Ştie cineva care este jocul domnului Isărescu

---

Am aflat acum câţiva ani că domnul Isărescu este membrul Comisiei Trilaterale pentru România. De atunci sunt mai atent la ce spune domnia sa. De data aceasta, spusele domniei sale ar fi putut să-mi provoace hohote de râs dacă situaţia nu ar fi atât de gravă. Domnia sa spune că practic se descurcă fără împrumuturi... Să dea bunul Dumnezeu.

Se spune că 2013 şi 2014, dar mai ales 2015, vorbim despre ani ce reprezintă vârfuri de plăţi către FMI, deci aceşti doi ani vor fi deosebiţi de grei pentru cei ce administrează fondurile României (ordonatorii de credite)... pentru că fondurile nu vor mai fi. Căutând să aflu exact care este sarcina datoriei externe pe 2013 am dat de  Strategia în domeniul datoriei de stat pe termen mediu (2011-2013). Din păcate documentul este al fraţilor de peste Prut, noi nu ne preocupăm de astfel de "amănunte" şi, de altfel, nu avem strategii.

Am găsit la început părerea domnului Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, de cam acum două luni.
In 2013 - 2014 Romania va avea varfuri de plata a datoriei externe. Daca cumulam si dobanzile de plata, Ministerul Finantelor si Banca Nationala a Romaniei va trebui plateasca in urmatorii doi ani circa 13 miliarde de euro datorie externa si alte datorii in valuta. Daca nu reusim sa atragem noi finantari din pietele private externe si nu absorbim mai multi bani din fondurile europene nerambursabile, rezerva internationala a BNR ar putea scadea foarte rapid. Credibilitatea externa este cruciala pentru a asigura accesul la pietele externe private

Deci 13 miliarde de euro pe doi ani. În detaliu...

Cea mai mare parte din suma revine BNR, care va avea de rambursat la FMI 7,6 miliarde de euro, fara dobanzi, aproape 4 miliarde de euro anul viitor si 3,7 miliarde de euro in 2014. Tot plati catre FMI va efectua si Ministerul Finantelor, cu un total de 2 miliarde de euro, cate un miliard in fiecare an.

De asemenea, Ministerul Finantelor va rambursa anul viitor 1,8 miliarde euro, reprezentand bonduri in valuta atrase de pe piata interna, iar in 2014 va avea scadente similare de circa un miliard de euro. Dumitru a atras atentia ca in ultimul an (iulie 2011 - iulie 2012) investitorii straini si-au redus detinerile de titluri de stat cu 7 miliarde de lei , de la un varf de aproape 12 miliarde de lei la circa 5 miliarde lei, ceea ce ar putea impact suplimentar in rezerva valutara, chiar daca aceasta este considerata inalta la aceasta ora.

Domnul Dumitru conchide...
"Pentru a mentine activitatea economica cel putin la nivelul actual avem nevoie sa finantam deficitul de cont curent de circa 4% din PIB (peste 5 miliarde euro pe an) si sa refinantam datoria externa, datorie publica si privata care pe termen scurt se ridica la 20 de miliarde euro. In cazul in care nu asiguram aceasta finantare, diferenta poate fi acoperita pe termen scurt prin utilizarea rezervelor internationale ale BNR sau va trebui sa acceptam o noua ajustare a deficitului de cont curent, insotita de depreciere de curs de schimb, compromitand astfel sansele de revenire economica"
(http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/romania-va-rambursa-13-miliarde-euro-catre-fmi-in-urmatorii-doi-ani-rezervele-valutare-in-pericol.html)

Am găsit un articol mai recent, scris în 04 Ianuarie 2013 de către doamna Cristina Cauea în business24...
Datoria publica a statului este de 75,8 miliarde de lei dintre care 11,8 miliarde sunt dobanzi si impozite.

Romania trebuie sa ramburseze in anul 2013 cea mai mare parte a imprumutului contractat la Fondul Monetar International. Banca Nationala a Romaniei va scoate din vistierie 3,9 miliarde de euro, iar Ministerul Finantelor aproximativ un milliard de euro pentru datoria catre FMI.

"Anul 2013 va fi un an al datoriei externe, iar climatul de business va ramane incert. Principala amenintare pentru economia Romaniei ramane structura datoriei externe a Romaniei, care este periculoasa pentru ca o mare parte din ea este pe termen scurt. Ar trebui rostogolita pe o perioada de 20-30 de ani", considera Misu Negritoiu, presedintele ING Bank Romania.

Daca pana in acest an, bugetul de stat nu a fost afectat de plata ratelor pentru datoria catre FMI, in 2013 autoritatile trebuie sa gaseasca un milliard de euro.

Prima rata, de aproape 2 miliarde de euro, a fost platita anul trecut, de catre Banca Nationala a Romaniei (BNR). Bugetul de stat nu a fost afectat atunci, pentru ca Ministerul de Finante a avut de rambursat doar 120 de milioane de euro.

Pana in 2019 insa, Romania trebuie sa achite imprumutul. Povara cea mai apasatoare pe Ministerul Finantelor va fi in 2015, cand va trebui sa plateasca 1,8 miliarde de euro.

Practic, in 2013 trebuie sa rambursam, in total, catre FMI, 5,1 miliarde de euro, suma in care sunt incluse si dobanzile aferente, dupa care in 2014, alte 4,7 miliarde de euro.

