Cred că România mai ia o ţeapă de la Coana EURO-pa!

---

Criza în Grecia a fost cum a fost (nu că s-ar fi terminat). Criza în Spania este însă "bomboana pe colivă". Din păcate România, parte a UE, suferă alături de europeni fără să aibă beneficiile pe care cei din zona EURO (mai corect ar fi deci EU fără RO, adică Europa fără România) şi le oferă. Am patru ştiri care vorbesc despre această realitate.

FMI: Criza din zona euro a ajuns într-o etapă critică. Obligaţiunile comune sunt o posibilă soluţie.

Sistemul monetar european are nevoie de o uniune bancară şi de integrare fiscală, pentru a pune capăt declinului de încredere care cuprinde regiunea, consideră FMI.

"Prioritatea imediată este o acţiune concretă spre formarea unei uniuni bancare în zona euro. Cadrul legislativ propus la nivelul UE pentru procese armonizate de rezoluţie bancară este un prim pas necesar, însă Europa trebuie să meargă mai departe. Trebuie stabilit la nivel regional un mecanism unic de garantare a depozitelor, pentru a rupe legăturile dintre bănci şi statele unde au sediul şi pentru a sprijini încrederea depozitorilor", recomandă FMI.

Indicele Stoxx Europe 600 al celor mai importante acţiuni europene a scăzut cu aproape 9% din 16 martie, când a înregistrat ultimul maxim, din cauza temerilor privind posibila ieşire a Greciei din zona euro şi criza din sectorul bancar spaniol.

Costurile de finanţare a Spaniei au continuat să urce joi, guvernul de la Madrid plătind un randament de 4,706% pentru a plasa pe piaţă obligaţiuni cu maturitatea la doi ani, faţă de 2,069% la o licitaţie similară din luna martie.

Randamentul obligaţiunilor spaniole cu scadenţa la 10 ani a atins luni 7,285%, cel mai ridicat nivel de la introducerea euro. Costul titlurilor similare italiene a urcat săptămâna trecută la 6,342%, maximul ultimelor cinci luni.

"Introducerea unei forme limitate de datorie comună, cu mecanismele adecvate de siguranţă la nivel guvernamental, poate reprezenta un pas intermediar spre integrare fiscală şi distribuirea riscului", consideră FMI.

Germania şi cancelarul Angela Merkel se opun ferm ideii de obligaţiuni comune la nivelul zonei euro. Soluţia ar echilibra dobânzile în regiune, asigurând dobânzi mai mici statelor din sud, însă costurile de finanţare ar creşte semnificativ pentru ţări precum Germania, Austria, Olanda sau Finlanda.

Cu o cotă de 27% în capitalul vărsat al Băncii Centrale Europene (BCE), Germania este principalul finanţator al programelor de criză din zona euro, inclusiv al intervenţiilor din Grecia, Portugalia şi Irlanda.

FMI consideră că măsurile de politică monetară nu ar oferi soluţii pe termen lung, însă scăderea inflaţiei oferă BCE spaţiu de manevră pentru reducerea dobânzilor şi pentru "semnalarea unui angajament faţă de o poziţie mai acomodantă pentru o perioadă mai îndelungată", notează FMI.

De asemenea, BCE ar trebui să se asigure că furnizează lichiditate amplă pentru băncile din întreaga zonă euro, cu condiţii flexibile, recomandă FMI.

Experţii Fondului consideră că, în caz de necesitate, instituţia ar trebui să ia în calcul utilizarea unor măsuri neconvenţionale, precum relaxarea cantitativă sau reactivarea programului de intervenţii pe pieţele obligaţiunilor.
(http://www.mediafax.ro/economic/fmi-criza-din-zona-euro-a-ajuns-intr-o-etapa-critica-obligatiunile-comune-sunt-o-posibila-solutie-9772189)

Politica FMI ne loveşte indirect şi pe noi, căci FMI-ul comandă Guvernului României de parcă ar fi la ei acasă. Dar mergem mai departe...

Firma Oliver Wyman estimează că sistemul financiar spaniol ar avea nevoie de 51-62 miliarde de euro dacă PIB-ul Spaniei se va contracta cu 6,5%, iar preţurile locuinţelor vor coborî cu până la 60% de la nivelul lor maxim, relatează Bloomberg.

Cealaltă firmă de audit, Roland Berger Strategy Consultants, consideră că într-un scenariu similar băncile vor necesita 51,8 miliarde de euro.

