13 June 2012

Cine l-a numit educatorul românilor pe Traian Băsescu?


Avem o problemă.

Orice instituţie a României funcţionează în urma unei legi. Cu alte cuvinte cel ce face legea hotărăşte ceea ce face fiecare angajat al statului.

Ce ne spune domnul Băsescu. Domnia sa ne spune că nu înţelegem tratatele europene, că nu ştim să citim Constituţia. Eu nu spun că nu este adevărat, eu spun că în mod evident nu domnul Băsescu stabileşte cum trebuiesc interpretate legile, cine trebuie să se ducă la Consiliul European şi nici ce trebuie să facă sau nu trebuie să facă domnul Ponta. Nici domnul Ponta nu poate să stabilească domnia sa ceva anume în acest sens. Dacă domnul Băsescu, domnul Ponta sau orice alt reprezentant al unei instituţii nu ştie ce trebuie să facă, trebuie să întrebe pe cei ce pot da un răspuns. Cine poate da un răspuns în problema "cine merge la consiliul european?" dacă nu specialiştii ministerului de externe, pentru că asta este treaba lor ca instituţie, respectiv Parlamentul, ca instituţie ce face şi interpretează oficial legea. În consecinţă... nu contează deloc ce crede preşedintele Traian Băsescu, nu contează deloc ce crede premierul Victor Ponta, contează ce spun specialiştii ministerului de externe şi, peste aceşti specialişti, ce spune Parlamentul. Oricât ar fi de mare prostia spusă de Parlament, acest Parlament este în drept să o spună.

Constituţia spune foarte clar:

A. "Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum."

B. "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii."

Ce se înţelege de aici? Că numai poporul, prin referendum, poate avea un cuvânt mai puternic decât instituţia Parlamentului. Dacă Parlamentul a decis POLITIC ceva printr-o declaraţie, preşedintele nu are voie să nu se supună. Interesant însă că preşedintele, probabil după ce a primit "clarificări" de la consilieri, explică poporului român, Parlamentului, premierului şi oricui îl ascultă... cum trebuie să interpretăm legile, Constituţia, tratatele, cartele de metrou şi bonul de cază de la hipermarketul de unde cumpără legume româneşti. Eu întreb totuşi, cine i-a spus preşedintelui că interpretările domniei sale au o relevanţă în funcţionarea instituţiilor statului. Ce sens are următoarea conferinţă de presă (am lăsat greşelile originale ale Administrației Prezidenţiale)?
Comunicat de presă
(13 iunie 2012)

Ref.: Conferința de presă a președintelui României, domnul Traian Băsescu

Președintele României, domnul Traian Băsescu, a susținut miercuri, 13 iunie a.c., o conferință de presă la Palatul Cotroceni. Vă prezentăm textul conferinței:

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Începem cu partea foarte serioasă. Chiar, de curiozitate, este cineva care a citit Tratatul şi Tratatul de funcţionare? A avut timp cineva? Da. Va trebui să reiau foarte pe scurt câteva afirmaţii de ieri şi să mergem la un alt palier al cooperării parlamentare. Deci, instituţiile Uniunii Europene sunt următoarele: Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul, Comisia Europeană, Curtea de Justiţie a Uniunii, Banca Centrală Europeană şi Curtea de Conturi. Acestea sunt instituţiile Uniunii Europene. În ceea ce ne priveşte avem şi noi instituţii şi fiecare trebuie să se integreze în funcţionarea sistemelor Uniunii Europene. Ce trebuie să înţelegem? Uniunea Europeană nu este o uniune de guverne, este o uniune de state. Guvernele sunt o bucăţică dintr-un stat, dacă luăm numai şi puterile statului din România - puterea executivă, puterea legislativă, puterea judecătorească - şi există o singură persoană care reprezintă statul şi aceasta este Preşedintele. Cu asta încep atribuţiunile lui de la Articolul 80 din Constituţie: Preşedintele României reprezintă statul român. În alte constituţii poate scrie altfel, la noi aşa scrie. Am stabilit ieri că instituţia parlamentului este prima instituţie a Uniunii Europene, Parlamentul European, şi la Articolul 14 se spune: „Parlamentul European exercită, împreună cu Consiliul - deci nu cu Consiliul European, cu Consiliul, cu acea structură în care sunt reprezentate guvernele - deci Parlamentul European exercită, împreună cu Consiliul, funcţiile legislativă şi bugetară - deci acolo unde se discută despre bani, despre legi este guvernul - în codecizie cu Parlamentul European”. „Consiliul European oferă Uniunii impulsuri necesare dezvoltării acesteia şi defineşte orientările şi priorităţile politice generale. Acesta nu exercită funcţie legislativă”. Deci este o instituţie care oferă doar impulsuri şi se manifestă prin concluziile Consiliului European. "Consiliul European este compus din şefii de stat sau de guvern ai statelor membre, precum şi din preşedintele său şi preşedintele Comisiei”. Pentru informarea dumneavoastră, preşedintele Comisiei nu are drept de vot în Consiliul European. De asemenea, tot fără drept de vot din Consiliul European face parte şi înaltul reprezentant al Uniunii. Aici cred că trebuie să înţelegem foarte bine de ce acest Consiliu nu este, nu are putere legislativă cum are Consiliul Uniunii.

Consiliul European nu are putere legislativă, pentru că el are ca şi principal obiectiv, principală sarcină să dea Uniunii impulsuri de dezvoltare sau impulsuri legate de ieşirea din criză. Niciodată nu o să fie Consiliul European care stabileşte ce sume se alocă unui stat în dificultate. Asta o face Consiliul, nu Consiliul European, acolo unde sunt guvernele sau Consiliul European poate stabili în baza informaţiilor de la Consiliu că sunt necesare 500 de miliarde de euro. Foarte bine, Consiliul ia notă, Consiliul European ia notă, după care Consiliul Uniunii Europene, cel în care sunt reprezentate guvernele, stabileşte contribuţia fiecărui stat. Sigur e o temă aridă şi de aceea nu place pentru că este tehnică, dar viaţa noastră este foarte puternic legată de acest tratat. Şi acum venim la Consiliu, deci am trecut de Consiliul European, venim la Consiliu şi vă repet definiţia: „Consiliul exercită împreună cu Parlamentul European funcţiile legislativă şi bugetară", deci în oglindă textul de la Parlament. „Acesta exercită funcţii de definire a politicilor şi de coordonare, în conformitate cu condiţiile prevăzute în tratate. Consiliul este compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru împuternicit să angajeze guvernul statului membru pe care-l reprezintă şi să exercite dreptul de vot”. Deci aici se iau decizii, aici se face legislaţie care pe urmă trebuie corelată cu Parlamentul European pentru că este codecizie şi numai guvernele au acest atribut.

Aici aş face o remarcă, fără să vreau să fiu agresiv, dar aş da o replică domnului prim-ministru, doctor Victor Ponta, care ieri făcea următoarea declaraţie: „E foarte clar că începând cu 7 mai nu se mai poate ca o singură instituţie şi anume Preşedintele României să îndeplinească şi funcţiile Guvernului şi cele ale Parlamentului, ci începem încet-încet să revenim fiecare la atribuţii”. Deci afirmaţia domnului prim-minsitru ar fi legată de faptul că o singură instituţie, Preşedinţia, s-a ocupat de problematica Uniunii Europene. Sigur, nu-mi place să folosesc cuvinte de genul minciună, dezinformare publică, pentru că nu-i frumos, dar pot să vă spun că de la instalarea guvernului Ponta am avut exact acelaşi comportament în relaţia cu instituţiile statului român pe care le-am avut şi în timpul celorlalte guverne, fie că s-au numit Tăriceanu, fie că a fost Emil Boc, Ungureanu. Deci Domnia Sa afirmă că doar Preşedintele s-a ocupat de problematica Uniunii Europene. Vreau să vedeţi memorandumul aprobat de mine înainte de plecare la Consiliul informal din 23 mai a.c. şi vedeţi aici semnătura domnului ministru Andrei Marga, a domnului ministru Leonard Orban, ca iniţiatori ai memorandumului, acordul primului-ministru Victor Ponta şi aprobarea mea pentru acest memorandum. Este un memorandum pe trei pagini care a fost discutat între structurile guvernamentale şi departamentul european de la Preşedinţie. Am convenit asupra unui text de memorandum care a trecut prin Guvern şi pe care, după trecerea prin Guvern, când toţi miniştrii s-au putut pronunţa, eu l-am aprobat. Vreau să înţelegeţi de ce există această nevoie de cooperare între reprezentantul statului în Consiliul European şi Guvern, spre exemplu: pentru că, aşa cum aţi vedea - memorandumurile nu sunt publice - cele trei pagini ale memorandumului rezumă, de fapt, poziţii ale României în formaţiunile Consiliului, poziţii care trebuie exprimate şi la nivelul Consiliului European. Deci, miniştrii participă la formaţiunile Consiliului, fie că sunt cele de mediu, fie că sunt cele de agricultură, de finanţe şi economie, pentru IMM-uri şi aşa mai departe, după care tot acest portofoliu de informaţii şi poziţii şi, uneori, constatăm că trebuie să le nuanţăm în Consiliu, de unde pleacă orientările generale, pe urmă, într-o formă în care şi Comisia şi Consiliul şi Parlamentul lucrează.

