The Portable Jack Kerouac
-
I have lots of things to teach you now,
in case we ever meet, concerning the message
that was transmitted to me under a pine tree in North Carolina
...
1 year ago
4 comments:
Eu tot nu înţeleg de ce, brusc, unii intelectuali simt nevoia să se urce în carul istoriei fiindcă imediat după aia nu mai au nici un haz, transformându-se din oameni de cultură interesanţi în nişte politicieni comuni, cu oarece uşurinţe de exprimare şi pretenţii de manieră şi atât. Mare păcat.
Pentru că altfel nimeni nu-i ascultă.
Concubinajul intelectualitate/politică funcţionează câteva luni în care partidul bagă în seamă intelectualul, îl scoate în faţă, este exponatul care atrage privirile... apoi devine subordonatul comun din "pluton".
Intelectualul mai este scos din aburii de naftalină şi la momente festive în care partidul arată că nu serveşte interesele unor "lideri maximi", ci doar poporul este ţinta care...
Eu încă aştept partidul care pune intelectualul, doctrina, bun-simţul şi eleganţa, moralitatea, dezbaterea... în centrul de control politic.
Biblio,
Cei mai mulţi dintre politicieni au sau ar trebui să aibă fie şi numai prin nivelul de pregătire statură de intelectuali. Peste aceasta, diferenţele de IQ ar trebui să creeze şi o elită proprie, specifică. În rest, eu cred că intelectualii ar trebui să-şi vadă de-ale lor. Nu mai departe pe timpul "crizei Vântu" o intelectuală de fiţe vorbea de regele Indoneziei... Pentru intelectualul generic găsesc că e suficient să simpatizeze, să influenţeze, să comenteze în cunoştinţă de cauză dar mai ales să iasă la vot unde să-l vadă lumpenproletariatul care să capete teamă şi respect şi să nu se mai credă singurul stăpân pe moşie.
Ei, de când visez la asta.
Post a Comment