02 November 2012

De ce îi este frică PDL-ului?


La Senat se face o comisie de anchetă privind activitatea desfăşurată de autorităţile şi instituţiile publice în cazul votului de la referendumul din 29 iulie 2012. Recunosc, am fost dintre cei care am bătut politicienii la cap să facă această comisie şi, pe această cale, le mulţumesc că o fac.

Şi totuşi PDL-ul se împotriveşte unei astfel de anchete... la nivel politic... Căci se ne amintim acest amănunt, Senatul, Parlamentul în general, nu face anchete penale, face doar anchete la nivel politic în scopul satisfacerii unei nevoi de natură instituţional-normativă şi, evident, prin iniţiativă legislativă, Senatul, respectiv Parlamentul în general, încearcă să rezolve problema apărută în societate. De ce ar deranja PDL o anchetă de natură politică, de ce anume se tem ei că Senatul va descoperi în acţiunea "ancheta cu Biblia-n mână"?.

Şi acum să dăm un copy/paste din stenograma Senatului...
Trecem la următorul punct din ordinea de zi, punctul 3 – Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea Comisiei de anchetă privind abuzurile semnalate în cercetările desfăşurate de organele statului în cazul votului de la referendumul din 29 iulie 2012.
Ţin să vă aduc la cunoştinţă faptul că Biroul permanent al Senatului a luat această hotărâre privind înfiinţarea acestei comisii, formate din 11 membri. Sigur, este o hotărâre pe care v-o pot citi:
„(…)
Art. 2. – (1) Comisia este formată din 11 membri.
(2) Componenţa nominală a comisiei este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
(3) Biroul comisiei va fi ales în prima şedinţă de către membrii acesteia şi va fi constituit din preşedinte, vicepreşedinte şi secretar.
Art. 3. – În condiţiile în care unul din membrii comisiei se află în imposibilitatea de a participa la lucrări, grupul parlamentar din care acesta face parte va desemna, în scris, un înlocuitor.
Art. 4. – (1) Convocarea şedinţelor comisiei se face cu cel puţin o zi înainte de către preşedinte, vicepreşedinte sau de către biroul acesteia.
(2) Vicepreşedintele îl înlocuieşte de drept pe preşedinte, în lipsa acestuia sau ori de câte ori va fi nevoie.
Art. 5. – (1) Şedinţele comisiei se desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor care o compun.
(2) Hotărârile comisiei se adoptă cu votul majorităţii membrilor acesteia.
Art. 6. – În vederea organizării şi desfăşurării activităţii, comisia elaborează, în prima şedinţă, un regulament propriu.
Art. 7. – (1) Lucrările comisiei sunt publice.
(2) În situaţii temeinic justificate, plenul comisiei poate limita accesul reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă la lucrările acesteia.
Art. 8. – În activitatea sa, comisia va putea solicita opinia unor specialişti din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale.
Art. 9. – Senatul cere tuturor organelor de stat, instituţiilor şi organizaţiilor să pună la dispoziţia Comisiei de anchetă, prevăzută la art. 1, în termen, orice informaţii şi documente care sunt de natură să servească activităţii acesteia.
Art. 10 – (1) Constatările, concluziile şi propunerile comisiei vor face obiectul unui raport care va fi depus la Biroul permanent până la data de 15 noiembrie 2012.
(2) După primirea raportului, Biroul permanent îl difuzează tuturor grupurilor parlamentare şi stabileşte data dezbaterii acestuia de către Senat.
Art. 11. – În scopul realizării obiectivelor pentru care se constituie comisia, Biroul permanent va asigura personalul de specialitate şi logistica necesară.”
Sunt intervenţii pe acest proiect de hotărâre?
Domnul senator Rădulescu, microfonul central.
Domnul Cristian Rădulescu:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Pentru ca această comisie să fie supusă votului, sigur că trebuie să fie îndeplinită şi condiţia existenţei propunerilor din partea grupurilor parlamentare pentru cele 11 locuri propuse.
Eu vă anunţ, de la bun început, că Partidul Democrat Liberal nu o să intre în această capcană, nu o să ne desemnăm membri în comisia aceasta.
Fiecare, citind doar titlul acestei comisii, îşi dă seama cât de nelalocul ei este această iniţiativă şi cum încalcă ea principiile democratice şi principiile constituţionale. Principiile democratice fiindcă unul dintre lucrurile esenţiale într-o democraţie stabilă este ca o putere să se opună altei puteri, prin urmare, puterile să fie corect separate în stat, ceea ce, în cazul de faţă, nu se întâmplă. Ni se propune ca noi, Legislativul, să intrăm peste Ministerul Public şi să cercetăm ce au făcut aceştia în atribuţiile lor de serviciu.
Puterea ne propune, cu această ocazie, să se investigheze de către Legislativ nişte chestiuni legate de un referendum care a fost organizat chiar de către actuala putere. Şi vedeţi
încă o dată cum, în felul acesta, se încalcă chestiuni legate şi de democraţie, dar şi de principii constituţionale corect şi clar înscrise în Constituţie.
Drept care, această hotărâre noi o vom contesta la Curtea Constituţională a României care – Slavă Domnului! –, de câtva timp încoace, are din nou dreptul să se refere şi la hotărârile Parlamentului.
De aceea, nu vom participa la acest vot şi, pe cale de consecinţă, nu vom desemna nici colegi în componenţa comisiei.
Mulţumesc.
Domnul Petru Filip:
Domnul senator Ghişe, microfonul central, după care domnul senator Coca.
Domnul Ioan Ghişe:
Domnule preşedinte şi stimaţi colegi.
Ca să nu existe confuzii, sper ca domnul lider Cristian Rădulescu să fie şi Domnia Sa atent, propunerea mea este de îmbunătăţi formularea, şi anume:
„(…) privind înfiinţarea Comisiei de anchetă privind abuzurile semnalate în activităţile desfăşurate de către autorităţile şi instituţiile publice în cazul votului de la referendum”, ca nu cumva să se creadă – sunteţi atent, domnule senator, da? – că este o comisie de anchetă privind activitatea Parchetului. Nu! Este o comisie de anchetă privind abuzurile semnalate în activităţile desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice.
Vă rog, domnule preşedinte, să şi supuneţi la vot această propunere de îmbunătăţire a formulării atât a titlului proiectului de hotărâre, cât şi a articolelor. În fond, este vorba doar de art. 1, unde sintagma „organele statului” se înlocuieşte cu „autorităţile şi instituţiile publice” – ceea ce este şi constituţional, cum semnala domnul senator Rădulescu – şi, în loc de cuvântul „cercetările”, este vorba despre „activităţile” autorităţilor şi instituţiilor publice. Cred că atunci se elimină orice confuzie legată de o eventuală situaţie de neconstituţionalitate a înfiinţării unei astfel de comisii de anchetă.
Vă mulţumesc.
(Domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, părăseşte prezidiul.)
Domnul Petru Filip:
Mulţumesc şi eu.
Dacă mai sunt observaţii pe fond vizavi de această propunere, această hotărâre… Până discutăm legat de propunerile efective, cu reprezentanţii partidelor, dacă, pe fond, mai există subiecte.
Stimaţi colegi,
Vă rog să-mi permiteţi să adresez salutul Senatului, al nostru, delegaţiei Consiliului Legislativ Palestinian, conduse de domnul Azzam Al Ahmad, preşedintele Grupului Fatah din cadrul Consiliului, care efectuează o vizită oficială în România la invitaţia Senatului. (Aplauze)
Vă dorim o şedere cât mai bună şi fructuoasă în România!
Stimaţi colegi,
Dacă…
(Domnul senator Cristian Rădulescu solicită cuvântul.)
Vă rog, domnule senator Rădulescu, pe procedură. Vă rog. Microfonul 2.
Aţi rămas singurul mohican. Mohicanii mor ultimii.
Domnul Cristian Rădulescu:
Nu fără motiv, domnule preşedinte.
Dintr-o rapidă evaluare vizuală a prezenţei în plen, cred că nu întrunim condiţiile necesare pentru desfăşurarea lucrărilor şi cer efectuarea unui apel nominal.
Domnul Petru Filip:
De acord, domnule lider.
Domnule Calcan, haideţi să facem apel nominal şi rog liderii grupurilor să…
Domnul Valentin-Gigel Calcan:
1. Albert Álmos prezent
2. Andrei Florin-Mircea absent
...
135. Voicu Cătălin absent
136. Vosganian Varujan prezent
Din sală: Domnul Saghian nu este prezent!
Domnul Valentin-Gigel Calcan:
Domnul Saghian – prezent. Nu este? Am înţeles.
Domnul Petru Filip:
Dacă mai sunt colegi care nu au fost apelaţi.
(Discuţii în sală)
Deci sunt prezenţi 59 de colegi. Mai aşteptăm cinci minute, în ideea în care sunt totuşi pe ordinea de zi... Dacă nu, atunci declar şedinţa încheiată. Aşteptăm cinci minute. avem pacienţă cinci minute... zece minute, haideţi să nu fim aşa de stricţi. Zece minute.
PAUZĂ
Domnul Petru Filip:
Imediat vom fi în cvorum. Oricum, o să se vadă pe vot. Au mai venit încă... Aş ruga colegii care sunt pe hol să poftească în sală. Eram 59 de colegi...
Da, domnule senator Rădulescu. Dacă susţineţi citirea catalogului, o facem, nicio problemă. Vă rog, microfonul central.
Domnul Cristian Rădulescu:
Domnule preşedinte, în mod regulamentar, lucrul pe care dumneavoastră trebuia să-l fi făcut după strigarea catalogului şi constatarea lipsei cvorumului era să încheiaţi şedinţa. Acordarea unui timp pentru comasare nu este în limitele actualului Regulament.
Prin urmare, vă rog să luaţi notă şi să consideraţi încheiată şedinţa de astăzi a Senatului. (Rumoare, discuţii) Nu. Aşa este corect. Aşa este corect. Şi scrie şi în Regulament, este articol foarte clar.
În cazul în care se verifică cvorumul şi se constată că acesta nu este îndeplinit se închid lucrările Senatului, domnule preşedinte. Şi scrie mai departe… se stabileşte data viitoarei şedinţe a Senatului. Deci lucrurile în felul acesta se desfăşoară.
Vreţi un atac pe fond la Curtea Constituţională a hotărârii respective? Oricum se poate face şi asta, dar, pe procedură, lucrurile sunt prea evidente, ca să nu ţineţi cont de aceste prevederi.
Domnul Petru Filip:
Domnul senator Sârbu, microfonul central.
Domnul Ilie Sârbu:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Înţeleg rigiditatea exprimării domnului lider şi coleg al nostru, dar trebuie să ne gândim la ceea ce s-a petrecut până acum în Senat. De fiecare dată când s-a făcut prezenţa şi între timp au apărut colegi, au intrat pe uşă, nu s-a suspendat niciodată, că scopul nostru nu este să suspendăm şedinţele – şi domnul Rădulescu ştie bine lucrul acesta –, ci să continuăm şedinţa. Au venit colegi, dacă nu este cvorum acum, sigur, suspendăm şedinţa. Ca urmare, nu cred că argumentul pe care l-aţi adus, domnule Cristi Rădulescu, este valabil. Sigur, din punct de vedere politic putem să fim de acord cu el. Şi vă şi înţelegem, ca om, fiindcă lucrăm împreună, ştim cam cum se pun problemele, dispoziţiile de la partid sau – eu ştiu? – de unde o fi venit asta foarte rapid, fiindcă la Biroul permanent nu v-am simţit a fi nici pe departe în opoziţie cu noi atunci când am făcut propunerea.
Ca atare, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi la vot dacă avem cvorum şi să mergem mai departe. (Rumoare, discuţii)
Domnul Petru Filip:
Da. Vă rog, domnule senator Ruşanu, după care domnul senator Rădulescu.
Domnul Dan-Radu Ruşanu:
O mică precizare pentru colegul nostru, domnul Cristi Rădulescu, totuşi un parlamentar vechi.
Ştiţi foarte bine că întotdeauna când strigam catalogul, la urmă se mai făcea o recapitulare a colegilor care au venit. Începea să se spună „între timp au mai venit colegul Popescu, colegul Georgescu, colegul asta...”.
Deci dacă vreţi neapărat, putem să facem acest lucru. Colegii care au venit şi nu au fost prezenţi la prima strigare şi sunt prezenţi acum… Pentru că interesul dumneavoastră, în primul rând, al opoziţiei şi al nostru este să legiferăm şi să continue lucrările, nu să facem pauze din astea, aşa, domnule lider. (Discuţii)
Domnul Petru Filip:
Domnule senator Rădulescu, vă rog.
Domnul Cristian Rădulescu:
Bun. A venit o propunere cam ciudată; să supuneţi, domnule preşedinte, la vot, dacă avem cvorum. În condiţiile acestea, puteţi să supuneţi la vot absolut orice şi să mergem cu voioşie mai departe. Cum adică? Noi care nu suntem în cvorum supunem la vot că avem cvorum. Asta oricum nu se poate.
În al doilea rând, dacă au fost cazuri în trecut în care nu s-a ţinut cont de Regulament, eu vă asigur că preşedintele Senatului din partea noastră, domnul senator Blaga, nu a făcut aşa ceva şi a ţinut 100% cont de prevederile regulamentare.
Nu aş spune acelaşi lucru despre cei care au condus din partea dumneavoastră şi v-aş aduce aminte, fiindcă memoria nu este aşa de scurtă, că timp de trei luni aţi blocat lucrările Senatului numai pe aceste considerente de cvorum şi cu respectarea Regulamentului. Acum suntem într-o situaţie în care avem un text absolut expres şi spunem haideţi să trecem peste el şi să votăm că, de fapt, suntem în ordine. Votaţi că sunteţi în ordine când, de fapt, nu sunteţi în ordine.
O să fiţi data următoare cât trebuie şi o să votaţi această comisie. Totuşi anumite chestiuni bazale trebuie respectate. (Rumoare, discuţii)
Domnul Petru Filip:
Am să-i dau cuvântul domnului senator Calcan să mai strige o dată catalogul, să constatăm cvorumul, după care o să mergem mai departe în condiţii de cvorum.
Microfonul 1. Domnul senator Ruşanu.
au fost absenţi prima dată. Asta se strigă şi aşa s-a strigat întotdeauna: absenţii. Să vedem dacă au venit sau nu între timp.
Domnul Petru Filip:
Vă rog, domnule senator Calcan.
Domnul Valentin-Gigel Calcan:
Încep cu cei care nu au răspuns prezent la primul apel.
...
135. Voicu Cătălin absent
Faţă de data trecută au mai venit zece senatori. La primul apel au fost 59 de senatori, la al doilea, încă 10 în plus.
Mulţumesc.
Domnul Petru Filip:
Da. Eu i-am numărat pe toţi colegii. Suntem 69 de colegi şi o să rezulte şi la vot.
De aceea, continuăm punctul 3 din ordinea de zi, unde am discutat câteva lucruri legate de proiectul de hotărâre privind înfiinţarea comisiei de anchetă, şi aici există nişte propuneri ale domnului senator Ghişe, propuneri pe care le găsesc pertinente.
În primul rând, în titlul proiectului de hotărâre – aş vrea să urmăriţi puţin ca să fiţi de acord cu propunerea domnului senator – înlocuirea sintagmei „organele statului” cu sintagma „autorităţile şi instituţiile publice” şi cea de-a doua sintagmă „cercetările desfăşurate” cu „activităţile desfăşurate”.
Supun votului dumneavoastră aceste... Suntem în procedură de vot. După aceea. Poftiţi? Păi, dacă supun votului… Dacă mă uitam la dumneavoastră, vă dădeam cuvântul, dacă nu, nu, că aţi ieşit din sală. Îmi cer scuze. Chiar e vorba de proiectul de hotărâre ca atare, ca titlu, după care vă dau cuvântul, nu e nicio problemă.
Supun votului dumneavoastră înlocuirea acestor sintagme în titlul proiectului de hotărâre.
Vă rog să votaţi.
Cu 62 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri, modificările au fost aprobate.
Vă rog, domnule senator Rădulescu, microfonul 2. Microfonul 2, vă rog.
Domnul Cristian Rădulescu:
Apropo de această schimbare, sigur că, dacă ea va fi aprobată, s-ar putea crede că scopurile acestei comisii sunt cu totul altele. Scopurile acestei comisii sunt cele devoalate prin formularea sa iniţială: de cercetare de către Parlament a ceea ce fac organele îndreptăţite, organele de cercetare.
Domnule preşedinte, am o intervenţie pe procedură şi ştiţi bine că şi această chestiune este prevăzută şi a fost folosită, şi anume faptul că dumneavoastră pentru a putea continua lucrările şedinţei trebuie să fiţi asistat de doi secretari. De aceea, încă o dată revin asupra Regulamentului. (Discuţii)
Găsiţi al doilea secretar. (Rumoare, discuţii) Vă rog.
(Domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, este înlocuit de domnul senator Vasile-Cosmin Nicula, secretar al Senatului.)
Domnul Petru Filip:
Vă mulţumesc foarte mult, domnule lider.
Aş trece, la acest punct din ordinea de zi, la propunerile din partea Grupurilor parlamentare pentru această comisie, conform algoritmului votat şi aprobat în Biroul permanent al Senatului, unde toate grupurile au fost de acord.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Coca. Microfonul 4.
Domnul Laurenţiu Florian Coca:
Domnule preşedinte, în conformitate cu art. 47 din Regulamentul Senatului, Grupul parlamentar al PSD îi desemnează pe următorii senatori în cadrul Comisiei de anchetă privind abuzurile semnalate în activităţile desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice în cazul votului de la referendumul din 29 iulie 2012: Georgică Severin, Toni Greblă, Ioan Chelaru şi Sorin-Constantin Lazăr.
Mulţumesc.
Domnul Petru Filip:
Mulţumesc. Din partea Grupului parlamentar al PNL, vă rog.
Vă rog, microfonul 2.
Domnul Mario-Ovidiu Oprea:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, vă propunem, în calitate de membri ai acestei comisii, pe domnii senatori Ioan Ghişe şi Cristian David.
Mulţumesc.
Domnul Petru Filip:
Mulţumesc.
Din partea Grupului parlamentar al UDMR, vă rog, microfonul 2.
Domnul Fekete-Szabó András-Levente:
Domnule preşedinte,
Grupul parlamentar al UDMR din Senat îl propune pe domnul senator Albert Àlmos să facă parte din această comisie.
Mulţumesc.
Domnul Petru Filip:
Din partea Grupului parlamentar progresist, microfonul 3.
Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:
Din partea grupului nostru va participa la lucrările acestei comisii domnul senator Vasile Nedelcu.
Domnul Petru Filip:
Bun! Au fost făcute opt propuneri. Lipsesc propunerile Grupului parlamentar al PDL.
Vă supun votului dumneavoastră votarea în bloc a celor opt colegi.
Vă rog să votaţi. Votul e deschis, evident.
(Discuţii la prezidiu)
Cu 63 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri, colegii se vor vota în bloc.
Supun votului dumneavoastră propunerile nominale din partea celor patru grupuri parlamentare.
Vă rog să votaţi.
Cu 62 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri, propunerile nominale ale celor patru grupuri parlamentare – Grupul parlamentar al PSD, Grupul parlamentar al PNL, Grupul parlamentar al UDMR şi Grupul parlamentar progresist – au fost aprobate.
(http://www.senat.ro/pagini/stenograme/Stenograme2012/12.10.08.pdf)
Ei bine, CCR a fost sesizat... şiiiii...
Curtea Constituțională a respins sesizarea PDL referitoare la hotărârea Senatului de înfiinţarea a comisiei de anchetă privind referendumul din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

