Preşedintele croieşte iar România

---

Ne-am învăţat ca preşedintele să fie un fel de croitor al realităţii româneşti la TVR. Domnul Traian Băsescu răspunde cu voiciune întrebărilor adresate de domnul Luca Niculescu şi în aer se simte o "cameră surdă".

http://www.tvr.ro/articol_print.php?id=66963

http://www.tvr.ro/articol_print.php?id=66964

http://www.tvr.ro/articol_print.php?id=66966

Eu m-aş opri la declaraţia că "Tranşa a doua din împrumutul contractat de România ar putea merge la bugetul de stat şi nu la Banca Naţională".

Trec peste faptul că domnul Preşedinte nu ar trebui să se exprime într-o astfel de problemă, deja domnul Traian Băsescu ne-a învăţat cu caracterul "jucător" al domniei sale ca să mai luăm în calcul asemenea "amănunte", dar această declaraţie vine la câteva zile după ce domnul Emil Boc, premierul Guvernului României, declara foarte hotărât că...

"Dupa ratificarea acordului stand by de impumut cu FMI el va fi trimis spre aprobare la Parlament. Este vorba de imprumutul de 13 miliarde de euro pe care Romania l-a contractat de la FMI, imprumut care in integralitate merge la BNR pentru consolidarea rezervelor valutare ale tarii. Acesti bani nu ajung la ministerul Finantelor sau la unii din ministrii Romaniei"

Cine e mincinosul, preşedintele sau premierul? Din această dilemă nu putem ieşiiii... până vom vedea unde se vor duce banii.

Participarea
preşedintelui României, Traian Băsescu,
la emisiunea "Ediţie Specială" - TVR1
(5 august 2009)

Realizator: Luca Niculescu

Realizator: Bună seară, bine v-am găsit la această ediţie specială, în care vom discuta despre câteva dintre subiectele de actualitate, fie că este vorba despre criza economică şi măsurile luate pentru a-i răspunde, despre situaţia de pe scena politică internă sau despre relaţia cu Republica Moldova în urma alegerilor legislative anticipate de săptămâna trecută. Invitat în studioul Televiziunii Române este domnul Traian Băsescu, preşedintele României. Bună seara, domnule Preşedinte.

Preşedintele Traian Băsescu: Bună-seara, bine v-am regăsit pe dumneavoastră şi pe telespectatorii dumneavoastră.

Realizator: Vă mulţumesc că vă aflaţi în acest studio. Aş dori să discutăm pentru început despre reducerea angajaţilor din aparatul de stat. Cu câteva minute înainte de a intra în această emisiune am aflat că premierul Emil Boc a anunţat comasarea agenţiilor guvernamentale de la 226 la 107. Este o scădere drastică. Mai puţin de jumătate vor fi, dacă nu mă înşeală matematica.

Preşedintele Traian Băsescu: Eu o să fiu foarte corect şi cu dumneavoastră şi cu Guvernul, spunând că am mai auzit aceste anunţuri. Aceste măsuri trebuiau luate demult. Din păcate, ele se blochează în negocierile din interiorul coaliţiei. Reducerea cheltuielilor bugetare este un imperativ al acestui an şi fiecare lună de întârziere rostogoleşte probleme tot mai mari.

Realizator: Spuneţi că aţi mai auzit. Asta înseamnă că o dată ce a fost făcut anunţul, s-ar putea reveni la el, adică să nu se închidă?

Preşedintele Traian Băsescu: Nu ştiu. Eu sper de data aceasta să se meargă înainte, pentru că este o măsură necesară. Toţi suntem de acord că avem o birocraţie excesivă, care de multe ori îşi caută de lucru şi în acelaşi timp, ineficientă şi de multe ori, lipsită de competenţă. Cred că este un moment bun în care instituţiile statului pot să-şi selecteze salariaţii. Bănuiesc că niciun şef de instituţie, indiferent cât ar fi el de “politic”, nu-şi va scoate oamenii buni din instituţie, să îi lase pe cei slab pregătiţi. Şi aici aş face o corecţie. Eu am mai făcut o afirmaţie acum vreo două săptămâni, dacă nu mă înşel, zece zile, la Radio România Actualităţi, în care vorbeam de necesitatea reducerii aparatului de stat, spunând şi: circa 20 la sută. Probabil că aici ar trebui să se situeze procentul de reducere a cheltuielilor cu aparatul bugetar din instituţii. Apropo de aceasta, speculanţii, cei care niciodată n-ar prezenta corect o afirmaţie a Preşedintelui, au sărit repede: 300.000 de oameni. Dar eu n-am vorbit, pentru că în cei 1,5 milioane de bugetari intră armată, intră corpul medical, intră Educaţia, intră Ministerul de Interne. La toate avem deficite. Şi în armată avem 15.000 de militari mai puţini decât ar trebui să avem, la Ministerul de Interne avem vreo 20.000 de poliţişti mai puţin, în Sănătate nu mai vorbim ce deficit de cadre avem. Deci nu la asta m-am referit, ci pur şi simplu la aparatul bugetar m-am referit, la instituţiile bugetare.

Realizator: Despre câţi oameni ar fi vorba?

Preşedintele Traian Băsescu: Îmi este greu să evaluez. Este cert însă că probabil, 10-15.000 de oameni vor trebui să plece din instituţiile centrale, din ministere şi din agenţii şi ar trebui să plece exact cei care sunt cel mai puţin competenţi. Sunt destui incompetenţi în aparatul de stat, nu-i aruncă nimeni în stradă, pot trece în şomaj fără nicio problemă. Aici însă aş atenţiona asupra oamenilor cu experienţă, a oamenilor în vârstă, care îşi găsesc foarte greu un alt plasament. Deci, este o categorie pe care cei care vor face reducerile trebuie să o aibă în vedere, dar criteriul fundamental este cel al competenţei, care trebuie să funcţioneze.

Realizator: Deci ar trebui să asistăm în perioada următoare la o serie de examene interne - nu? - pentru a vedea, examinări, nu neapărat examene.

Preşedintele Traian Băsescu: Da, dacă vreţi, ştiţi foarte bine că am condus instituţii şi nu va fi scutită nici instituţia prezidenţială de acest proces. Cheia este: teste egale pentru toţi, teste profesionale egale pentru toţi, nu unii într-o cameră, alţii în altă cameră, cei care trebuie să rămână, într-o cameră şi ceilalţi în altă cameră. Însă este un moment în care instituţiile statului trebuie ajustate ca dimensiune, ca şi structură de personal.

