12 June 2012

Joaca de-a politica


Astăzi Parlamentarul a făcut-o lată.

Parlamentul chemat să aleagă între premier şi preşedinte în trimiterea cuiva la C.E. trebuia să INTERPRETEZE OFICIAL legea. Acest lucru se făcea prin dezbaterea textelor de lege implicate şi dezbaterea trebuia să se încheie cu o Hotărâre a Parlamentului care să INTERPRETEZE OFICIAL legea pe baza argumentelor prezentate în dezbatere.

A ieşit... nimic.
Parlamentul a adoptat, marţi, cu 249 de voturi "pentru", 30 de voturi "împotrivă" şi două abţineri, declaraţia propusă de USL, potrivit căreia primul-ministru trebuie să prezinte poziţia României la lucrările Consiliului European din 28 iunie.

Potrivit proiectului de declaraţie propus de USL, " Parlamentul României trebuie să fie informat, în prealabil, asupra agendei Consiliului European şi să stabilească un mandat de principiu cu privire la ceea ce va susţine reprezentantul României; Parlamentul României trebuie să fie informat, după fiecare Consiliu European, cu privire la deciziile adoptate" .

De asemenea, declaraţia USL vizează ca "partajarea atribuţiilor în cadrul Puterii Executive", în domeniul afacerilor europene, să fie următoarea: "în materie de politică militară şi de securitate militară, precum şi în politica externă comună a UE, este constituţional şi funcţional ca Preşedintele României să aibă precădere în a reprezenta România; în materie economică, socială, bugetară, referitoare la fondurile europene, aderarea la Schengen, precum şi în alte aspecte executive, este constituţional şi funcţional ca Primul Ministru să aibă precădere în a reprezenta România".

Declaraţia propusă de USL concluzionează că având în vedere agenda reuniunii Consiliului European din 28 iunie, "precum situaţia economică din UE, adoptarea unor măsuri economice şi sociale, precum şi continuarea negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual 2014-2020", "Parlamentul României consideră că primul ministru trebuie să prezinte poziţia României la lucrările Consiliului European din 28 iunie 2012".

Ponta vrea să aibă o nouă discuţie cu Băsescu privind reprezentarea României la UE

Premierul Victor Ponta a declarat, după votul din Parlament privind nivelul de reprezentare a României la UE, că doreşte să aibă o nouă întrevedere cu preşedintele Traian Băsescu pentru discuţii pe această temă.

Întrebat de jurnalişti dacă partidele care au votat în Parlament ca premierul să reprezinte România la Consiliul European din 28 iunie vor declanşa procedura de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu în cazul în care acesta va refuza să accepte această decizie, premierul a răspuns că nu îşi doreşte aşa ceva, dar că Parlamentul va stabili modul de reacţie.

Oprea: Preşedinţia analizează declaraţia adoptată de Parlament, pentru un punct de vedere

Preşedinţia analizează declaraţia adoptată de Parlament, pe tema reprezentării României la Consiliul European, în vederea formulării unui punct de vedere, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea.

Preşedinţia analizează declaraţia adoptată de Parlament, în vederea formulării unui punct de vedere", a spus Oprea.
(http://www.mediafax.ro/politic/parlamentul-a-decis-premierul-va-reprezenta-romania-la-consiliul-european-din-28-iunie-9738768)
Ce spune regulamentul? Regulamentul celor două camere spune:

Art. 1. - Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în şedinţe comune pentru:
22. adoptarea unor declaraţii, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic;


Ce înseamnă asta? Parlamentul nu s-a exprimat prin modificarea sensului Constituţiei sau a unei alte legi, în sensul clarificării ei suplimentare, astfel încât să existe un normativ menit să trimită pe domnul Ponta la Consiliul European... A făcut însă un alt lucru, a luat o decizie politică menită aplicării politicii naţionale.