Spania a angajat cele două firme în luna mai pentru a estima deficitul de capital al băncilor, în condiţiile în care investitorii pun sub semnul întrebării soliditarea instituţiilor financiare, afectate de declinul din ultimii cinci ani a sectorului imobiliar.

Ministrul Economiei, Luis de Guindos, a declarat anterior că autorităţile de la Madrid se vor folosi de rezultatele studiilor pentru a stabili ce fonduri vor accesa din ajutorul de 100 de miliarde de euro pus la dispoziţia ţării de miniştrii de Finanţe din zona euro.

"Ideea este că evaluarea arată cât de solidă este baza de capital a băncilor, ceea ce poate contribui la deblocarea finanţării lor de pe piaţă", a declarat Marco Troiano, analist la Berenberg Bank în Londra.

Raportul realizat de Roland Berger şi Oliver Wyman vine după publicarea de către FMI, pe 8 iunie, a unui studiu în care se arată că băncile spaniole au nevoie de cel puţin 37 de miliarde de euro pentru a rezista înrăutăţirii condiţiilor economice.

Un oficial al FMI a declarat atunci că Spania ar putea avea nevoie de un buffer (un fond tampon) de 60-80 miliarde de euro.

Spania a mai angajat patru firme de audit care să analizeze cum înregistrează băncile în contabilitate creditele îndoielnice, iar rezultatele acestei evaluări vor fi publicate la sfârşitul lunii iulie.
(http://www.mediafax.ro/economic/bancile-spaniole-au-nevoie-de-pana-la-62-miliarde-euro-9770620)

Bani, mulţi bani... Un tampon al igienei financiare destul de mare. Pentru mine este evident că acest tampon nu poate opri hemoragia fluxurilor financiare şi pierderile economice cauzate de criză...

"Şefii de state şi de guverne vor decide săptămâna viitoare, la summitul de pe 28-29 iunie, ca BCE să îşi asume în viitor rolul de supraveghere a băncilor europene", potrivit unor surse diplomatice europene, potrivit publicaţiei germane Die Welt.

Unul dintre diplomaţi a spus că preşedintele UE, Herman Van Rompuy, are acordul celor 27 de state membre.

Ideea creării unei autorităţi de supraveghere a băncilor, iar rolul să fie atribuit BCE, a câştigat teren în Europa în ultimele săptămâni.

BCE a anunţat că este gata să îşi asume acest rol, având deja susţinerea Germaniei.

Un purtător de cuvânt al guvernului german, Georg Streiter, a declarat vineri este vorba despre o autoritate de supraveghere bancară supranaţională puternică, iar cel mai bine ar fi ca acest rol să revină BCE.
(http://www.mediafax.ro/economic/statele-ue-au-convenit-ca-rolul-de-supraveghere-a-sectorului-bancar-european-sa-revina-bce-9773390)

Preşedintele Rompuy (şi nu este pui românesc în traducere) spune că ar avea acordul statelor membre... Şi al României? Nu observasem...

Şi ne întoarcem de unde am plecat, adică la bani...

"Planul de 130 de miliarde de euro este un semnal puternic", a spus preşedintele Franţei, Francois Hollande, într-o conferinţă de presă comună a liderilor celor patru state, organizată după o reuniune la Roma, potrivit Bloomberg.

Hollande şi premierul italian, Mario Monti, au cerut un plan de stimulare economică finanţat colectiv.

Cancelarul german, Angela Merkel, şi premierul Spaniei, Mariano Rajoy, au acceptat vineri propunerea.

"Sunt total de acord cu ceea ce s-a spus, referitor la alocarea 1% din PIB al zonei euro suplimentar pentru creştere economică, pentru eficienţa avansului economic şi pentru investiţii", a spus Merkel.

Premierul Italiei a afirmat, de asemenea, că se aşteaptă ca summit-ul UE de la sfârşitul săptămânii următoare să conducă la decizii mai solide şi mai credibile vizând creşterea economică faţă de reuniunile anterioare.
(http://www.mediafax.ro/economic/germania-franta-italia-si-spania-vor-un-plan-economic-de-130-miliarde-de-euro-pentru-zona-euro-9773512)

Păi va ajunge ceva din cele 130 de miliarde de euro şi în România... sigur că nu. Păi cum vine asta? Ei pentru ei? Noi suntem de rang 2?