Realizator: De la 226 la 107. E vorba despre agenţiile guvernamentale. Acesta este anunţul făcut acum câteva minute de premierul Emil Boc. Pe ce criterii au fost sau vor fi comasate?

Preşedintele Traian Băsescu: Nu ştiu. Asta discutaţi cu Guvernul, pentru că înţeleg că au fost discuţii lungi ale Premierului cu fiecare ministru, miniştrii au venit cu propuneri. Când va fi premierul în studio, cu certitudine o să vă spună şi criteriile. Dar bănuiesc că primul criteriu a fost menţinerea agenţiilor care sunt parte a structurii noastre europene - nu poţi să desfiinţezi ANRE-ul, da?

Realizator: Agenţia Naţională de Reglementare a Energiei Electrice.

Preşedintele Traian Băsescu: Sunt agenţii care sunt cerute de funcţionarea în interiorul Uniunii Europene, au corespondent în toate celelalte ţări. Acestea trebuie să rămână. Dar discutăm de agenţiile care au fost create clientelar. S-a discutat mult în presă, multă vreme, agenţii care au fost create pentru a se genera posturi de demnitari şi de directori pentru clientela politică. Acestea, dacă nu-şi justifică existenţa, nu au de ce să rămână.

Realizator: Cum aţi ajuns la această cifră de 20 la sută? De ce nu 30 la sută, de ce nu 15 la sută?

Preşedintele Traian Băsescu: Este o aproximare. M-am uitat cu cât a crescut personalul în timpul guvernării Tăriceanu. Simplu. Şi mi s-a părut că a crescut excesiv, cam cu acest procent.

Realizator: Domnule Preşedinte, credeţi că există voinţă politică pentru a aplica aceste măsuri?

Preşedintele Traian Băsescu: Dacă nu există voinţă politică, îi vom plăti din împrumuturi şi cei care astăzi pleacă în şomaj din economie va trebui ca din taxele lor să plătim împrumuturile înapoi şi pentru aceştia. Avem împrumuturi pe care le luăm, pentru că trebuie luate, dar trebuie să ne diminuăm volumul de bani pe care îl împrumutăm pentru a ţine un aparat excesiv. Şi asta face orice gospodar. Uitaţi-vă la societăţile comerciale, şi-au făcut ajustări fără să le întrebe nimeni de la Guvern de ce îşi fac. Este un proces normal în situaţii de criză şi vreau să mă înţelegeţi. Nu sunt deloc cinic, dar este interesul ca societatea să facă faţă acestei crize cu costuri cât mai mici.

Realizator: Este un proces normal într-o situaţie de criză să dai oameni afară?

Preşedintele Traian Băsescu: Bun, atunci să angajăm, pentru că tot rămân... deci, reversul la întrebarea dumneavoastră este aşa: din societăţile comerciale au fost disponibilizaţi oameni. De ce să nu-i angajăm la stat, ca să rezolvăm problema, că nu este normal să fie daţi afară? Criza înseamnă costuri - costuri şi pentru oameni, şi pentru stat, şi pentru oricine, costuri şi pentru dezvoltare, costuri şi pentru evoluţia viitoare a României. Cu cât trecem criza cu mai puţine costuri, cu atât vom fi capabili să reacţionăm pozitiv la momentul la care ne reluăm creşterea economică. Şi vă mai dau un argument: dacă în prima negociere cu Fondul Monetar Internaţional a fost evaluată o creştere economică negativă de minus patru, vă pot spune că astăzi evaluările merg la minus opt, deci mult mai puternic afectaţi decât cum a evaluat chiar şi Fondul Monetar Internaţional.

Realizator: Este o evaluare pe care şi-o asumă şi România?

Preşedintele Traian Băsescu: Catergoric da, pentru că cifrele ne arată că acea evaluare iniţială, cu minus patru în produsul intern brut, a fost infirmată de s-a întâmplat în trimestrul al doilea.

Realizator: Dar din ce cauză? Ce se întâmplă atât de repede şi de spectaculos încât îţi bulversează o previziune care oricum era foarte proastă?

Preşedintele Traian Băsescu: Da. O să pară ciudat ce vă spun, dar sunt şi motive pozitive care duc la acest fenomen. Partea rea este că avem o diminuare masivă a exporturilor - exporturi pe care le aveam în Germania, în Franţa, în Marea Britanie, în Spania, toate, ţări puternic afectate de criza economică - şi atunci s-a produs reducerea de comenzi către industria românească din aceste ţări, iar efectul a fost diminuarea producţiei în România şi creşterea şomajului. Pe de altă parte, scăderea produsului intern brut este generată şi de reducerea dramatică a importurilor. Aici suntem în partea pozitivă, dacă vreţi, pentru că uitaţi-vă ce s-a întâmplat pe primele cinci luni. Dacă pe primele cinci luni ale anului 2008 aveam un deficit de cont curent, deci diferenţa dintre import şi export, deficit de cont curent de 7,6 miliarde de euro, anul acesta avem un deficit de cont curent de 1,7 miliarde de euro pe primele cinci luni ale anului, ceea ce înseamnă că am ajuns la un deficit sustenabil deja prin investiţii străine directe. Sper ca acest trend să se menţină şi evaluările sunt că am încheia anul cu un deficit de cont curent între 5 la sută şi 6 la sută, o ajustare extraordinară faţă de 13,5 la sută din produsul intern brut, cât am avut anul trecut. Şi acum venim la o teorie simplă şi eu îi rog pe economişti să mă scuze că fac aprecieri economice, ştiu că îi înfurie, cred că despre economie trebuie să vorbească doar economiştii, dar în baza experienţei pe care o am, trecând prin multe guverne, cred că...

Realizator: Şi având şi consilieri economici.

Preşedintele Traian Băsescu: Cred că mă pot pronunţa, având şi consilieri economici buni. Spre exemplu, aici ajungem să infirmăm acea gogoaşă care era vândută de guvernul trecut: dăm bani ca să stimulăm consumul. Iată ce înseamnă creştere economică bazată pe consum. Când se reduce consumul, se prăbuşeşte creşterea economică. Aici trebuie să învăţăm lecţia şi sper ca acest guvern să ţină cont, el a şi luat măsuri în consecinţă, să ţină cont de realitatea faptului că o creştere economică temeinică se bazează în primul rând pe investiţii. Investiţiile dacă ar fi fost preponderente în raport cu creşterea economică generată de consum, România ar fi suportat un şoc mai mic.