Reprezentanţii PDL anunţaseră, imediat după ce Senatul a decis înfiinţarea comisiei, că va ataca respectiva hotărâre la CC, pe motiv că aceasta încalcă principiile democratice şi constituţionale, propunând ca legislativul să intre peste atribuţiile Ministerului Public.

Senatul a decis, în 8 octombrie, înfiinţarea unei Comisii de anchetă privind activitatea desfăşurată de autorităţile şi instituţiile publice în cazul votului de la referendumul din 29 iulie 2012, propusă de senatori PSD şi PNL.

Potrivit votului dat de senatori, din această comisie de anchetă vor face parte senatorii Georgică Severin, Toni Greblă, Ioan Chelaru şi Sorin Constantin Lazăr, propuşi de grupul PSD, Ioan Ghişe şi Cristian David, propuşi de PNL, Albert Almos, propus de grupul UDMR şi Vasile Nedelcu, nominalizat de UNPR.

În cadrul dezbaterilor, liderul Grupului PDL din Senat, Cristian Rădulescu, a spus că senatorii democrat-liberali nu vor participa la votul pentru înfiinţarea acestei comisii, nu îşi vor desemna reprezentanţi şi că vor ataca la Curtea Constituţională o eventuală decizie în acest sens a Senatului.
(http://www.dcnews.ro/2012/11/ccr-a-respins-sesizarea-pdl-referitoare-la-comisia-de-ancheta-privind-referendumul/)
Pour la bonne bouche, ca să nu zic de bomboană pe colivă... să vedem şi comunicatul de presă al CCR...
1 noiembrie 2012

COMUNICAT DE PRESĂ

În ziua de 1 noiembrie 2012, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.l) din Constituţia României şi al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a discutat sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii senatului nr.38 din 8 octombrie 2012 privind înfiinţarea Comisiei de anchetă privind abuzurile semnalate în activităţile desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice în cazul referendumului din 29 iulie 2012, formulată de un număr de 26 senatori aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr.38 din 8 octombrie 2012 în raport cu criticile formulate.

Curtea Constituţională a reţinut următoarele :

1. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinseci formulate, Curtea a statuat că dispoziţiile art.66 alin.(2) pct.XVI şi art.121 alin.(3) din Regulamentul Senatului, precum şi cele ale art.2 şi 17 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Comisiei pentru regulament privesc strict modul de lucru al Senatului, nu au relevanţă constituţională şi nu transpun la nivelul regulamentului dispoziţii ale Constituţiei. Aşadar, sub aspectul consecinţelor modului de interpretare a art.121 alin.(3) din Regulamentul Senatului, Curtea a reţinut că nu au fost încălcate art.67 şi 76 alin.(2) din Constituţie.
2. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinseci formulate, Curtea a statuat că ancheta parlamentară este o expresie a funcţiei de control pe care o are Parlamentul în cadrul democraţiei constituţionale. Acest tip de control parlamentar se poate efectua prin intermediul unei comisii de anchetă constituite ad-hoc sau prin mijlocirea unei comisii permanente, priveşte subiectele supuse controlului prin art.111 din Constituţie şi se exercită asupra activităţii Guvernului şi asupra celorlalte organe ale administraţiei publice, iar nu şi asupra oricărei autorităţi publice centrale.
Curtea a reţinut că în faţa comisiilor de anchetă, în mod obligatoriu, trebuie să compară numai subiectele de drept care se află în raporturi constituţionale specifice cu Parlamentul potrivit Titlului III, Cap. IV din Constituţie, intitulat Raporturile Parlamentului cu Guvernul.
Aceste comisii nu au competenţa de a da un verdict, ci aceea de a întocmi un raport cu privire la situaţia de fapt anchetată, prin care se vor indica concluziile la care a ajuns pe baza actelor şi documentelor pe care le-a consultat şi a audierilor efectuate.
Curtea a reţinut că Ministerul Public a fost instituit, prin art.131 şi 132 din Constituţia României, ca o magistratură componentă a autorităţii judecătoreşti, având rolul de a reprezenta în activitatea judiciară interesele generale ale societăţii şi de a apăra ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Procurorii au, ca şi judecătorii, statut constituţional de magistraţi, prevăzut expres în art.133 şi 134 din Legea fundamentală.
Curtea a constatat că nota de fundamentare depusă la proiectul de hotărâre, arată, în mod expres, că această comisie de anchetă "nu are ca scop anchetarea procurorilor, ci îşi propune să verifice sesizările cetăţenilor şi autenticitatea lor".
Având în vedere că dispoziţiile Hotărârii Senatului nr.38 din 8 octombrie 2012 nu cuprind nici o referire implicită sau expresă la activitatea autorităţii judecătoreşti, Curtea a reţinut că activitatea comisiei de anchetă se circumscrie limitelor constituţionale ale art.111.

În fine, s-a reţinut că sancţionarea eventualelor abuzuri ale organelor judiciare în instrumentarea cauzelor este de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit art.134 alin.(2) din Constituţie, sau instanţelor judecătoreşti (infracţiuni de serviciu ori în legătură cu serviciul sau care împiedică înfăptuirea justiţiei), după caz.

Argumentaţiile pe larg reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Decizia se comunică preşedintelui Senatului.

Compartimentul relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol al Curţii Constituţionale
(http://www.ccr.ro/default.aspx?page=press/2012/1noiembrie)
Acum că am întrebat, să ascultăm răspunsul celor de la PDL cu un mic cântecel... sau mai bine două...

PDL tot repetă, iar şi iar...Nu mie frică de bau bau (Miruna Oprea)


Dar parcă prin partid se aude că... Mi-e frica să dorm singurică (Cornel Pipera)


Nu am înţeles cine e X-sticlă cu paharul legat de gât. Am o bănuială, dar nu sunt sigur... cică s-a lăsat. Poate de aici este şi problema, din lipsa paharelor femeia nu este tot atât de frumoasă ca în noaptea nunţii. În rest totul e clar.

(http://www.academiacatavencu.info/politic/revolta-tocilarilor-din-pdl.html)

Socialismul a căzut, capitalismul s-a sfărâmat... cred că e timpul ca de prin toate partidele să dispară şi politicianismul... sau să dispară partidele-găşti cu totul.

31 October 2012

Ironia salvează România


Vă amintiţi cu domnul Băsescu s-a trezit să spună, la o întâlnire informală, că România nu este stat social? Atunci am reacţionat, alături de alte voci, nu foarte multe, care spuneau că cel ce veghează la respectarea Constituţiei vorbeşte despre încălcarea ei (pe la art. 47 în special). Iată o poziţie, alta decât a mea, să nu fiu acuzat de nimic.

S-a vorbit mult si, ma tem, degeaba despre statul social, saptamana aceasta. Traian Basescu l-a contestat si considera ca i-a cam sunat ceasul. PSD s-a dus sa-l apere la Cotroceni, cerand chiar intarirea lui. Nu e doar o disputa romaneasca, sa zicem justificata, intre dreapta si stanga, la vreme de criza. Este o dilema europeana, dar dezbatuta cu mult mai serios in alte tari.