Deci, mi se pare nedreaptă afirmaţia premierului Victor Ponta, când eu ştiu mecanismele, inclusiv din timpul guvernării sale, şi acest memorandum pe care l-am aprobat stă mărturie, este acordul Domniei Sale, semnat de doi miniştri cu atribuţiuni - ministrul de Externe şi ministrul Leonard Orban - şi discutat în şedinţa de Guvern, unde toţi miniştrii şi-au putut aduce observaţiile. Nu este în regulă, pe de o parte, să spui „eu vreau să cooperez”, iar, pe de altă parte, să dezinformezi public chiar despre propriile tale semnături şi semnăturile propriilor tăi miniştri. Unde apar problemele de multe ori? Iată, spre exemplu, o informaţie pe care oricare dintre dumneavoastră o puteţi prelua de pe site-urile Uniunii Europene, în ceea ce priveşte prezenţa miniştrilor guvernului Ponta la lucrările Consiliului, unde obligatoriu trebuie să participe Guvernul. Spre exemplu, pe data de 15 mai a.c., a avut loc a întrunire a Consiliului pentru economie şi finanţe, a formaţiunii Consiliului, la care s-a discutat despre reglementări prudenţiale în sectorul bancar, a fost prezentat un raport despre îmbătrânirea populaţiei şi au fost analizate schimbările climatice şi politica europeană în domeniu. Deci, cred că a fost un raport extrem de important, au fost teme extrem de importante şi pentru România. Toate statele au venit la nivel de miniştri; mai mult decât atât, Italia a participat cu primul-ministru Mario Monti. Din partea noastră, a fost domnul secretar de stat Claudiu Doltu, pe teme de o importanţă formidabilă, pentru că ceea ce se stabileşte în Consiliu pleacă pe urmă către Parlament şi se adoptă legislaţie care devine valabilă şi pentru ţara noastră.

Un alt exemplu: pe 11 iunie a.c., o reuniune pe mediu, la care statele UE au trimis şi câte doi miniştri, unele state ale Uniunii Europene. S-au discutat chestiuni legate de programul de acţiune în domeniul mediului în perioada 2014-2020 sau de reducere a emisiilor de bioxid de carbon. România nu a trimis niciun reprezentant al Guvernului, a trimis un adjunct de la misiunea de la Bruxelles, iar emisiile de carbon şi obligaţiile asumate vor costa mult România. Cum a fost apărată România la nivel politic de Guvernul României, când prin însăşi prezenţă a trimis un adjunct al şefului de misiune de la Bruxelles? Pe 12 iunie a.c. s-a întrunit Consiliul pentru Agricultură şi Pescuit. Din nou majoritatea statelor sunt reprezentate cel puţin la rang de ministru. Spania a trimis doi membri ai Guvernului, iar Marea Britanie a trimis un desant de nu mai puţin de cinci demnitari la acest consiliu. Dezbaterea era focalizată pe sensibila problemă a pescuitului. Ce este extrem de interesant: la acest consiliu s-a pus problema creării unui comitet consultativ pentru Marea Neagră, iar România a trimis un secretar de stat; a arătat interesul Guvernului României pentru temă când Marea Neagră era un subiect. Pe 30 mai a.c. s-a discutat - la Consiliul pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi aşa mai departe - s-a discutat despre finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii. Dezbaterea s-a concentrat pe proceduri mai simple de acces la programele de finanţare şi s-a vorbit şi despre turism. Franţa a trimis trei miniştri la acest consiliu, alte ţări au avut cel puţin un ministru şi un secretar de stat, iar România a fost printre puţinele state reprezentate de doi secretari de stat. Rangul la care ne ducem la aceste discuţii extrem de importante este marcat întotdeauna. Cât de dificil este pentru o ţară care îşi trimite un reprezentant de la misiunea diplomatică sau un secretar de stat în raport cu ţările care îşi trimit miniştri plini?

Deci v-am dat doar câteva exemple de ce înseamnă demagogie şi ce înseamnă lipsă de cunoaştere a modului de funcţionare a Uniunii Europene, neglijarea modului de reprezentare a României în diverse formaţiuni ale Consiliului. Vreau să ştiţi un lucru: orice decizie a Consiliului, a formaţiunilor Consiliului este considerată decizie a Consiliului şi atât. Deci Consiliul are zece formaţiuni, oricare dintre ele poate iniţia acte normative care merg pe urmă către Parlament şi o face în numele Consiliului, deci în numele reprezentanţilor guvernelor statelor. Sigur că aici este necesară o foarte bună pregătire a poziţiilor României şi capacitate de negociere, capacitate de a-ţi găsi aliaţi în interiorul formaţiunii Consiliului pentru a-ţi obţine realizarea obiectivului pe care îl ai. Nu este o simplă prezenţă, nu este o simplă plimbare la Bruxelles, cum spunea o doamnă sau chiar domnul Ponta, dacă nu mă înşel, că deplasările mele la Consiliu erau pentru a servi o masă. Sunt convins că o aveam mai bună acasă. Deci asta şi despre Consiliu. Ieri, în Parlament, şi chiar şi din afirmaţia domnului Prim-ministru, a rezultat că Parlamentul nu este implicat. Nivelul de implicare a Parlamentului este problema Parlamentului, pentru că la Tratat există protocolul numărul unu care are câteva articole. N-o să le citesc pe toate, dar ar fi foarte bine să le ştim, pentru că dumneavoastră, sunt convins, de multe ori puteţi fi mult mai eficienţi decât mine în a cere Parlamentului să-şi facă treaba, şi iată care sunt câteva prevederi din acest protocol: "proiectele de acte legislative adresate Parlamentului European şi Consiliului se transmit parlamentelor naţionale". De asemenea, tot la articolul doi se spune: "Proiectele de acte legislative emise de Comisie se transmit direct de Comisie parlamentelor naţionale, în acelaşi timp în care se transmit Parlamentului European şi Consiliului". Deci, Consiliul, repet, este cel unde sunt guvernele, şi la articolul patru găsim următorul lucru: "Se prevede un termen de opt săptămâni între data la care un proiect de act legislativ este pus la dispoziţia parlamentelor naţionale, în limbile oficiale ale Uniunii Europene, şi data la care proiectul în cauză este înscris pe ordinea de zi provizorie a Consiliului, în vederea adoptării acestuia sau în vederea adoptării unei poziţii în cadrul unei proceduri legislative". Deci, în opt săptămâni, după ce proiectul de act normativ a fost distribuit parlamentelor naţionale, în opt săptămâni, parlamentul naţional trebuie să facă observaţii asupra actului iniţiat ori de Consiliu, ori de Parlamentul European, ori de Comisia Europeană.

Vă rog să întrebaţi de câte ori Parlamentul României a trimis puncte de vedere pertinente. Vreau să ştiţi că este şi un punctaj, dar nu vreau să complicăm lucrurile excesiv. Spre exemplu, fiecare parlament naţional are două voturi, indiferent cât este de mare ţara. Dacă este parlament unicameral, acel parlament trimite puncte de vedere şi, dacă de la mai multe parlamente naţionale se adună un procent semnificativ, amendamentul trebuie luat în considerare. Dacă sunt parlamente bicamerale, cum este la noi, Senatul are un punct, un vot, Camera Deputaţilor are un vot. Ei pot trimite separat punctul de vedere, dar pentru a putea lucra şi a putea fi implicaţi ar trebui să aibă un aparat de lucru şi pe urmă să dezbată proiectele de act normativ, cu atât mai mult cu cât nu avem nicio problemă. Aşa cum aţi văzut, trebuie trimise proiectele în limba statului respectiv, în limba oficială. Deci nu avem impedimentul de limbă pentru parlamentarii noştri, pentru ca ei să trimită observaţii şi dacă, mai mult decât atât, ar putea face chiar diplomaţie parlamentară, să sune la colegii din Polonia, la colegii din Bulgaria, la colegii din Cehia, la colegii din Italia să vadă dacă nu-şi pot corela un punct de vedere care să ducă la introducerea unor amendamente care să modifice prevederi care nu ne convin. Vă rog să reţineţi: Consiliul European nu are acest drept, cel la care atât de contestată este prezenţa mea, Consiliul European nu are acest drept. Acest drept îl au parlamentele naţionale pe iniţiativele Consiliului Uniunii Europene, deci a Consiliului format din guverne, îl au guvernele, dar nu Consiliul European sau, spre exemplu, în cazul nostru, nu Preşedinţia. Deci, Parlamentul României ar putea fi extrem de implicat în adoptarea unei legislaţii europene care să ne convină, cu condiţia să se ocupe de acest lucru, să dezbată, să coopereze cu celelalte instituţii, cu Guvernul în mod deosebit pentru corelarea punctelor de vedere şi cu alte parlamente după ce îşi stabileşte un punct de vedere comun cu Guvernul. Este un lucru care în România încă nu s-a întâmplat, deşi de doi ani avem noul tratat în vigoare.

