Art. 1
Se înfiinţează Comisia Prezidenţială pentru Patrimoniul construit, siturile istorice şi naturale, denumită în continuare Comisia, care va funcţiona în cadrul Administraţiei Prezidenţiale.
Art. 2
Comisia funcţionează pe o perioadă de 6 luni, începând din data de 21 aprilie 2008.
Art. 3
Comisia are următoarele scopuri:
(1) elaborarea unui raport referitor la situaţia actuală a patrimoniului construit, siturilor istorice şi naturale;
(2) elaborarea unei strategii pe termen mediu şi lung privitoare la modalităţile de protejare şi promovare a patrimoniului cultural;
(3) identificarea unor măsuri eficiente la nivel instituţional care să asigure o mai bună coordonare şi implementare a politicilor prioritare în domeniul patrimoniului construit, siturilor istorice şi naturale;
(4) elaborarea unui Ghid al patrimoniului construit, siturilor istorice şi naturale.
Art. 4
Pentru realizarea scopurilor prevăzute la art. 3, Comisia va identifica principalele probleme ale patrimoniului construit, siturilor istorice şi naturale din România, şi va propune soluţii pentru conservarea, protejarea, revitalizarea şi promovarea patrimoniului, printr-un protocol de colaborare inter-instituţională care să genereze o politică coerentă la nivel naţional, în acord cu reglementările europene în domeniu.
Art. 5
Comisia are un caracter pluridisciplinar, fiind compusă din arhitecţi, specialişti în istoria artei şi în restaurare, istorici, experţi independenţi în domeniul patrimoniului cultural şi membri ai unor instituţii publice şi non-guvernamentale, recunoscuţi pentru activitatea lor în domeniul protejării şi promovării patrimoniului construit.
Anexa nr.1, cuprinzând membrii comisiei, face parte din prezenta Decizie.
Anexa nr.1, cuprinzând membrii comisiei, face parte din prezenta Decizie.
Art. 6
Activitatea Comisiei se desfăşoară în baza Regulamentului de organizare şi funcţionare.
Anexa nr. 2 cuprinzând Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei face parte din prezenta Decizie.
Anexa nr. 2 cuprinzând Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei face parte din prezenta Decizie.
Art. 7
Cheltuielile necesare organizării şi funcţionării Comisiei se asigură din bugetul Administraţiei Prezidenţiale.
Traian Băsescu
18 aprilie 2008
COMUNICAT DE PRESĂ
(21 septembrie 2009)
“Bună ziua,
Bine aţi venit. Încep prin a mulţumi celor doi copreşedinţi ai Comisiei şi întregii Comisii pentru eforul extraordinar pe care l-au făcut, timp de mai bine de un an, pentru a pune la dispoziţia Guvernului, a Parlamentului, o radiografie a stării patrimoniului construit şi a siturilor construite şi naturale, dând în acelaşi timp şi soluţii. Aş vrea să ne amintim, acum mai bine de un an când am luat decizia înfiinţării acestei Comisii, ea a avut la origine chiar reacţia arhitecţilor, a oamenilor de cultură, care disperaţi de ceea ce vedeau în Bucureşti şi în ţară, au încercat să găsească o soluţie de a se manifesta pe de-o parte oficial şi pe de altă parte cu speranţa că un Raport făcut de specialişti, de cel mai mare prestigiu, va fi luat în consideraţie de politic şi măsurile propuse vor fi transpuse în legislaţie şi în acţiune. Astăzi suntem la capătul muncii acestei Comisii, care între timp a mai produs un Raport legat de intervenţii legislative de urgenţă, care a fost transferat anul trecut în septembrie Guvernului, aş spune cu oarecare succes, iar astăzi avem Raportul complet, care ne dă calea de urmat şi, aşa cum spuneau şi cei doi copreşedinţi ai Comisiei, el nu este şi capătul de drum. De la acest Raport se poate merge mai departe pentru elaborarea unor strategii mult mai complexe decât putea să facă o Comisie Prezidenţială. Sigur, am pregătit un discurs pe care o să vă cer permisiunea să-l pun direct pe site pentru că el rezumă practic Raportul şi m-aş limita să spun doar câteva cuvinte despre ceea ce eu consider extrem de important. Coincidenţa face ca acest Raport să vină exact după un discurs în Parlament, în care printre altele vorbeam de nevoia de a ne face ma bine cunoscuţi în Europa, dar şi în interiorul ţării, având în vedere că există o furie de autoflagelare publică atunci când vorbim de valorile noastre şi foarte mulţi, mai ales tineri, care probabil au învăţat foarte puţin la şcoală despre ţara lor, propagă dispreţul pentru valorile româneşti, pentru ce înseamnă România, pentru mândria de a fi român şi aşa mai departe.
