16 September 2008

Merge şi a doua oară?


Astăzi s-a reactualizat problema şefiei DNA.

Ministrul Justiţiei îşi menţine propunerea pentru şefia DNA, Cătălin Predoiu, i-a trimis preşedintelui Traian Băsescu propunerea de numire a Monicăi Şerbănescu la conducerea Marţi, 16 Septembrie 2008 17:56

Ministrul Justiţiei îşi menţine propunerea pentru şefia DNA, Cătălin Predoiu, i-a trimis preşedintelui Traian Băsescu propunerea de numire a Monicăi Şerbănescu la conducerea DNA.

Predoiu i-a trimis lui Băsescu şi avizul consultativ al CSM, care a respins-o pe Şerbănescu. Şeful statului a declarat de mai multe ori însă că l-ar vrea în continuare pe Daniel Morar la conducerea DNA.

(Prin Monitoring Media: Radio Guerrilla, Ora: 17:00)
Transcript preluat de pe www.monitoring.ro

Lumea deja vorbeşte că PNL se va folosi de decizia CCR relativă la numirea Ministrului Justiţiei şi că îl va sili pe preşedintele Băsescu să accepte numirea doamnei Monica Şerbănescu. Dar...

LEGEA nr.303 din 28 iunie 2004 privind statutul magistraţilor are o situaţie confuză, ca atâtea legi din ultima vreme. Starea de confuzie se reliefează din faptul că se construieşte o stare specială pentru şefi. Astfel la CAPITOLUL III Numirea judecătorilor şi procurorilor avem următorul articol.

Art. 31. - (1) Judecătorii şi procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate.
(3) Preşedintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.
(4) În situaţia în care Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţială, are obligaţia să motiveze opţiunea şi să o comunice de îndată Preşedintelui României.

Aparent te-ai gândi că această procedură se aplică şi procurorului şef al DNA (pe atunci era PNA). Ei vine “şefii” au altă procedură, anume CAPITOLUL V
Promovarea judecătorilor şi procurorilor şi numirea în funcţiile de conducere, SECŢIUNEA a 3-a Promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi numirea în funcţiile de conducere din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetului Naţional Anticorupţie.

Iată deci că numirea în post care presupune intrarea în lumea magistraţilor este una, promovarea este alta.

Art. 54. - (1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

(2) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător. (se referă la verificarea CNSAS n.r.)

(3) Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.

(4) Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.

Iată că aici avem o cu totul altă procedură, un cu totul alt circuit şi nu se mai spune că poate refuza doar o dată. Problema nu-mi este atât de clară. Din ce înţeleg eu, nu se mai pune problema refuzării “doar o dată”.

No comments:

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.