Moţiunea Boc, partea a doua

---

(continuare Moţiunea Boc, prima parte)
18. „Partidul Democrat Liberal promovează articularea unei culturi politice democratice prin formarea unor instituţii şi spaţii de dialog permanent între responsabilii politici şi cetăţeni. Decomunizarea României nu se poate încheia decât prin schimbarea unui anume mod de a gândi. Avem nevoie de o nouă cultură politică, de cetăţeni informaţi, capabili să înţeleagă diversitatea argumentelor, inclusiv pe cea a altor partide, astfel încât să scoatem lupta electorală şi politica românească din sfera obsesiilor mediatice şi a manipulării.”

Un scop absolut nobil cu care sunt perfect de acord. Este adevărat că nu prea înţeleg termenul de „decomunizare” în sens naţional, pentru că ar însemna dispariţia statului care are tocmai acest lucru şi-l extinde, prin definiţie, conceptul de funcţionare asupra tuturor locuitorilor, care implică noţiunea de comunitate. Dar bănuiesc că domnul Boc se referă totuşi la „proprietatea întregului popor” din socialism aşa că accept cele spuse. Interesant este că nu văd deloc, după doi ani de guvernare scurse sub sceptrul domnului Boc nici un semn că domnia sa ar dori un dialog permanent cu cetăţenii, cu atât mai mult nu văd ca domnia sa să comunice cu cetăţenii mai mult de dimensiunea simplei informaţii obligatorii. Această „nouă cultură politică” pare astăzi un lucru cu mult mai îndepărtat decât în 2008.

19. „Partidul Democrat Liberal consideră că aceia care intră în politică trebuie să accepte că sunt
responsabili pentru toată comunitatea şi pentru binele public, nu doar pentru interesele unui grup sau ale unei elite. A fi om politic este un angajament de a lucra pentru binele public.
Înţelegerea raportului dintre libertate şi responsabilitate şi a raportului dintre oamenii politici şi
electorat este definitorie. Electoratul nu este o masă amorfă, iar politica nu este doar un simplu
raport între conducători şi mase. Partidul Democrat Liberal consideră că actorul cel mai important al jocului politic democratic este cetăţeanul. Electoratul este asociaţia cetăţenilor liberi, care îşi aleg şi îşi cenzurează aleşii în Parlament sau în consiliile locale şi judeţene. Tocmai pentru a face posibilă această dublă valenţă a raportului dintre electorat şi oamenii politici, Partidul Democrat Liberal afirmă că structurile executive generate de organele reprezentative sunt responsabile în faţa acestora.”

Absolut de acord cu cele de mai sus. Numai că nu pot să nu mă întreb, dacă PDL chiar consideră acest lucru drept important, de ce nu se vede. Îmi aduc aminte de aserţiunea conform căruia PDL face bine românilor ÎMPOTRIVA DORINŢEI LOR. Păi cum se „pupă” acest lucru cu cele spuse mai sus?

20. „Partidul Democrat Liberal îşi exprimă opţiunea clară pentru democraţie şi instituţiile sale, dar consideră că aceasta se împlineşte cu adevărat numai pe un fundament moral şi cultural, cu
respectarea autorităţii legii, în libertate şi cu responsabilitate. Partidul Democrat Liberal
avertizează că, în lipsa acestora, societatea poate eşua în ignoranţă, dezordine, haos şi distrugere.
Pentru a garanta libertatea şi pentru a evita pericolul totalitarismului, democraţia trebuie să fie, în egală măsură, întemeiată pe valori puternice şi pe proceduri politice apte să le apere.”

Iarăşi sunt de acord şi, fără să vreau, observ că se explică şi de ce România este în acest moment dominată de ignoranţă, dezordine, haos, distrugere şi reflexul de totalitarism al celor aflaţi la conducere.

21. „Partidul Democrat Liberal consideră că proprietatea privată este motorul dezvoltării economice. Garantarea reală a dreptului de proprietate presupune şi aşezarea acesteia pe o bază morală. Din această perspectivă sunt obligatorii atât restituirea proprietăţilor, cât şi reparaţiile materiale pentru abuzurile săvârşite de regimul comunist.”