Realizator: Există contracţii economice şi în alte ţări, şi mai mari. Spania, de exemplu, în ţările baltice. Uitaţi-vă ce se întâmplă în Germania.

Preşedintele Traian Băsescu: Mult mai mari. În Spania, Germania, care a fost cap la cap cu noi. Aşa este.

Realizator: Deci producţia industrială acolo este cu 30% mai mică decât era acum şase luni.

Preşedintele Traian Băsescu: Aşa este, aşa este. Deci suntem în această realitate şi eu aici aş vrea, poate nu într-o luptă cu mass-media, care pur şi simplu priveşte strict la ce este în România, dar ce se întâmplă în România trebuie privit în contextul global, măcar în context european. Sunt multe ţări care au căderi economice mult mai mari decât noi şi efecte sociale mult mai puternice decât cele din România. Deci din acest punct de vedere m-aş îndrepta către o oarecare concluzie. Nu mai avem un deficit de cont curent pe primele cinci luni de 7,6 miliarde.

Realizator: Şi care este, cum se traduce acest an?

Preşedintele Traian Băsescu: Se traduce printr-o datorie mai mică. Pentru că aceşti bani trebuiau acoperiţi.

Realizator: Deci vom avea mai puţin de plătit.

Preşedintele Traian Băsescu: Mai puţin de plătit în contul deficitului de cont curent. Într-un fel, eu exprim simplist, dar îmi dau seama că dacă aş trece la o explicaţie cum se manifestă deficitul de cont curent, am descurajat.

Realizator: Să înţelegem cum îi afectează pe cei care se uită, în primul rând.

Preşedintele Traian Băsescu: Dar avem 5 miliarde de euro mai puţin de plătit, într-un fel sau altul. Deci ne apropiem să ne echilibrăm ceea ce exportăm cu ceea ce importăm.

Realizator: Vorbim despre subiectul pe care îl începuserăm şi anume reducerea aparatului de stat. O administraţie mai subţire înseamnă şi o administraţie mai eficientă?

Preşedintele Traian Băsescu: Poate fi. Poate fi, pentru că acum sunt un om care a lucrat în aparatul de stat şi orice funcţionar încearcă să-şi justifice existenţa şi atunci se inventează avize, se inventează. Poate dă Dumnezeu, cu cât mai puţină birocraţie, poate constatăm că nu avem cu cine o face şi modificăm legile, să reducem numărul de avize, numărul de inspectori, numărul de băgători de seamă care numai frânează evoluţiile societăţilor comerciale.

Realizator: V-aş întreba, continuând această idee, ce impact credeţi că va avea această măsură asupra moralului românilor, pentru că sondajele arată că teama românilor pentru 2009 este tocmai pierderea locului de muncă.

Preşedintele Traian Băsescu: Aici nu ne putem pune problema de ce impact va avea sau ce impact nu va avea. În primul rând, cred că românii în general nu sunt suporterii unei birocraţii excesive pe care să o plătească. Deci se face un lucru bun, dacă se va face această reducere. Repet, dacă nu cumva în coaliţie se va ajunge la altă concluzie - să se tergiverseze lucrurile, pentru că ar fi alegeri prezidenţiale. Eu susţin restructurările tăioase. Pentru că nu ne mai putem permite altfel de abordări. Tergiversarea lucrează împotriva a 22 de milioane de români. Măsurile trebuie luate.

Realizator: Spuneţi "imediat" - spuneaţi în interviul pe care îl citaţi mai devreme...

Preşedintele Traian Băsescu: Da.

Realizator: "Imediat" însemnând când? Ar trebui început de luna aceasta, de exemplu?

Preşedintele Traian Băsescu: Eu sper ca până la sfârşitul lunii să se ia aceste măsuri, pentru că repet, cei care clamează cinismul nu sunt corecţi. Oamenii care vor fi daţi afară merg acasă şi primesc ajutor de şomaj.

Realizator: Da, doar că ajutorul de şomaj e mai mic decât leafa pe care o primeau.

Preşedintele Traian Băsescu: Sunt de acord, dar asta e realitatea economică a României acum, ne place sau nu ne place. Nu putem face din instituţiile statului instituţii de asistenţă socială. Avem un sistem de protecţie socială care poate intra în funcţiune.

Realizator: O delegaţie a Fondului Monetar Internaţional se află în România pentru discuţii care vor duce probabil la eliberarea celei de-a doua tranşe de împrumut din acordul stand-by. Întrebarea este tocmai dacă credeţi că vor veni aceşti bani, că această a doua tranşă va fi eliberată.

Preşedintele Traian Băsescu: Aceşti bani vor veni şi, din păcate, datorită măririi deficitului bugetar, ca urmare a scăderii cu 8 la sută a PIB, va trebui să vedem în ce măsură putem obţine de la Fondul Monetar Internaţional dreptul de a îndrepta a doua tranşă către bugetul de stat, şi nu către Banca Naţională. Să vedem. Mâine, eu voi avea o întâlnire cu Fondul Monetar Internaţional şi vom încerca această variantă.

Realizator: Către bugetul de stat, asta înseamnă bani către salarii?

Preşedintele Traian Băsescu: Nu numai. Sunt şi salarii, pensii, sunt investiţii...

Realizator: Pentru finanţarea deficitului bugetar?

Preşedintele Traian Băsescu: Păi, aici. Deficitul bugetar este creat de costurile cu aparatul bugetar, despre care tocmai discutasem că trebuie redus, şi de investiţii. Trebuie să le facem - de sănătate, de armată. Sunt zone de care nu poţi să te atingi. N-ai cum să spui avem suficienţi medici, dăm afară, n-ai cum să spui "avem suficientă ordine publică, dăm poliţiştii afară", că n-avem, cum n-avem nici suficientă asistenţă medicală. N-ai cum să spui "avem suficientă armată", când avem 15.000 de militari mai puţin, militari care garantează securitatea naţională. Deci, sunt zone pe care nu le poţi atinge şi care, oricum, sunt subdotate din punct de vedere personal. Şi atunci, unde avem excedentul? Ştim foarte bine toţi. Şi acolo operăm.