Sigur că se poate vorbi foarte mult despre instituţiile Uniunii Europene, şi Tratatul este un document extrem de important, iar de ce scrie aici, Tratat plus Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene, depinde viaţa noastră foarte mult, depinde bunăstarea noastră, dar primii care trebuie să fie implicaţi în aplicarea acestor tratate şi, mai ales în valorificarea prevederilor tratatelor în favoarea statului sunt chiar instituţiilor statului roman: Guvern, Parlament, Preşedinţie. La fel, veţi vedea, în Tratatul de funcţionare, că nu există nicio variantă de proiect legislativ care să nu ia în funcţie de tematică ori un aviz de la Consiliul Regiunilor, un aviz - e consultativ, e adevărat -, sau un aviz de la reprezentanţele de la organizaţiile sindicale europene. Deci am putea lucra foarte mult şi mă tem că sindicatele de la noi sunt mai implicate decât Parlamentul României în opţiunile despre acte normative. S-a adoptat Pactul de creştere, celebrul "Six Pack", cu şase acte normative. N-a existat nicio contribuţie a Parlamentului României la elaborarea, la armonizarea acestor şase acte normative care au fost adoptate de Parlamentul Uniunii Europene. Deci cam aici suntem. Eu vă pot vorbi foarte mult despre oricare, dar ştiu cât este de arid şi neplăcut.

Cel mai important lucru pentru mine şi pentru noi ar fi dacă subiectul lansat ieri de premierul Victor Ponta în Parlament ar ocaziona o dezbatere, dar una cinstită, nepolitizată, una dusă de pe poziţia explicării, a înţelegerii şi a poziţionării faţă de ce este în Tratat, nu faţă de preşedintele României, pentru că asta nu foloseşte la nimic, numai distorsionează conţinutul Tratatului şi se ratează şansa de a înţelege foarte bine în ce lume trăim. Trăim într-o lume mult mai complicată decât ni se pare nouă, aceea de a fi cu unul sau cu altul, împotriva unuia sau împotriva altuia; trăim într-o lume în care dacă nu suntem atenţi, riscăm să fim striviţi de necunoaşterea noastră, de infantilismul nostru, de incapacitatea noastră de a fi europeni. Cu această dezbatere care s-a dus în direcţia în care s-a dus, să ştiţi că nu ajungem decât la compromitere, pur şi simplu. Luările de poziţie de ieri, din Parlamentul României, luările de poziţie de la televiziuni au fost sintetizate chiar de partenerii noştri europeni şi cred că au avut de ce să se îngrozească când au văzut câtă necunoaştere a documentelor europene fundamentale este în dezbaterea publică din România.

Cam asta. Aş lăsa la dispoziţia dumnevoastră restul de timp şi aş vrea să mai clarific un lucru: eu nu sunt un om care să abdice de la atribuţiunile lui constituţionale. N-am făcut-o niciun minut în timpul mandatelor mele, n-o s-o fac nici în continuare. Dacă Parlamentul României găseşte o fomă legală prin care să mute atribuţiunile de reprezentare a statului român de la preşedintele României la primul-ministru, eu nu am nimic împotrivă. dar trebuie să fie o formă legală. Eu nu ţin să mă duc după opt ani de mers la Consiliul European, şapte ani şi jumătate ca să fim mai exacţi, nu ţin să mă mai duc. Ştiu ce înseamnă această instituţie şi în timpul lui Schroeder şi Chirac şi în timpul lui Merkel și Sarkozy, acum o văd şi în timpul lui Merkel şi Hollande. Deci, pentru mine nu mai e o curiozitate această instituţie şi nici nu mai am, să spunem, o tentaţie din a fi printre cei mai importanţi oameni politici ai Uniunii Europene. Am un singur lucru însă, care este foarte greu de găsit în momentul de faţă: o experienţă de opt ani. Vreau să ştiţi că nu se învaţă uşor limbajul Consiliului European şi poate că într-un moment de criză cel mai bun lucru ar fi să ne strângem în jurul celui care poate face cel mai mult pentru ţară în Consiliul European, acolo unde se stabilesc orientări, deci extrem de important, direcţii. Şi obiectivul meu este pe de o parte să respect Constituţia, să nu abdic de la a-mi face atribuţiunile de preşedinte al României, de a reprezenta statul român; pe de altă parte, este o formidabilă experienţă acumulată, şi pe timp de criză experienţa asta m-a ajutat foarte mult în Consiliul European, dar repet, orice formă legală prin care acest atribut este mutat la primul-ministru, la un ministru, la oricine, nu o voi respinge. Important este să fie o formă legală, care să nu pună sub semnul întrebării legitimitatea prezenţei româneşti în Consiliul European, să nu o pună nici pentru noi, nici pentru alţii, nici pentru viitor mai ales. Da, vă stau la dispoziţie.


Întrebare: V-aş ruga să ne explicaţi pe înţelesul tuturor, mai cu seamă pe înţelesul celor de acasă, concret pe 28 iunie cum veţi proceda? Pentru că mulţi dintre cei care ne privesc văd în acest Consiliu o masă la care fiecare lider european are un loc. Concret, dacă Premierul va continua în a dori să reprezinte România la Consiliu, să ne explicaţi dumneavoastră cum veţi proceda.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Eu vă asigur de un singur lucru, că nu mă voi pune în situaţii ridicole. În acelaşi timp, nimeni să nu-mi ceară să abdic de la obligaţiile mele constituţionale. Atât vă pot spune în acest moment. Am avut o discuţie astăzi cu Premierul şi mâine ne vom întâlni, şi nu vreau să anticipez rezultatul acestei discuţii.

Întrebare: Şi dacă mai îmi permiteţi o întrebare, pentru că spuneaţi de compromitere şi de faptul că unii lideri ar putea să se îngrozească de ce au văzut, cum ne afectează pe noi, pe plan europen, acest conflict?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu este un conflict care să ne ajute, pentru că puţini politicieni, doar cei de la Bruxelles probabil, specialiştii în constituţiile tuturor statelor, pentru că trebuie să fie nişte oameni acolo, la departamentul juridic, care ştiu şi constituţiile şi legislaţiile statelor membre, ar putea face aprecieri. În rest, pentru toţi ceilalţi este un semn de întrebare, cine o fi legitim reprezentantul României în Consiliul European.

Întrebare: Domnule Preşedinte, spuneaţi puţin mai devreme că dacă Parlamentul ar găsi o modalitate prin care să mute atribuţiile şefului statului către premier, către şeful executivului, atunci dumneavoastră nu aţi avea o problemă în acest sens. Probabil, mă gândesc, poate singura posibilitate ar fi revizuirea Constituţiei, un subiect despre care dumneavoastră aţi mai vorbit.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vorbesc de trei ani. Vorbesc de trei ani. Acest lucru, iar acum...

Întrebare:: Ar fi un compromis pentru dumneavoastră?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da, ar fi o soluţie în care cineva îmi ia de pe umeri această responsabilitate, de a reprezenta statul român şi spune „nu mai este un singur reprezentant al statului român, sunt doi”. Este şi Preşedintele, este şi Premierul sau Preşedintele este doar pentru uz intern. Premierul reprezintă statul român, orice formulare. Dar deocamdată avem un doar un articol 80, nu avem un 80 bis.