Discursul premierului Victor Ponta în plenul reunit al Parlamentului

Vă mulţumesc, doamnă preşedintă. Domnule preşedinte al Senatului, doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,
Aş dori, în numele Guvernului României, să vă mulţumesc pentru faptul că aţi acceptat să audiaţi astăzi primul-ministru într-o declaraţie referitoare la colaborarea interinstituţională şi reprezentarea României în domeniul afacerilor europene. Aş dori să îmi permiteţi, pentru început, fiind doar două zile de la un scrutin electoral, să mulţumesc de la această tribună a Parlamentului României tuturor cetăţenilor României care au participat duminică la vot, indiferent de opinia politică sau de candidatul căruia i-au adresat votul lor. Cred că o prezenţă importantă, 60% din populaţia României, conform recensământului din 2002, deci în realitate mai mult de 60%, reprezintă un mesaj important pentru clasa politică şi pentru interesul politic pentru alegeri democratice. Aş dori, tot cu această ocazie şi fără niciun fel de partipris politic, să îi felicit pe toţi deputaţii şi senatorii care au participat în campania electorală şi pe cei care au obţinut un mandat de preşedinte de Consiliu Judeţean sau primar, cât şi pe cei care nu l-au obţinut. Important este că parlamentarii României au participat la acest scrutin. De asemenea, aş dori să îmi permiteţi, considerând ca un semnal politic extraordinar pentru întreaga clasă politică, să o felicit pe doamna senator Olguţa Vasilescu, primul candidat care a câştigat alegerile pentru o primărie importantă, indiferent de ceea ce se considera ca fiind în societatea românească reminiscenţe tradiţionale şi imposibilitatea alegerii într-o funcţie importantă a unui candidat femeie. Cred că alegerea colegei noastre, doamna senator Vasilescu, este un semnal important de modernizare a societăţii româneşti. Şi vreau să îi urez succes şi doamnei senator şi tuturor parlamentarilor care au fost aleşi în funcţiile de administrare locală, tot succesul necesar.
Aş vrea să intru cât mai rapid, pe fondul declaraţiei politice pe care o susţin astăzi în faţa Parlamentului, reamintind tuturor celor care ne privesc în acest moment că aderarea României la UE a fost unul dintre puţinele obiective fundamentale pentru ţara noastră în care consensul politic a funcţionat în mod real. În mod sigur, accederea noastră în structurile europene se datorează tuturor forţelor politice şi tuturor guvernelor de după 1995 şi cred că este de datoria noastră astăzi de a face tot ceea ce ţine de actuala clasă politică pentru ca integrarea României în UE să devină efectivă, să devină în mod sigur cât mai avantajoasă pentru cetăţenii României şi să asigure o reprezentare constituţională, dar şi eficientă a României în structurile europene.
Aş vrea să precizez încă de la început că văd această declaraţie politică în faţa dvs. nu ca pe un gest de conflict între instituţiile statului, între preşedintele României şi primul-ministru, ci ca pe o încercare de revenire la normalitatea conlucrării între instituţiile statului. Şi, mai ales, o văd ca pe o revenire la ceea ce în orice democraţie şi în sistemul constituţional românesc trebuie să fie implicarea, decizia Parlamentului României în toate reprezentările şi soluţiile pe care România le susţine pe plan european. Consider că după anul 2008 instituţiile statului nu au colaborat suficient de bine în reprezentarea noastră pe plan european, Parlamentul României a fost practic exclus de la deciziile cele mai importante, iar şeful Guvernului, sigur, din proprie iniţiativă, a considerat că neimplicarea domniei sale este soluţia utilă.
Din punctul meu de vedere, ca prim-ministru, cred că este absolut necesar, pentru ca România să fie reprezentată constituţional şi eficient pe plan european, ca Parlamentul României, Guvernul şi preşedintele să conlucreze şi, în acest fel, practic, poziţiile României să aibă o cât mai mare reverberaţie pe plan european şi cât mai multe şanse de a fi cu adevărat implementate. Am fost parlamentar în toţi aceşti ani şi ştiu că răbdarea nu este întotdeauna punctul forte al Parlamentului.
Am să trec foarte rapid la cele cinci puncte aflate pe agenda europeană pe care Guvernul României le consideră în acest moment fundamentale pe termen mediu şi lung pentru interesul României.
În primul rând, aderarea la Spaţiul Schengen, şi vreau doar să vă informez - aveţi la dispoziţie toţi membrii Parlamentului în formă scrisă declaraţia pe care o susţin în acest moment - vroiam doar să vă informez că la ultimul Consiliu al Miniştrilor de Interne, poziţia României şi progresele României au fost apreciate în mod real şi că este de datoria noastră, a Guvernului, a Parlamentului, a preşedintelui să ne accentuăm eforturile pentru ca în luna septembrie decizia Consiliului European să fie o decizie favorabilă accesului României în Spaţiul Schengen.
Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare: în luna iulie va fi adoptat şi dat publicităţii un raport care să cuprindă progresele făcute de România în ultimii cinci ani. Din punctul de vedere al guvernului pe care îl conduc - şi aici vreau să apreciez eforturile făcute de fostul ministru al justiţiei, domnul Predoiu, dar şi de noul ministru al justiţiei, domnul Corlăţean - din punctul de vedere, deci, al guvernului pe care îl conduc, toate obligaţiile pe care ni le-am asumat pe plan european trebuie îndeplinite, avem luate toate măsurile pentru implementarea Codurilor adoptate de dvs., de Parlament, şi de asemenea pentru implementarea măsurilor prevăzute în Strategia anticorupţie. Vreau să fac o singură observaţie: consider că un raport pozitiv privind MCV este un raport pozitiv pentru România. Declaraţiile iresponsabile şi egoiste ale unor oameni politici români care îşi doresc, doar pentru că partidul din care fac parte nu se mai află la putere, să avem un raport negativ pe justiţie, cred că fac parte dintr-un mod de a face politică de dinainte de 1995 sau poate chiar de dinainte de 1989. Consider că un raport pozitiv este un raport pozitiv pentru România, nu pentru o forţă politică sau alta, pentru că în ultimii cinci ani am fost pe rând, partidele reprezentate astăzi în parlament, într-o formă sau alta, la guvernare şi un raport pozitiv ar reprezenta o bilă albă pentru România în ansamblu. Interesele meschine nu cred că au legătură cu interesul de ansamblu al României şi, din acest punct de vedere, vă asigur că toate eforturile României şi ale Guvernului vor fi îndreptate în direcţia îndeplinirii acelor condiţionalităţi pe care România trebuie să le pună în practică cât mai rapid.