Realizator: Vorbeaţi despre deficitul bugetar. Care sunt estimările acum privind deficitul, mărimea deficitului bugetar?

Preşedintele Traian Băsescu: Deci, evaluând şi trimestrul al doilea, cred că ne îndreptăm către un deficit bugetar de 8-8,5 la sută pentru acest an, faţă de 4,6 la sută, cât a fost prognozat în acordul iniţial cu Fondul Monetar Internaţional. Problema pe care o va pune ca partener Fondul Monetar Internaţional va fi în mod categoric: bine, bine, domnilor, scădere economică ce nu vă este imputabilă. Atenţie! Deci, scăderea economică a României nu este imputabilă României, ci conjuncturii internaţionale. De asta şi sper că vom obţine ca tranşa a doua să vină la bugetul de stat. Însă, în mod cert, vor spune: se prefigurează 8,5, ia vedeţi voi ce puteţi face voi pentru voi să vă reduceţi cheltuieile, să nu aveţi minus 8,5, să aveţi 7 sau 7,2. Deci, trebuie să ne asumăm şi noi, pentru că este parteneriatul cu instituţiile internaţionale. Nu poţi să trimiţi numai la ei finanţarea deficitelor tale.

Realizator: Şi care e soluţia?

Preşedintele Traian Băsescu: Pe de altă parte, în mod categoric, a face şi tu un efort acum înseamnă să ai de plătit mai puţin după ce trece criza. Aici suntem. Nu putem împinge totul pentru după ce trece criza şi atunci, în loc să beneficiem de creşterea economică, de reluarea creşterii economice, noi să plătim datoriile pe care ni le-am accentuat în perioada de criză.

Realizator: Şi care ar fi soluţiile pe care ar trebui să le facem, cum spuneţi dumneavoastră? În afară de acele...

Preşedintele Traian Băsescu: Reduceri de personal, am discutat, reduceri de cheltuieli materiale în ministere. Sunt soluţii, dar nu reduceri de investiţii.

Realizator: Legea salarizării unice face parte din acest pachet?

Preşedintele Traian Băsescu: Aici, ea nu va influenţa anul acesta. Intrăm în zona de reforme structurale, pe care România oricum trebuie să le facă şi în mod categoric va trebui ca în câteva luni să avem noua lege a salarizării, noua lege a pensiilor, în aşa fel încât de la 1 ianuarie să intrăm cu noua legislaţie care să nu mai permită, spre exemplu, pensiile speciale. N-aş vrea să dau exemplu legat de vreun sector. Dar, spre exemplu, există un sector bugetar care a reuşit prin lobby să-şi introducă în lege cam aşa: că se iese la pensie cu 85 la sută din venitul din ultima lună. Şi atunci ce se întâmplă în acest sector bugetar? Şefii structurii respective - pentru că discutăm de o structură care e răspândită în fiecare judeţ şi la nivel central - şefii structurii respective, în afară de salarii, dau domnului sau doamnei şi primă şi al cincisprezecelea salariu şi nu ştiu ce şi te trezeşti că iese la pensie cu 8.000, cu 9.000, cu 12.000, cu 15.000 de lei. Deci, discutăm de sume fabuloase.

Realizator: Cât grevează aceste pensii speciale?

Preşedintele Traian Băsescu: Foarte mult.

Realizator: N-aveţi o cifră?

Preşedintele Traian Băsescu: Sunt peste 200.000 de oameni care iau pensii speciale, în condiţiile în care, practic, nu contribuie la Fondul de Pensii sau contribuie disproporţionat de puţin, în raport cu pensia pe care o primesc. Or, acesta este un sistem de inechitate profundă, care trebuie tranşat, cum, de asemenea, la agenţii, agenţii ale statului, trebuie rezolvată problema salarizării. Nu poţi să spui: "Sunt agenţia statului, dar pentru că noi avem un monopol şi am pus taxe, le dăm salarii cât vrem noi".

Realizator: Cât de încrezător sunteţi că aceste două legi structurale, cum le spuneaţi...

Preşedintele Traian Băsescu: Da, de reformă structurală.

Realizator: Vor fi adoptate până la sfârşitul anului?

Preşedintele Traian Băsescu: Trebuie să fie adoptate şi eu sper că negocierile din coaliţie nu vor mai fi o frână, pentru că, hai să fim extrem de corecţi, dacă discutăm de legea salarizării, de legea pensiilor, de descentralizare, de legile educaţiei, care fac parte tot din reformele structurale, de comasări şi desfiinţări de agenţii, păi, uitaţi-vă în programul cu care acest Guvern a primit votul de investitură. Toate sunt trecute acolo. Numai că, după ce s-au văzut în scaune, au uitat că s-au angajat în faţa naţiunii şi principalul obiectiv a fost "cum facem să-i păcălim până la alegerile prezidenţiale", adică "să-i păcălim pe electori".

Realizator: Când vorbiţi despre "au uitat", cine a uitat?

Preşedintele Traian Băsescu: Cei care negociază acolo, la coaliţie.

Realizator: Sunt două partide: PD-L şi PSD.

Preşedintele Traian Băsescu: Două partide, amândouă. Ei au ajuns, în loc să discute problemele de fond - cum reducem cheltuielile de stat, ei discută despre comisia pentru Elena Udrea. Ridicol! Acolo, e o comisie făcută la Parlament. Îţi pierzi vremea când tu ai de discutat ce e de făcut pentru ţară, pentru o situaţie de criză, tu discuţi cum facem cu Elena Udrea şi cum facem să amânăm reformele? Deci, eu cred că este şi un dram de inconştienţă. Totul se priveşte prin prisma bătăliei politice, chiar la nivelul coaliţiei, şi prin prisma alegerilor prezidenţiale. Păi, pe ce vor să aleagă un Preşedinte, pe o ţară pe care au îngropat-o? Acum plătim nechibzuinţa pentru alegerile din noiembrie, anul trecut, o plătim cu vârf şi îndesat. România ar fi fost afectată de criză, dar ar fi trecut mult mai uşor dacă aveam resursele pe care ar fi trebuit să le avem. Numai dacă vă dau exemplul Fondului Naţional de Dezvoltare: 3,2 miliarde. Şi atunci, partidul aflat la guvernământ, cu un mare partid din opoziţie, au stabilit "hai să-l facem praf, că vin alegerile legislative". Ei, nu se mai poate face praf decât România, acum, dacă obiectivul lor este să privim la alegerile prezidenţiale. Eu cred că nu avem nevoie să alegem un Preşedinte pe o ţară muribundă. Noul Preşedinte trebuie să fie ales pe o ţară cu perspectivă şi trebuie să avem curaj să spunem realităţile, pentru că nu suntem în situaţii care nu pot fi diminuate ca impact, încă putem lua măsurile necesare să evităm derapajul. Important este să le luăm la vreme.