Asadar, Traian Basescu are o atitdine extrem de transanta: "Acesta este comunismul exprimat in fiecare dimineata in mijloacele mass-media, ca statul este responsabil, se incearca acreditarea ideii ca statul, guvernul este responsabil pentru fiecare cetatean, ceea ce nu este adevarat, romanii trebuie sa inteleaga ca fiecare este responsabil pentru el, statul nu mai are resursele comunismului" .

Pana la un punct asa este, mai ales in privinta propagandei desantate a televiziunilor de stiri. Dar presedintele pare a face o confunzie intre statul asistential si statul responsabil.

(http://www.ziare.com/basescu/criza/ce-fel-de-stat-vrem-de-fapt-1063121)

Mie îmi venea să strig atunci... Bre, măi nea... românul plăteşte să fie asigurat de stat că nu moare de foame, sete şi dor de iarbă verde, nu aduci domnia ta banii de acasă să ajuţi mămicuţele şi bebeluşii...! Dar m-am oprit că nu m-ar fi auzit, microfoanele înregistrează numai ce trebuie.

Surpriză însă, domnul Martin Schultz vine pe la Bucureşti, părăsindu-şi biroul de preşedinte al Parlamentului European, şi vorbeşte românilor prin intermediul microfonului tribunei parlamentare. Şi ce să vezi, repetă iar şi iar... "social" (în nemţeşte este cu "ţ")... la traducerea de la TV nu se aude, de regulă, tradus acest social. Ce a spus domnul Martin Schultz însă foarte, foarte interesant? A spus că România a trecut de la economia socialistă la economia SOCIALĂ de piaţă. Până şi domnul Schultz ştie cum stă treaba cu Constituţia Română. Bravo domniei sale!

Eu abia aştept traducerea exactă să văd cum se va "deconta" acel "social" împrăştiat la tot pasul de domnul Schultz.

29 October 2012

Dacă Europa trebuie să cumpere drone, nu mai bine le iau din Iran?


Vă amintiţi că iranienii au doborât o dronă americană? Ei bine, iranienii se pare că nu s-au uitat la dronă precum la poarta nouă viţelul adult... şi au replicat-o. Păi atunci de ce luăm dronele scumpe de la americani şi nu pe cele ieftine de la iranieni?

Ştire:
Drona Hezbollah, care a pătruns pe teritoriul israelian, este o copie a unui aparat american, fabricată în Iran, a declarat un reprezentant al Gărzii Revoluţionare Islamice din Iran.

În decembrie 2011, deasupra Iranului a fost doborâtă drona RQ-170 Sentinel. Potrivit reprezentantului Gărzii, Hezballah a lansat mai multe astfel de drone în Israel cu scopul de a cerceta şi aduna informaţii.

Totodată, ministrul iranian al Apărării, Ahmad Vahidi, a declarat că drona, care a pătruns în Israel, nu este nici de departe cel mai performant model elaborat de inginerii iranieni.

La începutul anului, militarii iranieni au anunţat descoperirea principiilor de funcţionare a dronei americane capturate de ei RQ-170 Sentinel şi începerea copierii ei.

Potrivit şefului detaşamentului aerospaţial al Gărzii Revoluţionare a Iranului, inginerii iranieni au reuşit să obţină accesul la informaţiile care se păstrau în sistemele computerizate ale RQ-170 Sentinel, interesate de modul de funcționare fiind Rusia și China.
(http://www.dcnews.ro/2012/10/iranul-a-reusit-sa-copieze-drona-capturata-de-la-americani/)
Sigur, articolul nu vorbeşte neapărat de o dovadă a existenţei dronei iraniene dincolo de fotografia următoare:


... dar dacă Rusia şi China sunt interesate... poate că ştiu ele ceva... or poate nu...

28 October 2012

Candidaţii PSD


Dacă nu ştiţi în ce colegiu sunteţi... iată distribuţia pe colegii din 2008:
http://www.becparlamentare2008.ro/colegii_uninominale.html


Alba

Jidveianu Ovidiu Viorel – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor

Dîrzu Ioan – Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor

Arad

Măduţa Flavius – Colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor

Luca Ciprian Florin – Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor

Căprar Dorel George – Colegiul 6 pentru Camera Deputaţilor

Popa Dorel – Colegiul 3 pentru Senat

Argeş

Marin Gheorghe – Colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor

Mircea Drăghici – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor

Oprescu Simona Bucura – Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor

Bogdan Niculescu Duvăz – Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor

Radu Vasilică – Colegiul 6 pentru Camera Deputaţilor

Şerban Valeca – Colegiul 2 pentru Senat

Constantin Tămagă – Colegiul 3 pentru Senat

Bacău

Necula Cosmin – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor

Şova Lucian – Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor

Iancu Iulian – Colegiul 8 pentru Camera Deputaţilor

Hrebenciuc Viorel – Colegiul 9 pentru Camera Deputaţilor

Vlase Petru Gabriel – Colegiul 10 pentru Camera Deputaţilor

Tătaru Dan – Colegiul 3 pentru Senat

Bihor

Bogdan Gheorghe – Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor

Roman Ioan Sorin – Colegiul 6 pentru Camera Deputaţilor

Drăghici Sonia – Colegiul 7 pentru Camera Deputaţilor

Bodog Florin – Colegiul 4 pentru Senat

Bistriţa-Năsăud

Pană Doina Adriana – Colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor (ar putea fi retrasă)

Suciu Vasile Daniel – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor

Pugna Alexandru – Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor

Botoşani

Dolineaschi Andrei – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor

Baltă Mihai – Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor

Ciofu Tamara – Colegiul 6 pentru Camera Deputaţilor

Fedorovici Doina – Colegiul 1 pentru Senat

Braşov

Ochi Ion – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor

Niţă Constantin – Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor

Niţă Emil – Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor

Adam Ioan – Colegiul 6 pentru Camera Deputaţilor

Chiriac Viorel – Colegiul 2 pentru Senat

Brăila

Dragomir Viorel Marian – Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor

Tudose Mihai – Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor

Rizea Cristian – Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor

Rotaru Ion – Colegiul 1 pentru Senat

Mocanu Adrian – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor

Ghiveciu Marian – Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor

Ciolacu Marcel – Colegiul 7 pentru Camera Deputaţilor

Mocanu Victor – Colegiul 1 pentru Senat

Teodorovici Orlando – Colegiul 3 pentru Senat

Caraş-Severin

Nicula Tudoriţa – Colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor

Mocioalcă Ion – Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor

Doruţ Aurel – Colegiul 1 pentru Senat

Călăraşi

Florea Daniel – Colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor

Steriu Valeriu-Andrei (şi nu Vrăjitoru Sorinel Marian) – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor

Cluj

Cristea Aurelia – Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor

Popa Irimie – Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor

Itu Cornel – Colegiul 6 pentru Camera Deputaţilor

Ivan Ilarie – Colegiul 7 pentru Camera Deputaţilor

Colegiul 1 pentru Senat e în discuţii

Cordoş Alexandru – Colegiul 4 pentru Senat

Dumitrache Ileana – Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor

Băbuş Radu – Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor

Martin Eduard Stelian – Colegiul 6 pentru Camera Deputaţilor

Dobre Mircea Titus – Colegiul 7 pentru Camera Deputaţilor

Mitrea Manuela – Colegiul 8 pentru Camera Deputaţilor

Cernea Remus Florinel – Colegiul 9 pentru Camera Deputaţilor (ecologist)

Voicu Mădălin Ştefan – Colegiul 10 pentru Camera Deputaţilor

Moga Nicolae – Colegiul 2 pentru Senat

Mazăre Alexandru Colegiul 3 pentru Senat

Covasna

Grama Horia – Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor

Palela Rădiţă – Colegiul 1 pentru Senat

Dâmboviţa

Plumb Rovana – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor

Stan Ion – Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor

Stanciu Zisu – Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor

Săvoiu Ionuţ – Colegiul 7 pentru Camera Deputaţilor

Moldovan Carmen – Colegiul 8 pentru Camera Deputaţilor

Badea Leonardo – Colegiul 1 pentru Senat

Calcan Valentin – Colegiul 3 pentru Senat

Dolj

Nicolae Vasilescu – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor*

Gust Florentin – Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor

Petrescu Petre – Colegiul 5 pentru camera Deputaţilor

Manda Claudiu – Colegiul 6 pentru Camera Deputaţilor

Zgonea Valeriu – Colegiul 9 pentru Camera Deputaţilor

Călin Ion Colegiul 10 pentru Camera Deputaţilor

Fifor Mihai – Colegiul 2 pentru Senat

Voinea Florea – Colegiul 3 pentru Senat

Geoană Mircea – Colegiul 5 pentru Senat

Galaţi

Viorel Ştefan – Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor

Dan Nica – Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor

Florin Costin Pâslaru – Colegiul 6 pentu Camera Deputaţilor

Lucreţia Roşca – Colegiul 7 pentru Camera Deputaţilor

Aurel Nechita – Colegiul 9 pentru Camera Deputaţilor

Ionel Daniel Butoi – Colegiul 1 pentru Senat

Gheorghe Saghian – Colegiul 2 pentru Senat

Giurgiu

Nicolae Florian – Colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor

Bădălău Nicolae – Colegiul 1 pentru Senat

Gorj

Weber Mihai – Colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor

Iriza Scarlat – Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor

Khraibani Camelia – Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor

Popeangă Vasile – Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor

Ponta Victor Viorel – Colegiul 6 pentru Camera Deputaţilor

Greblă Toni – Colegiul 2 pentru Senat

Harghita

Mircea Duşa – Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor

Petruţ Dan Emanuel – Colegiul 2 pentru Senat

Hunedoara

Nistor Laurenţiu – Colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor

Intotero Natalia – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor

Resmeriţă Cristian – Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor

Rus Ioan – Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor

Necula Cosmin – Colegiul 1 pentru Senat

Ialomiţa

Neacşu Marin – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor

Cazan Liviu Aurelian – Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor

Găină Mihăiţă – Colegiul 2 pentru Senat

Iaşi

Mocanu Vasile – Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor

Răţoi Neculai – Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor

Stanciu Anghel – Colegiul 6 pentru Camera Deputaţilor

? Colegiul 8 pentru Camera Deputaţilor

Nichita Cristina – Colegiul 9 pentru Camera Deputaţilor

Iacoban Sorin Avram – Colegiul 10 pentru Camera Deputaţilor

Lazăr Sorin Constantin – Colegiul 2 pentru Senat

Constantinescu Florin – Colegiul 3 pentru Senat

Ilfov

Mihălcescu Horia – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor

Gabriela Vrînceanu Firea Pandele – Colegiul 1 pentru Senat

Maramureş

Ursache Mircea – Colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor

Tătaru Florin – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor

Matei Călin – Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor

Gheorghe Simion – Colegiul 2 pentru Senat

Godja Eugenia – Colegiul 3 pentru Senat

Mehedinţi

Traicu Rodin – Colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor

Daea Petre – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor

Nicolae Şerban – Colegiul 1 pentru Senat

Mureş

Anne Jugănaru – Colegiul 6 pentru Camera Deputaților

Florin Buicu – Colegiul 2 pentru Camera Deputaților

Vasile Gliga – Colegiul 8 pentru Camera Deputaților

Alexandru Petru Frătean – Colegiul 4 pentru Senat

Ștefan Someșan – Colegiul 1 pentru Senat

Neamţ

Marcoci Vlad – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor

Harbuz Liviu – Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor

Munteanu Ioan – Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor

Marian Enache – Colegiul 8 pentru Camera Deputaților

Arsene Ionel – Colegiul 7 pentru Camera Deputaţilor

Chelaru Ioan – Colegiul 2 pentru Senat

Olt

Emil Moț – Colegiul 1 pentru Camera Deputaților

Daniel Bărbulescu – Colegiul 2 pentru Camera Deputaților*

Florin Iordache – Colegiul 3 pentru Camera Deputaților

Virgil Delureanu – Colegiul 4 pentru Camera Deputaților

Dan Ciocan – Colegiul 5 pentru Camera Deputaților

Alexandru Stănescu – Colegiul 7 pentru Camera Deputaților

Darius Vâlcov – Colegiul 1 pentru Senat*

Dan Șova – Colegiul 3 pentru Senat

Prahova

Ghiţă Sebastian – Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor

Cosma Vlad – Colegiul 8 pentru Camera Deputaţilor

Eparu Ion – Colegiul 10 pentru Camera Deputaţilor

Sava Andrei – Colegiul 12 pentru Camera Deputaţilor*

Severin Georgică – Colegiul 1 pentru Senat*

Savu Daniel – Colegiul 2 pentru Senat

Oprea Radu – Colegiul 4 pentru senat

Mitu August – Colegiul 5 pentru Senat

Satu Mare

Bura Nicolae – Colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor

Petric Octavian – Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor

Ardelean Ciprian George – Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor

Valer Marian – Colegiul 1 pentru Senat

Sălaj

Iuliu Nosa – Colegiul 3 pentru Camera Deputaților

Gheorghe Pop – Colegiul 2 pentru Senat

Sibiu

Orlăţan Florin-Ioan – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor

Roman Gheorghe – Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor*

Axente Ioan – Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor

Frăticiu Gheorghe – Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor

Arcaş Viorel – Colegiul 2 pentru Senat

Suceava

Mîrza Gavril – Colegiul 3 pentru Camera Deutaţilor

Uricec Eugen Constantin – Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor*

Stan Ioan – Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor

Iane Ovidiu Cristian – Colegiul 7 pentru Camera Deputaţilor (ecologist)