Un al treilea punct esenţial pe agenda europeană care priveşte România este stadiul absorbţiei fondurilor europene. În mod sigur, este domeniul în care România ar fi putut câştiga cel mai mult şi în care, din păcate, a pierdut cel mai mult. În ultimii ani, fără a încerca să prezint în faţa dvs. vinovăţiile aşa cum le văd eu în acest moment, este evident că am ratat ocazia de a folosi cei mai ieftini bani din lume, deoarece fondurile structurale şi de coeziune, ca şi cele privind politica agricolă comună, sunt fonduri nerambursabile. România s-a împrumutat de la instituţiile financiare internaţionale şi, sigur, de pe piaţa financiară privată, cu bani pe care ar fi putut să îi obţină prin accesarea fondurilor europene. Împreună cu ministrul Orban, care, aşa cum ştiţi, a făcut parte şi din guvernul trecut, face parte şi din guvernul actual, cu noile structuri pe care le-am construit în cadrul aparatului de lucru al primului-ministru, am luat toate măsurile şi le vom lua în continuare pentru a limita pe cât posibil eventuale pierderi de fonduri europene şi pentru a încerca să construim un sistem instituţional care să permită României să absoarbă cu adevărat aceşti bani. Vreau în faţa dvs., a Parlamentului României, să vă asigur de faptul că guvernul pe care în conduc va opri toate practicile anterioare de blocare a proiectelor europene pe criterii politice. Din punctul meu de vedere, orice primar, orice preşedinte de consiliu judeţean, indiferent dacă este de la USL, PDL, UDMR sau orice alt partid, va avea tot sprijinul necesar pentru accesarea fondurilor europene şi consider condamnabilă aprecierea acestor proiecte pe un criteriu politic şi vreau să vă asigur că acest lucru nu se va mai întâmpla în viitor.
De asemenea, doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, este esenţială pentru România implicarea noastră activă în dezbaterea privind viitorul cadru financiar multianual, viitorul buget al Uniunii Europene, buget care va fi discutat şi la actualul Consiliu European şi în cadrul preşedinţiei cipriote a Uniunii Europene şi va privi fondurile pe care Comisia Europeană le va avea la dispoziţie şi, evident, le va pune la dispoziţia statelor membre în perioada 2014 - 2020. Am avut în urmă cu 10 zile, la Bucureşti, o întâlnire esenţială, la care a participat preşedintele Comisiei Europene, domnul Barroso, au participat 9 prim-miniştri şi încă 6 reprezentanţi la nivel înalt din ţările membre ale unui grup care se numeşte "Prietenii coeziunii". Este pentru prima dată când România participă activ la discuţiile privind bugetul 2014 - 2020. Este esenţial pentru România ca fondurile afectate României, atât pe politica agricolă comună, cât şi cele de coeziune şi structurale, să fie la nivelul pe care îl aşteptăm. Repet, pentru că este probabil important în dezbaterea care urmează, faptul că la această dezbatere, care a avut loc chiar în Palatul Parlamentului, pe 1 iunie, s-a aflat prezent preşedintele Comisiei Europene, într-o paralelă instituţională, dacă doriţi, un prim-ministru al Europei, domnul Barroso, şi primii-miniştri din 16 ţări membre ale Uniunii Europene. Este normal, pentru că guvernele acestor ţări şi prim-miniştri ai acestor ţări sunt responsabili în faţa ţărilor lor de modul în care va arăta bugetul Uniunii Europene şi de modul în care va fi adoptat şi afectat acest buget.
Nu în ultimul rând, la nivel european, dincolo de adoptarea tratatului de guvernanţă fiscală, pe care şi dvs. l-aţi ratificat de curând, în Senat, există o dezbatere importantă privind un pact de creştere economică şi creare de locuri de muncă. Această propunere a aparţinut iniţial preşedintelui Comisiei Europene, domnul Barroso, dar, în mod real, pe plan european, dincolo de politica de disciplină bugetară şi austeritate, odată cu alegerea preşedintelui Franţei, domnul Hollande, şi cu apariţia în fruntea guvernelor a 7 ţări, pentru moment, europene a unor noi guverne, această discuţie devine din ce în ce mai importantă şi poate reprezenta pentru România o şansă de a fi implicată în ceea ce se doreşte pe plan european, în efortul de creare de locuri de muncă şi creştere economică.
Acestea sunt cele cinci puncte esenţiale pe care Guvernul României, cu acceptul dvs. şi cu mandatul dat de dvs., doreşte să le promoveze pe plan european.
Aş vrea să trec la punctul următor, în care să spun încă o dată că îmi doresc, şi votul de duminică cred că a arătat că există un suport popular pentru reluarea comunicării şi colaborării instituţionale. Nu cred că Parlamentul României poate să fie un simplu spectator la ceea ce înseamnă reprezentarea României pe plan european. Consider că dvs. trebuie să fiţi întotdeauna informaţi înainte de reuniunile la nivel european asupra agendei acestor reuniuni şi să daţi un mandat de principiu celor care reprezintă România, evident urmând să fiţi informaţi asupra deciziilor luate pe plan european. Referitor la prevederile constituţionale, ca şi dvs., nu doar pentru că sunt jurist, dar sunt deputat, alături de dvs., cunosc prevederile Constituţiei României, cunosc foarte bine regulamentele UE şi este foarte clar că preşedintele României şi primul-ministru, în egală măsură, pot reprezenta interesele României pe plan european. Nu există niciun fel de prevedere în Constituţia României prin care unul din cei doi reprezentanţi ai Executivului să aibă un monopol asupra reprezentării, dimpotrivă Constituţia României prevede o anumită colaborare şi partajare a atribuţiilor între Guvern şi preşedinte. Aş vrea să vă reamintesc faptul că pe plan european, din cele 28 de ţări, vorbesc de cele 27 membre ale UE plus Croaţia, care va adera la sfârşitul lunii iulie 2013, 25 de ţări sunt reprezentate în mod exclusiv la nivel european de către primii-miniştri - excepţiile le formează Cipru, acolo unde evident sistemul constituţional nu prevede funcţia de prim-ministru, şi Franţa, acolo unde primul-ministru este numit şi demis de către preşedinte - fără a trece prin procedura parlamentară pe care dvs. o cunoaşteţi foarte bine. Din acest punct de vedere, consider util pentru buna reprezentare a României ca cel care reprezintă România la nivel european, în funcţie evident de agenda reuniunii, să aibă un mandat de principiu din partea dvs., a Parlamentului României, şi să prezinte în faţa dvs., atât înainte de Consiliu, cât şi după, care sunt temele principale şi care sunt deciziile care privesc ţara noastră. Consider util, şi constituţional, şi eficient ca în toate temele care ţin de politica militară şi de securitate militară, precum şi de politica externă comună a UE, reprezentarea României să fie făcută de către preşedintele României, în baza atribuţiilor sale constituţionale. De asemenea consider şi vă propun, stimaţi deputaţi şi senatori, ca în toate problemele care ţin de activitatea economică, socială, fonduri europene, securitatea frontierelor, Guvernul şi primul-ministru să reprezinte interesele României pe plan european. Doamnelor şi domnilor, agenda Consiliului European din 28 iunie, agendă publică, prevede foarte clar că principalele discuţii se vor axa pe situaţia economică la nivelul UE, pe problema adoptării unui pact de creştere economică şi creare de locuri de muncă şi pe negocierile privind viitorul Mecanism Multianual Financiar 2014 - 2020.
În final, doamnelor şi domnilor, vreau să spun încă o dată că încerc şi îmi doresc prin această declaraţie să readuc cooperarea şi colaborarea interinstituţională acolo unde Constituţia şi regulile democratice o aşează. Aş dori ca, împreună cu dvs., să stabilim pentru viitor, indiferent cine va fi preşedintele României şi indiferent cine va fi primul-ministru al României, un mod de reprezentare constituţională şi eficientă a României pe plan european. Vă mulţumesc pentru răbdare.


