Comunicate de presă

---

Astăzi CSM ne-a pus la dispoziţie două comunicate de presă.

16 august 2012

COMUNICAT de PRESĂ

Privind poziţia CSM faţă de declaraţiile publice ale domnului Crin Antonescu, preşedinte interimar al României

Primul comunicat:

CSM ia act cu profundă îngrijorare de declaraţiile şi acuzaţiile formulate de la nivelul preşedinţiei interimare a României, privind anchetele penale ce vizează aspecte ale procesului electoral din cadrul referendumului pentru suspendarea preşedintelui Romaniei, aflate în curs de derulare.

Faţă de mesajele transmise de domnul Crin Antonescu, preşedinte interimar, cu ocazia declaraţiei de presă din seara zilei de 15 august 2012, formulăm urmatoarele precizări :

- Activitatea procurorilor români se desfăşoară, conform prevederilor Constituţiei României, cu respectarea principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic. Potrivit Constituţiei Romaniei, procurorii nu sunt subordonaţi nici puterii legislative, nici puterii executive.
- În acest context, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, în şedinţa publică din data de 24 mai 2007, că: „ procurorii nu pot fi citaţi şi obligaţi să se prezinte în calitate de martori în faţa Comisiilor parlamentare, deoarece, conform normelor constituţionale, fac parte din puterea judecătorească”.
- Referitor la afirmaţiile vizând derularea unor anchete penale, conducerea CSM a sesizat Inspecţia Judiciară în vederea efectuării de verificări pentru a se stabili măsura în care astfel de afirmaţii lezează independenţa justiţiei, independenţa procurorilor în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi principiul separaţiei puterilor in stat.
- Procedura de convocare a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii este reglementată prin HCSM nr. 326/2005 de aprobare a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului. Conform art. 13 alin. 1) din Hotărârea menţionată Consiliul se întruneşte în Plen şi în secţii ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a majorităţii membrilor Plenului ori, după caz, ai secţiilor. Calendarul prestabilit pentru reuniunea în şedinţă a Plenului CSM este cel comunicat public prin comunicatul din data de 8 august , şi anume 20-24 august 2012.
- Reamintim recomandările adresate României de către Comisia Europeană, în recentul Raport de ţară din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, din iulie 2012, în special Recomandarea nr. 1 vizând: Respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar.

Conducerea Consiliului reiterează apelul la neinterferenţă a actorilor politici în sfera justiţiei, având in vedere necesitatea respectarii principiilor fundamentale ale statului de drept, ce statuează supremaţia legii şi independenţă actului de justiţie, ca elemente cheie în arhitectura instituţională a Romaniei.
Conducerea CSM solicita actorilor politici abtinere de la orice manifestare de natura a aduce atingere principiilor fundamentale ale unui stat de drept.

PREŞEDINTELE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
(http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/16_08_2012__50935_ro.doc)

Al doilea comunicat:

16 august 2012

COMUNICAT de PRESĂ

Privind sesizarea Inspecţiei Judiciare în legătură cu afirmaţiile publice recente, ale preşedintelui interimar, preşedintelui onorific al PSD şi primului ministru, de natură să afecteze independenţa justiţiei


Astăzi, 16 august 2012, conducerea Consiliului Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară (http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/16_08_2012__50936_ro.doc ) în vederea dispunerii şi efectuării de verificări privind posibila încălcare a independenţei justiţiei prin afirmaţiile publice de dată recentă ale domnului Crin Antonescu – preşedinte interimar al României, ale domnului Ion Iliescu – preşedinte onorific al Partidului Social Democrat, precum şi ale domnului Victor Ponta, prim ministru al României.

Sesizarea Inspecţiei Judiciare vizează, în special, intervenţiile publice ale acestora în calitate de reprezentant la vârf a autorităţii de stat - în cazurile domnilor Crin Antonescu şi Victor Ponta şi de lider politic cu influenţă şi aderenţă în rândul societăţii – în cazul domnului Ion Iliescu, prin susţineri şi declaraţii nepermise într-un stat democratic şi cu ignorarea profundă a principiilor constituţionale ale separaţiei puterilor în stat.

Elemente din discursul public al acestora prezintă un potenţialul de intimidare şi decredibilizare a justiţiei, ca putere a statului, fără precedent în istoria post-decembristă a României.

Conducerea CSM a hotarât sesizarea Inspecţiei Judiciare în vederea efectuării de verificări în ceea ce priveşte posibila afectare a independenţei justiţiei şi a principiilor statului de drept, ca urmare a declaraţiilor acestora care vizează cercetările penale efectuate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu modalitatea de organizare şi desfăşurare a referendumului din data de 29 iulie 2012.
.
PREŞEDINTELE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
(http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/16_08_2012__50937_ro.doc)

Haideţi să vedem şi ce este cu sesizarea...

