23 December 2010

Am văzut un parlamentar plângând...


... nu atât din cauza şocului de a vedea un om care se aruncă în gol cu scopul de a se sinucide, ca un mesaj adresat liderilor României, în special premierului, ci pentru că era furios pe colegii parlamentari care reacţionau fără sensibilitate la un astfel de incident. O dovadă a dezumanizării liderilor României.

Acum, mai mult ca niciodată, am nevoie de 10 milioane de români.



Adrian Sobaru, electrician la TVR, avea un tricou pe care scria cu markerul:"Ne-aţi ciuruit şi ne-aţi vândut, ne-aţi ucis viitorul copiilor!". "Asta este viaţa în care trăim noi!", a spus bărbatul, care s-a aruncat de la balcon în semn de protest.

Poliţia ar trebui să introducă la dosar şi următoarea prevedere a codului penal:
Art. 179. - Determinarea sau înlesnirea sinuciderii
Fapta de a determina sau de a înlesni sinuciderea unei persoane, daca sinuciderea sau încercarea de sinucidere a avut loc, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Când fapta prevazuta în alineatul precedent s-a savârsit fata de un minor sau fata de o persoana care nu era în stare sa-si dea seama de fapta sa, ori nu putea fi stapâna pe actele sale, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.


Cine a determinat încercarea sinuciderii este de domeniul evidenţei, eu aştept procesul.

UPDATE:
Văd că politicienii nu prea înţeleg. Gestul nu este al unui om nebun, anormal, lipsit de judecată. Domnia sa este la fel ca mine, la fel precum colegii domniei sale, la fel ca toţi românii... doar că frustrarea neputinţei de a-şi auto-determina viaţa l-a adus la un astfel de gest. Statul cere cetăţeanului să muncească, să-şi plătească dările, în respecte legile... Cineva care face toate aceste lucruri ar trebui să aibă o viaţă liniştită şi fericită. Politica însă a rupt demnitatea oamenilor, pentru că pur şi simplu cetăţenii devin neputincioşi în a mai avea o reacţie care să poată fi luată în seamă de cei care conduc această ţară. De altfel priveam parlamentarii strânşi într-o "bisericuţă" ad-hoc care erau mai degrabă îngrijoraţi de moţiune decât de suferinţa celui care zăcea alături, într-o baie de sânge. Mocheta însângerată s-a acoperit cu un covoraş, cineva a început să repare scaunele... Probabil că este nevoie de sinuciderea concomitentă a 5 sau 6 milioane de români cu drept de vot pentru ca politica să tresară.

http://presazice.files.wordpress.com/2009/12/traian-basescu-mos-craciun-trucaj.jpg
(sursa foto: http://presazice.wordpress.com/2009/12/15/presedintele-oficial-al-romaniei/)

19 comments:

nimrod said...

@Biblio,

Realitatea complet neaşteptată a vecinătăţii unui om căruia îi ţâşneşte sângele din cap nu e uşor de suportat pentru oamenii obişnuiţi. Am trăit experienţa... Pe de altă parte,dacă nu eşti prea aproape şi într-un fel obligat să intervii, mai bine nu te bagi că încurci, iar dacă eşti la ceva distanţă şi n-ai curiozităţi morbide violenţa evenimentului te va ţine departe. Mare păcat, desigur, dar puţintică răbdare...

shogunu' said...

Trist... După 21 de ani. Reacţia "politicienilor" n-are cum fi comentată.
M-am enervat crunt cînd am văzut poza cu neomu' cu căciuliţă de moş...
Banzai!

Bibliotecaru said...

@ nimrod
Chestiunea este că cei de la "coaliţia de la guvernare" ştiau că acel om a încercat să se sinucidă din cauza lor. Un om normal când vede un alt om că se sinucide din cauza lui, nu poate avea o reacţie de tipul... "cum a trecut ăsta de pază?". Acel domn Popa de la PNL, care a izbucnit în plâns, cred că este cel care a avut o reacţie normală. Ceilalţi s-au gândit cum să facă o şmecherie, de vreme ce plecase "opoziţia", pentru a mânări cumva votul cu moţiunea şi a scăpa de belea. Unde mai există în lumea asta mare o moţiune de cenzură în care nimeni nu votează efectiv, zero voturi? Şi asta în timp ce sângele de pe mochetă era băgat sub un preş. Ceea ce s-a întâmplat astăzi este plin de metafore, în stilul Andrei Tarkovsky.

Bibliotecaru said...

@ shogunu'
Mai e o soluţie, 10 milioane de români cu drept de vot dispuşi la un efort suplimentar şi, totodată, cu dorinţa de a lupta pentru eliberarea României de dictatură.

Popateapa said...

http://popateapa.wordpress.com/2010/12/23/remember-jan-palach/

Bibliotecaru said...

@ Popateapa
Am exact aceiaşi părere, domnul Sobaru este un erou al românilor. Din păcate mă îndoiesc că românii vor înţelege că trebuie să aibă şi un declic interior pentru a duce până la capăt demersul.

Anonymous said...

Cine este parlamentarul care a plans?

Bibliotecaru said...

@ theodora0303
Parlamentar PNL, domnul Octavian Marius Popa.
http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=242&cam=2&leg=2008

ingineru'sef said...

“Incredibil !”

Pro atitudine said...

Suntem cu totii socati. Insa, parlamentarii puterii nu mai au nici o fibra de sensibilitate. Am crezut ca, totusi, mai suntem condusi de oameni! M-am inselat... Suntem, de fapt, intr-o eterna gradina zoologica!

nimrod said...

@Bibliotecaru,

Vă doresc un Crăciun, pe cât se poate, liniştit...

http://www.crestinortodox.ro/colinde-audio-colinde-craciun/florin-sasarman-seara-craciunului-nost/mos-craciun-blajin-darnic-1001.html

Bibliotecaru said...

@ Pro atitudine
De aceea trebuie să ne implicăm toţi. Dacă nu cerem toţi ca politica să ne vadă ca forţă suverană a României, dacă nu se împlineşte democraţia şi politica nu este un simplu executant al voinţei poporului, atunci românii vor continua să se sacrifice pentru a cere libertatea fără nici un rezultat palpabil.

Bibliotecaru said...

@ nimrod
Vă mulţumesc şi la fel vă doresc şi eu:
http://giconet.blogspot.com/2010/12/la-vifleem.html

Anonymous said...

Sarbatori fericite!

corina cretu said...

Craciun fericit si fie ca Noul An sa va aduca sanatate, impliniri si bucurii!

alexandru marin said...

Craciun fericit, domnule !

http://www.alexandrumarin.ro/un-gand-de-craciun.html

Bibliotecaru said...

Vă întorc şi eu gândul meu bun. Sărbători Fericite!

Antiignorantu said...

cine se crede mai bun decat Basescu sa puna sufletul ptr. Romania si atunci se vor vedea rezultate exceptionale !!!

Bibliotecaru said...

Aşa cred şi eu... Doar că mai rămâne să fie şi ascultat acel cineva...

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.