Am primit raportul: nu ne-am adus aportul

---

Am un filmuleţ care sintetizează foarte bine situaţia...



Ştiri peste ştiri:

Comisia Europeană a prezentat astăzi de la ora 11:00 evoluția României în Mecanismul de Cooperare și Verificare. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a menționat că țara noastră ar trebui să accelereze progresele în vederea atingerii obiectivelor stabilite, precizând că, în ansamblu, raportul trebuie privit ca un semnal de încurajare. Cele mai multe critici au vizat domeniul justiției, unde comisia e sesizat presiuni asupra unor oameni din sistemul judiciar, presa fiind și ea acuzată de hărțuire. Mark Gray a declarat că, în continuare, România îndeplinește criteriile pentru integrarea în spațiul Schengen. 

- Raportul e un semnal de încurajare. Nu ar trebui să mai vedem convulsiile politice din ultimii ani. Avem un nou guvern și un nou parlament. Este o șansă. Progres? Da. Am vrea ca toate cele zece recomandări să fie rezolvate.

- ”Este comisia mulțumită de legea ce prevede așa numita superimunitate a parlamentarilor?”. Există nevoia unor proceduri clare în problema imunității. Aceste amendamente au fost adoptate recent și credem că merg în direcția bună, dar vom monitoriza atent situația.

- Jurnalist: ”Care sunt sursele pe care vă bazați, când afirmați că presa hărțuiește?” Nu o să stau aici și o să dau nume de jurnaliști. Cât despre surse, avem plângeri pentru nerespectarea justiției de către mass-media.

- În ultimele șase luni am văzut multe serii de declarații ale sceptrului politic. Nu am văzut figurile politice cheie să ia atitudine. Am observat declarații în contradictoriu.

- Cerinţele în privinţa Constituţiei şi a obiectivelor Curţii Constituţionale au fost îndeplinite.
- Unele progrese au fost făcute în ultimele 6 luni, România mai are multe de făcut în privinţa respectării statului de drept. Au fost respectate doar unele dintre benchmarkurile din MCV. Instabilitatea instituţiilor judiciare rămâne un motiv mare de îngrijorare. Comisia a remarcat numeroase raportări de ameninţări şi intimidări la adresa judecătorilor.
- Comisia consideră că România îndeplineşte în continuare condiţiile pentru a deveni membru Schengen.
- Este necesară o reglementare a principiilor existente şi a unei justiţii independente care să asigure protecţia drepturilor fundamentale.
- Candidaţii la funcţiile de procuror general şi, respectiv, de şef al DNA să fie avizaţi de CSM
- Este importantă nominalizarea unui nou procuror general şi a unui nou şef pentru Direcţia Naţională Anticorupţie care să se bucure de încrederea publică. Persoane care au demonstrat independenţă, integritate şi profesionalism, alături de rezultate în lupta anticorupţie.
- Trebuie să existe un nou proces transparent de selecţie şi un nou număr de candidaţi foarte calificaţi.
- Noi susţinem Consiliul Superior al Magistraturii.
- Acesta ar fi cel mai bun mod de a demonstra şi de a restabili încrederea publică.
- Comisia mai subliniază responsabilitatea miniştrilor şi a parlamentarilor de a da un exemplu în termeni de respectare a integrităţii. De exemplu, să renunţe atunci când există rapoarte ale Agenţiei Naţionale de Integritate privind integritatea lor.
- Există parlamentari – subiecte ale cazurilor de corupţie sau cu probleme de integritate. Este necesară justificarea în cazul în care imunitatea nu este ridicată.
- În privinţa obiectivelor MCV, România trebuie să accelereze progresele.
- Raportul notează activitatea curţilor şi a instituţiilor anticorupţie într-un mediu foarte dificil.
- Este nevoie de implementarea completă a celor patru coduri (Codul Penal, Codul Civil, Codul de Procedură Penală, Codul de Procedură Civilă).
- Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să judece cazurile de corupţie, iar instituţii precum ANI trebuie să îşi dezvolte palmaresul şi să investigheze cazuri.
- Cât priveşte DNA, trebuie să continue să investigheze şi să aducă în faţa curţilor cazuri de corupţie, ceea ce s-a şi întâmplat în ultimii ani.