Întrebare: Dacă-mi permiteţi, odată cu această modificare probabil s-ar revizui Constituţia şi în ceea ce priveşte alte subiecte despre care dumneavoastră aţi mai vorbit şi când mai menţionaţi acest lucru spuneaţi că aţi fi dispus chiar să vă depuneţi mandatul.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da, dacă se scurtează mandatul Preşedintelui la patru ani şi dacă se pun în aplicare, aşa cum am spus şi în scrisoarea adresată liderilor USL, dacă se pune în aplicare referendumul, sunt de acord pentru corelarea mandatelor Parlamentului cu al Preşedintelui, să încetez mandatul meu de bună voie, prin demisie, cu o lună înainte de alegerile legislative, în aşa fel încât odată cu legislativele din noiembrie - la rigoare putem gândi şi decembrie, că se pot mişca trei luni dacă nu este timp, noiembrie, putem gândi ianuarie, februarie, numai să se revizuiască Constituţia, şi nu am niciun fel de problemă. Îmi dau seama cât rău face României decalarea mandatelor, pentru că Preşedintele este la început de mandat, Parlamentul este la sfârşit de mandat şi lucrurile se complică exact din acest motiv. În plus, orice preşedinte nu poate merge în campanie cu un program, iar pe urmă să constate că în alegeri are majoritate din altă parte. Bine este să fie şi prezidenţialele simultan şi cel mai probabil şi preşedintele şi formaţiunile politice care îl susţin ar avea mandat simultan.

Întrebare: Întâlnirea de mâine va fi publică, cu Victor Ponta?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, nu. Doar vă spun, pentru că aveam obligaţia să fac acest lucru. Premierul a spus public că mă va suna. M-a sunat şi am stabilit să avem întâlnirea mâine.

Întrebare: Pentru că aţi vorbit de o formulă legală de mutarea atribuţiilor şi ne-aţi spus că mâine veţi avea o discuţie cu Victor Ponta, în ce măsură poate fi delegarea atribuţiilor de la dumneavoastră către premier o soluţie şi ce alte propuneri îi veţi face mâine?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Aceasta este o soluţie, dar nicio altă soluţie nu-mi poate fi impusă.

Întrebare: Ce soluţii îi veţi propune dumneavoastră mâine Premierului?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Deci vă daţi seama că este ridicol să mă întrebaţi ce o să discut cu premierul, azi. Azi, să mă întrebaţi ce o să discut mâine.

Întrebare: Ne putem aştepta ca la Consiliul din 28 iunie...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă puteţi aştepta la respectarea legii şi a Constituţiei. Asta în mod cert.

Întrebare: Înseamnă că aţi putea merge amândoi, dar numai unul dintre dumneavoastră să intre la discuţii?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, haideţi, nu mai prelungiţi discuţia asta. Este penibil. Numai unul intră. Am văzut că stăm cu rândul pe scaun, chestiune interesantă, sau mergem pe rând la consilii. Nu există niciun stat care să fi ajuns la ridicolul de a trimite la un Consiliu un reprezentant, la alt Consiliu alt reprezentant. Statele îşi desemnează conform legislaţiei naţionale un reprezentant şi acela îşi duce mandatul continuu. Acum, ce aş vrea să înţelegeţi - am văzut o partajare a reprezentativităţii pe care a făcut-o ieri Parlamentul. În primul rând vreau să vă spun că cel mai ridicol lucru este să crezi că Parlamentul poate da mandat Guvernului. Sunt puteri separate în stat. Guvernul poate fi controlat de Parlament, dar nu să primească mandat. Puterea executivă este o putere care are misiunile ei descrise în Constituţie şi pe urmă preluate în legi. În al doilea rând, Parlamentul a făcut o partajare a reprezentativităţii Preşedintelui. În momentul în care în Constituţie scrie că Preşedintele reprezintă statul român, în statul român intră şi Guvernul ca o instituţie a statului, intră şi justiţia, şi Parlamentul, şi cei 22 de milioane de cetăţeni, şi ONG-urile, dacă vreţi. Deci, statul român este o maşinărie complexă şi nu poţi să spui: Preşedintele trebuie să fie capabil să dea orientările în oricare din domenii şi pentru asta are expertiză în jurul lui şi să aibă şi abordarea politică necesară gestionării la nivel politic european, să spunem, în cazul nostru, sau la NATO, la nivel politic transatlantic, problematica acolo de securitate, aici de securitate, de externe, economică, de sănătate dacă vreţi, de orice. Deci, Preşedintele nu este unu care le ştie pe toate, dar are în spate toate instituţiile care trebuie să îi pregătească un punct de vedere al instituţiilor, punct de vedere pe care Preşedintele şi-l însuşeşte sau îl discută cu instituţiile până când ajung la un memorandum comun, cum s-a întâmplat aici. Sigur, să nu vă imaginaţi că eu discut memorandumurile cu miniştrii. Am consilierul pe probleme europene care e cu rang de ministru şi care discută cu instituţiile Guvernului modul cum se formulează memorandumul mandat pentru reprezentarea României. Deci, aici avem o problemă cu partajarea, cu Parlamentul. Preşedintelui nu poţi să-i partajezi reprezentativitatea.

Întrebare: Dacă mai permiteţi o precizare, pentru că spuneaţi că...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bun. Deja suntem la un interviu. Hai să lăsăm şi alţi colegi, vă rog mult.

Întrebare: Bună seara! Dacă-mi permiteţi, aş reveni la întrebarea anterioară ca să ne lămurim. Dacă nu veţi reuşi să-l convingeţi pe Premier sub nicio formă, dacă-mi permiteţi, domnule Preşedinte, îi veţi delega atribuţiile? Asta era...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Poftiţi?

Întrebare:: Dacă nu reuşiţi să-l convingeţi, îi veţi delega...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi, tot Constituţia ne spune când îmi pot delega atribuţiunile, când sunt în imposibilitate să-mi exercit mandatul pe caz de sănătate sau din alte motive. Deci, cărticica asta mică, cu toate erorile ei, ne dă soluţii la toate situaţiile. Deci eu nu-mi pot delega mandatul nici măcar în concediu, pentru că după Constituţie nu am dreptul la concediu. Nicăieri în Constituţie nu spune că pe timpul concediului Preşedintele îşi deleagă mandatul. Sunt doar două situaţii: imposibilitate, boală, demisie, atât îmi pot delega mandatul, în rest, n-am dreptul după Constituţie. Dacă Constituţia ar fi spus: Preşedintele îşi delegă atribuţiunile, probabil că ar fi spus să le deleg preşedintelui Senatului, că el e al doilea în stat şi asta este şi ordinea de precădere în stat. Aşa e scrisă Constituţia noastră, n-am ce să-i fac. Şi eu susţin că trebuie revizuită. Nu mai corespunde. În primul rând, Constituţia are, dacă ne referim la Uniunea Europeană, are aerul perioadei în care noi negociam intrarea în UE şi nu actualizată la statutul de stat membru al Uniunii. Sigur, are articole de la sfârşit în care spune: "Legislaţia europeană prevalează asupra legislaţiei naţionale", mai spune că "Preşedintele, Parlamentul şi Guvernul duc la îndeplinire politica europeană", dar ea nu e adaptată la statutul nostru de stat membru. Avem probleme majore.

Întrebare: Dacă îmi permiteţi...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Hai, că tot mă păcăliţi şi facem interviuri, în loc să fie ...

Întrebare: O singură întrebare, dacă-mi permiteţi. Spuneaţi că declaraţia Parlamentului nu are nicio valoare, practic, pentru că...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Juridic, nu. Are politică, şi pentru crearea unei dispute.

Întrebare: Dacă Parlamentul va da, ulterior, o hotărâre în acest sens, şi spun asta pentru că astăzi, în Comisia juridică a Camerei s-a stabilit ca Curtea Constituţională să nu mai poată judeca hotărârile Parlamentului. Ce veţi face în acel caz? Este documentul legal de care vorbeaţi mai devreme?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: În momentul în care nu mai poate fi atins de constituţionalitate pentru că Parlamentul nu poate stabili sarcini pentru Preşedintele României, tot Constituţia clarifică acest lucru. În momentul în care nu mai e supus controlului de constituţionalitate, este foarte greu să mai poată fi acceptat ca lege. Probabil, vor da hotărâri pentru bugetul Camerelor, hotărâri altfel. Nu mai poţi să spui că o hotărâre este lege pentru că, în momentul în care au dobândit control de constituţionalitate, hotărârile Camerelor reunite - cel puţin, aşa încerc eu să interpretez - sunt legi. Ele se publică în Monitorul Oficial şi, dacă nu sunt constituţionale, sunt atacate la Curtea Constituţională, dar în momentul în care nu mai sunt supuse controlului de constituţionalitate, nu mai pot avea putere de lege că poţi să spui, spre exemplu... Nu vreau să dau un exemplu stupid: hotărăşte Parlamentul să reintroducă - ştiu eu? - cenzura şi, dacă nu e supusă controlului de constituţionalitate, având putere de lege, noi ce facem? Acceptăm că se reintroduce cenzura? Sau pot fi furioşi pe un caz - să reintroducă pedeapsa cu moartea. Constituţia spune "Nu, nu se poate". Deci, iarăşi încercăm să umblăm într-o zonă de speculaţie şi cred că ne îndreptăm spre un lucru foarte grav. S-a încercat ieri modificarea, printr-o declaraţie a Parlamentului, a atribuţiunilor constituţionale ale preşedintelui României şi ale primului-ministru. Acum, se continuă pe aceeaşi linie. Mă tem că, văzând şi ce se întâmplă la TVR, văzând şi cum s-a încercat o intervenţie a Guvernului prin mutarea peste noapte a Inspectoratului de Stat în Construcţii sau acum, când e problema domnului Mang, s-a schimbat toată comisia aceea de la Ministerul Educaţiei, comisia pentru analiza lucrărilor de doctorat, plagiatul, mă tem că intrăm într-o zonă de derapaj de la democraţie şi simptomele încep să fie tot mai puternice, iar eu nu voi tolera astfel de atitudini, le voi semnala public, mă voi bate cu ele. Vă mulţumesc.