Declarația premierului Victor Ponta după votul din Parlament

Reporter: Premierul va reprezenta România la Consiliul European. Ce înseamnă acest lucru pentru dvs: veţi discuta cu şeful statului? Ce urmează să faceţi?
Victor Ponta: Din punctul meu de vedere, astăzi - şi vreau să mulţumesc Parlamentului - începem să intrăm într-o logică constituţională, democratică, europeană, de conlucrare a instituţiilor. Monopolul unei singure instituţii - şi aici vorbesc concret, ca să nu ocolesc subiectul - monopolul doar al preşedintelui României, indiferent cum se numeşte acest preşedinte, asupra reprezentării României în Uniunea Europeană era un monopol total greşit. S-a realizat pe o majoritate parlamentară care sigur era favorabilă preşedintelui şi pe un prim-ministru care de bună voie şi-a cedat atribuţiile preşedintelui. Acum eu cred că intrăm în normalitate şi Parlamentul trebuie să fie implicat în tot ceea ce se întâmplă pe plan european, pentru că Parlamentul adoptă mai departe legile respective, Guvernul cu atât mai mult, pentru că, atunci când vorbim de buget, când vorbim de măsurile sociale, când vorbim de fonduri europene, evident că Guvernul este cel care pune în aplicare până la urmă deciziile pe plan european, iar când este vorba, aşa cum am şi spus de altfel astăzi în declaraţii şi a spus şi Parlamentul, când este vorba fie de politica externă comună a Uniunii Europene, de exemplu în problema Siria sau în relaţiile cu China, cu America, sau dacă este vorba despre politica europeană comună de apărare şi securitate, acolo eu cred că preşedintele - şi e normal aşa, constituţional - ca preşedintele României să aibă precădere în participarea la discuţii, dar un monopol al cuiva, numai preşedintele sau numai primul-ministru - aţi văzut că nu am cerut aşa ceva - era în mod clar împotriva ideii constituţionale, prevăzute de altfel în articole din Constituţie, şi împotriva practicii europene.
Pe 28 iunie se vor dezbate şi se vor lua decizii, nu doar se dezbat, în Consiliul European, referitoare la probleme categoric executive, pentru că până la urmă Consiliul European este un organism interguvernamental, se vor lua decizii care ţin de guvernele naţionale şi, pe baza mandatului pe care astăzi Parlamentul mi l-a acordat, voi încerca să reprezint cât mai bine interesele României.
Reporter: În cazul în care preşedintele insistă sa participe şi el, luaţi în calcul ideea ca USL să recurgă la o posibilă suspendare a preşedintelui?
Victor Ponta: Profitând de întrebarea dvs, aş vrea să vă atrag atenţia că nu doar USL a votat astăzi acest mandat pentru primul-ministru. L-au votat practic toate grupurile parlamentare, mai puţin PDL, dar nici grupul PDL nu a fost aici, au fost cred că 20 sau 30, 30 de parlamentari, deci nici măcar parlamentarii PDL nu au fost împotrivă, ci un grup - aş putea spune aşa - nucleul dur al PDL. În rest, absolut toate grupurile parlamentare - şi am apreciat, dincolo de colegii mei care, până la urmă, sigur, pot fi subiectivi - dar am apreciat poziţia domnului senator Frunda, am apreciat poziţia domnului deputat Ganţ, poziţia domnului senator Geoană, care au fost exact în aceeaşi direcţie.
Eu astăzi nu am propus o soluţie extremistă, repet, să nu mai fie deloc preşedintele, să fie numai primul-ministru. Eu m-am gândit că trebuie să facem un sistem de colaborare între instituţii, un sistem care să nu ţină cont de persoane, că nu o să fie nici Traian Băsescu tot timpul preşedinte, nici Victor Ponta prim-ministru, ci să facem un sistem care se aplică în toate ţările europene, de fapt.
Reporter: Atunci vă întreb altfel: toţi care au votat astăzi ar putea să pună umărul la o posibilă suspendare a preşedintelui?
Victor Ponta: Eu nu pot să vorbesc despre aşa ceva şi nu-mi doresc aşa ceva. Pe de altă parte, este, până la urmă, decizia Parlamentului în ce fel reacţionează împotriva mea ca prim-ministru sau împotriva unui preşedinte care nu ţine cont de o poziţie clar exprimată prin vot. Eu nu-mi doresc şi nu cred... Cred că am trecut cu toţii în 2007 printr-o experienţă din care trebuia să învăţăm cu toţii ce e de învăţat. Nu-mi doresc ca instituţiile statului - preşedinte, guvern şi parlament - să fie în conflict. Eu astăzi am propus o soluţie de conlucrare şi cine vrea conlucrare sunt convins că a auzit; cine vrea conflict, eu nu sunt dintre aceia.
Reporter: Aţi primit vreo invitaţie pentru a participa la Consiliul din 28?
Victor Ponta: Da. Am primit de la preşedintele Herman van Rompuy. În acelaşi timp, ştiţi foarte bine că până la urmă cine participă, primul-ministru sau preşedintele, este o decizie naţională, dar am primit invitaţia şi programul de pe 28-29.
Reporter: Vă gândiţi la o înţelegere între dvs şi preşedinte?
Victor Ponta: Eu îmi doresc aşa ceva, evident că vom avea o asemenea discuţie şi punctul meu de vedere este cel exprimat astăzi.
Reporter: Domnule premier, documentul adoptat astăzi nu are valoare juridică, doar una politică.
Victor Ponta: Vreau să vă explic că Parlamentul României, conform Constituţiei, adoptă legi, sigur că da, care au valoare juridică, şi adoptă declaraţii politice care… scuzaţi-mă, poate să nu ţină cont cineva care nu face politică, dar cineva care ocupă o funcţie politică, funcţia de preşedinte, ca şi cea de prim-ministru sunt funcţii politice, nu poţi să spui că nu ţii cont de decizia Parlamentului. Parlamentul este, înaintea preşedintelui şi a primului-ministru, cel mai legitim reprezentant al poporului român. E normal, până la urmă. Pentru că sunt reprezentaţi în Parlament - vedeţi, asta este frumos, sunt reprezentaţi şi cei care câştigă, şi cei care pierd, dacă vreţi, la alegeri. În timp ce preşedintele, chiar dacă a câştigat cu 0,01%, e doar el preşedinte, nu e şi pierzătorul, în timp ce primul-ministru este doar el prim-ministru, chiar dacă are un vot în plus, ca majoritate parlamentară, în Parlament sunt toate opiniile cetăţenilor României, de aceea este cel mai legitim, nu doar în România, ci în toate democraţiile din lume. Fac această explicaţie pentru cei care confundă, ca să spun aşa, instituţiile.
Reporter: În cazul în care preşedintele nu va lua în considerare această decizie a Parlamentului, ce veţi face dvs? Vă veţi duce totuşi dvs?
Victor Ponta: Eu nu pun răul înainte. Eu nu pun răul înainte, ce se întâmplă dacă se întâmplă ceva rău. Eu pun binele şi cred că şi preşedintele, ca şi mine de altfel, ca şi Parlamentul, ne dorim o colaborare a instituţiilor, şi nu un conflict între instituţii.
Reporter: Votul pe această declarație de astăzi, îl consideraţi ca o victorie personală sau o victorie a instituţiei?
Victor Ponta: Nu. Nu e o victorie personală, pentru că, repet, ceea ce s-a adoptat astăzi se va aplica şi la următorul prim-ministru, cel care va ocupa funcţia după mine. Cred că este o victorie până la urmă a înţelepciunii, pentru că soluţia de astăzi nu este o soluţie totalitară: numai aşa facem şi... Este o soluţie înţeleaptă, este o soluţie diplomatică, este o soluţie constituţională şi este o soluţie funcţională. Gândiţi-vă, vă rog frumos, dacă am spune că nu are ce căuta primul-ministru, deşi toate poziţiile din Consiliul European se elaborează pe baza deciziilor Consiliului JAI, ECOFIN, deci miniştrii până la urmă pregătesc materialele. Ce să facem? Merge preşedintele la Bruxelles, după care eu îl aştept la aeroport şi îmi spune ce am de făcut? Nu, nu e funcţional. La fel, dacă vorbim - şi vor fi, am înţeles, am vorbit cu preşedintele Barroso şi înţeleg că în toamnă va fi o reuniune, un summit al Uniunii Europene în ceea ce priveşte politica externă a Uniunii Europene faţă de Orientul Apropiat. Acolo e bine să fie preşedintele României şi, sigur, eu o să mă informez după ce domnia sa participă asupra deciziilor. Repet, astăzi nu e o victorie a mea, e o victorie a unei soluţii constituţionale, dar şi raţionale şi de bun-simţ, as putea spune.
Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 12.06.2012
(http://gov.ro/premierul-victor-ponta-este-absolut-necesar-ca-romania-sa-fie-reprezentata-constitutional-si-eficient-pe-plan-european-i-ca-parlamentul-romaniei__l1a117386.html)