EuroActiv: Raportul va fi unul critic pentru justiție

Potrivit portalului EuroActiv, care a avut acces la o copie a documentului, raportul va avea zece pagini, mult mai scurt decât cele trimise anterior, de la integrarea României în UE din 2007.

Raportul arată că România a implementat o parte dintre recomandările Comisiei Europene , al căror scop declarat era reinstaurarea statului de drept și a independenței justiției.

Se pare că documentul consemnează că sunt exercitate presiuni asupra instituțiilor judiciare și de lipsa de respect față de independența acestora.

Comisia Europeană solicită Parlamentului român să adopte proceduri mai clare pentru parlamentarii care sunt implicaţi în dosare penale sau s-ar putea afla în incompatibilitate. De asemenea, CE susţine că Agenţia Naţională de Integritate trebuie să rămână principala instituţie care verifică dacă parlamentarii şi oficialii se află sau nu în stări de incompatibilitate.

Pentru prima oară, proiectul raportului nu a fost trimis în prealabil autorităților române, înainte de a fi publicat.

(http://www.dcnews.ro/2013/01/ce-prezinta-raportul-mcv-pentru-romania-mark-gray-oameni-din-justitie-au-fost-hartuiti-de-mass-media/)

Cum a rămas România? A rămas ca... ca premierul sârb Iviţa Dacici, când i s-a luat interviu având în faţă o tânără jurnalistă fără chiloţi... România priveşte intrarea în Spaţiul Schengen precum Iviţa Dacici în lipsa chiloţilor femeii.



Ponta: România este pregătită pentru aderarea la Schengen

Comisia Europeană prezintă raportul MCV. Ponta:"Nu o să mă apuc să mă cert cu Comisia Europeană"

Antonescu, despre raportul MCV: La prima vedere e scris mic, o să-mi pun OCHELARII să-l citesc

Ponta critică raportul CE: "Conţine unele erori, puteau fi îndreptate dacă MCV era şi de cooperare"

UPDATE:
Se pare că ziariştii băsişti şi-au dat seama că încercând lovituri în Antenele voiculesciene... au reuşit să-şi cam de singuri cu tesla în bărbăţia exprimării libere.

Iată un interviu interesant.

Organizații de apărare a drepturilor omului și de media au dat publicității un comunicat în care își arată surprinderea față de recomandările din Raportul MCV. ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Prese, APADOR-CH – Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki și Centrul pentru Jurnalism Independent își exprimă teama că acest raport va fi folosit de politicieni din România pentru a restrânge libertatea de exprimare a jurnaliștilor. Astfel, organizațiile amintite consideră că recomandările cuprinse în MCV care fac referire la mass media fac abstracție de cadrul legal în vigoare și de standardele care rezultă din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și ignoră profilul clasei politice românești, care adeseori a încercat să retrângă libertatea presei, prin presiuni economice sau măsuri legislative.

Există un risc real ca afirmații de tipul celor din MCV (“ revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoțită de o protecție corespunzătoare a instituțiilor și a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum și pentru a pune la dispoziție măsuri reparatorii eficiente” ) să fie invocate de politicieni români pentru a justifica noi inițiative legislative menite să restrângă libertatea de exprimare, situație cu care ne confruntăm în fiecare an.

Prezența unor astfel de mențiuni în raport sugerează că actuala practică a instanțelor românești este insuficient de severă în cazurile de libertate de exprimare a presei. Această abordare poate duce la o debalansare a practicii judiciare interne, cu afectarea libertății de exprimare. Reamintim că, potrivit jurisprudenței CEDO, libertatea de exprimare este protejată și atunci când presa exagerează, ofensează, șochează, atâta timp cât se urmărește dezbaterea liberă și cu bună-credință a chestiunilor de interes public, inclusiv atunci când este vorba de funcționarea justiției și lupta anti-corupție.

