M-am obişnuit ca pe Contributors să nu-mi fie publicate comentariile, dar nu mă las. Ultimul comentariu a fost pe...
http://www.contributors.ro/cultura/cultura-de-partid-si-de-stat/#comment-98943
Dacă daţi click pe link şi nu se va deschide pe comentariul meu, deşi sunt şi alte comentarii... este probabil că al meu să fi fost binişor "deleted by the administrator".
Ce spune domnul Ioan Stanomir... Spune că inevitabil în România a început să revină...
Ce am spus eu...Mutilarea ICR, realizată legislativ prin adoptarea ordonanţei de urgenţă şi consfinţită prin tăierea bugetară operată de guvern, este dusă până la capăt, prin alegerea de către Senat a noii conduceri. “Depolitizarea” ICR este un obiectiv atins acum prin acţiunea noii majorităţi parlamentare. Locul celor recrutaţi pe criterii partizane este luat de adevăraţi profesionişti,iar arbitrariul desemnării prezidenţiale este înlocuit cu transparenţa selecţiei parlamentare.
Dincolo de sarcasm şi de tristeţea momentului ce marchează un regres instituţional dramatic, procedura aplicată în Senatul României indică, fără ambiguitate, tipul de misiune pe care ICR îl va fi chemat să îl îndeplinească în viitor. Trecerea de la un institut ce exportă, pe bază ecumenică, cultura României, fără a impune logica naţionalismului autist, la un organism ce deserveşte o cultură de partid şi de stat s-a a produs, în data de 11 septembrie 2011. Disputa dintre partidele parlamentare, negocierea în vederea ocupării unor poziţii relevă efectele secundare ale plasării ICR în subordinea Senatului. Întreaga acţiune a ICR va sta, de acum înainte, sub zodia acestei împărţiri de partid. Va sta sub semnul distribuirii ce evocă tratativele dintre partide în vederea ocupării poziţiilor înalte din administraţia de stat.
Cultura de partid şi de stat, pe care ICR va fi chemat să o gestioneze, este oglinda acestei modificări de substanţă intervenite o dată cu adoptarea Ordonanţei de Urgenţă. Modificarea de optică din norma de organizare nu poate fi subestimată. ICR este adus sub controlul rigid şi partinic al statului . Cel ales în fruntea sa în această manieră, indiferent de identitatea sa, nu poate fi altceva decât un exponent al majorităţii din Senat care a votat în favoarea sa. Mandatul său devine unul politic, în accepţiunea cea mai brutală şi îngustă a sintagmei. Politica de export cultural va fi evaluată în funcţie de grila de oportunitate şi de agenda partidului care îl propulsează în funcţie.
O dată cu 11 septembrie 2012, un ciclul istoric ajunge la final. ICR încetează să mai existe în formula său iniţială,formulă care îşi datorează eficienţa şi echilibrul intelectual echipei din jurul lui Horia- Roman Patapievici. Reuşita ICR a fost hrănită de vitalitatea unui întreg mediu cultural românesc, după cum s-a datorat capacităţii Institutelor Culturale din străinătate de a fi actori influenţi în spaţiile în care au fost implantate. Cultura de partid şi de stat, pentru care a optat Ordonanţa de urgenţă, nu poate înlocui vitalitatea unui proiect hrănit din creativitate şi deschidere. Ceea ce poate aduce este lichidarea patrimoniului de realizări şi debutul unei epoci de glaciaţiune intelectuală.
(http://www.contributors.ro/cultura/cultura-de-partid-si-de-stat)
Bibliotecaru spune: Comentariul tău e în așteptare.Observaţi cât sunt de civilizat, nici măcar nu-l contrazic fundamental, doar pe alocuri... Vreau doar nişte explicaţii, nu pentru astea sunt comentariile?
@ Ioan Stanomir
Deşi m-am obişnuit ca pe acest portal să nu mi se publice comentariile, fac efortul de a le scrie în speranţa că le veţi citi măcar domnia voastră.
1. Spuneţi… “îşi datorează eficienţa şi echilibrul intelectual echipei din jurul lui Horia-Roman Patapievici”. Sunt de acord că domnul Patapievici practic s-a identificat cu acest instituţie a ICR-ului în tot acest timp. Din păcate identificarea unei instituţii cu cel care o conduce este un semn de anormalitate şi nu unul de normalitate. O instituţie funcţională nu trebuie să depindă de nimeni din “organigrama instituţiei”… altfel nu mai vorbim despre o instituţie a statului ci o instituţie a conducătorului. Statul şi toate instituţiile descrise în sistemul instituţional trebuie să fi o entitate sumă de entităţi independente de natura umană a populării organigramelor, este o consecinţă a democraţiei şi statului de drept.
2. Spuneţi “Mutilarea ICR”. Deşi am urmărit activitatea ICR de la înfiinţare, ba am şi promovat la început activitatea ICR… recunosc că nu cunosc “subtilităţi” de natură legislativă. Aş vrea să explicaţi ce anume înseamnă “Mutilarea ICR”, concret, textul care mutilează şi ce anume mutilează… Sper că nu spuneţi că fără domnul Patapievici ICR-ul este mutilat.
3. Spuneţi “Trecerea de la un institut ce exportă, pe bază ecumenică, cultura României, fără a impune logica naţionalismului autist, la un organism ce deserveşte o cultură de partid şi de stat s-a a produs, în data de 11 septembrie 2011″. Bănuiesc că doreaţi să spuneţi 2012 şi nu 2011… Ce anume, sau unde anume, se stabileşte că ICR este un organism ce deserveşte o cultură de partid?
Vă rog să-mi explicaţi cele trei puncte şi, dacă mă convingeţi, voi lupta împotriva mutilării ICR. Dar sper să folosiţi argumente şi nu… Mulţumesc.
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional. (http://www.contributors.ro/author/ioan-stanomir/?bio)