Întrebare: Bună seara, domnule Preşedinte.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bună seara.

Întrebare: O să vă supun atenţiei o temă care se referă şi la obligaţiile europene asumate, despre care, mai devreme, puteaţi spune că ne pot costa foarte mult în anumite circumstanţe, e şi de mare interes public şi are şi efecte economice extrem de importante şi dumneavoastră aţi rostit ceva mai devreme tema Televiziunii Române. După cum probabil ştiţi, e pentru prima oară în istorie când, la o competiţie majoră, TVR sublicenţiază anumite partide şi românii nu le pot vedea în direct pe toate la televiziunea naţională. Şi de ce am adus în discuţie factorul european? Pentru că, de zece ani încoace, Comisia Europeană a investigat 20 de situaţii în care statele au acordat ajutor de stat televiziunilor naţionale, inclusiv pentru competiţii sportive, pentru achiziţionare de competiţii sportive şi le-a obligat Comisia pe state şi, mai departe, statele pe televiziunile naţionale, în anumite situaţii, să dea banii înapoi - Olanda a fost o situaţie în care au dat banii înapoi; în alte situaţii, să desecretizeze contractele. Nouă ni se spune în România de către televiziunea naţională că acel contract de sublicenţiere este confidenţial. Care este părerea dumneavoastră despre sublicenţiere, vă rog, şi dacă acest contract trebuie să fie făcut public sau nu?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Domnule Tolontan, mărturisesc că nu mă pricep la chestiuni mai ales în zona asta, media, cum se sublicenţiază, nu mă pricep, dar vreau să ştiţi în modul cel mai cinstit un punct de vedere despre Televiziunea Română. Trebuie desfiinţată şi reînfiinţată pe alte baze. Nu poate funcţiona aşa. Vezi o televiziune în două camere care funcţionează şi e mai dinamică decât Televiziunea Română şi fără datorii. Sigur, nu spune nimeni că nu trebuie să avem o televiziune de stat, dar această televiziune a ajuns o afacere. Şi domnul Lăzescu vă poate confirma că am discutat de câteva ori cu domnia sa.

Întrebare: Iertaţi-mă, domnule Preşedinte, a cui afacere?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: A celor din televiziune. A celor din televiziune, că pe mine nu cred că m-aţi văzut exagerat la Televiziunea Română, doar când am avut ceva de spus.

Întrebare: Dar nu şi a celor care aprobă, Consiliul de administraţie respectiv.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Deci mi-e greu să vă spun. Este evident că acolo sunt afaceri de familie, sunt afaceri inter-trusturi, O televiziune cu 3 500 de salariaţi care cumpără atâta producţie de pe piaţă, nu ştiu ce face cu 3 500 de salariaţi. E foarte complicat. Eu cred că aici nu avem decât o singură soluţie: desfiinţarea televiziunii, numit un manager de televiziune care să o facă o televiziune publică, care să răspundă unor exigenţe date de lege, pentru că e televiziune publică şi să aibă şi cultură câtă trebuie, să ne transmită şi tot Campionatul european de fotbal chiar dacă nu suntem calificaţi, dar fotbalul e un spectacol, să ne transmită integral Jocurile Olimpice pentru că nu văd de ce nu m-aş uita şi la cursa de 100 de metri plat unde avem un fenomen - da? - ca şi competitor. De ce trebuie să văd numai fracţiuni din Jocurile Olimpice? E complicat. Eu cred că la această instituţie, datorită modului cum s-au făcut şi contractele comerciale ale Televiziunii Române şi contractele cu salariaţii, ea trebuie desfiinţată şi reînfiinţată pe baze noi. Şi să rămână această televiziune cu datoriile, cu ce o fi, iar statul dacă apreciază că are nevoie de o televiziune publică să aibă unul, două canale şi un canal pentru străinătate în care să mixeze şi cultură şi informaţie şi cam atât.

Întrebare: Şi în privinţa Radio România?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Eu cred că la Radio România sunt mai curate decât în Televiziunea Română, din câte ştiu, din informaţiile pe care le am. Vă pot spune că Preşedinţia a avut o intervenţie săptămâna trecută legat de Radio România, atunci când s-a pus problema sistării emisiei pe unde scurte şi asta ar fi afectat recepţia postului românesc exact de către cei din afara graniţelor, iar Preşedinţia s-a adresat preşedintelui director general cu rugămintea să analizeze dacă pot găsi o soluţie să menţină în funcţiune aceste programe

Întrebare: Bun. Eu o să vă rog să comentaţi o singură cifră; desigur că nu puteţi şti toate cifrele din România.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, nu. Fiind reprezentatntul statului, nici chiar aşa.

Întrebare: Exact, exact. Dar o să vă dau această cifră - este vorba de cheltuielile, conform rapoartelor de activitate TVR şi RRA pe anul trecut, care merg împreună la 280 de milioane de euro, fără a socoti şi datoriile Televiziunii Române, se ridică la peste trei sute în această situaţie pentru ambele, Radio România cheltuind cam 95 milioane de euro. Această cifră reprezintă mai mult, împreună, decât a luat statul român din impozitul pe profitul companiilor în medie, pe o lună. Însă mă refer, deci cifra pe an a celor două entităţi de stat în media este mai mare ca şi consum decât ia statul român - sursa de la statul român este Ministerul de Finanţe prin Ziarul Financiar. Deci statul român nu a luat într-o lună medie a acestui an trei sute de milioane de euro din impozitul pe profitul companiilor din România. Cum vi se pare cifra asta? Asta era rugămintea s-o comentaţi.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Cred că mi se pare la fel ca şi dumneavoastră, enormă, domnul Tolontan. Enormă.

Întrebare: Şi soluţia dumneavoastră?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da, şi nejustificată. Şi eu cred că Guvernul va trebui să facă ceva. Nu numiri de clientelă, nu numiri de consilii de administraţie, desfiinţată, numit un manager, depolitizată şi să avem o soluţie publică.

Întrebare: Dar cu costuri mai mici, înţeleg, după opinia dumneavoastră?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi dacă vorbim de un manager şi nu de un politruc în fruntea televiziunii, bineînţeles, cu costuri mai mici. Să o facă să funcţioneze cum funcţionează şi posturile comerciale, până la urmă, iar acolo unde statul impune prin lege anumite programe, să fie susţinute din bugetul de stat.

Întrebare: OK. Vă mulţumesc frumos!

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Cu plăcere.

Întrebare: Bună seara! De când cu subiectul cu reprezentarea României la Consiliul European…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Pot să vă spun că este un subiect mult mai important decât acesta, crearea de locuri de muncă în România.

Întrebare: Sunt convinsă. Sunt foarte multe mult mai importante şi sunt absolut de acord. A apărut şi problema suspendării dumneavoastră din nou, pentru că dacă nu cedaţi, sunt voci care spun că vă vor suspenda. De altfel, legea adoptată astăzi la Camera Deputaţilor privind scoaterea hotărârilor Parlamentului de sub incidenţa Curţii, cam tot pe-acolo serveşte. Cum vedeţi acest lucru? Sunteţi pregătit să mai treceţi o dată prin toată povestea?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: În primul rând, o văd ca pe o chestiune ridicolă. Această prevedere a fost introdusă în legea de funcţionare a Curţii Constituţionale de către PSD. Dacă vă aduceţi aminte, când s-a pus problema suspendării la solicitarea PSD, a domnului Mircea Geoană, avocatul de renume mondial Şova a introdus acest amendament, care a trecut. Acum cred că tot ei vor să-l scoată. Nu te poţi juca cu legile în funcţie de cum îţi dictează interesele politice. Dar dacă lucrurile vor merge pe această direcţie, vă spun ce am spus şi în 2007 - bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război.