Bejinariu Eugen – Colegiul 8 pentru Camera Deputaţilor

Bereanu Neculai – Colegiul 1 pentru Senat

Brădăţan Tiberius Marius – Colegiul 2 pentru Senat

Sandu Capră Mihai – Colegiul 4 pentru Senat

Teleorman

? Colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor

Petrica Parvu – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor

Liviu Dragnea – Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor

Ioana Pop – Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor

Nicolae Mohanu – Colegiul 1 pentru Senat

Timotei Stuparu – Colegiul 3 pentru Senat

Timiş

Grindeanu Sorin – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor

Tiuch Cătălin – Colegiul 6 pentru Camera Deputaţilor

Stragea Sorin – Colegiul 7 pentru Camera Deputaţilor

Andea Petru – Colegiul 8 pentru Camera Deputaţilor

Covaci Viorel – Colegiul 9 pentru Camera Deputaţilor

Ciobanu Gheorghe – Colegiul 10 pentru Camera Deputaţilor*

Suciu Matei – Colegiul 3 pentru Senat

Sârbu Ilie – Colegiul 4 pentru Senat

Tulcea

Zaharcu Neviser – Colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor

Avram Marian – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor*

Bălan Ion – Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor

Trifon Belacurencu – Colegiul 2 pentru Senat

Vaslui

Cristea Victor – Colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor

Birchall Ana – Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor

Solomon Adrian – Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor

Lungu Cristian – Colegiul 5 pentru Camera Deputaţilor

Stativă Irinel Ioan – Colegiul 7 pentru Camera Deputaţilor

Silistru Doina – Colegiul 1 pentru Senat

Creţu Gabriela – Colegiul 2 pentru Senat

Vâlcea

Rădulescu Constantin – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor

Bleotu Vasile – Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor

Vlădoiu Aurel – Colegiul 6 pentru Camera Deputaţilor

Coca Laurenţiu – Colegiul 1 pentru Senat

Vrancea

Ciprian Nica – Colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor

Tîlvăr Anghel – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor

Dumitrescu Cristian – Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor

Roman Victor – Colegiul 6 pentru Camera Deputaţilor

Petru Filip – Colegiul 1 pentru Senat*

Miron Mitrea – Colegiul 2 pentru Senat

BUCUREŞTI

Sectorul 1

Tudorache Daniel – Colegiul 4 pentru Camera Deputaţilor

Titus Corlăţean, Colegiul 1 pentru Senat

Sectorul 2

Nassar Rodica – Colegiul 6 pentru Camera Deputaţilor

Tudorie Violeta – Colegiul 7 pentru Camera Deputaţilor (nu o vrea organizaţia)

Sectorul 3

Podaşcă Gabriela – Colegiul 14 pentru Camera Deputaţilor

Petrache Adrian – Colegiul 15 pentru Camera Deputaţilor

Voinea Liviu – Colegiul 13 pentru Camera Deputaţilor

Ionuţ Vulpescu (încă ezită între Sectorul 3 şi sectorul 6)

Ecaterina Andronescu – Colegiul 6 pentru Senat

Sectorul 4

Diaconu Mihai Bogdan – Colegiul 17 pentru Camera Deputaţilor

Bănicioiu Nicolae – Colegiul 18 pentru Camera Deputaţilor

Sectorul 5

Chiriţă Dumitru – Colegiul 20 pentru Camera Deputaţilor

Pop Georgian – Colegiul 21 pentru Camera Deputaţilor

Oana Mizil – Colegiul 23 pentru Camera Deputaţilor***

Croitoru Cătălin – Colegiul 9 pentru Senat*

Sectorul 6

Ionuţ Vulpescu – Colegiul 25 pentru Camera Deputaţilor

Mihăilescu Bogdan – Colegiul 28 pentru Camera Deputaţilor

Mutu Gabriel – Colegiul 12 pentru Senat*

Diaspora

Socaciu Victor – Colegiul 1 pentru Camera Deputaţilor

Alexeev Victor – Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor

Prodan Ionela – Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor

Anghel Adrian – Colegiul 2 pentru Senat

Cine nu a mai prins candidaturi

Deputaţi în funcţie

Radu Coclici – Alba

Ion Burnei – Argeş

Filip Georgescu – Argeş

Gheorghe Antochi – Bacău

Costică Macaleţi – Botoşani

Obuh Buhăianu – Botoşani**

Narcis Chisăliţă – Caraş-Severin – nerefăcut în urma unui grav accident de circulaţie

Ioan Damian – Călăraşi

Dumitru Boabeş – Călăraşi

Matei Brătianu – Constanţa

Antoanela Marinescu – Constanţa – numită consul la Toronto (Canada)

Gheorghe Ana – Dâmboviţa

Ion Dumitru – Dâmboviţa

Mugurel Surupăceanu – Gorj****

Dan Mircea Popescu – Ialomiţa

Gheorghe Ciocan – Satu Mare

Silvestru Lup – Sibiu

Doina Burcău – Bucureşti

Jipa Ruxandra – Bucureşti

Senatori în funcţie

Cătălin Mardare – Bacău

Elena Mitrea – Bacău

Ioan Mang – Bihor

Dănuţ Prunea – Bistriţa-Năsăud

Gheorghe Marcu – Botoşani

Ion Vasile – Buzău***

Gheorghe Pavel Bălan – Caraş-Severin

Cezar Măgureanu – Giurgiu*

Sorin Bota – Maramureş

Legendă:

* venit în timpul mandatului de la alt partid

** venit în timpul mandatului de la alt partid, dar în trecut membru PSD

*** plecat şi revenit în PSD în timpul mandatului

**** demisionat în aceste zile din PSD

Realocarea Strategică, un interviu de urmărit


Încălcarea legii cu promisiuni de campanie electorală


Ce spune legea?

Legea Nr. 14/2003 partidelor politice spune că...

Art. 3
(1) Pot funcţiona ca partide politice numai asociaţiile cu caracter politic, constituite potrivit legii, şi care militează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale.
(2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activităţi pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) sau (4) din Constituţie.


Constituţia spune că...
ARTICOLUL 30 - Libertatea de exprimare
(7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.


Art. 37 a devenit, în 2003, după revizuire, art. 40. Deci...
ARTICOLUL 40 - Dreptul de asociere
(2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale.
(4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.


Să vedem ştirea:
Partidul Popular Maghiar din Transilvania şi-a prezentat, sâmbătă, candidaţii la alegerile parlamentare, în cadrul unei manifestări desfăşurate la Cluj.

Popularii maghiari au jurat susținerea autonomiei Ardealului.
Ei au depus un jurământ prin care s-au angajat să sprijine cauza autonomiei, iar la eveniment a participat şi un secretar de stat din Ungaria.

Prezentarea candidaţilor Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) a avut loc la un restaurant din Cluj-Napoca, iar la eveniment au participat europarlamentarul LaszloTokes, preşedinte al Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), Toro T. Tibor, preşedintele PPMT, Németh Zsolt, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria, ambasadorul Ungariei în România, Fuzes Oskar şi consulul general al Ungariei la Cluj-Napoca, Magdo Janos, scrie Mediafax.

Preşedintele PPMT, Toro T. Tibor, a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută la finalul ceremoniei, că formaţiunea are 40 de candidaţi la Senat şi 39 pentru Camera Deputaţilor la nivel naţional.

“PPMT a prezentat candidaţii la alegerile parlamentare din 9 decembrie, iar luni vom depune candidaturi în 16 judeţe din Trasilvania, Bucureşti şi Bacău, plus colegiul din străinătate. Avem 40 de candidaţi la Senat şi 39 pentru Camera Deputaţilor. Ne-am focusat pe judeţe din secuime şi judeţele unde maghiarii sunt majoritari. Candidaţii noştri au depus jurământul ca să servească cauza autonomiei în activitatea lor politică şi publică. Ne-am bazat pe jurământul similar rostit acum 20 de ani, când comunitatea maghiară a lansat, în 1992, Declaraţia de la Cluj, document de referinţă al scopurilor noastre, şi anume crearea cadrului legislativ şi constituţional pentru un sistem de autonomii comunitare şi autoguvernare internă”, a spus Toro.

Acesta a precizat că PPMT speră să intre în Parlament în baza unei prevederi din Legea Electorală din 2008 care face referire la “pragul alternativ” şi care arată că dacă în şase colegii pentru Camera Deputaţilor şi în trei de Senat câştigă candidaţii unui partid, acel partid intră în Parlament chiar dacă nu are 5 la sută din voturi, cât este pragul electoral.
(http://www.dcnews.ro/2012/10/popularii-maghiari-au-jurat-sustinerea-autonomiei-ardealului/)
Ce spune Legea Nr. 14/2003 partidelor politice în cazul încărcării legii?

Art. 46
(1) Un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească în următoarele condiţii:
a) când se constată încălcarea prevederilor art. 30 alin. (7) şi ale art. 37 alin. (2) şi (4) din Constituţie, de către Curtea Constituţională, precum şi ale art. 3 alin. (3) şi (4) din prezenta lege;


Cum se face dizolvarea? Scrie în aceiaşi lege:
(2) Cererea de dizolvare se adresează Tribunalului Bucureşti de către Ministerul Public şi se soluţionează potrivit normelor de procedură stabilite la art. 26 alin. (2)–(5).

Art. 26
(2) În termen de 15 zile de la înregistrarea cererii Ministerului Public, Tribunalul Bucureşti se va pronunţa asupra acesteia.
(3) Împotriva hotărârii Tribunalului Bucureşti, partea interesată poate face apel la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la data comunicării hotărârii.
(4) Curtea de Apel Bucureşti se pronunţă prin hotărâre definitivă în termen de 15 zile de la înregistrarea apelului.
(5) Hotărârea definitivă de admitere a modificării statutului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

27 October 2012

Absorbţie fonduri europene


ABSORBŢIE 30.sep 30.apr diferenţă
POS Transport 295,18 279,86 15,32
POS Mediu 277,05 197,17 79,88
POR 786,26 560,5 225,76
POS DRU 268,84 190,33 78,51
POS CCE 172,91 164,47 8,44
PO DCA 35,83 23,02 12,81
PO AT 26,8 18,41 8,39
TOTAL 1862,87 1433,76 429,11

vezi:
http://www.maeur.ro/files/articles/Stadiul_absorbtiei_la_30_septembrie_2012.pdf
http://www.maeur.ro/files/articles/Stadiul_absorbtiei_la_30_aprilie_2012.pdf

20 October 2012

Joseph Farah and Alex Jones




29 September 2012

Atacuri Banditeşti ale Anti-românilor pe Blogurile Bibliotecarului


Din cauza atacurilor cele mai de prost-gust şi mai lipsite de bun simţ de când sunt eu pe net, în frunte cu neobositul Robert Horvath (pe care l-am "avansat" pe lista blamului în cadrul românilor de toată jena). Sunt nevoit să întrerup, pe termen nedefinit, acest blog, poate pentru totdeauna, pentru a începe un alt capitol al vieţii mele, un alt tip de politică activă a cetăţeanului, un alt tip de înţelegere.

Bibliotecaru însă va continua să existe, nesimţiţii şi cretinii activi în viaţa publică românească, fie că sunt ei fugiţi din patrie fie că sunt cârtiţe în patrie, pseudo-intelectuali aserviţii unui pupincurinsm politic... să nu răsufle uşuraţi... nu scapă de mine, doar vor fi combătuţi pe un altfel de plan, mai general, mai didactic. Cetăţenii au început să înţeleagă că nu trebuie să fie sclavii celor care se auto-cocoaţă în fruntea ţării.

La început am intrat în blogosferă cu termenii de "stimată doamnă" şi "stimat domn". Eram privit (citit) ca o arătare... Iată acum aceşti termeni s-au generalizat în viaţa publică, îi întâlnesc peste tot... s-au răspândit în toate zonele mass-media. Tot am reuşit ceva, nu-i aşa? Am aruncat seminţele neatârnării şi democraţie... este timpul ca toţi cei ce vrem să fim patrioţi să îngrijim astfel de seminţe pentru ca ele să încolţească, să crească şi să dea rod. Am tot vorbit în aceşti ani despre pervertirea înţelesurilor democratice. Informaţia există, cetăţenii nu trebuie decât să o acceseze şi, pe mai departe, să-şi dezvolte ei înşişi înţelesurile acţiunilor lumii înconjurătoare. Asta dacă cetăţenii vor democraţie şi nu dictatură dublată de un stat totalitar.

Am eşuat însă, cel puţin aşa îmi pare acum, în ceea ce priveşte patima. Oamenii sunt la fel de xenofobi, la fel de intoleranţi, la fel de egoişti.

Cu ce pot să închei? Îmi cer scuze că nu am fost mai puternic, dar nu sunt adeptul violenţei de nici un fel, chiar şi violenţa verbală, la care am apelat în anumite momente, nu-mi aparţine în mod natural, a fost jucată. Vă sugerez să strângeţi în liste pe toţi cei care sunt anti-români şi anti-democratici pentru ca peste 50 de ani să nu mai fi învinuit întreg poporul român de instaurarea unei dictaturi şi a noii ordini mondiale... să ştim exact, cu nume, prenume şi fapte cine sunt aceştia... pentru ca numele lor să rămână în istorie alături de Hitler, Stalin, Ceauşescu...

PS.
De la bun început v-am oferit un blog unde mă puteţi înjura absolut cât doriţi, tocmai pentru a nu polua acest blog. Folosiţi-l
http://injuratbibliotecaru.blogspot.ro/

27 September 2012

Lovitura de stat se fâsâie... cine plăteşte?


Referendumul a eşuat în principal pentru că nişte politicieni au tot ţipat că vine lovitura de stat. Unul dintre argumente a fost că CCR nu se poate exprima pe schimbarea şefilor Senatului şi al Camerei Deputaţilor pentru că domnul Ponta a interzis CCR să se exprime de ceea ce se întâmplă în Parlament.