Realizator: Vi se pare că acum ne îndreptăm către un derapaj?

Preşedintele Traian Băsescu: Dacă nu se iau măsurile care trebuie, da. Ne vom îndrepta către un derapaj dacă nu se trece la reducerea chletuielilor bugetare, dacă nu se trece la reducerea cheltuielilor materiale, să se dirijeze fonduri pentru investiţii. Nu pentru că astea...Mai e o poveste: dacă facem drumuri, angajăm multă forţă de muncă. Să uităm povestea asta, că nu se mai fac drumurile cu târnăcopul şi cu lopata.

Realizator: La câte drumuri sunt de făcut în România, tot vor fi oameni angajaţi.

Preşedintele Traian Băsescu: Sigur că da, vor fi oameni, mult mai puţini, acum se lucrează cu maşinile, aţi văzut şi dumneavoastră. Deci, investiţiile în infrastructură nu sunt neapărat izbăvitoare din punct de vedere al creării de locuri de muncă, dar fac să se mişte tronsoane din economie. Ai nevoie de ciment, ai nevoie de bitum, ai nevoie de fier-beton... Sunt zone care sunt antrenate de astfel de dezvoltări. Nu neapărat rezolvă problema ocupării forţei de muncă, datorită nivelului tehnologic la care s-a ajuns. Dar aceste lucruri trebuie făcute acum. Fiecare lună de întârziere înseamnă un cost mai mare pentru toţi românii.

Realizator: Vorbeaţi tocmai despre inapetenţa, să-i spunem, a coaliţiei pentru...

Preşedintele Traian Băsescu: Reformă.

Realizator: Da, problemele mare, reformă... Ce faceţi dumneavoastră, vorbiţi cu ei, îi sunaţi în fiecare zi şi le spuneţi: astea sunt problemele...

Preşedintele Traian Băsescu: Nu. Deci, cine îşi imaginează că eu stau toată ziua pe capul Premierului sau pe capul miniştrilor se înşeală. Nu e asta treaba mea. Eu pot să spun o dată, de două ori în discuţiile cu ei, pot să am discuţii, să mă consult cu ei, după care îmi exprim punctul de vedere public. Aşa cum o fac acum, cum am făcut-o şi în alte ocazii, sunt nemulţumit de faptul că nu se aplică măsuri proactive în raport cu criza. Crizei îi răspunzi cu nişte măsuri de economisire, nu îi răspunzi cu nişte măsuri în care, spre exemplu, cu toate declaraţiile că "am redus sporuri", că "am redus salarii", că "am redus personal" - este o poveste, s-a cheltuit mai mult cu 1,5 miliarde pentru personal. De ce? Pentru că nu poţi să iei drepturile date prin lege salariatului.

Realizator: Dă în judecată...

Preşedintele Traian Băsescu: Dă în judecată, câştigă. Deci, degeaba spui "îi iau sporuri". Sigur, în acelaşi timp, au fost legi, reglementări care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2009 şi au trebuit aplicate. Deci, salariatului nu poţi să îi spui, dacă are în lege nişte sporuri, că i le iei şi ne-am înţeles noi să nu le dăm trei luni. Pentru că oricare dintre aceşti salariaţi te dă în judecată, va câştiga şi îi dai banii din urmă.

Realizator: Dar dumneavoastră ce puteţi face mai mult decât ce faceţi, adică, de a veni şi de a da mesaje publice? Din ce înţeleg în seara asta, sunteţi nemulţumit de felul în care funcţionează coaliţia.

Preşedintele Traian Băsescu: Sunt nemulţumit pe de o parte. Pe de altă parte, hai să... Deci, sunt lucruri care trebuiau făcute şi nu s-au făcut încă datorită blocajelor în coaliţie, datorită faptului că în coaliţie li se pare mai important să nu ia niciun fel de măsură, în vederea apropiatei campanii electorale, decât să facă ceva pentru ţară. Sunt oameni care blochează efortul sau voinţa de restructurare.

Realizator: Dar cine sunt aceşti oameni? Pentru că...

Preşedintele Traian Băsescu: Nu, nu mă trimiteţi... Eu vorbesc de coaliţie.

Realizator: Dar în coaliţie... nu sunt toţi din coaliţie, măcar să spunem că nu sunt toţi.

Preşedintele Traian Băsescu: Nu, eu vorbesc de cele două partide din coaliţie, pentru că sunt egal răspunzătoare. În plus, există oameni politici care fac parte din coaliţie, se întâlnesc lunea, care au responsabilităţi constituţionale, pe care, dacă le negociază excesiv, s-ar putea să constate că au împins ţara pe un drum greşit. Deci, lucrurile trebuie făcute. Iar eu le-am spus acest lucru.

Realizator: Şi reacţia care este?

Preşedintele Traian Băsescu: Pe de altă parte, şi măsurile luate de Guvern, cele care n-au vizat direct populaţia, au fost foarte bune, pentru că vă spuneam de reducerea deficitului de cont curent, lucru foarte important, pentru că altfel, astăzi...

Realizator: Dar asta nu e din cauza crizei, care s-ar fi întâmplat oricum? Adică deficitul s-ar fi redus pentru că e criză şi pentru că se importă mai puţin.

Preşedintele Traian Băsescu: Bun, sunt lucruri combinate aici, nu poţi să spui că reducerea cu cinci miliarde, peste cinci miliarde de euro a deficitului de cont curent pe primele cinci luni este pur şi simplu ceva ce ne-a venit de la Dumnezeu, nu s-a stimulat consumul, nu s-au mai mărit excesiv salariile, nu s-au mai...

Realizator: Nici nu prea era de unde.

Preşedintele Traian Băsescu: Bun. Un guvern inconştient putea s-o facă, de dragul populismului, împrumuta. Deci, un guvern inconştient putea s-o facă.