Comunicat de presă
(12 iunie 2012)

REF: Declaraţia de presă a preşedintelui României, domnul Traian Băsescu

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a susţinut marţi, 12 iunie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă. Vă prezentăm textul declaraţiei:

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bună seara. În sfârşit s-a terminat campania electorală şi trebuie să vă spun că, de astăzi, voi reveni în viaţa publică. Nu am vrut ca la toate atacurile, care au fost în aceste 30 de zile de la instalarea Guvernului, să creez o atmosferă, care să permită unora să acopere campania electoral, să spună „este scandal”. Nu este scandal, pot fi cel mult puncte de vedere diferite astăzi. Deci, aş face o primă apreciere cu privire la declaraţia propusă de primul-ministru Victor Ponta Parlamentului şi adoptată de Parlament şi prima apreciere este că suntem în faţa unui lucru pozitiv, pentru că dezbaterea din Parlament şi dezbaterea ce va urma în zilele următoare - eu voi fi unul dintre cei care vor încerca să o catalizeze - se referă la Uniunea Europeană, iar nevoia de a şti cât mai bine care sunt mecanismele de funcţionare a Uniunii este nu numai la nivelul oamenilor politici, aşa cum am văzut astăzi în Parlament, dar este evident că sunt şi mulţi care au titluri de profesori şi sunt invitaţi pe la televiziuni şi este evident că habar nu au cum funcţionează Uniunea Europeană şi îi rog pe cei care nu au citit Tratatul să se includă de la sine în această categorie, oameni care habar nu au, dar îşi dau cu părerea la televizor despre funcţionarea Uniunii Europene. Probabil cei care l-au citit se abţin. Deci, va fi un bun prilej şi pentru politicieni, şi pentru ziarişti, şi pentru aşa-numiţii profesori, care nu au citit Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene, dar şi pentru români să afle care este mecanismul decizional şi către ce instituţii să se uite atunci când o decizie a Uniunii Europene este adoptată. Deci, o singură concluzie la această introducere: un bun prilej de dezbatere cu privire la Uniunea Europeană şi bine ar fi să-l facem în cunoştinţă de cauză.