Cu mult zgomot, PDL a retrimis problema schimbării şefului Senatului la CCR. Vă reamintiţi că mulţi din PDL spuneau că moral ar fi ca domnul Blaga să revină la conducerea Senatului. Ei bine... CCR are altă părere.
27 septembrie 2012

COMUNICAT DE PRESĂ

În ziua de 27 septembrie 2012, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.c) şi lit.l) din Constituţia României şi al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a discutat sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea dispoziţiilor art.30 alin.(3) şi (4) din Regulamentul Senatului, precum şi ale Hotărârilor Plenului Senatului nr.24/2012 şi nr.25/2012, sesizare formulată de un număr de 28 senatori aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal din Senat.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a decis :

1. Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal din Senat cu privire la dispoziţiile art.30 alin.(3) şi (4) din Regulamentul Senatului.
2. Respinge, ca neîntemeiată, sesizarea formulată de Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal din Senat referitoare la Hotărârea Senatului nr.24 din 3 iulie 2012 privind revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului a domnului senator Vasile Blaga, precum şi a Hotărârii Senatului nr.25 din 3 iulie 2012 pentru alegerea preşedintelui Senatului.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Senatului.

Argumentaţiile reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Compartimentul relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol al Curţii Constituţionale
(http://www.ccr.ro/default.aspx?page=press/2012/27septembrie)
Păi şi de aici ce facem? Cine plăteşte pentru deranjul internaţional cu lovitura de stat. Cine îşi dă demisia? Dacă nu era problema cu CCR, cu siguranţă că nu ar fi existat pragul la referendum şi acum domnul Băsescu nu mai făcea megaministere pe culoarele Palatului Cotroceni. Nu ar trebui să facem o listă cu cei care au pronunţat "lovitură de stat" pentru ca ei să-şi dea demisia?

Cineva spunea că noul şef al ICR vrea să facă din el un fel de Cântarea României


Mi s-a părut că a reveni la conceptul Cântarea României în 2012 nu poate fi decât o injurie adusă de nişte pedelişti unor uselişti. După această ştire nu ştiu ce să mai cred. Nu ştiu ce să mai cred pentru că, dacă m-ar întreba cineva şi m-ar sili să dau un răspund... probabil aş spune că aceşti oameni au luat-o rău de tot pe arătură. Domnilor doctori, se pare că medicamentele nu-şi mai fac efectul, avem nevoie de multe, foarte multe, cămăşi de forţă.

(http://filonous.blogspot.ro/2012/01/creativitate-si-anormalitate.html)

(http://www.acasatv.ro/stiri-despre/rbd/pagina/7)

Iată ştirea care mi-a provocat reacţia:
Premierul Victor Ponta a declarat că a părăsit şedinţa de joi a CSAT deoarece nu a acceptat ca pe ordinea de zi, care i-a fost transmisă cu doar o zi înainte, să fie trecute documente prin care, de exemplu, era înfiinţat "un Megaminister de Externe al Administraţiei Prezidenţiale".

Acest "Megaminister" ar fi urmat să funcţioneze sub forma unui oficiu din structura Administraţiei Prezidenţiale care să coordoneze Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Europene, serviciile publice de radio şi televiziune, Regia Patrimoniului Protocolului de Stat pentru refacerea imaginii României în străinătate.

În opinia premierului, preşedintele intenţiona să subordoneze Guvernul printr-un astfel de oficiu.

"Nu cred totuşi că preşedintele a văzut materialul, probabil unii dintre consilierii săi vor să fie supraminiştri", a spus Ponta la RTV.

Premierul a declarat totodată că nu a acceptat nici propunerea preşedintelui Traian Băsescu privind adoptarea unei decizii a CSAT prin care să fie stabilit bugetul pentru 2013-2016 destinat înzestrării Armatei, motivând că o astfel de decizie aparţine Parlamentului la aprobarea bugetului de stat şi că actualul Guvern are un mandat limitat, până la alegerile parlamentare.
(http://www.mediafax.ro/politic/ponta-am-parasit-csat-din-cauza-unor-propuneri-anormale-precum-un-megaminister-al-presedintiei-10130091)
Mai pe larg puteţi să urmăriţi evenimentele, la nivelul orei la care scriu, pe...
http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/video-ponta-a-parasit-sedinta-csat-s-ar-fi-certat-cu-traian-basescu-surse-update-sedinta-csat-s-a-incheiat-vezi-motivul-pentru-care-a-parasit-ponta-sedinta-278703.html


26 September 2012

Antipozii culturali ai României


OK, titlul este forţat... dar asta numai ca să vă atrag atenţia.

Ce spune cultura română? Spune...

"TIPĂTESCU: Zoe! Zoe! fii bărbată..."

Prefectul Tipătescu spune consoartei lui Zaharia Trahanache, prezidentul Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului Şcolar, Comiţiului agricol şi al altor comitete şi comiţii... spune că soarta potrivnică trebuie privită în faţă cu demnitate, în speranţa că lucrurile se vor rezolva cumva de la sine, în ultimul moment.

Antipozii acestui moment de literatură aplicată din Scrisoarea Pierdută a lui Caragiale îi regăsim la Anatole France în capodopera, de mici dimensiuni, Putois.

"Zoe, tot ce trăieşte pe lume este sortit suferinţei!"

Simţiţi antipozii? Renunţarea la luptă? Renunţarea la speranţă? Renunţarea la demnitatea spartă a celui înfrânt?

Putois este despre cel mai închipuit dintre grădinarii lumii. Doamna Bergeret spusese doamnei Cornouiller o mică minciună, anume că-şi aştepta grădinarul, pe domnul Putois. Acest grădinar, o dată inventat, născut la maturitate din neant, a căpătat formă, personalitate, oraşul a început să povestească despre el, ba tăia lemne cuiva, ba tocmai ce trecuse pe stradă.

Unde vreau să ajung? Răbdare, vă spun imediat.

Am citit acum câteva zile recenzia domnului Vladimir Tismăneanu Comunismul ca ispita globala: In cautarea Paradisului terestru apărută în “Times Literary Supplement” (8 iunie 2012) la cartea lui Michael David-Fox, Showcasing the Great Experiment: Cultural Diplomacy and Western Visitors to the Soviet Union. 1921-1941. Oxford and New York: Oxford University Press, 2012.
Domnia sa vorbeşte despre capacitatea comunismului de a convinge intelectuali prin propagandă (mă rog, asta am sintetizat eu).

I-am "răspuns" aşa:
Bibliotecaru spune:
@ Vladimir Tismăneanu

În general “paradisul” este concluzia unui serviciu de propagandă. În timp ce am trăit cu toţii nişte “alimentare pline numai când se făcea poza” şi “propaganda raţionalului în economica centralizată”… din vest ne invada un sistem cu mult mai perfid de propagandă indus în filme cu “americani fericiţi că trăiesc în ca mai puternică ţară a lumii”. Cine spune că substratul “luptei de clasă” este legat de conştiinţa ideologică, nu ştie ce vorbeşte. Românul privea serialul Dallas mai ales ca să vadă luxul de acolo şi să se imagineze şi el făcând nişte afaceri de câteva milioane pentru a putea exista într-o vilă, un fotoliu de piele, un Mercedes decapotabil, un trabuc între două telefoane de maximă importanţă, şi neveste/soţi precum personajele din serial… Comunismul spunea că imperialismul, societatea cosmopolită, internaţională, şi supraconsumul, sunt entităţi decadente. Criza economică mondială provocată de SUA stă mărturie că au avut dreptate. Pe de altă parte, raţionalismul sărăciei este etern, România a plecat de la stadiul de sărăcie şi, după 20 de ani de iluzii, a ajuns la stadiul de sărăcie lucie… iată că şi “occidentalii” au avut dreptate.

Până la urmă avem un război între o ideologie legată de societatea de consum, care exploatează natura imorală a omului, şi o ideologie care pleacă de la transformarea peste noapte a omului în arhetipul “Omul Nou” cuprins de un fel de moralitate proletară atotcuprinzătoare, prin această incapabil de atingere a idealului ideologic, deci utopic (şi, până la urmă, la fel de imoral, căci natura umană nu este efemeră, nu se schimbă cu ideologia şi sistemul social).

Până la urmă marea minciună ar putea fi faptul că omenirea are cu adevărat nevoie de un concept politic pentru a exista, respectiv că are nevoie şi de politicieni şi nu doar de un corp de specialişti în guvernare (cu o programă şi un examen prin care pregătirea poate fi cuantificată). Până la urmă conceptul politic nu face altceva decât să permită anumitor “oameni de partid” accesul la nişte funcţii pentru care nu sunt cu adevărat pregătiţi (şcoliţi) în numele unui inefabil scop politic.
Avem o lume într-o formă coerentă... de cât timp?... să spunem 200 de ani. Ca şi Putois-mul lui Anatole France, cineva a inventat nevoia de politică şi politicieni.

Sunt zeci de mii de dovezi că politica este dăunătoare societăţii. Nu vorbim numai despre corupţie şi lucruri minore la nivelul istoriei mondiale, se ajunge până la zecile războaie mai mari sau mai mici. Miliarde de morţi, sute de mii de miliarde în valută forte, poate milioane de miliarde? Şi asta pentru ce? Nu am identificat în istorie nici măcar un lucru cert care să fie benefic omenirii. Nimic din beneficiile politicii nu s-a manifestat până acum, începând cu predictibilitatea dezvoltării sociale. Te pune pe gânduri, nu-i aşa?

V-a relatat Bibliotecaru.

20 September 2012

Blogul http://www.gossipaz.com ia posturile mele de pe acest blog (http://bibliotecarul.blogspot.ro/) fără nici o trimitere spre blogul meu


Imaginaţi-vă mirarea mea când am văzut acest post...

http://www.gossipaz.com/?p=33447#comment-1334

Care conţinea exact postul meu http://bibliotecarul.blogspot.ro/2012/09/tehnica-discursului.html fără nici un fel de specificare a faptului că postul este preluat după blogul meu şi nici că este scris de mine.

Nu am nici o problemă cu faptul că cineva preia ce postez eu, doar şi eu iau din ziare... dar cred că este necesară indicarea unei surse. Nu aş vrea să mă trezesc că lumea spune că aş fi acelaşi personaj cu ROGossipAZ.

Ceea ce nu ştie domnia sa este că duşmanii mei sunt destul de agresivi, ameninţările au curs întotdeauna din toate părţile şi, la o adică, dacă este confundat cu mine... Pe această cale spun că este o altă persoană... să nu existe confuzii. Sfatul meu este ca totuşi să specifice blogul meu pe viitor, să nu încapă confuzii.

În altă ordine de idei... Mie mi-au cam cedat nervii, nu mai pot să urmăresc ştirile, nu mai pot nici să deschid uşa când sună cineva şi nici să ridic telefonul... aşa că voi lua o pauză mai lungă cu blogul. Realitatea aceasta este din ce în ce mai nesimţită, mai aberantă, mai contorsionistă... Tare mi-e teamă că voi muri înainte de sfârşitul lumii.

19 September 2012

Tehnica Discursului


Citeam un text al domnului Lucian Negrea despre motivaţia scandalurilor în studiourile TV. Ştiu, nici mie nu-mi vine să cred că cei ce apar la televizor sunt nişte oameni cu minţile pierdute în cele patru zări care mai au puţin şi-şi dau cu lavalierele în cap. Mai mult, chiar aici pe blog am avut şi eu nişte comentatori cu acelaşi stil de care nu pot scăpa decât oprind comentariile de tot. Iată că domnul Lucian Negrea are o informaţie care luminează un pic agresivitatea fără precedent din politicosfera românească (sau mai bine spus, agresivosfera).
Unii lideri ai sateliților PDL folosesc un stil agresiv în dezbaterile televizate. Fie întrerup brutal vorbitorul, fie lansează acuzații sau chiar înjură partenerii de platou. Aurelian Pavelescu, de pildă, i-a spus ”hai sictir” lui Mihai Voicu, la RTV. Explicația pare să fie o strategie de comunicare și nu nervozitatea acestor politicieni.

Criza de timp până la alegerile parlamentare i-a determinat să apeleze la o tehnică de comunicare clasică. Antonio Momoc, specialist în comunicarea politică, a explicat pentru DeCe News că strategia aplicată în această perioadă este cea a atacului la un lider important şi cea a scandalului permanent. Radicalizarea discursului poate să fi urmărit și poziționarea în negocierile din ARD. Vasile Blaga a comandat un sondaj CSOP, pentru împărțirea locurilor eligibile, iar disputele puteau crește notorietatea candidaților.



”Strategia pentru cel care este în Opoziţie este atacul la un lider important, aflat la Putere. Scopul scandalului este de a-l creşte pe cel cu o notorietate mai scăzută. Dacă liderul politic important îi va răspunde, intră în acest joc şi se face un transfer de notorietate în mentalul colectiv”, ne-a declarat Momoc. Aceste atacuri aduc vizibilitate în mass-media. O declaraţie care conţine un sâmbure de scandal este preluată de presă, iar promovarea este practic asigurată.

Aurelian Pavelescu a lansat un atac dur la adresa ministrului pentru mediul de Afaceri, Mihai Voicu. Invitat în emisiunea “Ultima oră” de la România Tv, Pavelescu, l-a înjurat şi jignit pe Voicu, dar şi pe ceilalţi invitaţi. Pavelescu i-a spus lui Voicu “hai sictir”.

