CSM - declaraţie Traian Băsescu

---

Traian Băsescu: ...toată şedinţa CSM de astăzi şi strict pe problematica legată de sarcinile care revin CSM-ului în atingerea dezideratului de a ridica mai devreme sau mai târziu clauza pe justiţie, mecanismul de verificare. Eu am desprins din raport 4 obiective care ar fi în sarcina CSM-ului. Primul este legat de adoptarea unei strategii de resurse umane în domeniul justiţiei pentru remedierea deficienţelor existente ca urmare a pensionării unui număr mare de magistraţi. Strategia trebuie să ţină seama şi de noile Coduri de Procedură. Ar fi primul subiect asupra căruia cred că ar trebui să avem o imagine clară şi o asumare de către CSM a rezolvării acestei probleme. Bineînţeles, ea nu poate să ţină strict de CSM, ci aici este o împletire a acţiunii CSM-ului cu acţiunea guvernamentală. Pentru că procesul de asigurare cu judecători şi procurori a sistemului ţine şi de Guvern, prin finanţare cel puţin. Al doilea subiect este legat de întărirea inspecţiei judiciare. Şi aici am câteva comentarii de făcut. Vă asigur că nu sunt comentarii personale, ci sunt şi puncte de vedere exprimate deja la Bruxelles cu privire la inspecţie. Şi chiar dacă ele nu sunt scrise într-un raport, dacă vrem să avem succes va trebui să ţinem cont de ceea ce vă voi spune. Şi aici este clar că o altă procedură de selectare a inspectorilor trebuie adoptată repede şi credibil. În sfârşit, publicarea tuturor hotărârilor judecătoreşti pe pagini de internet - aici este acţiune guvernamentală, dar şi responsabilitatea dumneavoastră. Şi aş face o observaţie aici. De multe ori se vorbeşte de lipsă de fonduri. Domnilor judecători, doamnelor procurori, domnilor procurori, aveţi 110 milioane de dolari la dispoziţie. S-a cheltuit 1 milion de dolari în 2 ani. Creditul de la Banca Europeană de Investiţii care vă stă la dispoziţie în realizarea proiectelor de dotarea instanţelor cu echipamentele de are au nevoie, şi dumneavoastră şi ministerului. Aici să spunem că nu avem resurse este, după părerea mea, eronat. Şi dacă cerem unui agricultor să-şi facă proiect finanţabil şi agricultorul acela reuşeşte să-şi facă un proiect, oare oameni cu pregătire de judecători, de procurori oare de ce au probleme să realizez aceste proiecte de atragere a fondurilor? Probabil că trebuie apăsat puţin pe aceste programe, pe proiecte, pentru că banii sunt cheltuiţi în favoarea sistemului. Şi în sfârşit, al treilea lucru: unificarea practicii. Dar aici nu numai CSM-ul, ci şi Înalta Curte au responsabilităţi. Deci sunt cele 4 bench-mark-uri care, aş spune, revin CSM-ului şi cred că putem face o discuţie deschisă. Eu ştiu că sunt lucruri în profunzimea sistemului. O simplă enunţare nu este suficientă. Aş spune că aş vrea să avem o discuţie foarte sinceră, deschisă, nesupusă supravegherii presei, motiv pentru care mulţumim presei şi o rugăm să ne lase să discutăm.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 11:40)

