18 February 2009

Ramona Manescu critica decizia Guvernului Boc...


...de a trece Departamentul pentru Lupta Antifrauda (DLAF) din structura Cancelariei Primului Ministru in cadrul aparatului de lucru al Guvernului
Potrivit eurodeputatului liberal, aceasta decizie echivaleaza cu politizarea DLAF in conditiile in care ea vine cu o modificare substantiala a normelor de organizare si de subordonare a Departamentului. „Practic, in acest moment, personalul DLAF este incadrat numai pe baza increderii acordate de primul ministru, cu avizul vice-premierului. Cu alte cuvinte, premierul poate angaja oameni la DLAF, fara probleme, pe criterii doar de el stiute, folosindu-se de pretextul general al "increderii", considera Ramona Manescu. Ramona Manescu apreciaza ca, in aceste conditii, DLAF se afla la dispozitia premierului Boc care, in orice moment, poate decide revocarea din functie a unui angajat al DLAF doar pentru ca si-a pierdut increderea in el. „Este inacceptabil ca Departamentul de Luptă Antifrauda sa fie sub "patronaj politic". Sa nu uitam ca acest Departament are rolul de a asigura atat indeplinirea obligatiilor ce revin Romaniei privind protectia intereselor financiare comunitare, cat si controlul utilizarii fondurilor comunitare" precizeaza Ramona Manescu. Europarlamentarul liberal apreciaza ca desi Romania s-a angajat ca DLAF sa "actioneze pe baza de autonomie functionala si decizionala, independent de alte institutii publice", noile modificarile legislative impuse de Guvernul Boc implica, in fapt, incalcarea acestui angajament.„ Cum mai poate functiona DLAF autonom daca premierul decide, in baza unor criterii subiective, care sunt oamenii care pot lucra in cadrul unei institutii atat de importante? Cred ca avem de-a face cu o noua gafa de proportii a premierului Boc care dupa ce a pus temelia politizarii institutiei prefectului politizeaza acum o noua institutie extrem de importanta", explica Ramona Manescu.
(sursa: http://www.pnl.ro)


No comments:

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.