Punem punct... şi de la capăt

---

Încă o dată... guvernul nu-şi asumă răspunderea, o angajează!

Transcrierea intervenţiei primului-ministru Emil Boc în cadrul "Jurnalului de Prânz" de la Radio România Actualităţi

Realizator: Guvernul îşi va angaja răspundere pe cele trei legi, educaţie, legea salarizării unice în sistemul bugetar şi legea restructurării agenţiilor. Şedinţa de guvern de ieri a durat 10 ore. Scrisoarea de intenţie privind angajarea răspunderii guvernului a fost deja trimisă parlamentului. Invitatul ediţiei speciale a dezbaterii noastre de astăzi este primul-ministru, domnul Emil Boc. Bună ziua! Mulţumim că aţi răspuns invitaţiei noastre.
Emil Boc: Bună ziua şi mulţumesc pentru invitaţie.
Realizator: Domnule prim-ministru, aţi semnat, aşadar, astăzi, acea scrisoare de intenţie?
Emil Boc: Da. Nu scrisoare de intenţie...
Realizator: Aşa a fost formulat în presă. Cum se numeşte atunci?
Emil Boc: Este scrisoarea prin care Guvernul anunţă Parlamentul că a luat decizia de a-şi asuma răspunderea. Şi profit de această ocazie să spunem câteva lucruri despre această procedură a asumării răspunderii Guvernului pe un proiect de lege, potrivit Constituţiei. Guvernul, în manieră constituţională, are la dispoziţie posibilitatea ca asupra unor proiecte de legi, pe care le consideră foarte importante, să meargă în faţa Parlamentului şi să spună: noi dorim acest proiect de lege, pe care ni-l asumăm - evident, în spate fiind discuţia din Guvern, discuţiile cu sindicatele, cu patronatele, cu tot ce a însemnat consultarea celor implicaţi. Parlamentul are la dispoziţie două alternative: fie acceptă acest proiect de lege, şi în acest caz nu introduce moţiune de cenzură, sau nu acceptă acest proiect de lege, şi atunci Guvernul pleacă acasă. Deci, este o procedură tăioasă, o procedură foarte dură, dar care trebuie să se finalizeze cu o decizie. Aici mai vreau să spun că în cadrul acestei proceduri, ea presupune îndeplinirea anumitor etape, adică această procedură a asumării răspunderii, ori de câte ori a fost aplicată ea - vă reamintesc că am aplicat-o şi noi în cadrul Codului Penal şi a Codului Civil -, a fost aplicată şi în trecut, pe alte proiecte de lege, în guvernările anterioare. Parlamentul are un interval de timp, stabilit de Birourile Permanente, pentru a formula amendamente la proiectul pe care Guvernul îl depune.
Realizator: Amendamente pe care Guvernul şi le însuşeşte sau nu.
Emil Boc: După care Guvernul se întruneşte din nou în şedinţă de guvern şi apreciază dacă amendamentele pe care le-au formulat parlamentarii sunt în concordanţă sau nu cu proiectul, îl îmbunătăţesc sau nu. După aceea trimite la Parlament ultima formă, cu care vine şi îşi asumă răspunderea în faţa celor două Camere şi din acel moment curge termenul de 3 zile pentru moţiunea de cenzură. Dacă moţiunea de cenzură este aprobată, Guvernul este demis, dacă nu se aprobă moţiunea de cenzură sau nu se depune, proiectul de lege se consideră aprobat. De ce am ajuns aici - pentru că multă lume spune că este o grabă? Aş vrea să lămuresc acest aspect. Suntem aproape la nouă luni de mandat al Guvernului. Vreau să ştiţi că din luna februarie discutăm atât despre legea salarizării unice, atât despre restructurarea agenţiilor şi reforma statului, cât şi despre legea educaţiei. Mai mult decât atât, în cazul legii educaţiei, avem în spate discuţii care au fost anul trecut cu privire la Pactul Naţional pentru Educaţie, asumat de toate partidele politice. Programul nostru de guvernare vine şi spune că aplicăm Pactul Naţional pentru Educaţie. Ceea ce noi am făcut prin această lege pe care o promovăm este să punem în practică soluţiile Pactului Naţional pentru Educaţie, aşa cum au fost acceptate de toate partidele politice parlamentare, de anul trecut. Iar din luna aprilie, vă reamintesc că Comisia prezidenţială, condusă de profesor Miclea, a înaintat Guvernului şi ministrului educaţiei un pachet de soluţii. De atunci, am solicitat, de multiple ori, ministerului educaţie finalizarea proiectului. În 15 iulie am mai dat încă o lună; din 15 august a intrat în dezbatere publică. Iar proiectul pe care aseară l-am finalizat în Guvern şi care se intitulează Legea Educaţiei Naţionale, porneşte, aşa cum am spus, de la Programul de Guvernare, de la Pactul Naţional pentru Educaţie, de la Strategia care rezultă din Pact, elaborată de profesor Miclea şi care reformează cu adevărat învăţământul românesc. Pentru că vreau să ştiţi că această lege modifică structural sistemul de învăţământ şi nu doar încearcă să cârpească sau să facă o operaţie cosmetică. O să vă dau exemplu la preuniversitar, ceea ce învaţă copiii noştri astăzi faţă de ceea ce vor învăţa începând cu anul şcolar următor. Actuala programă de învăţământ pe care o predau la elevi profesorii este bazată foarte mult pe aspecte cantitative, să turnăm în cap la copil cât mai multă informaţie, iar pentru noi, ca profesori, este foarte simplu să-l ascultăm dacă poate reproduce ceea ce noi i-am spus de la catedră.