***

Traian Băsescu: Deci discuţiile au fost referitoare la cele 4 obligaţii care sunt în sarcina CSM-ului, aşa cum ele rezultă din ultimul raport legat de mecanismul de verificare pe justiţie. Punctul meu de vedere este că CSM-ul îşi va realiza obligaţiile, fie că vorbim de cele legate de modernizarea sistemului de inspecţie sau de găsirea unui alt mod de recrutare a inspectorilor CSM. De asemenea, sunt optimist în ceea ce priveşte unificarea practicii judiciare, unde nu numai Înalta Curte, dar şi CSM-ul au atribuţiuni deosebite. Rămânem cu o mare problemă în ceea ce priveşte personalul, pentru că în ultima perioadă un număr foarte mare de judecători şi procurori se pensionează. Şi este pentru prima dată când numărul de judecători şi procurori scade, deşi intră în sistem peste 200 de magistraţi anual. Aici va trebui să găsim soluţii. Probabil că şi atmosfera creată în jurul sistemului de justiţie din România este o atmosferă care îi îndeamnă pe foarte mulţi oameni să părăsească sistemul imediat ce îndeplinesc condiţiile să o facă. Şi trebuie să recunoaştem că atacarea generalizată a sistemului pentru cazuri care nu plac nimănui. Dar distribuirea oprobriului pe întregul sistem, pe toţi magistraţii, cea mai mare parte dintre ei oameni cinstiţi şi buni judecători, judecători cu experienţă, procurori cu experienţă, îi face pe unii să îşi părăsească meseria prin pensionare. Cred că este un lucru asupra căruia ar trebui să reflecteze puţin şi cei care şi-au făcut o pasiune, o pasiune din a blama sisteme şi în a nu atribui lucrurile rele unor oameni care le fac. Nu sistemele fac lucrurile rele, ci oamenii. Vă mulţumesc mult.

Reporter: Aţi ieşit destul de optimist de acolo. De ce totuşi discuţia cu uşile închise a fost una fără menajamente?

Traian Băsescu: A fost una deschisă, dar exact pentru a vă diminua plăcerea de a discuta despre sistem. Dumneavoastră discutaţi fără să îl cunoaşteţi, de regulă. Şi am convingere că o discuţie a unor lucruri sensibile în prezenţa presei, fără ca presa să fie documentată, să ştie, să înţeleagă foarte bine despre ce se vorbeşte, ar fi fost un risc pentru un nou blam.

Reporter: Suntem oameni de justiţie, deci cunoaştem sistemul. Aţi văzut Codurile? Sunteţi mulţumit de ele? Ce şansă credeţi că vor avea?

Traian Băsescu: Nu eu apreciez dacă sunt bune. Se vor pronunţa specialişti pe Coduri. În orice caz, ceea ce eu înţeleg din aceste coduri este legat de faptul că actul de justiţie va merge mai repede, că înseamnă un proces de modernizare a justiţiei noastre, ceea ce este foarte bine.

Reporter: Ce semnale sunt? Vor fi adoptate de Parlament sau până la urmă Guvernul va fi nevoit să-şi asume răspunderea?

Traian Băsescu: Nu. Aici am avut o discuţie săptămâna trecută la Cotroceni cu toţi factorii, reprezentanţi ai Parlamentului, comisiile juridice din cele două camere, CSM, Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne, preşedinţia, Înalta Curte, Curtea Constituţională. Şi toţi am ajuns la concluzia că aceste Coduri trebuie adoptate rapid, cu atât mai mult cu cât România şi-a asumat ca termen de adoptare a legislaţiei cu privire la noile Coduri data de 1 ianuarie 2009. Şi asta apropo de marii politicieni care merg la televizor şi spun că nu este nici o grabă cu Codurile şi că le pot discuta ei vreo 5 ani în Parlament. Eventual să şi desfiinţeze pedepsele pentru oameni politici. Deci România şi-a asumat ca termen data de 1 ianuarie 2009, să aibă Codurile votate în Parlament. Iată că suntem deja în februarie. Iar împreună cu toţi factorii responsabili am stabilit ceea ce s-a şi întâmplat, Codurile să fie transmise Parlamentului în şedinţa de Guvern de ieri. Până pe 15 mai Codurile să stea în discuţia, în analiza unei comisii speciale formată din reprezentanţi ai Senatului şi Parlamentului. Iar pe 15 mai, după ce Guvernul analizează observaţiile din comisia specială parlamentară, Codurile să fie adoptate prin asumarea răspunderii în aşa fel încât până la 20 mai să avem Codurile promulgate.

Reporter: În aceste condiţii scăpăm de monitorizare?