O a doua observaţie este că astăzi parte din clasa politică a dat cel mai penibil spectacol legat de cunoaşterea funcţionării Uniunii Europene, din păcate, în frunte chiar cu domnul prim-ministru, doctor în Drept, Victor Ponta. Dar orice om are timp să înveţe, deci nimic nu este pierdut din acest punct de vedere şi totul este să citeşti puţin. Vreau să fie foarte clar că nu doresc o confruntare cu nimeni, dar doresc soluţii corecte, soluţii constituţionale. România trebuie să aibă ceea ce au toate statele reprezentate pe diverse structuri ale Uniunii Europene, şi anume legitimitate. Înţeleg că astăzi s-a adoptat o declaraţie, în baza căreia să se modifice Constituţia. Eu am aici o Constituţie a României, pe care niciodată nu mi-am permis să o încalc şi, ori de câte ori a fost cazul, am invocat-o; şi îmi permit să vă citesc din Articolul 67, dacă nu mă înşel, care spune aşa: «Actele juridice şi cvorumul legal. Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor». Jumătate din articol este reprezentat. Astăzi a fost cvorum în Camerele reunite, şi felicit PDL că n-a avut aceeaşi abordare, pe care o aveau cei care se află astăzi la putere, acum 30 şi ceva de zile, când erau în opoziţie. Felicit PDL că a rămas în sală şi a participat la dezbatere.

Partea pe care nu o găsesc în lista de acte juridice care, aşa cum spune Articolul 67, pot fi legi, moţiuni sau hotărâri. Nu există, în Constituţie, înscrisă declaraţia, ca fiind act juridic. În mod cert, măcar domnul Şova, de la PSD, a citit Constituţia, că dânsul a făcut mecanismul cum să fie schimbat domnul Geoană şi să rămână tot unul de la PSD, deci un bun cunoscător al Constituţiei. Sunt convins că a citit acest articol şi a ştiut de ce să-i recomande majorităţii şi domnului prim-ministru, doctor în Drept, Victor Ponta, să nu adopte un act juridic, pentru că actul juridic implică răspunderea respectării Constituţiei. Ori, majoritatea parlamentară exact de acest lucru a fugit: de respectarea Constituţiei. Şi, atunci, au preferat să emită o declaraţie, care nu poate fi opozabilă nimănui. Este o declaraţie şi atât; şi, pe urmă, să genereze o dispută politică. Eu, aici, spun un singur lucru: voi respecta orice act juridic al Parlamentului României, care se dovedeşte a fi constituţional. Deci, dacă domnul Ponta vrea să preia atribuţiunile preşedintelui României de reprezentare a statului român, într-un organism în care numai cei care reprezintă statul pot participa - şi asta depinde de la constituţie, la constituţie - sau cei care sunt delegaţi de titularul reprezentării, deci, dacă vrea să preia atribuţiunile Preşedintelui, îi trebuie un act juridic, care poate fi hotărâre a Parlamentului, poate fi lege; moţiune nu poate fi. Declaraţia nu este opozabilă preşedintelui României, în orice caz.

De asemenea, jocul politic de astăzi arată dorinţa USL de a modifica Constituţia. Foarte bine, dar eu îi rog de trei ani să participe la modificarea Constituţiei şi să facem aranjamentele, pe care majoritatea de două treimi a Parlamentului şi, pe urmă, poporul le va dori. Dar nu putem modifica prevederi din Constituţia României, bazându-ne pe o declaraţie care nu este act juridic. Pentru a clarifica modificarea, v-aş reciti - am mai făcut-o şi altă dată - Articolul 80 din Constituţia României, care spune foarte clar: Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei, dar primul lui atribut este acela de a reprezenta statul român. Nu veţi găsi nicăieri, la capitolul „Guvern”, că primul-ministru reprezintă statul român. El poate reprezenta, cel mult, o instituţie foarte importantă a statului român, care se numeşte Guvernul României, dar nu statul român. Statul român e mult mai complex. Statul român are 22 de milioane de cetăţeni, are şi justiţie, are şi Parlament, are şi ONG-uri, are şi oameni amărâţi, are şi oameni bogaţi. Toţi suntem parte a României şi Guvernul nu îi poate reprezenta, pentru că nu are împuternicire constituţională. Domnul prim-ministru poate să facă acest lucru dacă îi deleg atribuţiunile mele, din punct de vedere al reprezentării statului român, oriunde în organisme internaţionale. Deci, faptul că încearcă forţarea notei reprezentării, nu printr-o discuţie cu mine, ci printr-un act fără valoare juridică al Parlamentului României, arată o undă de slăbiciune. Prim-miniştrii trebuie să fie bărbaţi, să-şi asume ce-şi doresc.