Realizator: Şi cum schimbă această lege, calitativ, învăţământul ? Ce-o să se întâmple?
Emil Boc: În primul rând, stabilim că învăţământul obligatoriu este doar de zece clase, adică nu-l mai chinuim pe cel care nu poate să facă şcoala, să stea în şcoală până la sfârşitul liceului. El are gratuitate oricum până la sfârşitul liceului. Liceul este generalizat şi gratuit, dar îl obligăm să facă doar zece clase. După zece clase, poate să meargă să-şi ia o meserie, să se implice în viaţa socială, să aibă un contract de muncă, dacă nu vrea sau nu poate să-şi continue activitatea didactică. Pe fond, însă, aici am preluat cele opt competenţe care sunt agreate la nivelul UE pe care trebuie să le aibă copiii: competenţe de comunicare, competenţe de comunicare într-o limbă străină, competenţe digitale, de lucru pe calculator, competenţa de a învăţa să înveţi, competenţa de creativitate, imaginaţie, spirit antreprenorial. Ce vreau să vă spun? Se vor modifica manualele. Manualele nu vor mai fi...
Realizator: ... Asta era următoarea întrebare, se vor schimba manualele? Cum se vor pregăti profesorii ca să predea altfel?
Emil Boc: Două lucruri se vor schimba... De aceea avem nevoie... Când ne acuză cineva că de ce trebuie să facem această lege acum... Păi, vreau să vă spun, ca această modificare să poată fi aplicată începând cu anul şcolar următor, 2010/2011, trebuie aşa: să modificăm programele de învăţământ, să desţelenim, să eliminăm ce-i acolo în plus...
Realizator: ... Cine va face munca asta?
Emil Boc: Este o agenţie naţională pentru calitate în învăţământul preuniversitar,
Realizator: ... Care există deja.
Emil Boc: ...care există în momentul de faţă, Institutul Naţional de Ştiinţe ale Educaţiei, şi care trebuie să reformeze programa de învăţământ, ce învaţă copiii noştri. După aceea, trebuie refăcute manualele pe baza noii concepţii şi care să pună accent inclusiv pe partea care ţine de comportamentul civic, social al elevului, de trăirile lui, de emoţiile lui, de implicarea lui în viaţa socială, de raportarea la lumea în care trăieşte... Acum, ce văd? Văd la fiica mea care este în clasa a VI-a, trece într-a VII-a: nu putea duce...
Realizator: ... Vedem toţi la copiii noştri.
Emil Boc: ...nu putea duce ghizdanul în spate la şcoală, cât era de greu. Şi o întrebam: cum poţi să-l duci...?
Realizator: ... Bine, asta e o discuţie mai veche, inclusiv asupra numărului de ore de învăţământ pe care le au copiii din gimnaziu.