Traian Băsescu: Nu scăpăm de monitorizare, că monitorizarea nu vizează numai codurile. Mai sunt multe alte lucruri de făcut şi vă pot spune că un raport bun creează premizele ca până la începutul anului 2010 să nu mai fim sub monitorizare. Dar cu siguranţă, dacă incidente în care doi oameni se bat vor fi puternic mediatizate ca fiind vremea clanurilor în România, vom avea o problemă.

Reporter: Domnule preşedinte credeţi că Parlamentul va vota începerea urmăririi penale contra lui Adrian Năstase?

Traian Băsescu: Nu ştiu. Este problema Parlamentului. Vă doresc o zi bună.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 14:11; http://www.monitoring.ro)

Daniel Morar la prezentarea bilanţului - 27.02.2009

---

Daniel Morar: Anul 2008 a însemnat pentru activitatea DNA continuarea eforturilor pe linia instrumentărilor cazurilor de medie şi de mare corupţie, trimiterea lor în judecată şi susţinerea în faţa instanţelor. Iar pe de altă parte a însemnat necesitatea găsirii unor soluţii în vederea instrumentării unor cauze privind persoane cu înalte funcţii publice pentru care e nevoie de avize în vederea cercetării. Toate acestea pe fondul unei relative stabilităţi a cadrului legislativ. Din acest punct de vedere anul 2008, comparativ cu anii 2006-2007 în care am avut modificări legislative cu impact fie asupra organizării direcţiei, fie asupra normelor de procedură penală sau chiar de drept material, deci anul 2008 a fost un an bun în sensul că nu am avut modificări substanţiale, sau am avut, dar din fericire nu au intrat Cea mai mare ameninţare a fost aprobarea ordonanţei Guvernului numărul 60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de Procedură Penală, care ştiţi foarte bine că dacă ar fi intrat în vigoare ar fi blocat în mare parte anchetele, nu doar a procurorilor DNA, ci toate investigaţiile procurorilor din ministerul public. Din fericire a fost declarată neconstituţională şi probabil că nu se va mai pune problema reformulării ei în condiţiile în care, vedeţi, a intrat pe rolul Parlamentului noul Cod de Procedură Penală. Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială a avut în anul 2008 parte de noi interpretări de către Curtea Constituţională în sensul că acum este clar cui trebuie să cerem avizul în cazul miniştrilor sau foştilor miniştri care au şi calitatea de parlamentar. Sunt aşteptate de către noi modificări legislative în perioada următoare, modificări legislative cu scopul de a grăbi soluţionarea unui dosar penal, fie a urmăririi penale, fie a judecăţii cauzei. În primul rând mă refer la acea dispoziţie legală care prevede că ori de câte ori se ridică în instanţă excepţia de neconstituţionalitate procesul se suspendă. Am văzut că cei din comisia juridică a Senatului au aprobat să nu se mai suspende acest proces. Şi noul Cod de Procedură Penală care credem, odată cu introducere instituţiei judecătorului de cameră preliminară, va contribui la accelerarea judecării procesului în faţa instanţei de judecată. În ce priveşte evaluările de fond ştiţi foarte bine că DNA a fost şi în anul trecut supusă evaluării Comisiei Europene, iar aprecierile Comisiei se regăsesc atât în raportul întocmit în iulie 2008, cât şi în raportul intern mediat din februarie 2009. În sinteză Comisia Europeană arată că DNA-ul continuă să înregistreze un parcurs pozitiv în instrumentarea dosarelor de corupţie la nivel înalt. Pe plan intern, activitatea DNA a fost supusă unui nou control de fond în anul 2008, iar concluziile acestui control de fond efectuat din dispoziţia CSM de către inspecţia judiciară au fost că în mare activitatea direcţiei este pozitivă şi că s-au remediat, iarăşi, în mare deficienţele constatate cu ocazia precedentului control de fond care s-a desfăşurat în anul 2007. Încerc acum să vă prezint în