Întrebare: Deci nu vă e frică de vreo suspendare?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu. Ce-i aia frică de suspendare? Ce pierd? Rămân cu familia întreagă, rămân întreg, nu mă duc la spital. Deci unde-i problema?

Întrebare: Domnule Preşedinte...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Voi, cu desfiinţarea. Te-am văzut de când ai spus, că erai acolo.

Întrebare: Până la desfiinţare, dacă îmi permiteţi două întrebări.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă rog.

Întrebare: Prima ar fi dacă în această dispută instituţională privind reprezentarea au apărut în discuţiile dumneavoastrp cu premierul Victor Ponta şi probleme de fond, adică legate de ceea ce ar trebui să spună România la Bruxelles, pentru că ştiu că aveţi soluţii diferite la criză, de exemplu. Faceţi parte din grupuri politice diferite, iar în Consiliul European s-a schimbat cumva echilibrul în ultima vreme, de când domnul Sarkozy nu a fost reales.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, România lucrează numai aşa. Deci aici nu era un memorandum oficial. Vă reamintesc, e vorba de participarea României la dineul informal al şefilor de stat şi de guvern ai Uniunii Europene Şi pentru un dineu informal, împreună, toate instituţiile cu atribuţiuni în relaţia cu Uniunea Europeană am făcut un memorandum în care ne ştim lecţia. Şi în mod egal şi eu, şi Premierul, şi ministrul de Externe, şi ministrul integrării europene, şi secretarii de stat, dacă sunt întrebaţi, vorbesc pe fondul acestui memorandum. Deci, sigur, eu am avut o contribuţie. Dincolo de ceea ce era de discutat, soluţii de relansare, dacă unele state aveau probleme cu banii, probleme cu băncile, eu am cerut extinderea perioadei de utilizare a fondurilor de la exerciţiul bugetar plus doi ani, la exerciţiul bugetar plus trei ani, ştiind care este situaţia absorbţiei la noi. Dar nu era treaba Consiliului. Însă important a fost că eventuale propuneri de ţară în Consiliu se preiau, se procesează de comisie şi intră pe un circuit de analiză.

Întrebare: Deci nu v-a reproşat Victor Ponta că aţi susţinut o poziţie a României cu care domnia sa nu este de acord, cu care Guvernul domniei sale nu este de acord?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, nu văd reproşuri între Preşedinte şi Prim-ministru. Reproşuri pentru ce?

Întrebare: În legătură cu poziţiile pe care dumneavoastră le susţineţi în Consiliul European.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, dnă. Eu cred că mă convingeţi că trebuie să...

Întrebare: Adică nu există un dezacord de fond, asta vreau să...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, doamnă, nu există. Dacă v-am arătat soluţia, să nu avem dezacorduri, este să negociem poziţiile care devin poziţiile României şi nu sunt numai pentru mine. Pe aceeaşi temă, aceleaşi abordări le are Guvernul, miniştrii în Consiliu. Ştiţi, nu putem, eu să vorbesc la nivel politic într-un fel, miniştrii la nivelul formaţiunilor Consiliului să aibă alte puncte de vedere. De aceea este nevoie de aceste documente în care toate instituţiile îşi corelează poziţia.

Întrebare: Am înţeles. Şi a doua întrebare, dacă îmi permiteţi, v-aţi gândit sau vă gândiţi să cereţi arbitrajul Curţii Constituţionale în această dispută?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu cred că avem baza să ne adresăm Curţii Constituţionale, pentru că declaraţia de ieri a Parlamentului nu este act juridic. La o Curte, fie ea Constituţională sau Curte a Justiţiei nu te poţi duce cu declaraţii politice, trebuie să fie un act executiv şi ştiţi că tot la Constituţie ne lovim. Art. 67 spune documentele juridice pe care le poate adopta Parlamentul, spune: hotărâri, moţiuni şi legi. Deci nu există declaraţia politică ca document juridic.

Întrebare: Pentru că rar vă prindem într-o conferinţă de presă, dacă îmi puteţi detalia un răspuns la o întrebare pe care v-am adresat-o acum două zile...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Cinci ani.

Întrebare: Nu, două zile. Exact după alegeri v-am întrebat cum comentaţi rezultatul alegerilor. Atunci ne-aţi spus “Ferească Dumnezeu de mai rău”. De mai rău pentru cine, domnule Preşedinte?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Uite, aş face-o într-un interviu în afara Preşedinţiei. Nu este locul potrivit să dau explicaţii pe tema PDL şi vă rog să nu vă supăraţi.

Întrebare: Aţi menţionat reproşuri la adresa Premierului, că nu le puteţi face, aţi spus şi de unele derapaje. Cum consideraţi decizia Guvernului de a muta Institutul Cultural Român de sub autoritatea Preşedinţiei sub cea a Senatului?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Ce vreţi să vă mai spun?

Întrebare: O părere.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: În loc să te ocupi să creezi locuri de muncă, te uiţi să vezi cum poţi să goleşti de conţinut instituţia prezidenţială şi asta arată, este expresia modului de a gândi al PSD. Dar, asta este viaţa, mergem înainte.

Întrebare: Revenind la alegerile locale, cum vedeţi performanţa…? Aţi fost şi primar...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Mai înainte am spus că n-aş discuta despre...

Întrebare:.. performanţa de la Bucureşti a PDL?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: N-aş vrea să... Închidem subiectul, nu vreau să discut despre PDL.

Întrebare: Domnule Preşedinte, aţi tot vorbit despre revizuirea Constituţiei şi ieri, în dezbaterile din Parlament, un senator vorbea despre revizuirea ei şi despre trecerea spre o republică parlamentară. Dumneavoastr[ consideraţi că această soluţie ar fi posibilă?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Pentru mine nu mai are niciun fel de relevanţă personal, aşa că vă spun o părere sinceră, care nu este afectată de interesul personal. Niciodată nu va trece o Constituţie, nu va trece prin votul românilor o Constituţie în care ei nu-şi pot alege Preşedintele. Este o iluzie. Dacă vă aduceţi aminte, înainte de introducerea votului uninominal pentru preşedinţii de consilii judeţene, era un adevărat târg pe bani, pentru a-ţi obţine voturile să devii preşedinte al consiliului judeţean şi probabil trebuia să le dai tuturor precupeţilor de-a lungul mandatului să le dai contracte, să le dai de toate. De aceea, introducerea alegerii prin vot uninominal a preşedintelui consiliului judeţean a eradicat problema asta. Preşedintele consiliului judeţean nu mai este la mâna niciunui consilier, l-a ales populaţia din judeţ. Bună ziua! Acesta este preşedintele consiliului judeţean. Imaginaţi-vă un târg nu de 35 de consilieri, ci un târg de geambaşi, vânzând funcţia de preşedinte când unui grup, când altuia, în Parlamentul României. Cred că ar fi dizgraţios şi ar fi cea mai mare greşeală pe care am putea să o facem, dar orice intenţie de acest gen sunt convins că ar fi respinsă de populaţie la referendum. Românii vor să-şi aleagă Preşedintele. Cât le place de el îl pupă, pe urmă îl înjură, îl fluieră, dar e preşedintele lor. Cu plăcere! Ultima întrebare!

