Moţiunea Boc, partea a cincea

---

(continuare Moţiunea Boc, partea a patra)

45. „Ultimul Raport al Comisiei Europene cu privire la România marchează progresele importante pe care le-a făcut ţara noastră în ceea ce priveşte justiţia.”

Cel mai recent Raport al Comisiei Europene vorbeşte nu despre progresele justiţiei, ci despre un machiaj al modificărilor legislative însoţit de un tam-tam spectaculos al arestărilor la fel de spectaculoase cu desfăşurări de trupe, mascaţi, elicoptere... Desigur, tam-tam-ul este în prima fază, atunci când „suspecţii” sunt arestaţi preventiv, nu şi la cea de a doua fază, atunci când cei arestaţi nu mai sunt „suspecţi” şi sunt eliberaţi. Dacă dintre cei care sunt arestaţi preventiv cu tam-tam măcar 25% ar ajunge să fie condamnaţi şi să execute pedeapsa pentru că sunt vinovaţi şi nu pentru că "dă bine în ochii Europei", ar fi foarte bine. Din păcate justiţia românească ajunge rar în faza de condamnare.

Domnul Boc continuă...

„În concepţia PDL, această reformă trebuie să se desfăşoare, în mod prioritar, pe următoarele direcţii:
1. lupta eficientă împotriva corupţiei, asigurarea integrităţii profesionale a magistraţilor şi
combaterea actelor de corupţie care afectează actul de justiţie;
2. stabilitatea legislativă şi coerenţa în procesul de legiferare;
3. îmbunătăţirea politicii de resurse umane în magistratură;
4. finanţarea corespunzătoare a justiţiei;
5. creşterea eficienţei sistemului judiciar şi continuarea politicii de evaluare a modului de
implementare a măsurilor deja adoptate, în corelaţie cu adoptarea altor măsuri legislative pentru
reducerea duratei proceselor.”

Iată 5 direcţii absolut lăudabile. Nu ştiu de ce însă ceea ce spune domnul Boc aici şi ceea ce a făcut domnul Boc în calitatea sa de premier este sunt două sensuri diferite.

Eu nu am auzit de sute de cazuri de corupţie în zona magistraţilor. De câte ori a acuzat cineva un magistrat, acuzaţiile au fost foarte timide, mai mult voalate, şi apoi lăsate să se piardă în uitare. Stabilitatea legislativă, atunci când domnul Boc are atâtea angajări de răspunderie pe cele mai importante zone ale Justiţiei, dar şi cele aproape 300 de ordonanţe de urgenţă, schimbările frecvente ale aceloraşi legi... pare o glumă. Punctele 3 şi 4 sunt legate între ele... domnul Boc a încercat să le ia din salariu, până la urmă, prin creşterea contribuţiei pentru pensii, veniturile magistraţilor au scăzut în timp ce pensiile au scăzut şi ele. Punctul 5 este, evident, şi el o glumă.

46. „Siguranţa cetăţeanului este unul dintre pilonii fundamentali pe care se întemeiază un stat de drept.”

Lipsa de securitate a cetăţeanului, creşterea foarte puternică a clanurilor de tip mafiot, a grupurilor de crimă organizată, ale corupţiei cu vârfuri în cele mai înalte niveluri politice, creşterea nivelul de violenţă, mai ales prin folosirea săbiilor şi a armelor de foc... Aş mai adăuga şi climatul de nesiguranţă dat chiar de statul român prin acţiunile „în forţă”, cu mascaţi, chiar şi pentru infractorii mărunţi. Toate acestea fac ca România să traverseze perioada cea mai nesigură de foarte multe decenii.

47. „Dezvoltarea socială şi economică sunt imposibile fără aplicarea strictă şi fermă a legii. România trebuie să facă faţă atât provocărilor interne, legate de nivelul de dezvoltare socio-economică şi de multitudinea transformărilor recente, cât şi ameninţărilor internaţionale, inclusiv provocările legate de situarea geografică pe traseul est-vest al criminalităţii organizate şi al fenomenelor migratorii.”

Lipsa de aplicare a legii, de la creşterea salariilor profesorilor până la succesiunea de ordonanţe de urgenţă cu caracter vădit neconstituţional, începe chiar de la vârf. Sistemul clientelar face ca legea să fie un instrument de şantaj politic. De data aceasta avertismentul Schengen a fost foarte clar legat tocmai despre astfel de ameninţări care pornesc de la neaplicarea strictă, fermă şi, aş adăuga eu, neuniformă a legii.

48. „PDL militează pentru găsirea unui echilibru între tradiţie şi schimbare, între tradiţie şi modernitate. Moţiunea de faţă este despre schimbare – despre schimbările de mentalităţi, instituţii şi politici care pot duce România în modernitatea occidentală.
Acestea toate se construiesc pornind de la tradiţie – de la valorile umaniste şi religioase ale culturii române, ca esenţă a identităţii naţionale.”

În interiorul acestei fraze ghicesc că cine a scris-o nu prea înţelege ce anume este cultura din moment ce comunica, ca scop, aducerea României în modernitatea occidentală.