date statistice urmate de analiză activitatea de urmărire penală. Din punct de vedere strict cantitativ în anul 2008 procurorii DNA au avut de soluţionat mai multe cauze decât în anul precedent şi au soluţionat mai multe cauze decât în anul 2007. Au avut de soluţionat 3.959 de cauze faţă de 3.319 şi au soluţionat 2.302 cauze faţă de 2.070 în anul 2007. Au rămas de soluţionat la finele perioadei 1.657 de cauze. Din cele 1.624 de cauze soluţionate pe fond în 163 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor. După cum se vede, procentul de trimitere în judecată este de 10% din numărul total al soluţiilor dispuse pe fondul cauzei. Numărul inculpaţilor, deşi numărul rechizitoriului a scăzut cu 2, numărul inculpaţilor trimişi în judecată a crescut semnificativ, de la 415 în 2007 la 683 în 2008, constatându-se în acelaşi timp dublarea numărului inculpaţilor aflaţi în stare de arest preventiv. Cei 683 de inculpaţi trimişi în judecată au comis, aşa s-a reţinut în rechizitoriu, 1.304 infracţiuni comparativ cu 958 în anul precedent. Aşa cum era şi normal, majoritatea infracţiunilor sunt prevăzute în legea 78/2008 şi sunt infracţiuni de corupţie asimilate în legătură cu cele de corupţie ori infracţiuni în frauda fondurilor europene. Sunt reţinute în actele de sesizare 787 de infracţiuni din legea 78 dintre care majoritatea, iarăşi, firesc sunt infracţiuni clasice de corupţie: dare, luare de mită, trafic, primire de foloase şi cumpărare de influenţă. Avem 193 infracţiuni asimilate celor de corupţie. Sunt infracţiunile specifice din legea 78: stabilirea unei valori diminuate, folosirea influenţei sau autorităţii, abuz în serviciu. 191 de infracţiuni în legătură directă cu infracţiuni de serviciu şi 93 de infracţiuni împotriva intereselor financiare ale comunităţilor europene. 130 de infracţiuni sunt prevăzute în legile speciale, în general infracţiunile economice: infracţiuni la piaţa de capital, evaziune fiscală, iniţiere şi constituire de grup organizat sau spălarea banilor. Şi, în fine, 387 de infracţiuni prevăzute în Codul Penal sunt infracţiuni care, de regulă, merg în concurs cu infracţiunile care sunt în competenţa exclusivă a DNA. Aici avem înşelăciune, falsurile, returnarea de fonduri sau mărturia mincinoasă. AM constatat în anul 2008 o creştere semnificativă a sesizării instanţelor cu infracţiuni de corupţie şi asimilate corupţiei. Cea mai semnificativă creştere o înregistrăm la infracţiunea de cumpărare de influenţă, ceea ce demonstrează că incriminarea aceasta destul de recentă a fost una benefică. Spre deosebire de anul 2007, în care s-au reţinut 5 infracţiuni de cumpărare de influenţă, în anul 2008 au fost reţinute 109 infracţiuni. Au crescut infracţiunile de evaziune fiscală pentru care cercetările au fost finalizate şi au ajuns în faţa judecătorilor, de la 10 în 2007 la 60 în 2008. Avem 14 infracţiuni de spălare a banilor şi 10 infracţiuni la piaţa de capital. Complexitatea cauzelor este dovedită şi de prejudiciul total reţinut în rechizitorii, care este de peste 530 de milioane de lei, RON, la care se adaugă peste 237 de milioane de euro, comparativ cu 385 milioane RON în anul 2007. Am vrut să văd dacă pentru aceste prejudicii există constituiri de parte civilă. Pentru că una din problemele procurorilor în anii anteriori a fost neconstituirea de parte civilă. Lucrurile cred că stau destul de bine, în sensul că pentru majoritatea acestor sume, repet 237 de milioane de euro şi 530 de milioane lei, există constituiri de parte civilă. Însă avem în ceea ce priveşte prejudiciul cauzat avutului public sau privat al statului, avem o sumă de aproximativ 100 de milioane de euro, cauzat unor autorităţi publice, în speţă primăriilor, pentru care nu avem constituiri de parte civilă. Situaţia este oarecum diferită la avutul