea "După 20 de ani – 1989, an de cotitură în istoria naţională şi în viaţa internaţională”.

http://media.realitatea.net/multimedia/image/201006/w400/ilici1_98901500.jpg

UPDATE:


(sursa: http://www.realitatea.net/lansare-cu-scandal--ion-iliescu--primit-cu-lozinci-anticomuniste_717837.html)

Mai multe despre NOII GOLANI pe http://www.noiigolani.ro/ şi http://noiigolani.wordpress.com/

Încă o dată, să nu uităm că lupta pentru adevăr şi dreptate nu ar trebui să degenereze în agresivitate, doar aşa reprezintă o expresie a libertăţii şi dreptăţii.


Din păcate acest incident pune în evidenţă eşecul interacţiunii ONG-ului cu autoritatea, deşi Noii Golani nu reprezintă tocmai un ONG şi Ion Iliescu nu mai reprezintă autoritatea. Este incredibil că, deşi au trecut 20 de ani de la revoluţie şi venirea minerilor, expunerea ideilor se face tot prin foi multiplicate la copiator şi tot prin "strigătură". Acest lucru proaspăt întâmplat, nevoia de grevă pentru a chema la dialogul Guvernului cu Sindicatele, precum şi alte manifestări sociale ale ultimului timp, arată, fără putinţă de tăgadă, că societatea românească a evoluat prea puţin în aceşti 20 de ani. Încă o dată se constată că mentalitatea se transmite de la o generaţie la alta... Avem nevoie de un nou tip de mentalitate şi, din păcate, nu avem încă un profesor...

6 comments:

nimrod said...

Tocmai pentru că nici băieţii ăia nu sunt un ONG nici Ion Iliescu o autoritate (publică) incidentul poate fi pus sub semnul nevoii de publicitate (că nici să apari din nou în public în ajun de 13-15 iunie nu-i gigea...) şi tratat ca atare.
Mai complicat e cu scrisul alb pe negru şi cu asocierea Tiraspol-Roşia Montană...
Cît priveşte "profesorul", păi n-avem deja vreo doi?!

Bibliotecaru said...

Profesori sunt foarte mulţi, toţi practic sunt un pic de profesori, cu sau fără nume de cod... Nu-l avem însă pe cel de care avem nevoie.

Neinfectat De Comunism said...

foarte bine i-au facut...iliescu nu e sfantu' ilie la care ar trebui sa ne inchinam si sa credem fara a cerceta...iliescu este un simplu politician care isi merita soarta acum pt faptele sale...

Bibliotecaru said...

Când lupţi pentru libertate, nu poţi să uzezi de mijloacele celor împotriva cărora lupţi.

A purta tricouri cu Ion Iliescu în ştreang şi a strica lansarea acestuia de carte, nu sunt mijloace prin care poţi lupta pentru libertate, dreptate şi justiţie. Agresivitatea îndepărtează gestul de ţelul său.

Ceea ce cred eu că nu este OK este că acel tânăr şi ceilalţi tineri care au produs acea acţiune nu au militat pentru judecarea domnului Iliescu, au dat ei verdictul şi pedeapsa.

Când cântam acum 20 de ani în Piaţa Universităţii, nu-mi aduc aminte să fi spus că Ion Iliescu este criminal, spuneam că trebuie să fie judecat. În afara judecăţii, dreptatea socială este iluzorie.

Iată de ce cred că în mod normal trebuie insistat nu asupra unei condamnări sau stabilirii unei vinovăţii, ci asupra funcţionării instituţiilor statului astfel încât dreptatea şi justiţia să se întâmple.

N. Raducanu said...

Chiar si inainte de a se declansa o actiune judiciara ar trebui ca mass-media sa puna in dicutie ce a facut bine si ce a facut rau si ce n-a putut face Iliescu in anii pe care i-a petrecut la Cotroceni. Dar chiar si pentru asta nu cred ca e momentul acum, o asemenea actiune constituind o diversiune, o abatere a atentiei de la probleme mult mai grave ale momentului. Cred ca manifestarea celor doi-trei tineri nu a fost spontana,ce pusa la cale de unii ce afirma ca dificultatile grave ale ultimilor 5 ani sunt imputable lui Iliescu, iar nu lui Basescu. Pe de alta parte, nu e exclus ca actiunea lor sa arate recrudescenta unor miscari de extrema dreapta, care bine valorificate de putere, ar repeta perioada interbelica cu Garda de fier si Legiunea Arhanghelului Mihail.

Bibliotecaru said...

Dacă există o culpă penală sau civilă, justiţia ar trebui să hotărască. Această târâiala la nesfârşit a vinovăţiilor prezumtive este inacceptabilă. Şi aici nu mă refer la domnul Iliescu ci, în general, la toate aceste vinovăţii date ca certitudine de presă şi care nu sunt duse niciodată până la capăt într-un proces. Dacă există un semn de întrebare, acesta trebuie clarificat prin cercetare judiciară şi, dacă este cazul, printr-un verdict al justiţiei. Nu se poate ca o parte importantă a politicienilor mediatizaţi ai României să stea cu o astfel de incertitudine deasupra capului.

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.