Eu cred că acest Raport este, dincolo de a fi un raport tehnic şi ştiinţific, este şi o măsură a respectului pe care toţi ar trebui să-l avem pentru propria noastră istorie, dar şi pentru frumuseţea ţării noastre. Când vorbim de monumente istorice care trebuie protejate vorbim de fapt de nevoia de a ne proteja memoria, de nevoia de a ne proteja semnele evoluţiei, de nevoia de a ne proteja valorile trecutului care se aşază ca un postament pentru valori ce urmează a fi generate de această naţiune. Când vorbim de protejarea siturilor naturale, vorbim de fapt de a proteja ce ne-a dat Dumnezeu şi uneori suntem atât de nevolnici încât distrugem nu numai ce am făcut noi sau înaintaşii noştri, ci distugem şi ce ne-a dat natura, din interese financiare, din interese pecuniare, din interese care nu au nimic comun cu ceea ce naţiunile care se respectă prezervă: valorile lor. Că sunt culturale, că sunt naturale, aceste valori trebuie prezervate. Sigur, nu aş vrea să se înţeleagă din ceea ce spun o atitudine împotriva modernizării, nicidecum. Chiar zilele trecute făceam o observaţie legată de mult prea desele blocaje în executarea lucrărilor publice de mari dimensiuni, mă refeream la autostrăzi şi la mult prea îndelungatele blocaje pentru ca echipe de oameni, mai mult sau mai puţin calificaţi, repet ce spun, mai mult sau mai puţin calificaţi, să stea cu lunile să vadă ce este chiar în traseul autostrăzii, când ar putea să vadă în stânga şi în dreapta autostrăzii ce este. Deci nu fac o pledoarie pentru blocarea dezvoltării. Trebuie să găsim acel optim care, pe de-o parte, să ne permită să ne păstrăm memoria, pe de altă parte să ne permită dezvoltarea.
Nicio soluţie absolută nu este cea care să ne dea satisfacţie. Este însă cu totul altceva când vorbim de distrugerea de monumente. Distrugerea de monumente arată cât de mult ne lipseşte şcoala, cât de mult ne lipseşte respectul pentru noi, cât de mult ne lipseşte respectul pentru înţelegerea pentru valorile noastre şi cât de puţină disponibilitate avem să ni le păstrăm. Şi aici eu o să fiu foarte onest, mai ales că am fost primar în Bucureşti, şi ştiu foarte bine că distrugerile şi afectarea patrimoniului construit, în mod deosebit, este rezultatul unei înţelegeri, ca să nu folosesc un cuvânt mai dur, mai rău, între administraţie, în mod deosebit administraţia locală, dar şi între profesioniştii care se ocupă de construcţii. Faţadele schimonosite pe care le vedem în Bucureşti şi în toate oraşele ţării sunt rezultatul compromisului pe care profesioniştii în arhitectură îl fac cu banul. Nu putem arunca totul în spatele statului, în spatele administraţiei. Până la urmă, în unele segmente ale sale, responsabilitatea respectării regulilor de arhitectură, care de multe ori nici măcar nu sunt scrise, sunt reguli ale bunului-simţ, este chiar a profesioniştilor acestei meserii. Ei sunt cei care cedează în faţa omului cu bani care vrea “aşa”. Cred că dacă cinci arhitecţi ar refuza un om cu bani care vrea o vilă care schimonoseşte arhitectura, măcar ar fi o lecţie minimală pentru omul cu bani şi ar trebui să apeleze la un arhitect foarte prost pentru că cei buni nu s-ar angaja în a-i face hatârurile şi în a-i afişa prostul gust.