Emil Boc: Se rezolvă şi problema asta, şi a curriculei pe care-l cerem, deci va fi o schimbare substanţială cu privire la ceea vor învăţa copiii noştri, iar ei... Acum, date, dacă vrei să iei despre orice, poţi să găseşti pe internet, date fizice, date elementare, pe care astăzi îi punem pe copii să le memoreze. Le pot lua de acolo. Trebuie să învăţăm copilul să înveţe cum să înveţe. Ca şi în povestea cu pescuitul: nu-i da omului peşte, învăţă-l să prindă peşte, că va trăi toată viaţa. Şi aici, îl învăţăm să înveţe cu să înveţe, şi nu neapărat să-i servim un peşte pe care după aceea, îi place, nu-i place, îl ia, dar când iese din şcoală nu mai ştie singur să-şi prindă peştele. Acum îl învăţăm aceste abilităţi. Şi mai mult decât atât, pentru prima dată în programa pe care o vor învăţa copiii sau în materiile pe care le vor învăţa copiii, 60% vor fi naţionale, obligatorii, 20% vor fi alese dintr-un şir de materii opţionale lăsate la dispoziţie, iar pentru 20% şcoala va decide ce materii promovează pentru copiii lor. Şcoala, în sensul că după consultarea cu părinţii, cu mediul economic, cu consiliul local, cu primăria, cu mediul de afaceri... Ce avem nevoie aici mai mult să pregătim? Poate avem nevoie pentru turism, pentru agricultură, pentru mediu, pentru tehnologie avansată, cum este, la Cluj, Nokia, adică să-mi pot lăsa la dispoziţia şcolii şi să-mi pregătesc absolvenţii pentru piaţa forţei de muncă, ce se cere în acea localitate. Deci din nou un element extrem, extrem de atractiv pentru a putea moderniza învăţământul românesc. Şi v-am spus doar o componentă măruntă din ceea ce am făcut şi am promovat, pentru că am luat acele puncte de forţă ale reformei Miclea şi le-am introdus în legea educaţiei naţionale şi care schimbă, aşa cum am menţionat, modul de a privi educaţia naţională în România.
Realizator: Domnule prim-ministru, dar proiectul legii, textul în sine este gata?
Emil Boc: Textul de lege a fost gata încă de ieri, pe masa guvernului...
Realizator: Până la punct?
Emil Boc: Tot proiectul de lege. Ieri am avut discuţii pe educaţie cred că vreo trei sau patru ore şi am discutat, articol cu articol, de cele mai multe ori, şi s-au formulat zeci de amendamente. Inclusiv, în şedinţa de guvern de ieri, am introdus câteva prevederi exprese, care ţineau de modul în care trebuie realizată această reformă. De exemplu, partea aceasta care ţine de curriculum, pe care îl laşi la dispoziţia şcolii, să decidă şcoala ce învaţă copiii, împreună cu primarul, cu consiliul local, cu mediul de afaceri. Un procent de 20% am decis să îl lăsăm la dispoziţia şcolii, modalitatea de responsabilizare a universităţilor. Nu mai vrem să avem incidente de genul "Spiru Haret". Şi am impus expres, aseară, în lege, răspunderea publică a universităţilor şi sancţiunea pentru depăşirea limitelor autonomiei universitare. Şi sancţiunea merge de la suspendarea rectorului de către guvern, la propunerea ministrului...
Realizator: Pentru universităţi particulare?
Emil Boc: Pentru toate universităţile care nu respectă standardele de calitate, care fac înscrieri de studenţi pentru specializări care nu sunt autorizate sau acreditate, adică înşeală, practic, copilul şi părintele... Mergând până la desfiinţarea, prin lege, a universităţii. Altă sancţiune: diminuarea fondurilor publice pentru universitatea respectivă este o înşiruire graduală de sancţiuni, pentru că nu mai putem continua cu această modalitate de a lăsa ca toată lumea să facă stat în stat în universităţi, fără să respecte standardele naţionale de calitate pentru învăţământul superior. De asemenea, am propus, tot aseară, eliminarea condiţiei de vechime pentru ocuparea unui post în învăţământul superior. Astăzi, de exemplu, dacă trebuie să fii lector sau conferenţiar sau profesor, trebuie să stai trei, şase sau un anumit număr de ani pe poziţie. Chiar dacă eşti bun şi ai cercetare ştiinţifică, ai recunoaştere internaţională, trebuie să stai un anumit număr de ani pe post. De aceea foarte mulţi tineri pleacă în străinătate pentru a se afirma pe poziţiile universitare. Şi acum am spus: în materie universitară, pentru avansare, vi se cere o singură condiţie de bază, să ai performanţă ştiinţifică, academică, materializată în nişte rigori foarte precise.
Realizator: Va fi de discutat cine va evalua această performanţă ştiinţifică şi dacă evaluarea va fi făcută într-un cadru corect, care să nu permite ieşirea...
Realizator: Avem o comisie... Deci sunt trei filtre: filtrul de la nivelul facultăţii, filtrul de la nivelul Senatului şi este filtru naţional, Comisia Naţională de Atestare a Titlurilor Ştiinţifice Universitare şi a gradului de doctor, care se acordă, de asemenea, tot de la nivel naţional. Iar acele criterii trebuie să fie extrem de riguroase. Nu pune criteriu vârsta, dar pune criterii riguroase de performanţă. Adică un profesor care este universitar şi merge în faţa profesorilor, să aibă cercetare proprie, să aibă lucruri care să-l individualizeze, să aibă lucruri cu care să contribuie, să aducă plus valoare faţă de ceea ce există. Am abandonat acest sistem al vechimii ca şi criteriu de promovare şi am rămas pe performanţă. Cred că aici se va mişca..., iarăşi va fi o emulaţie în învăţământul, de exemplu, universitar, dacă vorbim de acest aspect, pentru a putea aduce calitatea pe care o dorim pe toţii.