Un alt episod este legat de Adrian Papahagi, liderul fundaţiei Creştin-Democrate. Acesta s-a certat în direct cu directorul Institutului Diplomatic Român, Vlad Nistor. Scandalul s-a lăsat cu vorbe grele, iar Vlad Nistor a plecat din studio. Papahagi i-a spus lui Nistor: “Nu accept să fiu pus la punct de orice nulitate”.

Mihail Neamţu lansează atacuri periodice la lideri politici importanţi. Victor Ponnta, Crin Antonescu sau chiar Mihai Răzvan Ungureanu au trecut prin tirul declaraţiilor lui Neamţu.
Eu urmăresc comunicarea non-verbală. Ia priviţi un pic la poziţia picioarelor celor cinci politicieni...

Directorul SRI reuşeşte iar un un aviz favorabil pentru un raport care nu spune absolut nimic despre activitatea reală a SRI


Eu personal aş citi cu interes despre câte dintre înregistrările şi interceptările SRI au fost făcute fără mandat. SRI a pierdut un proces prin care s-a demonstrat că face înregistrări ilegale (Omul de afaceri Dinu Patriciu a câştigat procesul cu SRI pentru interceptări ilegale), eu aş vrea să ştiu cam care este nivelul înregistrărilor ilegale. Sigur, înţeleg că nu se poate spune CINE a fost înregistrat ilegal (deşi, din presă, cam putem să ne prindem), dar care este nivelul înregistrărilor ilegale cred că ar trebui să fim informaţi.

Ceva nu se leagă cu serviciile secrete din România, ni se tot spune că suntem apăraţi de ele dar niciodată nu ni se dă nici cel mai mic amănunt. Lucian Negrea ne relatează "de la faţa locului" (de fapt şi audierile acestea sunt secrete)


George Maior, SRI: Ameninţarea teroristă este în creştere

Directorul SRI, George Maior a fost audiat în în comisia parlamentară de specialitate, în legătură cu activitatea Serviciului pe 2011. În timpul audierilor Maior a lansat un avertisment că ameninţarea teroristă este în creştere. Lumea arabă, principalul focar al terorismului, este în fierbere în această perioadă. Zeci de mii de musulmani protestează împotriva SUA, din cauza unei parodii despre profetul Mahomed.

“Din punct de vedere al ameninţării teroriste, am menţionat către Comisie că această ameninţare este în creştere datorită unor factori pe care i-am explicitat în cadrul Comisiei şi că ne concentrăm mai mult decât în alţi ani pe acest fenomen. Nu e vorba despre o ameninţare directă sau iminentă, dar este o ameninţare în creştere şi aţi văzut evoluţii în Europa şi chiar în ţări vecine legate de fenomenul terorist care ne îngrijorează şi pe noi”, a spus Maior.

Directorul SRI a precizat că România a început să fie afectată în 2011 de ameninţări “de tipul celor cibernetice”.

“SRI a elaborat şi un document strategic în 2011, «SRI în era informaţională», prin care încercăm să ne adaptăm la aceste provocări noi ale dezvoltării tehnologice şi să facem faţă unor noi ameninţări de tipul celor cibernetice, cu care am început să fim afectaţi şi în 2011″, a spus Maior.

George Maior a fost audiat la Comisia de control a activităţii SRI privind raportul activităţii Serviciului pe 2011, iar raportul său a primit aviz favorabil.

(http://www.dcnews.ro/2012/09/george-maior-sri-amenintarea-terorista-este-in-crestere/)

Nu ştiu alţii cum sunt dar pe mine mă cam sperie că informaţiile de la SRI sunt practic "nu mai mult" decât ce putem citi din ziare.

18 September 2012

Incredibil, Grecia o ia pe urmele României


Vă aduceţi aminte cum un anumit ministru al finanţelor, dublat de un premier al României, spunea să păstrăm bonurile fiscale pentru că vom primi nu ştiu ce bani pe ele? Ei bine... grecii au preluat ideea.
Ministerul de Finanţe din Grecia vrea să reducă evaziunea fiscală prin deducerea din venitul taxabil a bonurilor şi chitanţelor pe care populaţia le primeşte de la doctori, instalatori şi alte categorii de liber-profesionişti, însă lista ar putea include şi barurile şi cluburile de noapte.
Grecii nu se gândesc la bonurile de supermarket, unde de regulă se oferă bonuri şi totul e fiscalizat. Grecii se gândesc la prestări de servicii.
Cu cât un contribuabil adună mai multe chitanţe, cu atât va fi mai mare beneficiul. Astfel, un contribuabil cu un venit anual de 25.000 de euro plăteşte în prezent impozit de 3.670 euro. Dacă anul următor strânge bonuri de la liber-profesionişti în valoare de 2.091 euro, venitul taxabil coboară la 22.909 euro, iar impozitul la 3.147,25 euro, scrie Kathimerini.
(mai multe pe http://www.mediafax.ro/economic/cum-vrea-grecia-sa-reduca-evaziunea-fiscala-10085082)
Deci în exemplu vorbim deja de "500 şi" de euro, nu e foarte puţin. Dar dacă strângi bonuri de 26 mii de euro? În România s-ar pune şi o astfel de problemă.

Mai multe amănunte, pe site-ul ministerului de finanţe elen.



Eu recunosc că nu am avut răbdare să caut această ştire acolo.

Doamna Pivniceru intră în acţiune...


A tot circulat zvonul că doamna Laura Codruţa Kövesi va fi numită şef al DNA. Recunosc că m-am supărat rău de tot citind această ştire, nu pentru că am ceva cu doamna Laura Codruţa Kövesi, dar mi se pare anormal ca după ce USL a lovit din toate părţile în viitorul fost procuror general al României, după ce USL a tot insinuat mai pe faţă sau mai "pe ascuns" că DNA este plin de oamenii preşedintelui... acum aşa ceva "în numele aprecierii europene"... Mai mult, premierul Ponta a promis că-i lasă mână liberă doamnei Pivniceru.

Cineva mi-a spus apoi că "Nu se poate, poate fără doamna Pivniceru. Ministresa e tare, pleacă, îşi dă demisia dacă fac asta...".

Poate că "cineva" a avut dreptate...
Mona Pivniceru, ministrul Justiţiei, a declarat, după şedinţa CSM că ar putea amenda procedura prin care se aleg procurorul General şi procurorul şef al DNA. Pivniceru a precizat că o să prelungească termenul de depunere a candidaturilor, dar “nu va fi 100 de ani”.



Ministrul Pivniceru a spus că au fost critici privind constituirea comisiei de examinare, propusă de ea în procedura de selecţie, arătând că membrii acesteia ar fi fost aleşi din rândul formatorilor de la Institutul Naţional al Magistraturii.

Ea a adăugat că un al motiv de reproş a fost durata termenului de depunere a candidaturilor şi a proiectelor de management, arătând că termenul de 60 de zile similar cu alte proceduri ar implica şi organizarea unui examen, ceea ce în cazul procurorilor nu e cazul.

Întrebată dacă s-ar putea recurge la procedura privind instanţa supremă, Mona Pivniceru a precizat că acolo e vorba de promovare, nu de numire.
(http://www.dcnews.ro/2012/09/pivniceru-s-ar-putea-sa-amendez-procedura-de-selectie-a-procurorilor/)
Nu-mi pare că doamna Pivniceru are chef de glume...

După ce am citit "lista lui Ungureanu", domnul Becali îmi pare un politician din ce în ce mai de bun simţ


- Deodorant stick sans alcool - Armani Code by Giorgio Armani (75g) - 1 buc.
- Lip Care - with propolis organic beeswax and olive oil - 1 buc.
- Deodorant roll-on Neo by Givenchy (75ml) - 1 buc.
- Eau florale - Petale de rose lotion naturelle (100ml) - 1 buc.
- Antiperspirant deodorant roll-on - Clinique skin supplies for men (75ml) . 1 buc.
- Cremă Apivita - Men's care - Antiwrinkle anti-fatigue (50ml) - 1 buc.
- Parfum - Givenchy pour homme blue label aftershave (100ml) - 1 buc.
- Aftershave - Apivita Men's care balm moisture and soothes (100ml) - 1 buc.
- Şampon - Head&Shoulders anti dandruff for men hair endurance - 1 buc.
- Cremă de faţă - Clinique - skin supplies for men maximum hydrator - 1 buc.
- Ser fiziologic - 9mg/ml - 10 fiole de la antibiotice a+1buc.
- Plasturi - Neosheer (mici) - 3 buc.
- Medicomp de la Hartmann - comprese sterile - 1 cutie
- Netildex - picături oftalmologice, soluţie unidoză - ptr. uz oftalmologic - 20 flacoane a 0,3 ml - 1 buc.
- Seringi - 10 ml Parasel - 3 buc.
- Faşă sterilă - 1 buc.
- Şerveţele Puff - 1 cutie
- Prosoape de hârtie - o rolă
- Hârtie igienică - 2 suluri (albă)
- Cremă Bepanthene Plus - 50mg/g (50g) - 1 buc.
- Baneocin unguent de la Sandoz - 1 buc.
- Alcon Tobrex - 3 mg/g - unguent oftalmologic - 1 buc.
- BioRepair - Zahncreme (2 ml) - 1 buc.
- Pahar (2 buc.)
- Pieptene cu dinţi scurţi şi mărunţi - 1 buc.
- Prosoape faţă - 4 buc.
- Prosoape corp - 3 buc.
- Papuci de casă - mărimea 43 (albi, 1 pereche)
- Spray Forest Essentials - Stress Reliever (10 ml) - 2 buc
- Spray Forest Essentials - Sound Sleep (10ml) - 2 buc
- Coş de gunoi - 1 buc
- Periuţă de dinţi - Colgate 360, Deep clean, medium - 1 buc.
- Trusă - unghieră, pensetă, set pile unghii, forfecuţă (mică şi mare) - 2 buc.
- Plasturi mici tratament pentru băşici - Urgo - 1 buc.
- Pasta de dinţi - Colgate Total Advanced Whitening - 1 buc.
- Săpun Dove Fresh touch (verde) - 2 buc.
- Beţişoare de urechi - Septona Cotton Care - 1 cutie
- Apă de urechi Odol Extra Fresh - 150 ml - 1 buc.
- Deodorant pour homme . Armani Code bz Giorgio Armani - 1 buc.
- Parfum Lolita Lempika au masculin - 1 buc.
- Deodorant - Neo - by Givency - 1 buc.
- Deodorant roll-on - Neo - by Givency - 1 buc.
- Spumă de ras Gillette series Protecting Koruyucu - 1 buc.
- Şerveţele dezinfectante - Mikrozid Tucher (150 buc.) - 1 buc.
- Voltaren Emulgel 1% - 50g - 1 buc.
- Parfum Lalique White, eau de toilette pour homme (75ml) - 1 buc.
- Givenchy pour homme - blue label, eau de toilette vaporisateur spray (100ml) - 1 buc.
- Aparat de ras - Gillette Fusion 5 lame - 1 buc + rezerve - 4 buc.
- Parfum Roadster by Cartier - 1 buc.
- Parfum Givenchy Play - 1 buc.
- Şampon Hair & Body Hzdro Basics (60 ml) - 1 buc.
- Parfum Fahrenheit by Dior (de 50 ml şi 100 ml) - 1 buc.
- Loţiune de corp - L'Occitane - Lait corporele Verveine (250 ml) - 1 buc
- Gel de duş - L'Occitane - Gel douche Verveine (250 ml) - 1 buc.
- Spray antibacterial Touch instant sanitizer (59 ml) - 1 buc.
- Cremă de mâini - Apivita - Hand Care (50 ml)
- Cremă de mâini Clinique . Stop sign Hand repair (75 ml)
- Aftershave - Collistar - Linea Uomo - Dopobarba Pelli Sensibili (100 ml) - 1 buc.
- Parfum - Mont Blanc Hommo Exceptionnel eau de toilette (75 ml) - 1 buc.
- Hugo Boss . eau de toilette (100 ml) - 1 buc.
(http://www.antena3.ro/romania/s-a-parfumat-pe-banii-statului-dar-nu-da-explicatii-ungureanu-despre-cumparaturile-din-banii-publici-184420.html)

Cât de natural este aici Gigi Becali! Între două fapte bune, ba o casă, ba o şcoală (ca eu îmi aduc aminte şi de vremea când domnul Becali vroia să-şi cedeze o parte din avere la Bugetul de stat în măsura în care fac acelaşi lucru toţi bogaţii... NUMAI LA CEREREA PREŞEDINTELUI, fără să fie nevoie de o lege care să-l oblige), domnul Becali mai aruncă câte o "lovi-dură" către vorbitori de politică de cafenea. Eu unul bănuiesc că "proasta-n p.." se referă la p de la politică.



"Dumnezeu m-a trimis aici. Nu este vorba despre o biserica, este vorba despre o scoala. Vine frigul, copii nu au unde invata, este necesar sa incepem treaba", aşa a spus Gigi Becali venit cu 100 de mii de euro în buzunar pentru a începe treaba la renovarea şcolii. Aş fi vrut să o văd şi eu pe doamna Tatoiu, care e departe de a fi un om sărac, că merge şi dă nu 100 de mii, nu 10 mii... o mie de euro într-o cauză menită aproapelui domniei sale.