Întrebare: (...) Deci dacă există posibilitatea ca în timpul următor Curtea Constituţională să aibă, metaforic vorbind, aceeaşi soartă a Curţii de Conturi, care la rândul ei a fost golită de conţinut şi sens; şi a doua, dacă Preşedinţia, preşedintele României are vreo posibilitate de a sancţiona sau să o numim, cum vreţi dumneavoastră sau cum este bine să fie numit, activitatea Parlamentului, care face din prostie, din neştiinţă sau din interes, un interes pentru non-combat, care face acest non-combat vizavi de relaţiile sale cu Parlamentul European, deci de relaţia directă.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Eu nu am ce să fac din acest punct de vedere. Va trebui să se responsabilizeze chiar parlamentarii, să fie activi şi să nu se mai întrebe, dar noi... Nu ştiu dacă vă daţi seama ce efect poate să aibă pe plan european un Parlament în care parlamentarii spun: „noi nu suntem implicaţi”, iar ei au prin Tratatul Uniunii Europene obligaţii majore de a fi implicaţi şi nu se implică. Cred că ieri am arătat o poză groaznică tuturor ambasadelor europene de la Bucureşti, pentru că se ştie că nu suntem activi în cooperarea cu Parlamentul European măcar, darămite cu alte parlamente. Cred că ieri ambasadele s-au îngrozit de ce au văzut, şi-au dat seama cât dezinteres este, iar prima parte a întrebării era de despre golirea de atribuţiuni. Nu, şi Curtea Constituţională poate fi golită de atribuţiuni până la un punct, pentru că axa obligaţiilor şi drepturilor Curţii Constituţionale se află în Constituţie. Deci, până la un punct se poate merge. Mă uit, eu vreau să am o relaţie foarte bună cu Preşedintele, se declară. Pe de altă parte, iau fără ca măcar - eu am aflat după ce aţi aflat dumneavoastră că astăzi s-a luat Institutul Cultural Român din coordonarea Preşedinţiei. Nici măcar atâta decenţă. Dai un telefon: „domnule Preşedinte, vreau să ştiţi că astăzi dăm următoarea ordonanţă cu următoarea motivaţie”. Vreau să vă spun că eu sunt mândru de ce s-a întâmplat la Institutul Cultural Român de când sunt preşedinte şi de când e Horia Patapievici acolo. Institutul Cultural a devenit, într-adevăr, o structură de promovare a culturii româneşti peste hotare formidabilă, pentru că nu le-am cerut nimic, nu am vrut nimic de la ei decât să intre în rândul instituţiilor eficiente şi credibile de promovare a autorilor români de carte, de opere de artă, de pictură, de ce vreţi dumneavoastră şi în acelaşi timp să permită accesul culturii străine în România. Dar m-aş fi aşteptat ca un asemenea lucru să nu-l aflu după terminarea şedinţei de Guvern, ci să fiu informat: „domnule Preşedinte, vă luăm Institutul Cultural Român”, care tradiţional a fost la Preşedinte - este prima dată, de la Revoluţie încoace, când se ia acest institut de la preşedintele României, se mută la Senat, iar pe de altă parte, vii şi spui: „Eu vreau să am o bună relaţie cu Preşedintele şi, mai ales, relaţie de respect”. Când eşti doctor în Drept, eşti tare - dottore! Vă mulţumesc mult! Vă doresc o zi bună!

Departamentul de Comunicare Publică
13 Iunie 2012
(http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=13775&_PRID=lazi)

21 comments:

ZeV said...

Domnule Bubliotecar, ca să sintetizăm:
Traian Băsescu este deșteptul, iar noi toți ceilalți, suntem o turmă de proști.
Da, și eu aparțin acestei ,,turme", pentru că l-am votat.
;)

Bibliotecaru said...

Aici nu este vorba despre cine este deştept şi nici despre cine are dreptate... este vorba despre faptul că statul român îl lasă pe preşedintele său să aleagă cum înţelege legea într-un stil personal.

Domnia sa are reacţii de tipul lui Gigi Becali care le explica procurorilor că nu era MITĂ ci PREMIERE. Şi eu cred că nu era mită ci premiere... dar cine mă ascultă pe mine?

demneura said...

http://demneura.blogspot.ro/2012/06/minciuna-lui-macovei.html

ZeV said...

Explicati va rog formularea:
,,statul român îl lasă pe preşedintele său să aleagă cum înţelege legea într-un stil personal."

vaisamar said...

in loc de labareala de 2 lei si 15 pagini mai bine ai scrie asa : vreau suspendarea lui Traian Basescu ca asa mi s-a sculat mie si celor care ma platesc.

Bibliotecaru said...

@ vaisamar

Dumneavoastră aveţi impresia că dacă vă exprimaţi într-un stil de maidan impresionaţi mai mult?

În nici un caz nu vreai suspendarea preşedintelui, ce vă veni? Cetăţenii nu ar trebui să vrea începerea procedurii de suspendare a preşedintelui pentru că le este ceva total defavorabil. Preşedintele ar trebui să nu fie băgat în seamă, atât.

Să vă explic de ce nu vreau suspendarea...

A. Pe Traian Băsescu deja îl cunosc, altul nou ar putea fi mult mai rău.

B. Traian Băsescu este un preşedinte cu aripile tăiate, fără Guvern şi Parlament, chiar şi fără un PDL puternic... nu prea are ce să facă rău.

C. Un preşedinte nou ar avea probabil şi Guvernul şi Parlamentul... deci ar fi foarte tentat de dictatură şi răzbunare.

D. Suspendarea preşedintelui ar însemna cam un an de dezastru economic de pe urmă unei lupţi la persoană care nu-mi aduce absolut nimic ca cetăţean.

E. În sfârşit, dacă Traian Băsescu îşi duce mandatul la final, mai am doi ani în care să fiu persuasiv pe bloguri şi să conving politicienii şi românii că avem nevoie de un preşedinte care să nu fie membru de partid (şi încă preşedinte de partid) ci un om imparţial de bun-simţ, a-politic.

invacanta said...

Sunteti un semidoct. Am o intrebare referitoare la interpretarea dumneavoastra a Constitutiei, si anume: 'Ce se înţelege de aici? Că numai poporul, prin referendum, poate avea un cuvânt mai puternic decât instituţia Parlamentului. Dacă Parlamentul a decis POLITIC ceva printr-o declaraţie, preşedintele nu are voie să nu se supună'
Daca Parlamentul decide ca Nastase sa fie achitat, ce facem?
Daca tot v-ati apucat sa interpretati Constitutia, macar cititi-o pe toata ca zice ceva si de functionarea Parlamentului si de separarea puterilor in stat.

invacanta said...

Sunteti un semidoct. Am o intrebare referitoare la interpretarea dumneavoastra a Constitutiei, si anume: 'Ce se înţelege de aici? Că numai poporul, prin referendum, poate avea un cuvânt mai puternic decât instituţia Parlamentului. Dacă Parlamentul a decis POLITIC ceva printr-o declaraţie, preşedintele nu are voie să nu se supună'
Daca Parlamentul decide ca Nastase sa fie achitat, ce facem?
Daca tot v-ati apucat sa interpretati Constitutia, macar cititi-o pe toata ca zice ceva si de functionarea Parlamentului si de separarea puterilor in stat.

Bibliotecaru said...

@ ZeV

Păi să aleg primul exemplu în care domnul Băsescu a făcut aşa ceva.

După 2004 rezultatul alegerilor a fost aşa.

Senat
Uniunea Națională PSD + PUR : 37.16% (3.760.560)
Alianța Dreptate și Adevăr PNL - PD : 31.71% (3.209.073)
Partidul România Mare : 13.63% (1.379.789)
Uniunea Democrată Maghiară din România : 6.26% (633.735)
Partidul Noua Generație : 2.36% (239.106)
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat : 1.91% (193.318)
Camera Deputaților
Uniunea Națională PSD + PUR : 36.64% (3.692.608)
Alianța Dreptate și Adevăr PNL - PD: 31.26% (3.150.301)
Partidul Romania Mare : 12.93% (1.302.724)
Uniunea Democrată Maghiară din România : 6.20% (624.717)
Partidul Noua Generație : 2.23% (225.171)
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat : 1.84% (185.501)

Bibliotecaru said...

@ ZeV

În acel context, Uniunea Naţională PSD+PUR s-a dus la Cotroceni şi i-a spus preşedintelui... Suntem cei care au câştigat alegerile, pune-l pe Năstase premier. Preşedintele atunci a spus... Nicidecum, că eu pun premier pe cine vreau eu, şi eu îl vreau pe domnul Tăriceanu. Dacă parlamentul nu-l vrea pe domnul Tăriceanu, vă dizolv cu totul şi facem alegeri până îl vreţi pe domnul Tăriceanu.

Constituţia nu-i dă dreptul preşedintelui să desemneze un candidat ca un act de voinţă personală şi în scop personal, Constituţia nu-i dă voie preşedintelui să se folosească de dizolvarea parlamentului ca un şantaj... şi totuşi preşedintele a făcut ce a făcut şi s-a folosit astfel de Constituţie. Aici nu vorbeam despre un Parlament aflat în imposibilitatea de a alege un premier, pentru că dacă domnul Năstase ar fi fost desemnat premier, soluţia politică exista şi domnul Năstase ar fi fost ales. Deci dizolvarea Parlamentului nu era conformă cu intenţia Constituţională de a rezolva o indecizie Parlamentară. Ei bine, Parlamentul s-a supus deciziei prezidenţiale de a interpreta eronat Constituţia (nimeni nu l-a contrazis instituţional, deşi nu avea voie să interpreteze legea "după ureche") şi PUR-ul s-a mişcat de colo-colo ca să iasă o nouă majoritate parlamentară.

Bibliotecaru said...

@ invacanta

Stimate domn/doamnă,
Trebuie să înţelegeţi că una-i una, alta-i alta.

Dacă eu vin şi spun... să fie radiat din registrul partidelor politice Partidul Civic Maghiar pentru că nu este şi nu poate fi un partid politic... mă ascultă cineva? Chiar dacă am dreptate, mă ascultă cineva?

La fel este şi aici, fiecare trebuie ascultat în măsura în care are autoritatea de a spune anumite lucruri. De unde vine autoritatea? Cineva are autoritate de a spune ceva OBLIGATORIU în măsura în care vorbeşte în numele unei instituţii abilitate pentru o astfel de afirmaţie.