Realizator: De unde ar fi luat banii?

Preşedintele Traian Băsescu: De la băncile comerciale, care stau cu banii gata să-i dea Guvernului. Nu-i dau la investiţii, dar Guvernului...

Realizator: La ultima întâlnire...

Preşedintele Traian Băsescu: Vă mai dau un exemplu de măsură excepţională. România avea, şi din această cauză România a intrat în dificultate mai mult decât estimam, România avea o datorie pe termen scurt de 22 de miliarde de euro. Această datorie a fost redusă la 18 miliarde de euro în momentul de faţă, în primele patru luni ale anului. În patru luni s-a redus de la 22 de miliarde la 31 decembrie 2008 s-a redus la 18 miliarde. Păi, acesta este un efort al Guvernului, prin Ministerul de Finanţe, care a ştiut să-şi reaşeze datoria pe termen scurt. Patru miliarde nu mai sunt datorie pe tremen scurt, deja s-au mutat pe termen mediu şi lung. Şi procesul va continua. Mai este un lucru foarte bun în tandemul Bancă Naţională - Minister de Finanţe s-a reuşit stabilizarea monedei naţionale, în jurul a 4,2. Păi, Guvernul acesta a luat o inflaţie de 6,8 la sută, acum este sub 5 la sută. Şi să sperăm că se va atinge obiectivul inflaţie de 4,3 - 4,5 la sută pe total an. Sunt lucruri care s-au făcut şi sunt foarte importante. Însă, cele ce nu s-au făcut sunt la fel de importante ca cele care s-au făcut şi le-aş fi dorit făcute.

Realizator: Şi cât de optimist sunteţi în privinţa şanselor de succes?

Preşedintele Traian Băsescu: Eu sunt convins că se vor lua aceste măsuri, dar era bine dacă se luau în martie, dacă se luau în aprilie. Fiecare lună de întârziere înseamnă costuri în plus pentru toţi 22 de milioane de români, nu pentru 9.000 de salariaţi sau pentru 12.000, ci pentru 22 de milioane de români.

Realizator: Dumneavoastră aveţi de gând să mai faceţi şi altceva în afară de aceste ieşiri în cadrul...?

Preşedintele Traian Băsescu: Sigur că da. Bun, dar dincolo de asta, eu nu-mi exprim neapărat punctul de vedere ca să-l audă Guvernul sau coaliţia prin televiziuni. Aceste lucruri le-am spus Primului-ministru, le-am spus politicienilor din coaliţie, nu sunt noutăţi pentru ei. Dar am obligaţia să spun ceea ce cred, este punctul meu de vedere.

Realizator: Şi care a fost reacţia când i-aţi spus asta? Aveţi reacţii...

Preşedintele Traian Băsescu: Sper că au început să apară reacţii. Eu nu am reţineri, nici cu guvernul Tăriceanu n-am avut reţineri să spun ce cred.

Realizator: Înainte de a reveni în România, aş dori să vorbim puţin despre ce se întâmplă în Republica Moldova, domnule Preşedinte. Aţi afirmat săptămâna trecută că i-aţi dat o mână de ajutor lui Vladimir Voronin la alegerile trecute...

Preşedintele Traian Băsescu: După alegeri.

Realizator: După alegerile trecute, într-adevăr, pentru a deveni Preşedinte. În ce a constat acea mână de ajutor?

Preşedintele Traian Băsescu: Nu, pentru a-şi face majoritatea de care avea nevoie şi nu am fost numai eu cel care l-a susţinut pe Voronin, în acel moment toată Europa vedea în Voronin, care avusese un întreg mandat un discurs legat de Uniunea Europeană, că vrea...

Realizator: Presa internaţională titra atunci: "Comuniştii pro-europeni".

Preşedintele Traian Băsescu: Da, deci aceasta era atmosfera, păcăleala pe care domunl Voronin a tras-o tuturor europenilor. Şi el a fost văzut ca o soluţie care va tracta Moldova spre Uniunea Europeană. Iată că mandatul al doilea l-a arătat cu totul altfel, iar evenimentele de după alegeri i-au arătat faţa adevărată: un bolşevic care a pus instituţiile statului împotriva propriului popor. Noi am mai văzut acum 20 de ani un astfel de comunist convins. Dar acum lucrurile cred că sunt bune în Republica Moldova, există o şansă ca forţele democratice să deţină puterea la Chişinău.

Realizator: Mai au nevoie însă... Bine, cu voturile pe care le au pot forma guvernul, nu pot însă avea preşedintele în Parlament, le mai trebuie vreo opt voturi. Credeţi că le vor avea?

Preşedintele Traian Băsescu: Eu am convingerea că cei patru preşedinţi ai partidelor care formează coaliţia democratică vor avea abilitatea să-şi facă majoritatea.

Realizator: Nu mi-aţi răspuns la întrebare, în ce a constat mâna de ajutor de acum câţiva ani?

Preşedintele Traian Băsescu: Am fost consonanţi cu europenii...

Realizator: Nu aţi...

Preşedintele Traian Băsescu: N-aş intra în detalii.

Realizator: Aveţi un favorit de data aceasta? Marian Lupu, de exemplu, vi se pare...

Preşedintele Traian Băsescu: Nu vorbesc de nici un favorit, public.

Realizator: Dar aveţi?

Preşedintele Traian Băsescu: Cred că şi dumneavoastră aveţi unul. Orice român are un favorit, nu?

Realizator: Nu ştiu câţi - dacă toţi românii sunt atât de interesaţi de Republica Moldova aşa cum sunteţi dumneavoastră.

Preşedintele Traian Băsescu: Sunt interesat, pentru că e vecinul nostru de peste Prut.

Realizator: Deci credeţi, aveţi speranţa că situaţia se va normaliza la Chişinău?