Deci, dincolo de realităţile noastre, care ţin şi de o legislaţie ce trebuie corectată şi de un sistem de penalităţi care trebuie să fie mult mai sever atunci când se distrug clădiri de patrimoniu prin autorizaţii date de administraţiile locale; deci, dincolo de aceste exigenţe ale legii, trebuie să funcţioneze şi respectul pentru meseria de arhitect, respectul pentru ceea ce ai învăţat la şcoală, la facultate sau în viaţa de zi cu zi că înseamnă respectul pentru tine însuţi. Eu aş spune că încă nu este foarte târziu, sigur s-au produs pierderi iremediabile deja, dar încă nu este foarte târziu, dacă Guvernul va prelua acest Raport, va introduce un set de măsuri severe pentru încălcările de la normele europene pe care România le-a adoptat deja, dar nu le-a transferat în legi, norme care vizează, în primul rând, prezervarea patrimoniului construit şi a patrimoniului natural, ca elemente de identitate ale unei naţiuni. Am convingerea că va fi receptivitate la Guvern pentru a se transpune în legislaţie tot ceea ce înseamnă recomandare a acestei Comisii şi, în acelaşi timp, am convingerea că odată legislaţia apărută, ea va fi şi respectată de toate părţile: administraţie locală, investitor, dar şi arhitect. Sunt condiţii obligatorii şi vreau să ştiţi că oricare dintre cei trei nu respectă regula, practic, legea oricât ar fi de bună, nu va putea să fie un progres pentru ceea ce noi încercăm prin acest Raport: să dăm un instrument, o bază pentru modificări legislative care să încetinească şi chiar să stopeze procesul de degradare a patrimoniului construit şi a siturilor arheologice şi a siturilor naturale.
Aş încheia mulţumind Comisiei pentru munca extraordinară pe care a făcut-o, vă asigur că după ce se termină această întâlnire, voi transmite oficial atât Parlamentului, cât şi Guvernului, Raportul Comisiei Prezidenţiale şi vreau să ştiţi că nu aş fi deloc pesimist în ceea ce priveşte efectul acestui Raport. Avem experienţa Raportului pentru Educaţie de care Guvernul şi Parlamentul au ţinut cont, avem experienţa Raportului pe Sănătate din care Guvernul a preluat etapele de modernizare a sistemului de sănătate şi ceea ce a putut fi făcut anul acesta s-a făcut. Am convingerea că şi acest Raport va fi parte din acţiunea guvernamentală şi parlamentară viitoare. Autoritatea celor care au făcut parte din această Comisie va obliga toate instituţiile statului să ţină cont de recomandări, propuneri şi soluţii formulate de Comisie. Mulţumesc încă o dată acelora care, mai bine de un an, şi în mod deosebit, inclusiv în perioada de vacanţă, au lucrat fără bani pentru a da Guvernului şi Legislativului şi publicului un raport de excepţională competenţă. Mulţumesc mult!”
Departamentul de Comunicare Publică
21 Septembrie 2009
- Patrimoniul construit şi natural al României în pericol - Mãsuri prioritare de protecţie
- Decizia de prelungire a activitãţii Comisiei
- Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice şi Naturale 2009
- Mesajul presedintelui Romaniei, Traian Basescu, cu prilejul lansarii Raportului Comisiei Prezidentiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice si Naturale
No comments:
Post a Comment