Ratele pe care Romania trebuie sa le plateasca sunt din imprumutul contractat de tara noastra, in anul 2009, la FMI, Banca Mondiala si Uniunea Europeana in valoare totala de 20 de miliarde de euro. Din aceasta suma, 13 miliarde de euro provin de la FMI.

"In cazul Romaniei datoria publica este de 40% din PIB, fiind necesara pentru crearea unor tampoane financiare puternice pentru a face fata unor socuri externe. Datoria Romaniei va avea o tendinta crescatoare in acest an si in anul urmator, apoi va fi una descrescatoare", a explicat reprezentantul Romaniei la Fondul Mondial International, Mihai Tanasescu.

Pentru a reda increderea investitorilor straini in economia Romaniei, autoritatile vor sa incheie un nou acord preventiv cu FMI, odata cu finalizarea actualului acord stand-by, in luna martie a acestui an.

Premierul Ponta a declarat ca un nou acord de precautie cu FMI ar actiona drept plasa de siguranta impotriva "turbulentelor serioase" de pe pietele financiare.

Al doilea acord incheiat cu FMI, dupa cel din 2009, a fost unul de tip preventiv si a inceput la 31 martie 2011, ridicandu-se la 3,6 miliarde de euro. Tara noastra nu a tras pana in prezent nicio suma de bani din fondurile disponibile. Acordul va expira in martie 2013.
(http://www.business24.ro/macroeconomie/datoria-publica/anul-scadentelor-pentru-romania-ce-datorii-avem-de-platit-in-2013-1523454)

Ce rambursează BNR-ul e treaba lui. Banii sunt tot din buzunarul nostru (pentru că altundeva de unde), dar măcar nu sunt de la bugetul de stat. Ministerul de finanţe trebuie să scoată 1-2 miliarde pe an, cu tot cu dobânzi...

Ei bine, ce spune domnul Isărescu, că asta e important... nu-i aşa?

“Deocamdată trebuie să-l terminăm pe acesta. Și terminarea lui, discutarea acestui acord în luna ianuarie a acestui an și cu perspectiva de încheiere, probabil pozitivă, a acestui acord cândva în prima jumătate, cred că oferă un cadru suficient de bun de conlucrare pentru întreg anul 2013″, a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, întrebat cum vede un nou acord cu FMI.

O misiune a Fondului Monetar Internațional condusă de Erik de Vrijer se va afla la București în perioada 15-29 ianuarie pentru cea de-a 7-a și a 8-a evaluare a acordului stand-by, principalele teme de discuție fiind perspectivele economiei, bugetul pe 2013, reformele structurale și politica monetară. Misiunea FMI va fi însoțită de echipe de la Comisia Europeană și Banca Mondială.

România are în derulare un acord preventiv cu FMI și UE în valoare de 5 miliarde euro, fonduri care nu vor fi accesate decât în caz de necesitate.

FMI a întrerupt misiunile de evaluare după luna septembrie a anului trecut, motivând că dorește să discute bugetul pentru 2013 doar cu executivul rezultat după alegerile parlamentare din luna decembrie. Totuși, în noiembrie a fost prezentă în România o misiune tehnică, în timpul căreia experții FMI au analizat performanțele economice și bugetare, fără a face însă niciun fel de declarații publice și fără un raport către consiliul director al Fondului.

Actualul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, odată cu închiderea înțelegerii începute în 2009, și urmează să se finalizeze în lunile martie-aprilie ale acestui an.
(http://www.dcnews.ro/2013/01/isarescu-romania-sa-inchida-acordul-cu-fmi-fara-o-noua-intelegere/)

Înţeleg deci că s-ar putea să încheiem strategia împrumuturilor către FMI. Numai că de câteva zile tot aud că euro scade, leul se întăreşte şi Guvernul... Guvernul vinde certificate de trezorerie.

În decembrie:
Ministerul Finantelor Publice a imprumutat, luni, 1,08 miliarde lei prin vanzare de certificate de trezorerie cu maturitate de un an, peste suma programata, iar costurile de finantare au scazut usor, la 6,24%, de la 6,33% pe an acceptat saptamana trecuta.

Valoarea indicativa a emisiunii de luni a fost de 700 milioane lei, iar cererea totala s-a ridicat la 1,75 miliarde lei.

Frumos, nu-i aşa?

Ministerul Finanţelor Publice vrea să împrumute 4,6 miliarde lei de la băncile locale, în ianuarie

Împrumuturi proaspete de peste 2 miliarde lei.

Ministerul de Finanţe a atras 2,15 mld. lei prin titluri de stat la un an și la 19 luni

Trezoreria turează motoarele din prima zi: 2,15 mld. lei strânse din două licitaţii

Finantele au dat startul la imprumuturi in 2013. Vezi cati bani au luat de la banci

Prin aceste ştiri proaspete putem observa că presa se preocupă de câţi bani împrumută guvernul, poate că şi cetăţenii ar trebui să înţeleagă cât de mult trebuie să muncească în plus pentru a achita aceste împrumuturi, ba cred că cetăţenii ar trebui să înţeleagă şi ce obţine fiecare efectiv pe seama acestor împrumuturi... asta dacă obţine cumva ceva.

Domnilor guvernanţi, nu vă împrumutaţi în numele meu că nu am de unde să dau banii înapoi. Mie nu-mi va merge mai bine nici peste un secol.