Acum, nu aş vrea să închei, lăsându-vă fără câteva elemente foarte importante care, cred eu, au generat şi confuzie. Acesta este Tratatul consolidat al Uniunii Europene şi Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene. Deci acestea două trebuie citite împreună. În Tratatul Uniunii Europene există un articol buclucaş, Articolul 15, care spune aşa: „Consiliul European oferă Uniunii impulsurile necesare dezvoltării acesteia şi îi defineşte orientările şi priorităţile politice generale”. Acesta nu exercită funcţii legislative, deci Consiliul European nu este nici executiv, pentru că Tratatul defineşte Comisia Europeană ca fiind executivul Uniunii Europene. Nu este nici legislativ, şi atunci ce o fi Consiliul acesta, că am înţeles şi de la domnul prim-ministru doctor Victor Ponta că aici, în Consiliul European, se iau decizii, ori misiunea Consiliului European, vă repet, este aceea de a da impulsurile necesare dezvoltării Uniunii Europene şi să definească priorităţile şi orientările politicii generale. Deci aici nu se adoptă nici decizii, se adoptă doar concluzii, poziţii, concluzii ale Consiliului European care nu produc efecte juridice. Lucrurile se schimbă când dai pagina şi descoperi o altă instituţie care se numeşte Consiliu. Deci, mai înainte vorbeam de Consiliul European, iar instituţia de care vă vorbesc acum se numeşte Consiliu. I se mai spune, şi veţi vedea pe site-urile Uniunii Europene denumirea de Consiliul Uniunii Europene, şi ia să vedem ce misiune are Consiliul acesta.

Consiliul exercită împreună cu Parlamentul European funcţia legislativă şi bugetară - exact ce spunea domnul prim-ministru doctor Victor Ponta: bugetul, grija, pentru programe, pentru creştere, pentru alocarea de fonduri - şi mai spune, tot Articolul 16: acesta, deci, Consiliul, exercită funcţii de definire a politicilor şi de coordonare în conformitate cu condiţiile prevăzute în tratate. Consiliul este compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, împuternicit să angajeze guvernul statului membru pe care îl reprezintă şi să exercite dreptul de vot. Venim deci la Consiliul Uniunii Europene, deci, Consiliul Uniunii Europene angajează guvernul. Din acest motiv, acolo reprezentarea este la nivel de miniştri desemnaţi. Sigur, primul-ministru poate merge el însuşi la unele din şedinţele Consiliului, consiliu care are vreo 10 formaţiuni – da, este complicat. Aici, se pare ca este o confuzie care vine din necitirea Tratatului. Politicienii noştri confundă Consiliul European cu Consiliul Uniunii Europene. Vă asigur că în zilele următoare vă dau foarte multe detalii, dar, acum, sunt convins că este foarte greu şi pentru dumneavoastră să merg mai departe. Deci, este clar, pentru mine, că se încearcă o nerespectare a Constituţiei, preluări de atribuţiuni de reprezentare, pe care primul-ministru nu le are prin Constituţia României şi, mai ales, prezenţa într-un for care nu este for decizional, nu este for legislativ, este for de îndrumare şi orientare generală. Sigur, este un for greu, un for important care, prin greutatea lui, orientările lui, sunt, pe urmă, luate şi analizate de Comisia Europeană, pe de o parte, de Consiliu, pe de altă parte, iar aici Consiliul are 10 formaţiuni. Când auziţi că a fost Consiliul Afaceri Generale - acolo au fost miniştrii, Consiliul de Mediu - acolo au fost miniştrii, Consiliul Financiar şi Economic - acolo au fost miniştrii, şi primul-ministru poate delega pe oricine să participe, pe orice membru al Cabinetului sau poate participa el însuşi, pentru că aici discutăm de un organism guvernamental care are putere de legiuitor, în codecizie cu Parlamentul European. Consiliul European nu are nicio treabă, nici cu Parlamentul, nici cu... Dar Consiliul Uniunii Europene, acolo unde merg guvernele, iau decizii în codecizie cu Parlamentul European şi au o întreagă procedură de armonizare a punctelor lor de vedere. Atât pentru astăzi.

Vă promit că mâine voi face o conferinţă de presă tehnică, în care voi explica, măcar pentru ziarişti şi profesorii de la televizor, cum funcţionează Uniunea Europeană, care este deosebirea între instituţii, şi cum se manifestă subsidiaritatea, implicarea parlamentelor naţionale în poziţia Parlamentului European. Este o maşinărie extrem de complexă, aş spune şi democratică, modul acesta de funcţionare al Uniunii Europene, dar trebuie să recunoaştem, relativ greoaie, iar pentru politicienii care vor să vorbească despre Uniunea Europeană fără să fi citit Tatatul şi Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene, precum şi amendamentele şi anexele la aceste tratate, nu au cum să înţeleagă modul de funcţionare. Vreau să vă reamintesc un lucru: sunt unul dintre politicienii români care au participat la scrierea acestui tratat. Revizuirea Tratatului de la Lisabona s-a făcut în timp ce eu eram membru al Consiliului European şi am participat la scrierea acestui tratat. Fără să-l scriu cu mâna, dar atunci când el a fost gata la nivelul Consiliului Uniunii Europene, au urmat câteva consilii, europene de data aceasta, care au trebuit să ajusteze formulările în aşa fel încât evenimentele constituţionale din fiecare ţară să poată fi încadrate. Avem abordări constituţionale atât de diferite de la un stat la altul, încât formulările din acest Tratat au trebuit să acopere realităţile constituţionale ale tuturor statelor membre, iar situaţia constituţională a României se regăseşte aici. Dacă în Constituţia României ar fi scris că primul-ministru reprezintă statul român, cu certitudine ar fi putut să meargă la Consiliul European. Aşa, însă, trebuie să meargă doar la Consiliul Uniunii Europene, care este mai important, dacă îmi permiteţi, numai că la Consiliul Uniunii Europene nu prea se fac poze de familie, ca să nu stârnească gelozia şefilor de stat şi de guvern. Şi atunci, unde se găseşte o poză de familie, dacă nu la Consiliul European! Bun. Cam asta în câteva cuvinte.