Realizator: Sindicatele din învăţământ spun că nu au forma finală a legii?
Emil Boc: Ele au forma pe care a adus-o Ministerul Educaţiei în Guvern şi, aşa cum am spus, astăzi şi mâine se lucrează la introducerea tuturor amendamentelor din guvern în proiectul de lege, pentru că aceasta este forma finală rezultată în urma dezbaterii din guvern, pe aceasta ne-am asumat răspunderea aseară, şi ea, după aceea, va urma caldendarul asumării din parlament, aşa cum a urmat calendarul la toate procedurile de angajare a răspunderii.
Realizator: Şi când va fi trimis textul legii educaţiei, de exemplu? Textul propriu-zis când va fi trimis?
Emil Boc: El va fi pe masă... Noi am trimis deja scrisoarea prin care am anunţat Parlamentul că am luat decizia de a ne asuma răspunderea. Ei au şedinţa Biroului Permanent luni. Luni va fi pe masa birourilor permanente reunite acest proiect pe legile educaţiei naţionale, cât şi celelalte, aşa cum au rezultat în urma discuţiei din guvern. Pentru că în guvern, evident, este un laborator de lucru, se aduc amendamente, îmbunătăţiri şi acestea, repet, au avut loc şi vor fi puse.
Realizator: O chestiune punctuală sau chiar două. Prevede această lege modalitatea de desfăşurare a bacalaureatului sau a admiterii în liceu?
Emil Boc: Bineînţeles că prevede.
Realizator: Bacalaureatul se va desfăşura cum?
Emil Boc: Pe trei probe: una obligatorie, care este limba română, şi alte două probe - una opţională şi una în funcţie de profilul liceului. Am discutat cu doamna ministru Andronescu şi cred că această decizie de modificare a bacalaureatului ar trebui să o aplicăm începând chiar cu acest an şcolar...
Realizator: 2009-2010.
Emil Boc: Decizia o vom lua miercurea viitoare în Guvern, pentru că simplifică, pe de-o parte, bacalaureatul, iar pe de altă parte, dă posibilitate tuturor celor care sunt afectaţi să ştie, o dată pentru totdeauna, că ceea ce aprobăm acum prin lege va fi promovat un lung număr de ani de aici înainte. Deci eu susţin această formulă simplificată a bacalaureatului, un bacalaureat centrat pe competenţe, care să măsoare competenţe şi mai puţin aspecte cantitative, aşa cum din nefericire am avut şi până acum... Şi încă o dată mă întorc la ceea ce am spus mai înainte: prin adoptarea legii şi publicarea ei în Monitorul Oficial nu se schimbă de mâine educaţia românească. Asta înseamnă că fiecare îşi face datoria, de la ministru, care în continuare, prin hotărâri de guvern, trebuie să modifice programa naţională şi, prin ordine de ministru, să se elaboreze noi manuale şcolare, să se instruiască profesorii; adică şi ei trebuie să înţeleagă că schimbăm modul de a face şcoală.
Realizator: Se poate atât de repede?
Emil Boc: De asta avem nevoie. Încă o dată subliniez, de asta avem nevoie din octombrie anul acesta, când va fi în "Monitorul oficial", până la intrare...
Realizator: Mie mi se pare puţin şi un an, de asta v-am întrebat.
Emil Boc: Şi eu spun că orice zi pe care o întârziem este o zi în pierdere. Celor care ne acuză că ne grăbim eu vreau să le spun că de opt luni de zile tot discutăm. S-a discutat şi para-discutat pe salarizarea unică; amintiţi-vă şirul nesfârşit de întâlniri pe care l-am avut.
Realizator: Ajungem şi acolo.
Emil Boc: Închei cu educaţia. Deci, eu spun că orice zi pe care o pierdem este o zi pierdută pentru educaţia copiilor noştri şi pentru schimbarea radicală a sistemului de învăţământ din România. Pentru că legea dă startul, dar ea trebuie continuată de ministru şi de acte guvernamentale care să pună în practică aceste prevederi. Mai avem şi o măsură, care spun eu că va schimba şi modul psihic sau concepe modul psihologic de abordare a educaţiei, prin faptul că fiecărui copil, la naştere, statul îi va deschide un cont bancar, ce reprezintă echivalentul în lei de 500 de euro. Asta ce înseamnă?
Realizator: Am, citit ştiri. Şi ce fac părinţii cu ei?
