Schimbarea, în general, aduce un fel de intoxicaţie psihotropă. Cu toţi suntem veseli, de exemplu, la trecerea dintr-un an în altul... şi apare un speranţă de mai bine, deşi nu se schimbă nimic de pe o zi pe alta. Acelaşi lucru la sărbătorirea zilei de naştere... totul apare ca o victorie, o împlinire.
Aceiaşi stare se manifestă în momentul când se realizează o schimbare de garnitură politică prin Parlament, Guvern, Administraţia Prezidenţială...
În anul 2013 poporul român este mai încrezător în viitor...
Peste jumătate dintre români spuneau luna trecută că situaţia financiară a familiei lor este mai dificilă decât în urmă cu 12 luni. În schimb, numărul celor care privesc cu optimism anul 2013 a crescut cu șase procente, comparativ cu aceeași perioadă din 2010 și 2011, informează Forbes.După efectul psihotrop şi stupefiant, va fi urmat apoi o perioadă de sevraj... lumea va dori, pe lângă schimbarea oamenilor, şi o schimbare a... cum să spun... a stării de fapt. Or schimbările vor fi atât de mărunte pe lângă aşteptări... încât va apărea o stare asemănătoare sevrajului... respectiv o revoltă de tipul "aţi promis şi nu aţi făcut nimic", disperare, val de sinucideri...
Anul 2012 a adus cele mai mari cote de încredere în rândul populaţiei de la declanşarea crizei economice până în prezent. Indicele general măsurat de Barometrul de Încredere a Consumatorului realizat pentru Comisia Europeană atingând o medie anuală de 37.
În privinţa perspectivelor financiare, doar 28% spun că acestea se vor înrăutăţi, în comparaţie cu decembrie 2010 când peste jumătate din populaţie avea aceleaşi aşteptări sumbre. Numărul optimiştilor este mai mare cu 6 procente faţă de decembrie 2010 şi 2011, ajungând la 21%.
În ceea ce priveşte aşteptările privind evoluţia inflaţiei, se remarcă o tendinţă stabilă. În decembrie 2012, ca şi în decembrie 2011, acelaşi număr de români estimează o creştere de preţuri în 2013.
Atunci când se referă la investiţiile în bunuri de folosinţă îndelungată, numărul celor care considerau în decembrie că nu este un moment bun pentru realizarea acestora este în scădere faţă de decembrie 2011.
(http://www.dcnews.ro/2013/01/numarul-romanilor-care-privesc-cu-optimism-anul-2013-in-crestere/)
Iată cum am ajuns şi la a doua ştire care, interesant, nu este chiar de actualitate.
În 1968, ungurul Rezso Seress se arunca de la fereastra camerei sale. Asta după ce în anii 1930, hitul “Szomorú Vasárnap” a devenit un fel de “temă sonoră a sinuciderilor”.Să ascultăm deci cu atenţie melodia...
Rezso Seress a lansat piesa în 1933, dar nu a intrat în atenţia publicului, fiind considerată o melodie mediocră cu versuri plictisitoare.
Asta până în 1936, când Jospeh Keller s-a sinucis şi a lăsat în biletul de adio versurile piesei. Apoi tot mai mulţi oameni început să îşi ia viaţa după ce ascultau piesa extrem de tristă şi versurile pesimiste, în care se vorba tocmai despre sinucidere şi despre renunţarea la tot.
Sute de maghiari s-au sinucis atunci, potrivit cărţii The Restless Dead scrisă de Jim Razzi, iar mai apoi fenomenul a continuat în SUA.
Versurile au fost traduse în limba engleză, iar mai mulţi oameni şi-au luat viaţa după ce au ascultat piesa “Gloomy Sunday”, conform traducerii, care a devenit un fel de “temă sonoră a sinucigaşilor”.
Totul a culminat cu sinuciderea celui care a lansat melodia, Rezso Seress, care s-a aruncat de la geamul camerei sale.
S-a spus că piesa conţinea un mesaj subliminal sau că era efectiv într-atât de tristă, încât cei care o ascultau cu atenţie şi care nu aveau o stare de spirit prea bună erau convinşi să îşi ia viaţa.
(http://www.dcnews.ro/2013/01/melodia-care-te-face-sa-te-sinucizi/)
Tristă duminică cu sute de flori albe
Te-am aşteptat pe tine, draga mea, cu o rugăciune a bisericii
Visele fugărite într-o duminică dimineaţa
Transportul durerii mele se întoarce fără tine
De atunci duminica este de fiecare dată tristă
Singura mea băutură este lacrima, pâinea mea este durerea.
Tristă duminică
În ultima duminică, vino la mine, iubito
Va fi acolo preotul, sicriul, catafalcul, giulgiul
Vor fi şi flori, de asemenea. O floare şi în sicriu.
Ultima mea călătorie sub copacii înfloriţi,
Ochii mei se vor deschide pentru a te mai vedea o dată.
Nu-ţi fie frică de ochii mei, te voi binecuvânta prin moarte, de asemenea.
Ultima duminică.
12 comments:
Nu era niciunul var cu Bacovia nu?