În dicţionar cultura are următoarea definiţie sumară totalitatea valorilor materiale şi spirituale create de omenire şi a instituţiilor necesare pentru comunicarea acestor valori.. Atunci când vorbim despre o cultură naţională, vorbim despre valorile materiale şi spirituale create de o naţiune. Cultura unei naţiuni are nevoie de o protecţie, nicidecum de un îndemn la schimbare, la pervertire spre modernitatea occidentală. Pe de o parte trebuie ocrotiţi cei care pot aduce noi lucrări originale (creaţia genuină, cum se spune mai nou în lege), pe de altă parte trebuie conservată, cât mai bine, tradiţia culturală a naţiunii Române. Cultura occidentală vine în România şi neinvitată. Ba chiar aş spune că vine într-un mod agresiv care distruge rapid valorile culturale autohtone.

Altfel restul principiilor sunt absolut corecte...
„PDL susţine realizarea politicilor culturale pornind de la următoarele principii de bază:
a. Protejarea şi punerea în valoare, inclusiv introducerea în circuitul economic a identităţii culturale şi a patrimoniului cultural.
b. Plasarea creatorului de bunuri culturale în centrul politicii culturale, susţinerea şi promovarea procesului de creaţie artistică şi de liberă iniţiativă culturală.
c. Promovarea competitivităţii în industriile creative. Industriile creative includ tot ce ţine de creativitate, de la activitatea editurilor, industria audio-video, artele spectacolului şi până la publicitate, design şi arhitectură.
d. Recunoaşterea rolului culturii ca factor de incluziune socială. În condiţiile în care straturi relativ numeroase din societatea românească trăiesc experienţa excluderii sociale de lungă sau scurtă durată, trebuie concepute programe specifice pentru nevoi specifice.
e. Stimularea producţiei, schimbului şi consumului de bunuri şi servicii culturale. Statul este interesat să păstreze şi să îmbogăţească identităţile culturale şi trebuie de aceea, să intervină cu mijloace legale şi financiare pentru a stimula cultura.
f. Nu în ultimul rând, în raport cu dogmele diferitelor confesiuni religioase, statul trebuie să rămână un actor neutru."

49. „Acesta a fost însă doar începutul. Trebuie mers mai departe.
Nu ne oprim din drum până când pragul nu este în totalitate depăşit cu bine.
Am spus că scopul nostru este un stat puternic, o economie puternică, o societate puternică, apte să asigure cel mai bun viitor posibil pentru noi toţi. Avem nevoie de înţelepciune pentru a găsi
modalităţile optime de a ne întări economia, statul şi societatea. Am avut prea mult timp un stat
slab, o economie slab performantă şi o societate destructurată. Am spus că nu se mai poate continua aşa. Viitorul nostru era în pericol. Am adoptat măsuri chirurgicale pentru a înlătura răul din societatea românească. Aceste măsuri nu sunt însă suficiente. Este enorm în comparaţie cu ceea ce s-a făcut până acum. Dar nu este suficient. Trebuie mers mai departe.
Iată provocările imense pe care vi le adresează această moţiune. Ea stă la baza unui mandat pe care PDL trebuie să îl acorde noii conducerii. Un mandat de a duce la bun sfârşit împreună ceea ce am început împreună. Obiectivele noastre sunt clare. Realizarea lor însă nu poate fi făcută decât în echipă. Iată de ce mandatul pe care trebuie să îl acorde partidul nu este un mandat personal. Este un mandat pentru o echipă. Nu echipa Boc, ci echipa PDL. Echipa dreptei româneşti. Echipa României. Echipa care va duce mai departe ceea ce am început.
Partidul Democrat Liberal a crescut prin responsabilitate şi spirit integrator. În PDL conlucrează cu succes principalele curente de gândire ale dreptei – liberalism, creştin-democraţie şi conservatorism de tip occidental. Împreună, am devenit principala forţă reformatoare a României.”

Am citat acest spaţiu editorial de final pentru că defineşte destul de exact această moţiune. Eu am tras următoarele concluzii.

1. Moţiunea are un aspect de conspect şi nu de strategie.
2. Moţiunea nu prezintă cu adevărat direcţii, programe şi soluţii... Moţiunea al cărui lider este domnul Boc este o serie de noţiuni generale care se îngrămădesc pentru a rezulta un fel de tot unitar, atent poleit şi cu vedere mai ales spre câteva bune intenţii menite să mângâie oamenii de bun-simţ.
3. Există un puternic dezechilibru între ceea ce face Guvernul Boc şi ceea ce se prezintă în această moţiune.
4. Moţiunea este statutară pentru că, în mare parte, urmăreşte elemente doctrinare creştin-democrate, conservatoare şi liberale, dar, şi mai important, reprezintă o alternativă programatică la linia partidului (art. 67 din statut). Iată cum domnul Boc reuşeşte practic să-şi dea singur la fluierul piciorului.

Dacă domnul Boc chiar ar avea aceste lucruri în minte, prezenta moţiune poate reprezenta o soluţie pentru că în cea mai mare parte a sa poate reprezenta punctul de plecare spre transformări benefice pentru PDL şi România. Personal mă îndoiesc de faptul că domnul Boc a scris şi gândit efectiv altceva decât finalul acestei moţiuni şi zona în care îşi laudă propriile „victorii” (tot din final, pe care nu am mai citat-o). Cele mai multe concepte sunt absolut opuse măsurilor pe care domnul Boc le-a luat, dar mai ales opuse principiilor de politică economică şi sociale ale legilor impuse de domnul Boc, fie prin angajarea răspunderii guvernului, un mecanism folosit de premier ca pe o metodă de legiferare rapidă, fie prin ordonanţă de urgenţă a guvernului, un mecanism folosit de asemenea de către premier ca pe o metodă de legiferare rapidă.