Nu încurajez limbajul dur al domnului Becali, dar recunosc că m-am săturat să deschid televizorul şi să aud numai de pedofili, criminali, privatizări cu cântec, jafuri, violuri, scumpiri... Un "domn Becali" devine reconfortant şi pentru români atunci când dă nişte "euroi" pentru o şcoală, pentru o deszăpezire, pentru un puşti care are grijă de bunic, pentru o biserică... dincolo de binele făcut cuiva anume, parcă şi mie îmi este mai uşor să trăiesc într-o lume a violenţei şi mizeriei. Astfel că o punere la punct a doamnei Tatoiu (care a mai trecut şi prin grosolănia domnului Ciuvică, şi el exasperat de prezenţa fostei profesoare de matematică)... parcă "se mai spală" cu refacerea şcolii.

Dar ce îl spală pe domnul MRU o dată ce a fost dată publicităţi acea listă de mai sus? Domnia sa fură din banii cetăţenilor pentru a-şi lua deodorante... şi încă nu fură pentru un deodorant scump, ia 10 bucăţi.

Aş putea întreba deci, cine este mai onest politician, Becali sau Ungureanu...? Dar mai bine nu întreb, că cine ştie cine răspunde...

Spre totalitarism şi democraţie


Ieri am văzut un filmuleţ care ne arăta un organ de ordine din Rusia cum lovea violent o doamnă participantă la o manifestaţie. Cu casca de protecţie căzută, faţa atacatorului părea totuşi mai mult speriată decât agresivă. Am stat în cumpănă gândindu-mă că poate este o întâmplare. Ştirile de astăzi nu mai lasă loc de interpretare, Administraţia Rusă strânge şurubul non-democraţiei şi devine din ce în ce mai strict spre totalitarism. La fel se întâmplă şi în "sfera rusă". Este perioada protestelor la nivel mondial, este deci momentul în care să poate constata cu adevărat democraţia.

În timpul unei acţiuni de protest a opoziţiei, în capitala bielorusă au fost reţinuţi ziarişti străini. Se menţionează că printre persoanele arestate se află un operator al unui canal german de televiziune şi corespondenţi ai agenţiilor Associated Press şi Reuters.

белоруссия протест белоруссия митинг белоруссия оппозиция

Foto: EPA

Activiştii aripii de tineret al campaniei „Spune adevărul” au încercat să organizeze astăzi la Minsk un pichet electoral.

(http://romanian.ruvr.ru/2012_09_18/88589863/)

Ruşii pot să fie privaţi de accesul la site-ul YouTube după ce pe 1 noiembrie în ţară va intra în vigoare o serie de norme ale legii privind „listele negre” ale site-urilor, care permit blocarea resurselor web cu informaţii interzise în Rusia.

Cu o zi în urmă, Procuratura Generală a Rusiei şi-a exprimat intenţia de a obţine interdicţia răspândirii în Federaţia Rusă a filmului „Inocenţa musulmanilor”, care a stârnit proteste în masă în lumea musulmană. Dacă un material video va fi declarat de instanţă extremist, iar proprietarul site-ului nu va restricţiona accesul internauţilor ruşi, acest lucru îl vor face autorităţile ruse.

„Din cauza acestui film, în perioada 3-5 noiembrie, pe teritoriul Rusiei poate fi blocat în totalitate YouTube”, a scris pe Twitter ministrul Telecomunicaţiilor, Nikolai Nikiforov.

(http://romanian.ruvr.ru/2012_09_18/88576710/)

După ce spuneam că pe la americani se tot vehiculează dreptul preşedintelui de a trage "heblu" peste întreg internetul, în Rusia încep acţiuni asupra internetului ce seamănă foarte bine cu firewall-ul chinezesc. Iată însă că un semn de democraţie se aude de unde nici nu gândeşti... din Pakistan. Interesant, nu-i aşa?
Президент Пакистан Асиф Али Зардари
Asif Ali Zardari. Foto: EPA

Guvernul pakistanez a aprobat Curţii Supreme să înceapă din nou investigarea cazului de corupţie în care este implicat preşedintele ţării, Asif Ali Zardari.

În decurs de aproape doi ani, miniştrii au blocat orice încercări de a deschide o nouă anchetă, explicând refuzul începerii investigaţiei prin faptul că atât timp cât Zardari este preşedinte, Constituţia îi garantează imunitate împotriva urmăririi penale. Preşedintele declară că acuzaţiile împotriva lui au un context politic.

Zardari şi defuncta sa soţie, ex-premierul Pakistanul, Benazir Bhutto, au fost declaraţi în absenţă de un tribunal elveţian vinovaţi de spălarea a milioane de dolari sub formă de mită din partea unor firme elveţiene, în timpul în care cei doi au lucrat în Guvern.

Lumea începe să-şi întunece judecată. Treptat mizeria în oameni se generalizează, violenţa este la tot pasul, regulile gândite timp de mii de ani de cei mai inteligenţi reprezentanţi ai omenirii sunt pervertite de doritorii de putere. Societatea se eliberează de cele sfinte pentru a ajunge exponenta anticristului. Cât de greu de îndurat este apocalipsul lui Ioan.

17 September 2012

"Insula Şerpilor" varianta japonezo-chineză


Toată lumea ştie că bătălia juridică pentru "teritoriul" Insula Şerpilor nu avea nimic de-a face cu stânca respectivă ci cu teritoriul "pe unda apelor" pe care îl reprezenta proprietatea asupra insulei. Aceiaşi divergenţă o au astăzi şi "vecinele" Japonia şi China. Dacă ucrainenii au mimat că Insula Şerpilor ar fi locuită, chinezii au găsit soluţia trimiterii unor nave pe lângă insule... Iată ştirile prezentate de MEDIAFAX.
Guvernul japonez a decis să achiziţioneze de la particulari japonezi un grup de insule care sunt energic revendicate de China, au scris miercuri două dintre principalele cotidiene japoneze.



Într-un briefing, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Osamu Fujimura, nu a confirmat clar, dar nici nu a dezminţit informaţia, limitându-se să anunţe că negocierile erau în curs.

Potrivit Yomiuri Shimbun, care citează surse guvernamentale neidentificate, Guvernul trebuie în curând să semneze cu o familie japoneză contractul de achiziţionare, care se ridică la 2,05 miliarde yeni (aproximativ 21 milioane de euro) pentru insulele Senkaku, numite Diaoyu de către Beijing.

Acest grup de insule, aflat la 2.000 de kilometri sud-vest de Tokyo şi la 200 de kilometri nord-est de Taiwan, care, de asemenea, le reclamă, sunt la originea actualei deteriorări a relaţiilor între cele două ţări.

Yomiuri afirmă că secretarul general adjunct al Guvernului a încheiat luni un acord cu familia proprietară pentru a achiziţiona trei insule, dintre care ce mai mare, Uotsurijima.

La rândul său, Asahi Shimbun a anunţat despre probabilitatea cabinetului premierului Yoshihiko Noda de a confirma în curând naţionalizarea acestui mic arhipelag.

"Facem schimb de opinii cu proprietarii. Vom face un anunţ clar când vom termina cu acest proces", a comentat Fujimura.

În această afacere, Guvernul japonez a fost oarecum forţat de către guvernatorul naţionalist al prefecturii Tokyo, Shintaro Ishihara.

Cunoscut pentru provocările sale şi ieşirile antichineze, el a luat toată lumea prin surprindere în urmă cu câteva luni, anunţându-şi intenţia de a cumpăra insulele mulţumită unei subscripţii, în contul prefecturii.

El a acuzat atunci Guvernul japonez că nu face nimic pentru a proteja acest "teritoriu japonez" vizat de chinezi.

Weekendul trecut a trimis o echipă la faţa locului pentru a cerceta insulele.

Intervievat miercuri, Ishihara a anunţat că veniturile colectării ar putea fi remise Guvernului şi că proprietarii insulelor i-au zis că un acord referitor la vânzare nu a fost încă încheiat.

Relaţiile între China şi Japonia s-au deteriorat în august după ce activişti pro-Beijing au debarcat pe una dintre insulele disputate, controlate de către Japonia. Ei au fost arestaţi şi expulzaţi de către autorităţi.

Câteva zile mai târziu, zeci de naţionalişti japonezi au arborat drapelul nipon pe insulă, pentru a reafirma apartenenţa la Japonia. Acest lucru a declanşat manifestaţii antijaponeze a mii de persoane în peste 20 de oraşe din China. Magazinele, restaurantele şi vehiculele japoneze au fost atacate în unele oraşe.

Săptămâna trecută, Tokyo l-a trimis de urgenţă pe viceministrul Afacerilor Externe, Tsuyoshi Yamaguchi, pentru a înmâna autorităţilor chineze o scrisoare din partea premierului nipon, al cărei scop era să evite o escaladare a diferendului teritorial dintre cele două ţări.

Cu câteva zile în urmă, autoturismul ambasadorului Japoniei în China a fost atacat la Beijing de către un bărbat neidentificat care a rupt steagul japonez de pe vehiculul diplomatic.

În opinia lui Yoshinobu Yamamoto, profesor de politică internaţională la Universitatea din Tokyo, achiziţionarea nu va schimba mare lucru în situaţia actuală, dar cu siguranţă va irita Beijingul.

"În realitate, asta nu va schimba apartenenţa naţională a acestor insule, este o modalitate (achiziţionarea) a Guvernului de a arăta că exercită un control efectiv, chiar şi aşa nu cred să fie o decizie înţeleaptă", apreciază el.
(http://www.mediafax.ro/externe/guvernul-japonez-va-cumpara-insulele-senkaku-revendicate-de-china-10025166)

Beijingul a trimis două nave de patrulă în Marea Chinei de Est, în apropierea insulelor a căror suveranitate japoneză o contestă, a anunţat marţi agenţia China Nouă.



China trimite două nave în apropierea insulelor disputate cu Japonia (Imagine: Arhiva Mediafax Foto)

Această acţiune "urmăreşte să afirme suveranitatea (teritorială) a ţării", a adăugat agenţia de presă oficială chineză, la o zi de la anunţul Guvernului nipon potrivit căruia acesta va cumpăra insulele din acest mic arhipelag numit Senkaku de japonezi şi Diaoyu de chinezi.
(http://www.mediafax.ro/externe/china-trimite-doua-nave-in-apropierea-insulelor-disputate-cu-japonia-10050778/foto)


TENSIUNI ÎN ASIA - Panetta: Actualele dispute teritoriale ar putea declanşa un război (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Actualele conflicte teritoriale din Asia, mai ales cel dintre China şi mai multe ţări din regiune, ar putea declanşa un război, în cazul în care guvernele respective continuă "provocările", a declarat duminică seara secretarul american al Apărării, Leon Panetta.



"Sunt preocupat atunci când văd ţări angajate în diverse provocări care ar putea declanşa violenţe şi, în final, ar putea duce la un conflict", a afirmat Panetta la sosirea sa la Tokyo, răspunzând astfel unei întrebări referitoare la diferendul dintre Beijing şi Tokyo cu privire la un mic arhipelag din Marea Chinei de Est.

"Şi acest conflict s-ar putea extinde", a avertizat Leon Panetta, care se află într-un turneu în Asia, în cursul căruia va ajunge şi în China, în contextul în care tensiunile dintre Beijing şi Tokyo au fost rareori atât de puternice.

Obiectul litigiului, care a declanşat la acest sfârşit de săptămână numeroase şi violente manifestaţii antijaponeze în mai multe oraşe din China, este reprezentat de un arhipelag din Marea Chinei de Est, numit Senkaku de japonezi şi Diaoyu de chinezi. Acest arhipelag, care ar ascunde zăcăminte de hidrocarburi, este revendicat şi de Taiwan.

Decizia de săptămâna trecută a Guvernului japonez de a cumpăra aceste insule de la proprietarii lor privaţi, deci să le naţionalizeze, a provocat o reacţie puternică din partea Beijingului, care a trimis mai multe nave să patruleze timp de câteva ore în jurul arhipelagului pentru a marca apartenenţa acestuia la China.


(http://www.mediafax.ro/externe/tensiuni-in-asia-panetta-actualele-dispute-teritoriale-ar-putea-declansa-un-razboi-10083077)
Complicată situaţie.


(http://en.wikipedia.org/wiki/Senkaku_Islands)



(http://en.wikipedia.org/wiki/Senkaku_Islands_dispute)

Şi încă o frumoasă şi sugestivă fotografie cu activişti japonezi...


(Source: AP http://www.theaustralian.com.au/news/world/japan-to-buy-senkaku-diaoyu-islands-in-dispute-with-china/story-e6frg6so-1226465696624)

16 September 2012

De ce investesc Statele Unite atât de mult în armele nucleare


Ne-am obişnuit atât de mult cu faptul că armele nucleare sunt un fel de "sperietoare care doar se arată şi nu se foloseşte" încât am uitat că armele astea trebuiesc întreţinute, nu stau unele peste altele într-un depozit. Şi totuşi parcă amploarea este un pic prea mare...
Administraţia Statelor Unite va întreprinde cea mai costisitoare modernizare a arsenalului nuclear din istorie, în pofida reducerii fondurilor în domeniul apărării, scrie ziarul Washington Post, citat de AFP.
Potrivit ziarului american, autorităţile nu au anunţat încă oficial costurile modernizării celor 5.113 focoase nucleare înregistrate în inventar, însă un studiu al Institutului Stimson estimează costurile la nivelul de 352 de miliarde de dolari, pe următorii zece ani.
Alţi specialişti estimează costuri mai mari, mai ales dacă operaţiunile de modernizare vor fi îndelungate.
Conform Washington Post, modernizarea unei bombe de tip B61 ar urma să coste 10 miliarde de dolari pe cinci ani.
În plus, costurile pentru construirea a 12 submarine noi capabile să transporte arme nucleare se vor ridica la 110 miliarde de dolari.
Eu vă recomand să citiţi şi articolul original, că este ceva mai elaborat...