Emil Boc: Părinţii nu pot să utilizeze banii aceia. Statul îi deschide un cont special la o bancă sau o instituţie, unde nimeni nu se poate atinge, până la sfârşitul învăţământului obligatoriu de către copil. Iar părintele are posibilitatea ca, anual, 2% din ceea ce noi, astăzi, dăm la organizaţii non-guvernamentale şi care nu se impozitează, să direcţioneze spre acel cont.
Realizator: Şi după aceea?
Emil Boc: Şi asta înseamnă că, practic, la sfârşitul învăţământului obligatoriu, copilul va avea o sumă frumuşică de bani, care s-ar putea să îi acopere costurile educaţionale de taxă sau de susţinere a cazării sau pentru ....
Realizator: Deci, banii aceştia se vor duce în contul unităţii de învăţământ pentru care va opta?
Emil Boc: Nu. Contul este pe numele personal al copilului care s-a născut...
Realizator: Şi cum îi foloseşte?
Emil Boc: Şi numai copilul îi utilizează, dar îi poate utiliza numai pentru scopuri educaţionale, după ce îndeplineşte vârsta de 14 sau 16 ani. Iar părintele poate să pună bani, în fiecare an, 2% - repet, aşa cum se face şi acum, 2% direcţionaţi în altă parte - sau, dacă are bani mai mulţi, poate şi el să mai pună, anual, bani suplimentari, dar care se impozitează... Aceştia 2% nu se impozitează. Dacă vrei să mai pui pentru educaţia copilului tău, pui în acel cont. Nimeni nu se poate atinge de acel cont. Ce vrem să spunem? Se modifică...
Realizator: Ce servicii educaţionale vor plăti copiii din acel cont?
Emil Boc: Pot să plătească orice ţine de cumpărarea de manuale, cumpărarea de cursuri, întreţinerea în universitate - dacă vor să facă cu taxă, iar dacă fac fără taxă, pentru a-şi asigura cheltuielile legate de tot ce înseamnă actul educaţional. Dar ceea ce e important este că îi obişnuim pe oameni, de la naştere, să se gândească la educaţie. Educaţia e un bun pe care trebuie să-l promovăm toată viaţa. Şi aici, gândindu-ne că toată viaţa avem nevoie de educaţie, pornim cu această sumă de bani, şi că educaţia este permanentă şi că, din acest punct de vedere, niciodată nu trebuie să oprim atenţia noastră faţă de aceasta.
Realizator: Am înţeles.
Emil Boc: O altă modificare substanţială vizează modul în care este evaluat copilul. Nu-l mai evaluăm doar după aspectele cantitative - cât ştii tu din ce este cartoful; vă amintiţi celebra poveste -, ci aspectul de formare al elevului este foarte important. Se evaluează periodic elevul, încă de la grupa pregătitoare, de la grădiniţă. Şi educatoarea îi face un raport copilului, unde spune cum este apreciat, care este starea emoţională, ce aptitudini are, ce probleme are... Acel raport se dă şi părintelui, se dă şi învăţătorului când merge în clasa întâi. Şi are un parcurs al elevului şi poţi să-l verifici şi pe profesor - în clasa a doua, în clasa a patra, în clasa a şasea, în clasa a opta cum a evoluat copilul, ce a făcut profesorul ca să-i îmbunătăţească performanţa, să-i remedieze lucrurile pe care le are de remediat. Deci, privim copilul în dezvoltarea lui, în încercarea de a-l forma pentru viaţă şi de a-l măsura continuu, nu neapărat numai pe aspectele cantitative, care domină în momentul de faţă; acum vom avea şi o evaluare formativă, şi sumativă.
Realizator: A fost o concurenţă aproape, sau aşa a părut în mass-media, între pactul propus de domnul Miclea şi codul propus de doamna Andronescu. O ştire de presă spune că aveaţi pregătită hârtia de revocare a doamnei Andronescu, dacă nu era de acord cu varianta... E adevărat, confirmaţi?
Emil Boc: Eu n-am discutat de remanieri guvernamentale...
Realizator: Aţi fi fost pregătit, dacă nu accepta?
Emil Boc: Am discutat, însă, public, din primul moment, că acest proiect de lege care vizează educaţia naţională trebuie să răspundă la ceea ce scrie în programul de guvernare, pe care noi ni l-am asumat în faţa parlamentului. Iar programul de guvernare spune, explicit la Capitolul V, că reforma educaţiei se bazează pe Pactul Naţional pentru Educaţiei şi Strategia Educaţia pentru Societatea Cunoaşterii, formulată de către Comisia Miclea. Acesta este punctul de la care pornim şi lucrurile acestea trebuie să fie integrate în actul normativ.