Am următoarea rugăminte la dumneavoastră. Întâlnirea de mâine pe tema Tratatului şi a Tratatului de funcţionare, aş vrea să o fac mai după-amiază dintr-un motiv simplu. Pe site-ul Preşedinţiei, încă de azi-dimineaţă, se află acest Tratat şi Tratatul de funcţionare, cu toate anexele lui. Deci ceea ce noi am adoptat la Lisabona, dacă îmi permiteţi, ceea ce eu am semnat în numele statului român la Lisabona, atunci când s-a revizuit Tratatul de funcţionare a Uniunii Europene Vreau să ştiţi de pe acum că sunt un foarte bun cunoscător al acestui Tratat. De aceea, marea mea rugăminte la ziariştii care vor veni mâine după-amiază, măcar câteva din anexe, puţin din Tratat şi puţin din Tratatul de funcţionare să citiţi ca să putem discuta şi, eventual, să vă dau explicaţii. Nu aş vrea ca România să se facă de râs printr-o dezbatere care să arate lipsa de cunoaştere a parlamentarilor români despre Tratatul Uniunii, lipsa de cunoaştere a profesorilor invitaţi prin studiouri şi, de ce nu - nu vă supăraţi pe mine -, chiar şi lipsa de cunoaştere a ziariştilor care vorbesc despre Uniunea Europeană. Eu vă doresc o seară plăcută şi vă promit că mâine mai spre după-amiază o să facem această conferinţă de presă, eu făcând un efort nu neapărat pentru dumneavoastră, dar un efort de explicare care poate va folosi tututor românilor.

Încă o dată, poziţia mea din această seară şi din zilele următoare nu exprimă decât un singur lucru: dorinţa de a nu compromite România şi de a fi legitim reprezentată în structurile Uniunii Europene. În rest, chiar acel puţin acid, legat de doctori - pentru că domnul prim-ministru Victor Ponta este un doctor făcut de domnul Adrian Năstase, căruia nu îi putem contesta cunoştinţele în materie de drept internaţional, deci, chiar puţinul acid este o foarte mică compensaţie, un foarte mic drept la replică, pentru toate atacurile pe care primul-ministru le-a făcut, de la momentul în care i-am pus mandatul în mână şi până astăzi. Dacă într-adevăr doreşte o bună cooperare cu preşedintele, trebuie să aibă în vedere că nu omul, dar instituţia prezidenţială trebuie respectată. Altfel, nu va funcţiona coabitarea.

Întrebare: Domnule Preşedinte, aţi apucat să aveţi o discuţie cu Victor Ponta, după adoptarea acestei declaraţii sau aveţi de gând să purtaţi o discuţie?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Deci, dacă doreşte o discuţie cu mine, cu certitudine, pot să-l şi ajut să înţeleagă, pentru că până acum a fost foarte prins cu campania, în zilele următoare probabil începe campania pentru legislative şi măcar lucrurile esenţiale care ţin de Guvern, de Preşedinţie, de Parlament, i le pot face cunoscute, dacă timp de citit nu este.

Întrebare: Premierul a declarat deja că-şi doreşte o astfel de discuţie!

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Este binevenit oricând, numai să mă anunţe când are timp. Eu vă doresc o seară plăcută! La revedere.

Departamentul de Comunicare Publică
12 Iunie 2012
(http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=13772&_PRID=lazi)

5 comments:

demneura said...
This comment has been removed by the author.
demneura said...

Biblio,
de la o DECLARAŢIE la un ACT JURIDIC calea-i lungă!
;))))))))))

Ăsta-i praf aruncat în ochii boborului care nu ştie "să citeşte" Constituţia!

Dacă parlamentul ar adopta o lege în acest sens atunci el ar acţiona împotriva CONSTITUŢIEI şi s-ar putea să fie umflaţi toţi cei ce au votat cu duba.

NU ESTE DE JOACĂ CU ÎNCĂLCAREA CONSTITUŢIEI!

Asta este părerea mea.

Oricum, se pare că din nou luciditatea ta îşi spune din nou cuvântul!
Adică într-o ţară de dilii şi demenţi care vor comenta steril şi partinic pe acest subiect, mai sunt şi câţiva cu doagele drepte şi la locul lor.
Pam-pam!

Bibliotecaru said...

Declaraţia este un act politic.

Parlamentul putea să interpreteze oficial Constituţia, legile, chiar şi tratatele ratificate şi să ofere printr-o hotărâre o interpretare oficială care are valoarea egală cu cea a normativelor interpretate.

Interpretarea Oficială în sine nu poate încălca Constituţia, dar legea care "beneficiază" de noua interpretare poate fi neconstituţională.

Premierul şi Parlamentul au ales calea unei declaraţii şi nu cea a interpretării oficiale printr-o hotărâre, deci nu s-a urmărit, de la bun început, o "afirmaţie normativă".

Întrebarea la care nu cunosc răspunsul este în ce măsură preşedintele are obligaţia de a respecta o afirmaţie politică a Parlamentului.

Este evident că o contrare a Parlamentului este cumva anti-democratică. Dar dacă nu există o obligaţie specifică...

De aceea tot spuneam că cel mai bine ar fi fost oricum să întrebe pe cei de la Externe (specialiştii pereni şi nu politicienii) cine trebuie să meargă.

Din păcate nici nu am urmărit dezbaterea în LIVE (PC-ul meu "nu mai duce" acele playere de la parlament) aşa că nu ştiu exact ce s-a discutat şi ce conţine declaraţia. Până va apărea în monitorul oficial şi până ca apărea şi stenograma... Cred că voi şi uita de ea.

demneura said...

Caută pe net VLC.
Este foarte bun şi gratis.

Bibliotecaru said...

@ demneura

Folosesc VLC de ani de zile. Am încercat multe altele... Nu programul îmi lipseşte ci sistemul nu funcţionează.

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.