Modernizarea armelor are, cum spuneam, ca punt de plecare şi un motiv de întreţinere... totuşi de ce este nevoie de un număr atât de mare de submarine capabile să transporte arme nucleare?


(http://en.wikipedia.org/wiki/Ohio-class_submarine)

Nu mă pot gândi decât la faptul cu un eventual scut anti-rachetă constituit de blocul estic ar putea fi înfrânt cu un atac surpriză lansat de submarine.

Cine te-a întrebat de vorbă?


Este o poantă pe care am auzit-o prin liceu... în toiul discuţiei întrebai brusc...

- Cine?
Urma răspunsul conform discuţiei...
- Nu măi, cine te-a întrebat de vorbă...

Astăzi am văzut pe domnul Blaga, pe domnul MRU, pe domnul "ăla mic cu capu' mare", pe domnul Neamţu şi pe domnul Papahagi punând la cale o alianţă între primii trei (domnii Neamţu şi Papahagi au fost lăsaţi la tinere speranţe, luaţi ca rezerve).

Nici nu s-a uscat cerneala pe hârtii şi... ce credeţi... Hopa a venit doamna Monica Macovei să spună cine poate să candideze şi cine nu poate să candideze.
Vicepreședintele PDL, Monica Macovei, a declarat că persoanele condamnate definitiv, arestate preventiv, trimise în judecată sau care au averi disproporţionate, care au încheiat contracte netransparente cu statul, au colaborat cu Securitatea, au trecut de la un partid la altul nu vor putea candida din partea ARD, potrivit codului etic al Alianţei.

Macovei a enumerat mai multe seturi de criterii pentru viitorii candidaţi ai ARD şi care se referă la latura penală, incompatibilităţi, colaborarea cu Securitatea, morala publică şi traseismul politic. De asemenea, nu vor putea fi candidaţi din partea ARD cei care au fost condamnaţi definitiv, arestaţi preventiv sau trimişi în judecată şi cei în privinţa cărora există indicii temeinice că ar fi săvârşit infracţiuni sau ar fi fraudat votul.

Ea a arătat că nu vor putea candida din partea ARD nici cei pentru care Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a trimis către instanţă constatări privind posesia unor averi disproporţionate în raport cu venitul sau cei pentru care există soluţii definitive în instanţe cu privire la averile disproporţionate. “Nu vom avea candidaţi aflaţi în conflicte de interese, nici candidaţi care au încheiat ilegal, netransparent contracte de afaceri cu instituţiile publice”, a spus Macovei.



Ea a precizat că ARD mai are un criteriu privind necolaborarea cu Securitatea. “Nu sunt pe listă candidaţi cu hotărâri definitive şi irevocabile de colaborare cu Securitatea. Dacă există suspiciuni, proceduri în curs în instanţe – nici aceştia nu sunt pe listă”, a spus Macovei.

Ea a arătat că un alt criteriu se referă la morala publică, ARD nepromovând candidaţi care au încălcat grav morala publică, nici candidaţi care prin imaginea lor afectează imaginea alianţei.

Un alt criteriu priveşte trasesimul politic, ARD neavând candidaţi care au practicat în mod repetat traseismul politic. Macovei a spus că acest criteriu îi are în vedere inclusiv pe cei care au trecut a doua oară de la un partid la altul şi a menţionat că se va interzice candidatura celor care au trecut de la o formaţiune din cadrul ARD la altă formaţiune din cadrul ARD.

Macovei a spus că aceste criterii vor fi trimise preşedinţilor celor trei formaţiuni care constituie ARD – PDL, FC şi PNŢCD.
(http://www.dcnews.ro/2012/09/232697/)
Bre, să ne înţelegem, că am impresia că nu ne-am înţeles... Doamna Macovei le-a trimis celor trei decizia pe care a luat-o domnia sa ca să nu candideze nimeni din partea ARD care nu este dorit de domnia sa... ca să fie clar.

Nu veţi crede, dar nici măcar MRU nu poate candida în aceste condiţii, dat fiind că a fost mai întâi membru PNL, deci e traseist. La averi... cum a spus... la "averi disproporţionate" PDL-ul se goleşte rapid de tot. La colaborări cu securitatea se şopteşte pe la colţuri, poate nu e adevărat, chiar şi despre doamna Macovei câte ceva. Interesant este că acest cod etic nu cuprinde minciuna. La câte "a citat din ziare" doamna Macovei pe la Bruxelles... nu mai candida neam de neamul domniei sale. Interesantă este partea cu arestul preventiv. Păi arestul preventiv îl poate face orice procuror fără prea multe probe, mai ales dacă judecătorul din prima "înfăţişare" este unul "prieten", care dă arestări pe bandă rulantă. Pentru că ori procurorii lucrează foarte bine şi aduc numai probe beton... ori este ceva necurat din faptul că sunt judecaţi în stare de arest cam toţi infractorii cu gulere albe la prima înfăţişare (la a doua unii mai scapă).

Ce să zic... Eu îi urez succes doamnei Macovei dacă această iniţiativă este pe bune, mai ales în privinţa averilor disproporţionate. Aici l-aş nominaliza pe... dar mai bine nu spun.
Vasile Blaga (PDL), Mihai Răzvan Ungureanu (Forţa Civică) şi Aurelian Pavelescu (PNŢCD) au semnat, duminică, protocolul Alianţei România Dreaptă, la sediul central al PDL, urmând ca documentul să fie depus în cursul zilei la Biroul Electoral Central.

Blaga, Ungureanu şi Pavelescu au semnat protocolul Alianţei România Dreaptă (Imagine: Alexandru Solomon / Arhiva MediafaxFoto)

Vineri, la Costineşti, preşedintele PDL, Vasile Blaga, menţiona că speră ca într-un termen destul de scurt Mihail Neamţu să reuşească să-şi înregistreze formaţiunea, Noua Republică. Partidul Noua Republică nu putea semna protocolul Alianţei România Dreaptă din cauza faptului că înregistrarea partidului la tribunal a fost contestată şi nu mai era timp pentru rezolvarea acestei situaţii, după cum a declarat, miercuri, liderul PNR, Mihail Neamţu. El preciza că, pentru respectarea calendarului electoral, protocolul alianţei trebuie semnat până luni.
(http://www.mediafax.ro/politic/blaga-ungureanu-si-pavelescu-au-semnat-protocolul-aliantei-romania-dreapta-10079799)

A treia parte... De ce România ar trebui să privească cu atenţie la Argentina?


Întâmplător mi-a căzut sub ochi un document despre care aş vrea să discut...

La historia del éxito económicoargentino y sus implicaciones
Mark Weisbrot, Rebecca Ray, Juan A. Montecino şi Sara Kozameh Diciembre 2011 (Originalmente publicado en inglés en octubre de 2011)un produs al Center for Economic and Policy Research.

vezi şi A doua parte... De ce România ar trebui să privească cu atenţie la Argentina?

Am spus deja că Argentina a atins nivelul PIB-ului din perioada de pre-recesiune după trei ani de creştere economică. Deci nu vorbim despre o creştere normală ciclurilor economice care urmează perioadei de recesiune.

Mulţi au explicat creşterea neaşteptat de rapidă a economiei argentiniene prin boom-ul de marfă şi un an bun din punct de vedere al preţurilor la mărfurile de natură agricolă, soia de exemplu... dar datele nu confirmă această ipoteză.



În tabel se observă formarea PIB-ul în sensul consumului. Se observă că exportul creşte în paralel cu scăderea importurilor. Se mai observă şi creşterea consumului privat concomitent cu temperarea sau scăderea consumului public. Între 2002 şi 2008 exporturile scad, şi scăderea se adaugă şi ea la PIB. Nu se pune problema că este o creştere a exporturilor şi scădere a importurilor care să fie echivalentă cu creşterea PIB-ului. Cheia este deci creşterea consumul privat şi asta înseamnă că economia a produs mai mult PIB pe seama unor investiţii, deci şi pe creşterea capitalului fix.

Influenţa exporturilor la creşterea PIB-ul se poate observa şi în următoarele două tabele. Iată, creşterea exporturilor în dolari (primul tabel), nu provoacă şi o creşterii a ponderii exporturilor din PIB (cel de al doilea tabel).






vezi şi A patra parte... De ce România ar trebui să privească cu atenţie la Argentina?

O ştire care, dacă este adevărată, pune USL-ul pe culmile penibilului


Am asistat deja la un referendum care, prin pragul electoral impus practic de Uniunea Europeană, s-a transformat din unul de demitere în unul de readmitere a preşedintelui. Nimeni nu prea a înţeles care a fost treaba cu cei de la Curtea Constituţională care au "recomandat" acel cvorum, dat fiind că legea deja fusese, până nu de mult, fără cvorum şi CCR nu recomandase nimic, nimeni nu a înţeles nici de ce UE a intervenit de parcă "recomandarea" CCR ar fi fost o decizie general obligatorie (iarăşi, din moment ce referendumul trecut a fost fără cvorum, pretenţia CCR la cvorum era o tâmpenie)... mai ales că "general obligatorie" este în faţa judecătorilor şi de fapt nu obligă legislativul să facă o modificare sau alta... OK, timpul nu se mai întoarce şi nici "mortul de la groapă". Iată însă o ştire bulversantă care vine tot "pe linie" europeană.
Situația de la Parchetul General și DNA a fost una dintre temele discutate de liderii USL la reuniunea din Murighiol. Tema este presantă fiindcă premierul Victor Ponta va merge luni la Bruxelles, pe agenda convorbirilor cu oficialii europeni figurând și aspecte privind independența Justiției.

Laura Codruța Kovesi ar putea fi numită șef la DNA, în locul lui Morar. În urma consultărilor dintre liderii coaliției aflate la guvernare, a prins contur ideea de a susține propunerea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror șef al DNA. Mandatul lui Daniel Morar a expirat, el fiind delegat să conducă DNA timp de șase luni sau până ce o nouă propunere a ministrului Justiției trece de CSM și este aprobată de președintele Traian Băsescu.

Acordul USL pentru Kovesi ar demonstra că Uniunea nu încearcă să subordoneze Justiția și ar fi un argument pentru partenerii europeni și americani că România respectă valorile democratice. Kovesi, aflată din septembrie 2006 în funcția de procuror general, a fost apreciată atât de oficialii europeni cât și de cei americani pentru evoluția Parchetelor și reforma în domeniu. Propunerea ei ar avea mari șanse să treacă rapid de CSM, iar președintele Traian Băsescu nu ar avea motive să refuze semnarea decretului de validare în funcție. Practic, președintele Traian Băsescu și PDL ar rămâne fără muniție propagandistică în confruntările politice din țară, dar și pe plan extern. Pe de altă parte, liderii USL au apreciat că Daniel Morar este mult prea apropiat de Traian Băsescu și se vor opune unei noi numiri a acestuia, mai ales că legea nu îi permite un al treilea mandat. De aceea, Victor Ponta va insista la Bruxelles asupra necesității respectării regulilor jocului, care impun înlocuirea lui Morar de la DNA.

Mandatul lui Kovesi expiră pe 2 octombrie, 2012. După vacantarea postului de Procuror General, funcţia este preluată interimar de prim-adjunctul Marius Iacob, până la definitivarea procedurilor de numire a unui procuror general.


(http://www.dcnews.ro/2012/09/laura-codruta-kovesi-ar-putea-fi-numita-sef-la-dna-in-locul-lui-morar/)
Dacă aşa ceva se întâmplă, dacă se reinstaurează cei despre care USL au spus aproape infinit de mult că sunt "oamenii lui Băsescu" care cocoşează politic Justiţia... ce credibilitate mai poate avea USL... muuuult sub PP-DD (vezi şi în acest caz blatul cu PDL... Vasile Blaga: PDL nu exclude o colaborare cu PPDD dupa alegerile parlamentare).

"Tembelismul" ştirii, şi al USL dacă este adevărată, are încă o dimensiune. Această dimensiune este că până acum domnul Ponta a spus că nu intervine pe lângă proaspătul ministru al Justiţiei în alegerea ce o va face pentru cele două posturi, şefi de la Parchetul General și DNA. Acum ştirea spune că a existat o dezbatere la Murighiol pe tema asta... Eu ştiu că politicienii români sunt de tipul "răzgândeanu", respectiv că "doar vitele sunt consecvente"... dar parcă e prea mult.

15 September 2012

Un spectacol militar impresionant



(http://livenews.rtv.net/#8510)

Sigur, maşinile nu sunt tocmai performante, dar desfăşurarea de efort uman şi militar este impresionantă.

Eu tocmai mă gândeam zilele trecute la diferenţele dintre navele de luptă rapide pe care le au alţii şi mastodonţii gemeni pe care România îi trimite prin Libia sau pe la vânat de piraţi.

Astăzi, între 18.00-18.30, bătaie cu flori, Parcul Herăstrău


Poate vă aduceţi aminte de vremurile bune ale Bucureştilor.


(http://www.ziare.com/social/capitala/zilele-bucurestiului-2012-bataie-cu-flori-in-herastrau-si-teatru-in-strada-1190224)

Faceţi poze şi, pe cele mai reuşite, le postez.

OK.
Deci eu v-am avertizat să încetaţi...
De acum încolo nimeni nu mai comentează. Să fiţi sănătoşi.
© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.