Cum rămâne cu faptul că PDL a promovat şi implementat procedeul expropierii ÎNAINTE de epuizarea căilor de atac în justiţie. Cum spunea domnul Boc pe data de 30/12/2008:
Tot astăzi am adoptat prin ordonanţă de urgenţă prin care am facilitat modalităţile prin care pot fi expropriate terenurile care fac obiectul construcţiilor de autostrăzi, a obiectivele de lucrări publice de interes naţional. Prin asta practic am facilitat procedura prin care se expertizează terenul, se consemnează banii în cont, urmând ca buldozerul să poată lucra şi am flexibilizat procedura de soluţionare a contestaţiilor de achiziţie publică în domeniul contractelor care vizează autostrăzile, tocmai pentru a pierde luni şi ani în şir cu proceduri greoaie, procedura contenciosului administrativ a fost cea pentru care am optat, fiind una rapidă, iar instanţa de judecată se pronunţă în termene foarte concrete. Este o procedură care ne permite, repet, ca în materie de infrastructură în anul 2009 să nu ne împiedicăm de proceduri, ci să fim în teren şi să realizăm şi autostrăzi şi drumuri naţionale de care avem nevoie.

Nu-mi prea pare foarte, foarte drăgăstos cu proprietatea acest discurs. Să lucreze buldozerul, că pe urmă mai vedem noi cum stăm cu procesele.

22. „Cadrul dezvoltării economice îl reprezintă economia de piaţă ale cărei mecanisme trebuie să
funcţioneze fără obstrucţionări şi distorsionări introduse fie prin intervenţia politică, fie prin
manifestări monopoliste care duc la lipsirea de drepturile specifice atât a angajaţilor, cât şi a
consumatorilor. Reglarea economiei de piaţă nu trebuie şi nu poate să fie făcută decât în spiritul
libertăţii, responsabilităţii, solidarităţii şi justiţiei.”

Cum anume a aplicat domnul Boc aceste principii atunci când şi-a angajat răspunderea guvernului pe o lege care viza piaţa muncii? Desigur, a fixat politic toate salariile exact aşa cum a dorit domnia sa, în total dezacord cu toate sindicatele. Mai că-mi vine să spun ceva de tipul... În discursurile domnului Boc, „economia de piaţă” se va citi „economia de paiaţă”.

23. Ceea ce urmează este însă esenţial tulburător:
„Partidul Democrat Liberal susţine competiţia onestă şi iniţiativa liberă şi consideră că, dincolo de imperfecţiunile lor, capitalismul şi piaţa liberă sunt cele mai eficiente sisteme economice. Susţinem o economie fără baroni, monopolişti sau oligarhi. Partidul Democrat Liberal afirmă separarea afacerilor de politică şi organizarea foarte atentă a funcţiilor economice ale statului, astfel încât acestea să nu fie folosite în interesul unor grupuri restrânse, cu încălcarea principiului libertăţii economice.”

Sunt atât de tulburat încât, după ce am leşinat, am lovit cu capul tastatura şi mi-a rămas întipărit pe frunte tipărit cuvântul FRAIER... sau, mă rog, REIARF, că este în oglindă. Cum adică, chiar aşa? Păi şi eu ar trebui să cred?

24. Noroc că domnul Boc revine cu explicaţii, de data aceasta, puţin mai reale:
„Partidul Democrat Liberal nu pune interesele economice individuale mai presus de orice. El
recunoaşte că acestea au un rol major, dar încearcă să creeze un cadru cultural şi instituţional în care aceste interese să fie canalizate în direcţii constructive şi productive.”

Deci de aia se cântă cu atâta foc la întrunirile PDL şi se dansează Pinguinul, de fapt se îndulcesc interesele economice individuale ale membrilor PDL cu un pic de cadru cultural.

25. „Partidul Democrat Liberal apără familia şi se opune atât experimentelor sociale, care pun în pericol sau marginalizează familia ca instituţie, cât şi încercărilor de înlocuire a funcţiilor tradiţionale ale familiei de către stat.”

Aşa se explică mulţumirea cu care această ţară „de mămici şi copilaşi” îmbracă... nu, nu e bine spus... îmbrăţişează practic conducerea acestei ţări şi iubiţii ei conducători, domnii Boc şi Băsescu. Aş fi zis prinos de recunoştinţă, dar nu am vrut să exagerez.

26. „Partidul Democrat Liberal recunoaşte caracterul contractual al relaţiei constituţionale dintre cetăţean şi stat.
În cadrul acestei relaţii, cetăţeanul acceptă limitarea unor drepturi în scopul convieţuirii armonioase cu egalii săi şi acceptă plata taxelor în schimbul furnizării de către stat a unor bunuri şi servicii publice.
Prin prisma acestei relaţii, cetăţeanul este îndreptăţit să îi fie respectate şi protejate drepturile şi este îndreptăţit să îi fie furnizate bunuri şi servicii publice de calitate.”