Al doilea lucru pe care l-am cerut şi de la care nu am făcut niciun fel de rabat: trebuie să reformăm sistemul. Al cosmetiza pe cel existent, nu reprezintă o soluţie. Şi de aceea m-am asigurat, şi aţi văzut că am avut toată disponibilitatea: am discutat cu doamna ministru Andronescu ...
Realizator: Dar şi doamna ministru înţeleg că şi-a făcut o variantă ...
Emil Boc: ... am adus echipa Comisiei Miclea la aceeaşi masă. Am avut discuţii personale cu doamna ministru pe punctele pe care i le-am cerut, am modificat proiectul de act normativ, am avut ieri în guvern o ultimă prezentare şi o introducere în conţinutul legii educaţiei naţionale a acelor măsuri, repet, care vizează reforma structurală a învăţământului şi care, repet, fac parte din programul comun de guvernare pe care PD-L şi PSD şi l-au asumat.
Realizator: Haideţi să acordăm atenţie şi legii unice a salarizării în sistemul bugetar. Este finalizat textul? Mai este necesară consultarea partenerilor sociali?
Emil Boc: Este exact aceeaşi situaţie ca la legea educaţiei naţionale. Ieri am avut proiectul de lege pe masă, asupra căruia guvernul şi-a angajat răspunderea, şi la acest proiect de lege, la fel ca şi la legea educaţiei naţionale sau la legea care vizează reforma agenţiilor, s-au formulat amendamente, care au rezultat în urma discuţiilor cu partenerii sociali, în urma discuţiilor cu patronatele, cu sindicatele, în urma discuţiilor sectoriale pe care miniştrii le-au avut cu sectoarele pe care le coordonează, şi acele amendamente fiind formulate, acum se introduc în conţinutul legii, pentru a avea forma finală, exact ca la legea educaţiei naţionale, pentru că totul este un proces complex. Evident că noi ...
Realizator: Sindicaliştii spun că nu au forma finală, nu cunosc textele. Vă cer să le afişaţi pe site-ul guvernului...
Emil Boc: Sigur că da. Noi am negociat până în ultima secundă înainte de intrarea în şedinţa de guvern cu ei şi am ţinut cont de tot ceea ce dânşii ne-au spus, evident, şi am luat acele amendamente care se pot integra ...
Realizator: Dar ei îşi menţin criticile.
Emil Boc: Această lege poate este bună, pentru că încearcă să elimine toate nedreptăţile din sistem. Este greu, într-adevăr, să mulţumeşti pe toată lumea când banii sunt atâţia câţi sunt. Dar vreau să vă spun că repartizarea banilor este corectă - şi asta vrem noi să ne asigurăm, că repartizarea banilor este corectă şi ţine cont de cele două principii mari pe care le-am spus: nimeni nu pierde, prin aplicarea noii legi, din veniturile pe care le are şi îşi păstrează ceea ce au - asta este foarte important, inclusiv cei din justiţie; şi aici am găsit un mecanism prin care şi cei din justiţie să poată fi integraţi în acest principiu despre care am vorbit, pentru că justiţia ...
Realizator: Şi ei sunt de acord cu acest mecanism?
Emil Boc: ... pentru că justiţia este o putere importantă a statului - am spus din primul moment acest lucru. Ideea că guvernul ar avea ceva împotriva magistraţilor este o idee profund greşită şi care nu are niciun fel de susţinere, pentru că am discutat cel puţin la fel de mult despre justiţie, cât am discutat şi despre sănătate, şi despre educaţie, şi despre funcţionari publici, şi despre alte categorii sociale. Deci, nu se pierde nimic. În acelaşi timp, am stabilit coeficientul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu, de 1 la 12, şi principiul în interiorul legii este că cei care sunt cu venituri mici - profesorii, medicii, funcţionarii publici - au o creştere mai accelerată, cei care se află în vârful piramidei se opresc, până când se stabileşte acest raport de 1 la 12 - acum având un raport de 1 la 29 în foarte multe situaţii. Şi avem 39 de legi ale salarizării. Vom avea o singură lege a salarizării unice. Şi de aceea am avut şi avem toată disponibilitatea de a discuta cu partenerii sociali, pentru că acest proces al elaborării legii a fost, repet, unul extrem de transparent. Şi ne-am întâlnit periodic şi vom continua discuţiile.
Realizator: Sindicatele se plâng totuşi că nu aţi ascultat atât de bine ce v-au spus. Se plâng, de exemplu, de o injustă corelare pe orizontală a felului în care sunt salarizate diferite categorii de bugetari sau de faptul că funcţiile de conducere vor fi în continuare prea bine salarizate faţă de cele de execuţie. Acestea sunt nişte reproşuri pe care ...
