30 April 2011

Am reevaluat personajul Caţavencu


Cultura românească condamnă cetăţeanul Caţavencu la statutul de personaj negativ. Încep să cred că domnul Caţavencu avocat, director-proprietar al ziarului Răcnetul Carpaţilor, prezident-fundator al Societăţii enciclopedice-cooperative "Aurora economică română" este totuşi singurul personaj normal din piesa "O scrisoare pierdută".

Păi să-l analizăm pe dl. Ştefan Tipătescu, prefectul judeţului. Domnia sa este un funcţionar care dezvoltă abuziv calitatea. Descrierea „...Ruşine pentru oraşul nostru să tremure în faţa unui om!... Ruşine pentru guvernul vitreg, care dă unul din cele mai frumoase judeţe ale României pradă în ghearele unui vampir!..." i se potriveşte. Nu-i vorbă aici de adulter, deşi probabil că aici este concentrat conceptul de imoralitate, ci de faptul că domnia sa, din poziţia de prefect, realizează abuz după abuz.

https://lh3.googleusercontent.com/-6DtOZno_2sg/TYnxo65-ZgI/AAAAAAAAC3s/0owqMdopPOc/s640/catavencu+bule.jpg
(sursa: http://artofpetry.blogspot.com/2011/03/nae-catavencu.html)

Zaharia Trahanche, prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului şcolar, Comiţiului agricol şi al altor comitete şi comiţii, domnii Tache Farfuridi şi Iordache Brânzovenescu, avocaţi, membrii al acestor comitete şi comiţii, reprezintă turma unui partid, oamenii fără glas şi fără constituţie politică... ei reprezintă exponenţii masei de manevră, alături de Ionescu şi Popescu.

Domnul poliţaiu Ghiţă Pristanda este omul prefectului, om cu familie mare, nouă suflete, şi "renumeraţie" mică, după buget, îşi face misia încălcând legile pus să le apere.

Doamna Zoe Trahanache este ambiţioasă, adulterină şi dispusă să calce pe "cadavrele politicii" pentru a-şi vedea ţelurile atinse.

Cetăţeanul turmentat este "alegătorul model" ce votează după bilet.

Despre Agamemnon Dandanache, vechi luptător de la 48, nici nu mai trebuie discutat... domnia sa este cel mai negativ dintre personaje.

Dintre toate aceste personaje, domnul Caţavencu este singurul personaj cu adevărat politic. Este un vector de opinie pentru dăscălime, Ionescu, Popescu, popa Pripici, d. Tăchiţă, şi Petcuş, şi Zapisescu, toată gaşca-n păr, are un discurs închegat care spune ceva (chiar dacă acel ceva este totuşi fără valoare), foloseşte şantajul pentru a ajunge deputat. Ce vreau? ce vreau? Știi bine ce vreau. Vreau ce mi se cuvine după o luptă de atâta vreme; vreau ceea ce merit în oraşul ăsta de gogomani, unde sunt cel d-întâi... între fruntaşii politici... Vreau... mandatul de deputat, iată ce vreau: nimic altceva! nimic! nimic! Domnul Caţavencu este arhetipul politicianului de astăzi, reprezintă normalitatea omului politic... iată de ce spun că am reevaluat personajul Caţavencu.

2 comments:

ADRIAN said...

daca-l ma asociez si cu jocul magistral al lui Cotescu ... curat reevaluat!

Bibliotecaru said...

Aşa este, Octavian Cotescu este magistral în rolul Caţavencu... De altfel e magistral cam în tot ce a jucat. Nu aş putea face mari diferenţe, este unul dintre actorii mei preferaţi.

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.