16 august 2012

Către: INSPECŢIA JUDICIARĂ

În atenţia doamnei Judecător Rica Vasiliu- Cravelos – inspector şef

În baza art. 30 alin. 1 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi art. 7 alin 4 (a) din HCS nr. 326/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, vă solicit dispunerea şi efectuarea unor verificări cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar, ca urmare a prezentării, pe mai multe posturi de televiziune şi în presa scrisă şi on-line din ţară, a unor afirmaţii - făcute de preşedintele onorific al Partidului Social Democrat, domnul Ion Iliescu, de către preşedintele interimar al României, domnul Crin Antonescu, precum şi de către domnul Victor Ponta, prim ministru al României.

Analizând diferitele afirmaţii vehiculate recent în spaţiul public, constat următoarele:
1. La data de 15.08.2012, domnul Ion Iliescu a postat pe blogul personal, mesaje cu următorul conţinut: „Nu credeam ca, dupa Revolutia din Decembrie 1989, îmi va fi dat sa asist la asemenea manifestari de un primitivism feroce – procurori care dau navala peste oameni in case, in mediul rural, pentru a-i chestiona dacă au fost la vot pentru Referendum. In ce lume trăim ?!!! De unde au rasarit asemenea specimene, venite parca din grote primitive ? Dar, mai ales, cine i-a trimis într-o asemenea misiune ?..... Prin asemenea acte se subminează autoritatea instituției in perceptia opiniei publice, a cetățenilor – care vad cum o instituție creată pentru a apara ” ordinea de drept, … , drepturile si libertatile cetatenesti” – se transforma in instrument de intimidare si de acțiune împotriva cetățenilor ! Dintr-un instrument de apărare a democratiei si a libertatilor cetatenesti , risca sa se transforme într-un instrument de reprimare a libertatilor, pus in slujba unor interese inguste, in cazul de fata – in slujba unui om cu tendinte autoritare , care a pierdut sprijinul si încrederea cetățenilor ....”.
2. La data de 15 august 2012, domnul Crin Antonescu, preşedinte interimar al României, a afirmat în cadrul unei declaraţii de presă, că : „...Există sentimentul exprimat de mulţi dintre cetăţeni, de mulţi oameni din societatea civilă, de jurnalişti, de comentatori că este o anchetă fără precedent, cu un scop politic şi îi are în vedere pe cei care s-au prezentat la vot la acest referendum. Eu nu formulez niciun fel de acuzaţie la adresa Parchetului General şi la măsurile pe care acesta le întreprinde. Nici eu, nici altcineva nu împiedicăm desfăşurarea acestor cercetări. Având în vedere modalitatea fără precedent, faptul că acest Parchet cu aceşti conducători, cu prilejul altor alegeri, altor plângeri formulate în legătură cu posibile fraude electorale, nu a acţionat aproape deloc în asemena proporţii, cred că este necesar şi cer , pe această cale, procurorului general să ofere explicaţii publice în legătură cu natura, cu mijloacele şi cu scopul acestei cercetări....Eu nu am îndoieli că toţi procurorii care efectuează cercetări în aceste zile au o acoperire legală.Este o chestiune asupra căreia cred că şeful acestei instanţe, Parchetul General, are datoria să lamurească opinia publică. Pentru că, altfel, poate să existe şi să se extindă sentimentul că Parchetul acţionează în sensuri politice, că Parchetul este preocupat de oamenii care s-au prezentat la vot, că există pericolul ca secretul votului să se extindă. Este un lucru inacceptabil, în sensul în care afectează dreptul cetăţenesc fundamental şi este inacceptabil, în măsura în care efectul său este de descurajarae a cetăţenilor de a mai participa la activităţi de scrutin. Ar fi un act anti-democratic....”
3. La data de 15 august 2012, domnul Victor Ponta, prim ministru, a afirmat în cadrul unei intervenţii telefonice în direct la postul de televiziune Antena 3: „...Voi participa luni, la sedinţa convocată de preşedinta CSM, unde voi pune pe ordinea de zi discuţia despre abuzurile procurorilor, pentru că eu nu mă feresc să spun, este vorba de nişte abuzuri... măcar prin faptul că procurorii DNA nu au competenţa să ancheteze decât fapte de corupţie, nu fapte ce ţin de legea referendumului (...) E un atac la democraţie să îi anchetezi pe cei 8,5 milioane de români care şi-au exercitat un drept constituţional de a vota...".
Declaraţiile acestora au fost preluate de numeroase publicaţii, în conţinutul unor articole de presă în care au fost analizate şi dezbătute aspecte care vizează cercetările penale efectuate de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu modalitatea de organizare şi desfăşurare a referendumului din data de 29 iulie 2012.
Mesajele publice ale celor doi reprezentanţi marcanţi ai vieţii politice româneşti promovează, direct şi fără echivoc ideea că justiţia este aservită politic sau, mai mult, controlată politic.
Aşa-zisă implicare politică a fost accentuată prin trimitere la diferiţi lideri politici, la comanda cărora s-ar efectua, de către procurori, presupuse abuzuri în anchetele pe care Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie le efectuează în legătură cu modalitatea de organizare şi desfăşurare a referendumului din data de 29 iulie 2012.
Toate aceste aspecte pun în discuţie atât independenţa magistraţilor, cât şi a sistemului judiciar în ansamblul său, conturându-se ideea unei justiţii care nu corespunde standardelor europene şi care răspunde la comenzi politice.
De asemenea, crează o presiune cu potenţial de intimidare şi decredibilizare a instituţiilor din justiţie şi a corpului procurorilor români, ce pot induce la nivelul societăţii atitudini de sfidare şi aversiune cu efect de escaladare a tensiunilor politico-sociale existente şi de subminare a statului de drept.