Autoritatea se răsfrânge asupra instituţiei din suveranitate prin intermediul legii.

Domnia voastră spuneţi, "Daca Parlamentul decide ca Nastase sa fie achitat, ce facem?".

Parlamentul nu poate decide ca cineva, oricare ar fi el, TREBUIE să fie achitat.

Condamnarea/achitarea nu se obţine pur şi simplu, are câteva etape (vulgarizez un pic informaţia, nu "o dau" ca în manualul de drept ci pe "amatoreşte"):

1. Strângerea probelor
2. Punerea sub acuzare
3. Administrarea probelor într-un proces
4. Stabilirea adevărului
5. Încadrarea juridică a infracţiunii (dacă ea există)
6. Stabilirea eventualei pedepsei conform legii

Judecătorul, procurorul, apărarea nu fac altceva în proces decât să stabilească adevărul, scopul procesului nu este deci condamnarea cuiva.

La final, judecătorul nu se uită la inculpat şi dă sentimental o pedeapsă, rolul lui este să încadreze faptele asociate cu caracterul de adevăr în proces în prevederile legale şi legea condamnă, indiferent de cine este inculpatul. De aceea se şi spune că toată lumea este egală în faţa legii.

Parlamentul nu este DEASUPRA legii, este însă vocea cea mai autoritară de a stabili OFICIAL (adică obligatoriu) CE PREVEDE LEGEA.

Bibliotecaru said...

Interpretarea oficială provine, de regulă, de la o autoritate de stat care are în competenţa sarealizarea sau aplicarea normelor juridice şi are forţă juridică obligatorie. Dacă această interpretareîmbracă forma unor norme obligatorii, cu caracter general, poartă denumirea de interpretaregenerală.Atunci când interpretarea generală provine de la autoritatea care a emis norma interpretată, formade interpretare este cea autentică.O altă formă a interpretării oficiale este interpretarea cauzală şi are loc în procesul de aplicare anormelor la cazuri concrete.Interpretarea cauzală poate fi făcută de organele de stat cu caracter legislativ,executiv sau judecătoresc. În cadrul interpretării cauzale, un loc distinct revine interpretării judiciare sau jurisdicţionale, legată de soluţionarea, intr-un litigiu judiciar, a unui caz concret, prin emiterea uneihotărâri judecătoreşti cu putere de lucru.Interpretarea cauzală se caracterizează prin:- aplicarea limitată la un raport juridic determinat- obligativitatea ei numai în şi pentru situaţia soluţionată- nu are forţă obligatorie pentru alte autorităţi ale statului ori pentru situaţii similare şi nici pentruaceeaşi autoritate intr-o împrejurare identică.Există o deosebire principală între interpretarea generală şi cea cauzală. În cazul primei forme,interpretarea capătă o valoare de sine stătătoare şi este făcută cu scopul de a lămuri sensul normei, nefiindcondiţionată de necesitatea soluţionării concomitente a unei cauze concrete. În situaţia interpretăriicauzale, dimpotrivă, interpretarea este doar un mijloc pentru soluţionarea unei cauze concrete. De aceea,aici nu avem de fapt un act de interpretare, ci un act juridic de aplicare, dat în temeiul unei norme juridiceal cărui conţinut a putut fi dezvăluit în urma unui efort mai mult sau mai puţin complex de interpretare.

Bibliotecaru said...

Interpretarea neoficială (facultativă ori doctrinară)Această formă a interpretării nu are caracter obligatoriu, nu se concretizează în conţinutul unor acte juridice, a căror respectare sau aplicare să fie garantate de stat. Ea reprezintă opiniile unor persoaneneoficiale asupra modului cum trebuie să fie înţeles conţinutul unor acte normative. Valoarea acesteiinterpretări este în funcţie de puterea argumentelor ştiinţifice pe care se sprijină, cu alte cuvinte, ea se bucură numai de o autoritate ştiinţifică şi nu juridică.Interpretarea neoficială nu face parte din procesul de aplicare a normelor juridice; ea poate servi şiajuta acest proces.

Bibliotecaru said...

Acestea sunt extrase dintr-un curs de drept:
http://www.scribd.com/doc/57556003/22/Interpretarea-normelor-juridice

Bibliotecaru said...

Parlamentul are cea mai puternică voce în privinţa legii, fiind singura instituţie care legiferează... deci are cea mai mare autoritate asupra interpretării legii.

Guvernul poate interpreta şi el normele juridice în zona în care o iniţiază, dar nu peste Parlament.

Până aici vorbim despre interpretarea generală.

Interpretarea dată de CCR şi judecător este o interpretare cauzală. Ea nu modifică legea ci aplicarea legii.

Ceea ce spune preşedintele este în cel mai bun caz (în măsura în care domnia sa este un specialist) o sursă de interpretare neoficială, egală cu cea a unui avocat, a unui profesor de drept, a oricui care are o părere fundamentată ştiinţific.

vaisamar said...

mesajele encapsulate in limbaj de maidan au un efect proportional mai mare decat folosirea semnelor de exclamatie in exces si a literelor de tipar, fapt confirmat si de reactiile disproportionate ce au urmat =)

un pic de lucru la increderea in sine nu ar strica =)

Bibliotecaru said...

@ vaisamar

Se spune că bătaia este ruptă din rai... dar cu siguranţă nu este un semn de civilizaţie sau de evoluţie umană.

Stimate domn,
Poate că limbajul agresiv capătă un răspuns, dar nu preţuire. Personal iubesc controversa, dar numai atunci când ea este purtată "pe argumente". Ştiţi de ce? Pentru că dezbaterea argumentară nu are "învingători" şi "pierzători"... toată lumea câştigă şi se îmbogăţeşte pentru că apar argumente pe care poate nu le ştiai înainte şi ceea ce crezi se mai apropie un pic de certitudine sau de incertitudine, de clarificare.

vaisamar said...

filosofia = incapitatea unor de a se exprima pe intelesul altora =)

iti recomandam un bilet de tratament, dar s-au taiat de marti =)

Bibliotecaru said...

@ vaisamar

Luaţi în derâdere filosofia, fără să ştiţi că este foarte probabil ca minimum 80% din tot ce gândiţi să fi fost cândva obiectul filosofiei "scorţoase" pe care o ironizaţi şi să nu vă daţi seama că beneficiaţi de ea.

Vasile, said...

Invacanta,

Sincer eu nu am observat inca nici la dementi consacrati care scriu pe forumuri tot felul de "incantatii" sa confunde si sa elucubreze comparativ teme constitutionale , o hotarare in cvorum, constitutionala , a parlamentului vs obiectul unui paragraf din Constitutie , care este , "casa regala" , mai nou casa presedentiala, sau justitia in sine.

Dar dumneata esti in vacanta si ai circumstante!

Biblio,

Cind spuneti ca pe Traian il cunosteti si va este frica de mai rau ,va APROPRIATI PERICULOS de zona nerezonabila crestineasca "iertate sa fie greselile gresitilor nostri"

Adica un fel de reciproca ar fi ca
daca-l cunosteam pe Ceausescu de ce sa-l schimbam nu-i asa???????

Pe scara ierarhizarii raului draga domnule sunteti in eroare totala,morala ,logica si ce nu mai doriti adejectival!

Ina putin si cereti canonizarea lui Traian!

Traian trebuie sa se duca dupa gratii, el ar trebui sa fie exemplul pentru politicieni pentru aceasta natie, ASA CEVA SA NU SE MAI REPETE !

Bibliotecaru said...

@ Vasile,

Nu m-aţi înţeles, eu spuneam că Traian Băsescu este o "boală sub tratament" care se va termina cumva în 2014. Prefer ca doi ani de zile, până în 2013, să mă asigur că nu mă voi mai îmbolnăvi iar decât să scap cu doi ani mai devreme de boala Băsescu şi să fiu vulnerabil unei alte boli.

Nişte alegeri prezidenţiale ţinute acum ne împinge spre soluţia unică Crin Antonescu. Nu am nimic cu domnul Antonescu, dar de când a ajuns preşedintele PNL eu nu am văzut măcar un discurs care să nu fie virulent şi să nu atace PDL, UNPR... sau oricum... pe cineva.

Păi tocmai ce trecem peste Traian Băsescu de PDL şi ni pricopsim cu varianta de tip PNL?

Nu ne e mai bine cu un preşedinte ne-jucător, echidistant, liniştit, care să încerce să-şi supună instituţiile statului... şi aşa mai departe?

În doi ani de zile poate apare o astfel de variantă. Poate poporul va cere o astfel de variantă...

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.