Preşedintele Traian Băsescu: Ştiţi ce mi-a dat toată convingerea că acolo există un filon politic consistent? Faptul că nici unul din cele trei partide nu i-au cedat acel vot, de un vot avea nevoie Voronin, ca să fie Preşedinte, să-şi numească Guvernul. De un vot. Şi totuşi, nici unul din cele trei partide nu i-a dat acel vot. Asta înseamnă că oamenii ăştia care au împins ţara în alegeri anticipate, pentru că nu au dat un vot, sunt extrem de determinaţi să realizeze o coaliţie democratică la Chişinău, ceea ce va fi foarte bine şi pentru cetăţenii Republicii Moldova, dar şi pentru noi, şi pentru Europa. Pentru că Europa are în pregătire, iar noi am fost, aş spune, ţara artizană a acestui nou acord cu Republica Moldova, în care să se rezolve problema vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova, schimburile comerciale făcute pe baze preferenţiale şi multe altele. Deci ţinem foarte mult ca acest acord să poată fi negociat şi semnat între Bruxelles şi Chişinău.

Realizator: Se poate spune că drumul Moldovei către Uniunea Europeană trece prin Bucureşti?

Preşedintele Traian Băsescu: Trece prin reformele pe care le vor face la Chişinău, dar în mod categoric, România este cel mai puternic susţinător al Republicii Moldova. Dacă vă uitaţi, de când suntem în Uniunea Europeană, nu există şedinţă a Consiliului European în care noi să nu reuşim să introducem măcar o frază despre Republica Moldova. Este un element de politică externă solid, dar trebuie să avem un partener la Chişinău pe care să îl sprijinim.

Realizator: Apropo de alegeri, vor fi în curând şi în România alegeri prezidenţiale, la care nu ştim dacă dumneavoastră veţi candida sau nu.

Preşedintele Traian Băsescu: Nici eu nu am decis încă, aşa că nu aveţi cum să ştiţi dumneavoastră. Pentru mine prioritatea zero este să prevenim intrarea într-un derapaj economic şi social. Cât timp avem resurse, şi iată că acordul cu Fondul şi cu Uniunea Europeană a fost inspirat făcut, chiar dacă a avut foarte mulţi adversari, avem resurse să stăpânim lucrurile, dar trebuie să fie ceva şi dinspre noi către aceste resurse, nu numai să consumăm resursele şi pe urmă să constatăm că trebuie să le dăm înapoi - de către cei care nu au beneficiat de ele.

Realizator: Dar în ce măsură un anunţ al dumneavoastră, oricare ar fi el, ar accentua acest derapaj? Care este raportul?

Preşedintele Traian Băsescu: Legat de ce?

Realizator: Dintre un eventual derapaj economic şi faptul că dv vă anunţaţi candidatura, spuneţi: "candidez sau nu".

Preşedintele Traian Băsescu: Dar nu asta mă ţine în loc. E o analiză mult mai complicată şi cred ne-ar trebui o oră să luăm realităţile care nu m-au dus încă la o decizie.

Realizator: O secundă, domnule Preşedinte, să spuneţi da sau nu.

Preşedintele Traian Băsescu: Vă imaginaţi că nu voi spune nici nu, nici da, într-o emisiune de televiziune, ci într-un cu totul alt cadru.

Realizator: Există exemple de mari preşedinţi care au făcut declaraţii în ziare de provincie şi au anunţat intenţia de a candida...

Preşedintele Traian Băsescu: Eu nu sunt marii preşedinţi... Sunt doar preşedintele României.

Realizator: Nicolas Sarkozy, de exemplu, a anunţat într-un ziar...

Preşedintele Traian Băsescu: Sunt doar preşedintele României.

Realizator: Spuneaţi în interviul pentru Radio România Actualităţi că aveţi în analiză în mod deosebit posibilitatea de a nu candida. M-a intrigat această formulare, "în mod deosebit".

Preşedintele Traian Băsescu: Da, a fost un enunţ, nu a fost un enunţ incorect. Pentru că din acest punct de vedere lucrurile sunt extrem de interesant să fie analizate. Şi v-aş da doar un reper pe care eu îl am în analiză. Vă aduceţi aminte, a fost un preşedinte al României care a spus că l-au înfrânt forţele subterane...Eu analizez foarte bine, pentru că mie nu mi se întâmplă lucrul acesta, nu pot să spun că forţe subterane au vreo contribuţie în decizia mea, ci ceea ce se întâmplă la suprafaţă. Probabil forţele subterane de care vorbea domnul Emil Constantinescu au devenit acum foarte transparente şi singura problemă pe care mi-o pun este dacă pot împinge lucrurile înainte, în direcţia reformei, pentru că...

Realizator: La ce forţe subterane care au devenit transparente vă referiţi?

Preşedintele Traian Băsescu: Păi uitaţi-vă la moguli, mogulii din presă. Sunt oameni care în acest mandat nu au mai putut să privatizeze ce era de privatizat, pentru că am blocat privatizările. Nici Poşta, nici Transgazul, nici Romgazul, nici... Şi mai aveau nevoie şi de elementele acestea de decor în protofoliul lor de afaceri cu statul. Furia îi face să se alinieze transparent într-o bătălie, care eu nu spun că e neechitabilă, dar e incorect motivată. Adică...

Realizator: Nu e mai bine să fii transparent decât subteran?

Preşedintele Traian Băsescu: Sigur că da, dar aş vrea să spună de ce e această bătălie. Aş vrea ca şi trustul domnul Vântu şi trustul domnului Voiculescu şi… nu că discutăm de "Ziua", care şi-a anunţat ostilitatea declarată...

Realizator: Ziarul "Ziua" a anunţat că...

Preşedintele Traian Băsescu: E tot din grupul domnului Vântu.

Realizator: Dar a anunţat că dumneavoastră aţi cerut să anunţe dacă nu vă vor sprijini şi ei au anunţat că...

Preşedintele Traian Băsescu: Nu, nu e vorba de sprijin, au anunţat că vor fi împotrivă.

Realizator: Că vor fi împotriva dumneavoastră.

Preşedintele Traian Băsescu: Foarte bine. Deci nu mă deranjează, dar să spună corect motivaţia. Asta este motivaţia şi eu sunt convins că este un pas înapoi în abordarea democratică a presei. Oamenii au crezut că şi în mandatul meu mai poate continua ce au făcut în timpul mandatului domnului Iliescu. Adică, ne-a lăsat în pace, instituţiile ne-au lăsat în pace, noi ne-am băgat, ne-am privatizat, ce am vrut ne-am luat din ţara asta şi putem să continuăm. În mandatul meu acest lucru nu a mai fost posibil. Mi-a scăpat afacerea Sterling, trebuie să recunosc, pentru că a fost rezolvată între nişte instituţii care nu aveau nicio legătură cu Preşedinţia. Dar, în general, cei care au supt din România fără ruşine au vrut să mai continue şi în mandatul meu acest lucru. Este o bătălie deschisă.