Iarăşi domnul Boc are perfectă dreptate. Aşa este. Din acest motiv ar trebui să condamnăm cu toţii pe cei care ies în stradă pentru a contesta închiderea spitalelor şi făurirea unor condiţii de calitate în oferta de servicii publice.

27. „Partidul Democrat Liberal susţine întărirea, instituţionalizarea, structurarea şi consolidarea societăţii civile şi responsabilizarea acesteia, ca factor de dialog cu instituţiile publice. Societatea civilă din România a atins un anumit grad de maturitate a dezvoltării sale, iar Partidul Democrat Liberal face un pas înainte, considerând societatea civilă drept un partener al proiectelor guvernării, dar şi un susţinător şi un apărător fidel al valorilor democraţiei.”

Din acest motiv Guvernul Boc nu mai consideră, de exemplu, avizul, necesar prin lege, al Consiliului Economic şi Social... ceva atât de important încât să nu mai poţi da o lege fără el. De exemplu, Legea salarizării a mers mai departe şi fără avizul CES.

Consiliul Economic si Social (CES) nu s-a putut intruni marti dimineata in sedinta pentru a da un aviz asupra Legii salarizarii unitare, dupa ce sindicatele anuntasera inca de luni ca nu vor participa la intrunire.
Secretarul de stat in Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a declarat, insa, ca procedura legislativa va putea continua chiar si fara avizul CES. Asta pentru ca a fost indeplinita formalitatea de a se solicita un asemenea aviz care, de altfel, era consultativ. (sursa: http://www.ziare.com/politica/legea-salarizarii/coalitia-s-a-reunit-la-palatul-victoria-se-discuta-legea-salarizarii-1057630)

28. „Încurajaţi de coagularea istorică a forţelor de centru-dreapta, ne angajăm să creăm condiţiile în care echipa noastră să valorifice permanent toate curentele doctrinare şi întreaga expertiză a partidului.”

URAAAAAAA! Cincinalul în patru ani şi jumătate!

29. „Este clar că dorinţa electoratului de reformare a sistemului de partide şi a clasei politice nu mai poate fi ignorată. Este nevoie de un alt fel de politică şi de un alt fel de partid politic, care să răspundă acestei dorinţe. În această privinţă, aşa cum am mai spus deja, PDL trebuie să fie un deschizător de drum, un model şi un catalizator în sistemul de partide românesc.”

Cum să nu fiu de acord cu asta? În partea de început aproape că-mi recunosc cuvintele... La cea de a doua parte am mari îndoieli. Din câte văd eu, poate greşit, PDL face eforturi ca nimic să nu se schimbe „în mijlocul cadrelor de nădejde ale partidului democrat liberal”.
Domnul Boc continuă însă...

„PDL a făcut paşi importanţi în această direcţie. Statutul şi Programul partidului cuprind în mod
explicit principiile şi direcţiile de construcţie instituţională a partidului nostru:
• îmbinarea democraţiei reprezentative cu democraţia participativă, prin implicarea membrilor
de la baza partidului în activitatea politică şi programatică;
• asumarea responsabilităţii politice a fiecărei structuri de conducere faţă de electorat şi faţă
de baza partidului;
• consolidarea comisiilor de specialitate;
• stabilirea unor criterii clare de evaluare a activităţii membrilor partidului;
• transparenţa în activitatea operaţională;
• formalizarea mecanismelor de selecţie internă.”

Păi da, dar nu aici este presiunea schimbării. Democratizarea partidului ar însemna ca masa partidului să spună ce anume execută vârful. Din păcate, în toate partidele din România vârful centrează şi tot vârful dă cu capul, masa partidul este doar, la momentul oportun, un fel de maşină de vot şi lipitoare de afişe. PDL tocmai ce a trecut prin zeci de alegeri teritoriale care au avut numai numiri de la centru, alegeri cu un singur candidat. Ce fel de reformă este asta? În nici un caz una care merge spre democraţie.

Dar domnul Boc îmi dă mai departe dreptate: „Procesul de elaborare şi de validare a doctrinei, a programului politic, a strategiei, a principiilor de construcţie instituţională, a politicilor publice naţionale şi locale trebuie să pornească de la baza partidului. Numai comunicarea dintre cei care conduc şi membrii partidului, dublată de comunicarea dintre partid şi electorat, înlătură vulnerabilităţile organizaţionale. Succesul Partidului Democrat Liberal depinde de instituirea unor canale care să asigure comunicarea internă şi comunicarea cu electoratul.”

