Viaţa este ciclică. Dacă nu ne amintim unde au dus căile trecutului, vom merge mereu şi mereu pe aceleaşi căi greşite. Cuba mijlocului de secol XX a trăit aceleaşi probleme de astăzi ale României. Poate ar trebui să deschidem larg ochii la trecut pentru a nu cădea în aceleaşi capcane în viitor.
Prezint deci, într-un mini-serial, un discurs al lui Fidel Castro cu subiectul CAPITALUL PRIVAT STRĂIN NU SLUJEŞTE NICIODATĂ BINELE ŢĂRII ÎN CARE ESTE INVESTIT. Cuvântarea a fost rostită de Fidel Castro la 24 februarie 1960 în faţa conducătorilor organizaţiilor muncitoreşti. Textul l-am găsit într-o culegere de texte, "Fidel Castro - Cuvîntări Alese", Editura Politică, Bucureşti, 1961.
Episodul trecut:
Un discurs la care politicienii ar trebui să ia aminte, a unsprezecea parte
Necesitatea industrializării ţării
Am făcut deci primul pas pe drumul industrializării ţării. Aşa cum bine a spus tovărăşul David Salvador, la 24 februarie s-a lansat chemarea: "Spre industrializare!", (Aplauze.)
În agricultură şi în Industrie se vor înveşti 300.000.000 de pesos. Aceasta va fi o bătălie pentru dezvoltarea economică a ţării noastre, pentru lichidarea tuturor relelor. E limpede că nu este un drum uşor. Voi ştiţi că suntem ameninţaţi, ştiţi că suntem ameninţaţi cu represalii economice, cunoaşteţi manevrele întreprinse împotriva noastră, încercările de a ni se anula cota (Cota de zahăr importată de S.U.A. din Cuba.) etc., în timp ce noi căutăm să ne vindem produsele. Înseamnă însă aceasta că trebuie să dăm înapoi? Înseamnă oare că, fiind ameninţaţi, trebuie să pierdem speranţa în îmbunătăţirea situaţiei noastre? Ce cale trebuie să urmeze poporul? Cui aducem prejudicii păşind pe calea progresului patriei noastre? Vrem noi oare să trăim din munca altor popoare, vrem noi oare să trăim pe seama bogăţiei altor popoare? Ce dorim, ce vrem noi, cubanii? Nu vrem să trăim pe seama altora, ci să ne bizuim pe propriile noastre forţe. Nu vrem să trăim pe seama bogăţiilor altora, ci din bogăţiile noastre, astfel încât să fie satisfăcute toate nevoile materiale ale poporului. Pe această bază vrem să rezolvăm şi toate celelalte probleme ale ţării, deoarece nu este vorba numai de rezolvarea problemei pur economice, ci de crearea unei economii puternice ca bază pentru satisfacerea tuturor celorlalte necesităţi ale ţării: învăţământul, o viaţă sănătoasă şi igienică, o viaţă trăită nu numai pentru muncă, ci şi pentru odihnă, pentru satisfacerea marilor cerinţe spirituale şi materiale ale poporului.
Indicatorii macro-economici pot fi manipulaţi astfel încât lucrurile să pară roze, numai că poporul nu va simţi cu adevărat că trăieşte mai bine. Pentru îmbunătăţirea nivelul de trai este nevoie ca societatea să producă mai mult şi apoi să consume mai mult.
Episodul viitor:
No comments:
Post a Comment