persoanelor fizice şi juridice de drept privat, unde avem constituiri de parte civilă în majoritatea situaţiilor, mai puţin pentru suma de 8 milioane de euro. Este explicabilă oarecum atitudinea acestor instituţii, acestor persoane juridice de a nu se constitui parte civilă, având în vedere că cei trimişi în judecată sunt tocmai conducătorii sau reprezentanţii instituţiilor publice care erau chemaţi şi să se pronunţe asupra constituirii de parte civilă. Măsurile asiguratorii au fost dispuse de procurori până la concurenţa sumei de 775 milioane de lei. Iar dacă ne uităm la structura de studii sau la calitatea persoanelor trimise în judecată observăm că din cei 683 inculpaţi trimişi în judecată, mai mult de jumătate, 410 au studii superioare. 7 sunt cetăţeni străini, iar avem pentru prima dată inculpată o persoană juridică, o societate comercială. 284 de persoane din cele trimise în judecată au ocupat sau ocupă funcţii de conducere, control, ori alte funcţii importante, comparativ cu 238 în anul precedent. Dintre care menţionăm, deci au ocupat sau ocupă, foşti sau actuali: 3 miniştri, 4 deputaţi, 1 senator, 4 persoane cu rang de secretar sau subsecretar de stat, 1 prefect, 1 subprefect, 9 magistraţi dintre care 7 procurori şi 2 judecători, 12 avocaţi, 6 notari publici, 13 primari şi viceprimari, 3 preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene şi 66 de ofiţeri de poliţie. Sunt persoanele mai importante, cu funcţii înalte. În raport de complexitate a cauzelor operativitatea soluţionării a fost în general bună. Din 1.624 de dosare mai puţin de 1/3 au depăşit termenul de 1 an de la prima sesizare. Vorbesc de operativitatea soluţionării la urmărirea penală. S-a înregistrat o soluţie de netrimitere în judecată privind 3 inculpaţi arestaţi preventiv. În cauză măsura arestării preventive a fost dispusă în anul 1998 de o altă unitate de parchet. Cauza a fost restituită de două ori de către instanţa de judecată. După 7 ani, în anul 2005, a fost stabilită competenţa de efectuare a anchetei în favoarea DNA. Noi am comunicat soluţia de scoatere a unităţii care a dispus măsura arestării. Dacă ne referim la aspectul calitativ al activităţii trebuie să avem în vedere indicatorii privind infirmările, redeschiderile, achitările şi restituirile. Au fost infirmate în cursul anului trecut soluţiile dispuse în 38 de dosare şi redeschisă urmărirea penală în5 dosare. Dacă avem în vedere numărul dosarelor soluţionate, numărul inculpaţilor trimişi în judecată, constatăm că este un procent foarte mic, nu procent de 2,5% din totala cauză, ceea ce denotă, în mare, o bună calitate a actului de urmărire penală. Majoritatea acestor infirmări şi redeschideri au fost dispuse de către procurorul ierarahic în cadrul activităţii de control obişnuite, şi doar în 4 cazuri infirmările şi redeschiderile au fost dispuse de către instanţele de judecată ca urmare a admiterii unor plângeri împotriva soluţiilor. De asemenea, este important de ştiut că în majoritatea cazurilor soluţiilor care s-au dat în urma infirmării au fost aceleaşi, şi doar în 4 cazuri au fost date soluţii diferite. În 3 dosare finalizate iniţial prin netrimitere în judecată s-au întocmit în urma infirmării rechizitorii, iar într-un caz finalizat prin rechizitoriu, ca urmare a infirmării s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală. Instanţele au achitat prin hotărâri definitive un număr de 23 de inculpaţi, dintre care 2 au fost în stare de arest preventiv. 