Iată însă că fie şi numai această moţiune pe care o discutăm... şi este o dovadă a faptului că doctrina, programul politic, strategia, principiile, porcilicile, pardon, politicile... NU PORNESC DE LA BAZA PARTIDULUI. Vă mai amintiţi cu domnul Baconschi a lansat ceva elemente doctrinare populare cu caviar? Masa partidului nu era invitată acolo măcar, ce să mai vorbim despre a avea un cuvânt de spus în elaborarea lor?

30. Dar domnul Boc are un plan (excelent, după părerea mea... numai să se ţină de el):
„• crearea unor mecanisme interne de dezbatere şi de decizie care să reflecte deschiderea
instituţională a partidului către baza sa de susţinere;
• deplasarea centrului de greutate al acestor mecanisme interne de la nivel central la nivelul
organizaţiilor locale şi judeţene;
• introducerea conceptului de rezoluţie politică, pe temeiul căruia să fie construit un cadru
formal şi eficient de structurare a iniţiativei politice, pornind de la simplul membru de
partid, continuând cu grupurile de membri, cu comisiile de specialitate, cu organizaţiile
locale şi judeţene, până la structurile naţionale ale partidului.

Prin propunerea unui proiect de rezoluţie politică, orice membru, simpatizant sau orice cetăţean al României va putea comunica partidului convingerea şi judecata sa pe marginea unei probleme de interes public sau de interes tactic pentru organizaţia politică. Prin aceasta, partidul este chemat să adopte o poziţie faţă de problema respectivă şi să determine un mod de acţiune pentru rezolvarea acesteia.
Conceptul de rezoluţie politică garantează existenţa canalelor formale de comunicare prin care orice cetăţean, orice membru sau simpatizant democrat-liberal poate face propuneri structurilor de decizie ale partidului la nivel local şi la nivel naţional. Totodată, acest concept asigură corelarea reală a activităţilor politice cu problemele de pe agenda publică la nivel local şi la nivel naţional.”

Dacă domnul Boc reuşeşte aşa ceva în PDL, promit că-l voi aplauda, fără nici o urmă de ironie, de oricâte ori îl voi vedea faţă în faţă.

31. Apare şi o chestiune foarte interesantă, pe care de asemenea o susţin...

„La nivelul fiecărei organizaţii judeţene şi la nivel naţional, comisiile de specialitate, formate din
membri PDL şi din experţi, vor elabora şi vor propune politicile publice sectoriale. Aceste comisii vor avea, după caz, următoarele roluri:
• de a implica membrii fiecărei organizaţii în identificarea şi rezolvarea problemelor
comunităţii locale;
• de a asigura participarea membrilor organizaţiei la evenimentele şi la acţiunile întreprinse la
nivel comunitar, atât în relaţie cu administraţia publică locală, cât şi cu organizaţiile nonprofit;
• de a stimula contribuţia aleşilor locali şi a parlamentarilor partidului la dezbaterea şi
rezolvarea problemelor aflate pe agenda publică locală sau naţională;
• de a stabili obiectivele de politici publice şi de a asigura un plan de lucru pentru structurarea
eforturilor necesare îndeplinirii acestor obiective;
• de a crea evenimentele şi de a asigura logistica necesară implicării membrilor organizaţiei în
procesul de elaborare a rezoluţiilor politice, prin intermediul întâlnirilor cu alegătorii, cu
parlamentarii partidului şi cu alte personalităţi ale partidului sau ale comunităţii în cadrul
forumurilor de politici publice, al dezbaterilor organizate, al spaţiului virtual, al grupurilor
de discuţie şi al altor evenimente de socializare;
• de a structura toate propunerile de politici publice sub forma unor proiecte de rezoluţie
politică – în cazul în care acestea nu sunt deja finalizate în această formă;
• de a centraliza proiectele de rezoluţie politică propuse în interiorul organizaţiei şi de a le supune atenţiei şi aprobării structurilor de decizie la nivel local sau la nivel naţional, după caz.”

32. Iată altă chestiune excelentă pe care m-aş bucra foarte mult să o văd implementată:
„Capacitatea partidului de a asigura o bună guvernare nu se poate întemeia pe structuri oligarhice sau pe reţele clientelare omnipotente, ci numai pe potenţialul intelectual şi creativ al simpatizanţilor democrat-liberali, al specialiştilor din diferite domenii şi al membrilor de la baza partidului. Succesul acţiunii politice a PDL poate fi asigurat numai prin îmbinarea democraţiei reprezentative cu democraţia participativă, prin definirea sa ca formaţiune politică orientată către nevoile şi problemele reale ale comunităţii.”

Nu-i aşa că toţi ne-am dori o asemenea realitate pentru PDL?
(va continua Moţiunea Boc, partea a treia)