Realizator: Credeţi că trusturile de presă au ceva cu dumneavoastră numai pentru că le-aţi stricat afacerile?

Preşedintele Traian Băsescu: Nu. Deci, eu nu discut de... Nu a ziariştilor... Atenţie, nu vorbesc de ziariştii cinstiţi, pentru că sunt ziarişti cinstiţi.

Realizator: Eu am folosit expresia pe care aţi folosit-o dumnevoastră: trusturile de presă.

Preşedintele Traian Băsescu: Mă refer la oameni din trusturile de presă, lachei ai mogulilor care îşi fac treaba, şi sunt destul de influenţi, trebuie să recunosc. N-o să vă dau nume, îi vedeţi...

Realizator: Cine sunt aceşti oameni? Dar de ce nu daţi nume?

Preşedintele Traian Băsescu: Îi puteţi lua dumneavoastră singuri, pentru că aş face...

Realizator: Pentru că altfel riscul este ca toţi acei ziarişti cinstiţi despre care aţi vorbit...

Preşedintele Traian Băsescu: Nu, cei care sunt cinstiţi se ştiu...

Realizator: Dar nu-i ştie toată lumea...

Preşedintele Traian Băsescu: Şi atunci când vorbesc de ziarişti cinstiţi, nu vorbesc de acei ziarişti care nu mă critică. Eu sunt un om cu suficientă inteligenţă, cu suficientă...

Realizator: Daţi-ne nume de ziarişti care vă critică şi care sunt cinstiţi, asta puteţi să daţi.

Preşedintele Traian Băsescu: Da, le-aş face un rău, pentru că au intrat într-un mediu toxic acum şi s-ar putea să... Dar apreciez foarte mult ziarişti care mă critică decent, fără să mă jignească, dar îmi spun ce greşesc. Pe cei care inventează, care mint, care îmi creează impresia...care îmi creează imaginea unuia care are grupuri de interese, eu le spun: veniţi şi aratăţi-mi omul care mi-a dat un leu în această ţară. Daţi-mi omul care mi-a dat un leu! Deci, este o poveste pe care se pare că reuşesc să o pună pe tapet. Nu asta mă sperie. Este o luptă cinstită, în momentul de faţă. Problema este - pentru că am avut un semn de întrebare, la un moment dat, cât de solidari ştim să fim, atunci când avem să ne apărăm principiile. Şi aduceţi-vă aminte că, deşi 80 la sută din români spuneau că vor vot uninominal, când am chemat la referendum, n-au venit decât vreo patru milioane şi îţi pui problema cum poţi să mişti lucrurile înainte, într-o astfel de situaţie. Deci, este…

Realizator: Sunteţi dezamăgit de votanţi, de faptul că au venit aşa puţini?

Preşedintele Traian Băsescu: Nu. De votanţi nu trebuie să fii dezamăgit niciodată şi trebuie să încerci să înţelegi de ce n-au venit. Probabil că nu şi-au dorit atât de mult votul uninominal.

Realizator: Este o problemă, cred, la nivelul întregii, acestei zone din...

Preşedintele Traian Băsescu: Probabil că nici lupta anticorupţie nu e atât de dorită pe cât este de declarată în sondaje, dacă solidaritatea este atât de mică…Deci, sunt multe lucruri pe care le iau în consideraţie în eventuala angajare într-o nouă cursă electorală, cum, de asemenea, trebuie să recunosc, am sperat foarte mult în reformarea statului şi a fost unul din obiectivele mandatului meu. Unele lucruri s-au făcut, altele, însă, aceste reforme structurale legate de educaţie, de creşterea autonomiei administraţiei locale - uitaţi-vă, că e în programul de guvernare - nu se întâmplă chiar în condiţiile în care este un premier din partidul meu. Ce şanse ar fi să se întâmple, dacă mai fac un mandat? Şi vă mai spun lucruri. Sunt extraordinar de multe lucruri pe care le analizez. N-aş vrea...

Realizator: Deci în clipa asta sunteţi în plin proces de reflecţie, dacă înţeleg.

Preşedintele Traian Băsescu: Da, într-un proces foarte serios de reflecţie, pentru că merită să te angajezi, dacă poţi să fii garantul că reformele merg înainte şi că ajungem la un stat model. Să vedem.

Realizator: Dacă nu vă angajaţi, asta înseamnă că dezavuaţi şi partidul care vă susţine, că nu sunteţi de acord de el.

Preşedintele Traian Băsescu: Nu dezavuez pe nimeni. Dar, spre exemplu, dezavuez deschis negocierile din coaliţie, dacă să facem sau să nu facem reformă. Aduceţi-vă aminte cât strigau ambele partide despre transferul de autoritate şi activităţi către administraţiile locale. Uite că în coaliţie reuşesc să îngroape subiect după subiect. Ce-i opreşte în coaliţia aceasta să facă descentralizarea, să crească nivelul de autonomie a administraţiilor locale? De ce vrem să avem toate şcolile la Ministerul Educaţiei, de ce vrem să avem toate spitalele la Ministerul Sănătăţii? Am făcut experimentul Bucureşti, totul s-a oprit. De ce vrem să avem toate direcţiile acestea judeţene subordonate ministerelor şi nu administraţiilor judeţene? Deci, sunt foarte multe lucruri asupra cărora trebuie să reflectez: pot merge înainte? Sigur, dacă îmi fac o listă cu satisfacţiile acestui mandat, găsesc cel puţin la fel de multe. Dar iată că sunt lucruri care trebuiau făcute de guverne, am numit două guverne şi nu s-au întâmplat.

Realizator: Mai avem zece secunde, domnule Preşedinte. Când veţi face acest anunţ?

Preşedintele Traian Băsescu: Atunci când voi ajunge eu însumi la o concluzie.

Realizator: Domnule Preşedinte, vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţa în această emisiune. Aici se încheie "Ediţia specială". Vă mulţumesc că aţi urmărit-o. Ne revedem cât de curând, toate cele bune.

Preşedintele Traian Băsescu: Şi eu vă mulţumesc mult.

Departamentul de Comunicare Publică
06 August 2009

(sursa: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=11325&_PRID=lazi)