Emil Boc: Bun. Le-am discutat aceste aspecte. Şi, de exemplu, pe orizontală, evident că trebuie să ţinem cont de particularităţile diverselor profesiuni din România. De exemplu, cei din justiţie nu pot să mai facă altceva, nu pot să aibă nici firme, nu pot să aibă nici o a doua slujbă; atât, ei au salariul şi atât, prin justiţie înţelegând judecătorii şi procurorii, da?
Realizator: Magistraţii, da.
Emil Boc: De aceea ei sunt poziţionaţi mai sus pe scara aceasta a ierarhiei, pentru că ei nu pot face altceva. Nu înseamnă că îi privim ca fiind superiori medicilor, profesorilor, care nu sunt importanţi. Nu, şi profesorii, şi medicii sunt importanţi în societatea românească şi de aceea şi pentru ei am dat o creştere exagerată a salariilor în perioada 2010 - 2015, de intrare în maturitate a acestei legi, astfel încât, pe de o parte, să nu se piardă nimic din ceea ce au în momentul de faţă şi să asigurăm o creştere, repet, accelerată pentru cei care se află la baza piramidei sociale. Încercăm să ţinem cont, repet, de toate categoriile sociale. Şi aici a fost o muncă, repet... Şi eu vreau să le mulţumesc public şi domnului ministru Pogea, şi domnului ministru Sârbu, şi echipelor din spatele lor, domnul Gherghina, domnul Mocanu şi altora, pentru că au făcut un efort extraordinar, au stat cu mine până la 1:00 noaptea, până la 2:00 noaptea de foarte multe ori, am stat în întâlniri de 7 - 8 - 10 ore uneori cu patronatele, cu sindicatele, cu ministerele, pentru a încerca să găsim cele mai bune soluţii posibile, şi acum am ajuns, în sfârşit, cred eu, la o formulă care poate fi promovată.
Realizator: Pe de altă parte, dacă sindicatele rămân nemulţumite - în comunicatul lor de astăzi Cartel Alfa este foarte dur şi chiar utilizează nişte termeni foarte duri... Deci, dacă sindicatele vor fi nemulţumite şi vor începe demersuri pe lângă parlament pentru a se introduce anumite amendamente sau pur şi simplu pentru a se respinge această variantă a Legii unice de salarizare, cum veţi reacţiona?
Emil Boc: Două lucruri vreau să spun: Biroul Permanent al Senatului şi al Camerei Deputaţilor, deci cele două birouri reunite în şedinţă comună vor fixa un termen, luni, pentru depunerea de amendamente de către parlamentari. Acele amendamente vor fi discutate de către guvern. Şi orice amendament care va putea contribui la îmbunătăţirea acestui proiect de lege va fi luat în considerare. Şi este un lucru firesc, pe care l-am făcut pe tot parcursul elaborării acestei legi şi a celorlalte legi. Dar este o obligaţie care rezultă şi din acordul cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, legea salarizării unice şi, aşa cum am spus, este timpul deciziilor, este toamnă şi aceste lucruri trebuie să fie luate, pentru că discutăm din iarna trecută şi iată că ajungem aproape iarna viitoare fără să luăm decizii. Acum cred că, dacă acest guvern, care a fost practic mandatat sau şi-a asumat două lucruri mari - reforma statului şi gestionarea crizei -, dacă nu face aceste lucruri, atunci nu-şi mai justifică existenţa. De aceea eu am stat cu piciorul pe acceleraţie cât am putut şi în această vară, nu am avut nicio zi de concediu, am stat cu fiecare minister, cu fiecare ministru, cu fiecare categorie socială să finalizăm aceste discuţii, dar acum trebuie să închidem acest palier pe care îl avem.
Realizator: Vă permite agenda să prelungim această discuţie?
Emil Boc: Din nefericire, la 14:15 am la guvern întâlniri cu miniştrii pe ...
Realizator: Atunci, v-aş ruga să îmi răspundeţi la câteva întrebări politice, legate strict de relaţiile din coaliţie ...
Emil Boc: Nu aţi putea să îi întrebaţi de politică pe cei care au timp mai mult decât mine?
Realizator: Noi mai avem trei minute, două minute şi jumătate din emisiune...
Emil Boc: Poate este mai interesant pentru oameni să ştie, de exemplu, că legea care vizează interzicerea la stat a cumulului între pensie şi salariu în sfârşit va fi promovată.
Realizator: Mai intenţionaţi să vă angajaţi răspunderea şi pe alte proiecte de lege?
Emil Boc: Vreau să ştiţi că această prevedere care vizează interzicerea la stat a cumulului între pensie şi salariu este în primul proiect de lege.