Citește aici Comunicatul referitor la Raportul MCV: Libertatea de exprimare nu are nevoie de noi legi, ci de protecție al APADOR-CH

Jurnalistul Mircea Toma, președinte ActiveWatch, a explicat pentru DeCe News cum interpretează  recomandările Comisiei  Europene privind presa și Justiția.

La momentul realizării interviului, nu se cunoaștea decât ceea ce a apărut în comunicatele de presă. Toma a precizat că așteaptă  publicarea raportului pentru a avea o viziune finală asupra situației.

”ActiveWatch, ca instituție, va da un comunicat, tot ce vă pot spune, înainte de citirea raportului, este părerea mea personală”, ne-a declarat Mircea Toma.  ”Din câte știu, Curtea Europeană are o abordare diferită dacă subiectul de presă este un magistrat, față de un politician. În cazul unui demnitar, adică al unei persoane care ocupă funcții de interes public, ziaristul nu trebuie să facă dovada bunei intenții. Cu alte cuvinte, demnitarii sunt mai puțin protejați față de criticile sau informațiile din presă. În cazul magistraților, trebuie ca jurnalistul să se documenteze mai atent și să fie bine-intenționat. De ce? Fiindcă magistratul, prin legea de funcționare, prin însuși statutul său, nu are voie să iasă în public, ca să se apere. Evident,un magistrat  poate da în judecată presa, pentru calomnie, dacă e cazul, dar nu poate ieși cu declarații publice, așa cum o face, de exemplu, un politician.  Au fost cazuri în care jurnaliștii au pierdut, la instanțe europene, pe acest considerent”.

În cazul unei decizii CCR, cum a fost  cea din august, are voie presa să o critice? Pot fi discutate în public decizii ale Justiției?

”Desigur, poți să critici o decizie CCR, sau sentințele unor tribunale, dar nu să spui că o decizie este proastă fiindcă judecătorul a luat șpagă sau a avut un interes. Articolele în care se aduc acuzații personale judecătorilor trebuie foarte bine documentate, cu dovezi indiscutabile, înainte de publicare”.

Dar când judecătorii ies în public, cum a făcut-o Danileț, pe Facebook, sau cu poze de la karate?

”Și eu, la Kamikaze, glumesc pe tema asta. Trebuie, însă, văzut dacă nu e o campanie, în care tema karatelor să fie doar una dintre cele 20 de teme de critică. Când sunt acuzații personale, care se referă la fapte pe care nu le-a făcut, atunci avem o problemă cu media. Judecătorul, Danileț sau altul, are căi de atac în România, prin procese de calomnie. Dar, fiindcă nu poate ieși public să se apere, ar trebui ca presa să fie mai precaută, consideră CE. Rămâne de văzut raportul și mai ales să vedem ce înțelege Comisia prin mecanisme de protecție a acestei categorii”.

Să nu publicăm, de pildă, știrea că un judecător a fost prins beat la volan?

”Modul în care prezinți știrea trebuie să fie mai precaut decât în cazul altei categorii profesionale”.

Eu m-am ghidat după un crez în viaţa mea, respect pe toată lumea şi retrag respectul celor care nu mă respectă. Din câte văd eu, Justiţia, respectiv procurorii şi judecătorii, încă nu merită respectul poporului. Sigur, nu în integralitatea lor, dar îndeajuns de mulţi încât să nu funcţioneze mecanismul de auto-protecţiei în faţa grupărilor de interese. În aceiaşi situaţie se află şi celelalte două puteri, Executivul şi Legislativul, în frunte şi cu Administraţia Prezidenţială. Asta ar trebui să înţeleagă toţi, în acest moment autorităţile statului TREBUIE SĂ LUPTE pentru a câştiga încrederea şi respectul poporului.

Cine nu înţelege asta, va pieri în dispreţul poporului suveran... pentru că nu poţi să există la infinit în dispreţul cetăţenilor patriei.