Raportat la afirmaţiile sus-menţionate, vă solicit efectuarea de verificări pentru a se stabili dacă, prin acestea, s-a adus atingere independenţei justiţiei, cu consecinţa subminării autorităţii acesteia şi inclusiv a sistemului judiciar .
.

Cu deosebită consideraţie,

Judecător Alina Nicoleta GHICA

PREŞEDINTELE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII
(www.csm1909.ro/csm/linkuri/16_08_2012__50936_ro.doc)

Nu sunt îngrijorat, sunt de-a dreptul terifiat de asemenea reacţii. Într-o lume reală poate aş fi amuzat, dar în aceste condiţii nu-mi vine să râd. Cineva din CSM îmi spune, negru pe alb, că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, în şedinţa publică din data de 24 mai 2007, că: „ procurorii nu pot fi citaţi şi obligaţi să se prezinte în calitate de martori în faţa Comisiilor parlamentare, deoarece, conform normelor constituţionale, fac parte din puterea judecătorească”.

Vă amintesc că Regulamentele celor două camere şi Regulamentul celor două camere reunite sunt verificate automat din punctul de vedere al constituţionalităţii, deci nu se pune problema unei neconstituţionalităţi sau aşa ceva.

Mai întâi...

REGULAMENTUL CAMEREI DEPUTAŢILOR

Art. 76. - (1) În vederea audierii, Comisia de anchetă parlamentară poate cita orice persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei.

(2) Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în faţa Comisiei de anchetă parlamentară.

(3) La cererea Comisiei de anchetă parlamentară orice persoană care cunoaşte fapte sau împrejurări în legătură cu obiectul cercetării ori care deţine un mijloc de probă este obligată să le aducă la cunoştinţă sau să le înfăţişeze la termenele stabilite. Instituţiile şi organizaţiile sunt obligate, în condiţiile legii, să răspundă la solicitările Comisiei de anchetă parlamentară în termenul stabilit de aceasta.

(4) Când, pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflării adevărului, este necesară întocmirea unor rapoarte de expertiză, Comisia de anchetă parlamentară solicită efectuarea de expertize.

(5) Dispoziţiile legii referitoare la citarea, prezentarea şi ascultarea martorilor, precum şi cele privitoare la prezentarea şi predarea obiectelor ori înscrisurilor sau efectuarea expertizelor se aplică în mod corespunzător.

(6) Preşedintele comisiei care efectuează ancheta atrage atenţia persoanei audiate că are obligaţia de a spune adevărul, de a nu ascunde nimic din ceea ce ştie şi că nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea penală.

(7) Comisia poate solicita în cursul investigaţiilor şi accesul, în condiţiile legii, la informaţii clasificate.

(8) Cheltuielile necesare efectuării expertizelor şi a altor acte procedurale, ce ţin de activitatea comisiei, se aprobă de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, la solicitarea preşedintelui Comisiei de anchetă parlamentară.
(http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=regcd1_1#s15)

La Senat, nu veţi crede, dar aceste prevederi din Regulament au fost abrogate...

Constituţia spune însă şi mai exact:

"ARTICOLUL 111 - Informarea Parlamentului
(1) Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice, in cadrul controlului parlamentar al activitatii lor, sunt obligate sa prezinte informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora. In cazul in care o initiativa legislativa implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, solicitarea informarii este obligatorie."

Sigur, Autoritatea Judecătorească nu face parte din Administraţia Publică, o realitate pe care o exprimă şi membrii CSM... respectiv Parlamentul nu CONTROLEAZĂ puterea judecătorească, numai că activitatea comisiilor parlamentare nu are numai rolul de control ci şi acela de legiferare. Cu alte cuvinte, aflarea disfuncţionalităţilor instituţionale vor conduce la modificarea legilor şi la eliminarea disfuncţionalităţilor. Din punctul meu de vedere Autoritatea Judecătorească nu se subordonează Parlamentarului în nici un fel, nu este sub control parlamentar, dar, atunci când este solicitată, trebuie să se prezinte la audierile comisiilor parlamentare şi să informeze, în condiţiile legii, Parlamentul.