Şi asta trebuie să ştie românii, că ...Cum vom face? Cei care au pensie astăzi până în valoarea salariului mediu brut pe economie, până la aproximativ 17 milioane de lei vechi, pot în continuare să cumuleze. Cei care au pensie peste 17 milioane de lei vechi vor trebuie să opteze de la stat dacă rămân cu pensia sau cu salariul, dar pot în mediul privat să lucreze în continuare. Deci, este un angajament mai vechi. Ca să vedeţi de ce este nevoie de angajarea răspunderii... Am încercat prin ordonanţă, nu s-a putut. Am depus proiectul de lege la parlament din luna aprilie, nu s-a întâmplat nimic. Şi uitaţi unde am ajuns.
Realizator: Mai intenţionaţi să vă angajaţi răspunderea şi pe alte proiecte de lege?
Emil Boc: Deocamdată, în acest moment, le avem pe cele trei în analiză şi în discuţie şi despre acestea discutăm.
Realizator: Mai funcţionează coaliţia în Parlament?
Emil Boc: Procedura aceasta a angajării răspunderii ne va da un răspuns şi la această întrebare.
Realizator: Dar aşa spun colegii dumneavoastră de partid, că această coaliţie nu mai funcţionează în Parlament, că funcţionează doar Guvernul.
Emil Boc: Eu pot doar să vă spun că m-am angajat în faţa parlamentului şi, implicit, în faţa românilor, pentru că parlamentul îi reprezintă pe români, să facem ceea ce trebuie pentru ţară, să facem aceste reforme pe care le aşteptăm cu toţii şi pe care alţii nu au avut curajul timp de 20 de ani să le facă. Pentru aceasta am format acest guvern şi voi încerca prin toate mijloacele posibile...
Realizator: Dar în ce condiţii aţi spune nu mai putem guverna împreună?
Emil Boc: Păi această procedură de asumare a răspunderii va fi şi o dovadă sau va oferi şi un răspuns la faptul dacă ambele partide din coaliţie doresc cu adevărat să facă reforma statului român şi să-şi onoreze obligaţiile faţă de români. Pentru că dacă ambele partide...
Realizator: O întrebare scurtă pentru sfârşitul emisiunii.
Emil Boc: ... dacă PD-L şi PSD nu le vor susţine, atunci aceste măsuri nu vor fi promovate. Dacă au voinţă de a face reformă, vor merge proiectele de lege. Şi vreau să vă spun că eu, din partea PD-L, am primit un mandat, votat în unanimitate de membrii Colegiului director pentru susţinerea reformei statului român, pe cele trei proiecte de lege pe care le înaintăm acum. Deci din partea Partidului Democrat există voinţă totală, chiar dacă e an electoral, să luăm aceste măsuri, care sunt atât de necesare României şi românilor.
Realizator: Domnule prim-ministru, vă mulţumesc foarte mult. Din păcate, nu mai avem timp pentru acea ultimă întrebare.
Emil Boc: Şi eu vă mulţumesc. O să mai fie multe discuţii si dezbateri, vă asigur. De luni încolo, după ce Birourile Permanente ne vor stabili termenul pentru amendamente, putem să discutăm în continuare pe marginea proiectelor de lege, până la faza finală a procedurii de asumare a răspunderii.
Realizator: Vă mulţumim. Punem punct aici ediţiei noastre.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa

Data: 03.09.2009

(sursa: http://www.guv.ro/trascrierea-interventiei-primului-ministru-emil-boc-in-cadrul-jurnalului-de-pranz-de-la-radio-romania-actualitati__l1a106487.html)

* Guvernul nu are la dispoziţie două alternative, ci numai una.
ALTERNATÍVĂ, alternative, s.f. 1. Posibilitate de a alege între două soluții, între două situații etc. care se exclud. 2. Relație între două judecăți în care, dacă o judecată e adevărată, cealaltă e neapărat falsă. – Din fr. alternative.

* Iată cum până acum copii au fost chinuiţi să stea în şcoală şi să termine liceul. Nu ar fi mai bine să renunţe după patru clase, cum era în secolul XIX?

* "Acum, date, dacă vrei să iei despre orice, poţi să găseşti pe internet, date fizice, date elementare, pe care astăzi îi punem pe copii să le memoreze. Le pot lua de acolo. Trebuie să învăţăm copilul să înveţe cum să înveţe."
Parcă e un citat din Traian Băsescu... Cred că ţinta este educaţia nu învăţarea...

* Dincolo de contul deschis în bancă cu cei 500 de euro (echivalenţi) nu am mai putut citi. Am râs cu lacrimi şi privirea mi s-a înceţoşat.