(wikipedia)
Împărăţii s-au prăbuşit.
Războaie mari ne-au pustiit.
Numai în Lancrăm sub răzor
rămas-a firav un izvor.
Păduri s-au stins. Şi rînd pe rînd
oameni în umbră s-au retras
veşminte de pămînt luînd.
Dar şipotul, el a rămas.
De-a lungul anilor în şir
de cîte ori în sat mă-ntorc,
mă duc să-l văd. E ca un fir
pe care Parcele îl torc.
(Izvorul de Lucian Blaga)
8 comments:
Frumoasă poezie şi binevenită evocare!
Şi eu sunt fan maşină Volga (prefer GAZ-M20 Pobeda, dar şi GAZ-22, GAZ-23), Mercedes 300SEL şi Volkswagen Beetle model 1938.
Biblio,
Chestia asta cu maşinile îmi aminteşte de momentul în care v-am propus un Morgan. Acuma, dacă tot e vorba de maşini nemţeşti, vă propun
Horch-ul 853 care, poate ştiţi deja, încăput pe mâna comuniştilor a ajuns în cele din urmă Trabant... Ca o paranteză, dacă-mi permiteţi, nu vă recomand vreun Mercedes model mai vechi... După spusele unui blogger hâtru, parcă german, oriîncotro ai încerca să mergi cu un Mercedes interbelic, ăsta o ia tot spre Polonia...
Asta deja este o maşină de epocă, scumpă... Este deja alt nivel.
Trabantul a fost o maşină extraordinară pentru preţul ei. Eu cred că se va reveni în curând la astfel de maşini fără mari performanţe dar cu consum mic şi o capacitate de întreţinere uşoară.
Care e faza cu masinile... ca eu inca nu m-am prins... oricum in ceea ce priveste Trabantul ai dreptate... chiar era ieftin de intretinut... un borcan de aracet, cateva bucati de carton si un penson si puteai sa repari orice dauna. :))
Legătura cu maşinile este...
http://mihneazgeorgescu.wordpress.com/2010/06/10/volga-neagra-mon-amour/
:)
Biblio,
Din păcate oferta pe piaţa de automobile se bazează mai mult pe frustrări decât pe nevoi. Nu cred, de exemplu, că s-a ajuns la SUV-urile de astăzi doar pe motiv de creştere a securităţii şi a introducerii aerului condiţionat.
În acelaşi timp însă, Trabantul mi se pare cam puţin. Mai degrabă Wartburg-ul 353. Oricum însă, e prea târziu...
Da, Wartburg este iar o maşină reuşită. Personal îmi place 311. Are o personalitate aparte.
Nu ştiu, înainte vreme designul construia o imagine distinctă pentru fiecare marcă importantă... Acum nu prea mai sunt diferenţe. Personal am mari probleme în a descoperi astăzi mărcile de autoturisme.
Mulţi ani de zile, pe vremea când speram încă că voi avea o maşină şi carnet de conducere, mi-am dorit un Citroën DS 1970, dar nu aş fi spus nu nici la cel din 1955, eventual cabrio.
Probabil că va începe curând mania restaurărilor, poate cu o motorizare modernă...
http://www.youtube.com/watch?v=nZeWwV53V8w
Post a Comment