Ba da, dar din partea maghiară a familiei... :D
..Suveranitate maghiara ? Desigur ca asta isi doresc...pana la urma cine viseaza sistematic si perseverent, chiar isi atinge scopul.
;)
De asta i-am spus domnului Ponta, ca nu face bine denuntand unilateral acordul prealabil cu UDMR. Personal, intre Dan Voiculescu si Kelemen Hunor, aleg cu usurinţă. Pe mahiari trebuie să-i păstrezi în guvern , tocmai pentru a-i putea controla, cat de cat. In plus, intervine plusul de credibilitate in zona PPE a UE.
Iată, Victor Ponta m-a ascultat şi l-a luat pe domnul György Frunda in preajma sa.
;)
E bine asa, fie si pentru a nu permite UDMR sa intre in...mrejele Elenei Udrea, care i-a invitat pe unguri in opozitie. Desigur sub tivul fustiţei ei.
;))
...intre timp, din 1933 incoace, ungurii au devenit mult mai optimisti si...increzatori in fortele lor.
Cu romanii este o problema, dom Biblio...cunosc pe unul care a devenit un pesimist incurabil..parca il chema Diogene.
:)))))))))))
..stai că mi-am amintit...ungurii si romanii au convietuit sute de ani...prin urmare, ceva ceva comun, tot exista....
Ia sa vedem:
,,Stelele-n cer
Deasupra marilor
Ard departarilor
Pana ce pier.
Dupa un semn
Clatind catargele,
Tremura largele
Vase de lemn;
Niste cetati
Plutind pe marile
Si miscatoarele
Pustietati.
Stol de cocori
Apuca-ntinsele
Si necuprinsele
Drumuri de nori.
Zboara ce pot
Si-a lor intrecere,
Vecinica trecere
Asta e tot...
Floare de crang,
Astfel vietile
Si tineretile
Trec si se stang.
Orice noroc
Si-ntinde-aripele
Gonit de clipele
Starii pe loc.
Pana nu mor,
Pleaca-te, ingere,
La trista-mi plangere
Plina de-amor.
Nu e pacat
Ca sa se lepede
Clipa cea repede
Ce ni s-a dat?"
sau:
,,Un farmec trist si nenteles
Puterea mea o leaga,
Si cu nimic nu m-am ales
Din viata mea intreaga.
E un luceafar rasarit
Din negura uitarii,
Dand orizon nemarginit
Singuratatii marii.
Ingalbenit ramane-n veci
Si-i e aproape stinsul,
Cand ale apei valuri reci
Calatoresc cu dansul.
Cu-atatea tainici rugaminti,
Cu-atatea calde soapte,
Cu-atatea lacrime fierbinti,
Varsate zi si noapte,
I te-ai rugat: dorul nespus
Din suflet sa-ti alunge,
Dar el se-nalta tot mai sus
Ca sa nu-l poti ajunge.
Va ramanea necunoscut
Si va luci departe
Caci lumineaza din trecut
Iubirii celei moarte
Si se aprinde pe-orizon
Pustiu de mari si stepe
Si a lui farmec monoton
M-a-nvins far-a-l pricepe."
;) amar
A trecut ziua Eminescu... :D
..Eminescu este mereru actual...domnia voastră nu-mi permite să uit.
:D
PS
Eminescu este mereu, dar mereu, nu va fi niciodata un Eminescu. Nici macar presedinte de ţară. Nu, în România, în orice caz.
:D
Domnule Biblio
Vă propun să analizaţi ce modificări aduce noul statut al deputaţilor şi, cum a ajuns el pe masa domnului Traian Băsescu.
Cred că poate fi o temă ulterioră, foarte interesantă.
;)
UPDATE
Interesanta intiativa domnul Zgonea de a trimite, catre diverse institutii, inclusiv Administratia prezidentiala, draftul acestui statul.
Pe de alta parte, este o initiativa sui generis...nu stiu cat de corect-institutional este sa ceri un punct de vedere A PRIORI fata de decizia in plen a parlamentarilor reuniti.
E o capcana intinsa lui Traian Basescu? E un semn de slabiciune ?
Ei, ce spuneti, domnule Biblio ?
@ ZeV
Am vrut să fac asta de ieri... doar că sunt foarte multe pagini.
De exemplu se prevede ca jurământul depus de parlamentari să se depună în limba română. Ce înseamnă asta? Înseamnă că este o presiune pentru a nu fi depus în limba română. Ce înseamnă asta? Înseamnă că se pregăteşte o modificare (sau o încălcare) a constituţiei în zona "ARTICOLUL 13 - Limba oficiala; In Romania, limba oficiala este limba romana", pentru că altfel nu s-ar putea depune jurământul în altă limbă.
O astfel de analiză la atâtea modificări ar lua poate un an de zile.
Modificarea statutului conduce obligatoriu la CCR în integralitatea sa. Cu siguranţă că în acel moment vor fi discuţii punctuale şi ne va prilejui şi nouă o discuţie.
Toate cele trei regulamente au valoare de lege.
Pe de altă parte există o lege care obligă supunerea noilor legi şi a modificării legilor dezbaterii publice.
Eu cred că este un gest de normalitate.
Post a Comment