2 au fost arestaţi preventiv. La această cifră se adaugă alţi 27 de inculpaţi achitaţi ca urmare a dezincriminării faptelor. Este actul normativ din 2007 care a dezincriminat obţinerea frauduloasă sau utilizarea frauduloasă a creditelor. Întrucât orice analiză se pune în termen de imputabilitate sau neimputabilitate, evident că acolo unde este vorba de dezincriminarea faptelor această problemă nu se pune, este voinţa legiuitorului. Dar analizând celelalte soluţii de achitare privind 23 de inculpaţi, am constatat că în 7 din aceste cazuri inculpaţii au fost condamnaţi pe parcursul ciclului procesual, fie de instanţa de fond, fie de instanţa de apel, dar au fost achitaţi prin soluţie definitivă. Într-un caz soluţia a fost dispusă cu opinia separată a unui judecător. Şi am făcut aceste menţiuni pentru a vedea că acolo unde şi magistraţii judecători, o parte dintre ei, au apreciat că sunt elemente care duc la stabilirea vinovăţiei celor trimişi în judecată, nu putem considera că aceste soluţii de achitare sunt imputabile procurorilor. În alte 6 cazuri achitările au fost determinate în principal de schimbarea declaraţiilor martorilor în faţa instanţei de judecată, motiv pentru care procurorii DNA au formulat ulterior solicitări de cercetare a martorilor pentru mărturie mincinoasă ori favorizarea infractorului către parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti. În fine, în alte 7 cazuri achitarea s-a bazat oarecum exclusiv pe reinterpretarea probatoriului dat de către instanţa de judecată sau pe interpretarea diferită a dispoziţiilor legale. Din aceste 7 cazuri am apreciat că 3 cazuri sunt imputabile procurorilor pentru că aceştia fie nu au analizat corect probatoriul, fie au interpretat greşit legea, fie nu au văzut anumite mijloace de probă, erau lovite de nulitate absolută. Au fost pronunţate 6 hotărâri definitive de restituire a cauzei, dintre care 3, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale în materia legii responsabilităţii ministeriale, prin urmare nu se pune problema imputabilităţii. Din celelalte 3 hotărâri de restituire 1 a fost apreciată ca fiind imputabilă procurorului pe motiv că nu a administrat mijloacele de probă astfel încât să-şi poată stabili fără dubiu competenţa de soluţionare. Era vorba de stabilirea prejudiciului, care era factorul singular care dădea competenţa DNA. Motiv pentru care instanţa a restituit cauza unui parchet de judecători. În ce priveşte activitatea judiciară în cauze penale, la fel ca şi la urmărire penală, procurorii au participat la judecarea unui număr mai mare de cauze. Lucru perfect explicabil pentru că sunt mult mai multe cauze ale DNA aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti în acest an. Prin urmare au participat la judecarea unui număr de 1.600 de cauze penale, faţă de 1.359 în 2007, iar în majoritatea dintre ele, sensibil, 860, au participat procurorii din cadrul structurii centrale, în celelalte situaţii procurorii de la serviciile teritoriale. Au fost declarate 277 de apeluri şi recursuri privind 594 de inculpaţi. Au fost soluţionate din acestea, în cursul anului trecut, 250 de apeluri şi recursuri, din care au fost admise 132. Adică puţin mai mult de jumătate, 53% este procentul de admisibilitate a apelurilor şi recursurilor, mai scăzut decât în anul precedent care a fost de 60%. Apelurile şi recursurile au vizat atât aspecte de nelegalitate, cât şi de netemeinicie referitoare la modul de individualizare a pedepselor, apreciindu-se în aceste căi de atac, acolo unde era vorba doar de netemeinicie că instanţele au dat dovadă de blândeţe în raport cu gravitatea faptei. Era punctul de vedere al procurorilor pe care l-au exprimat prin motivarea acestor apeluri şi recursuri. Unele recursuri au fost respinse ca urmare a schimbării practicii judiciare, de pildă, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care a apreciat ca inadmisibil, de pildă, recursul împotriva încheierilor prin care s-a dispus suspendarea cauzei şi sesizarea Curţii Constituţionale. În 2008 au fost pronunţate un număr de 63 de hotărâri definitive de condamnare privind 97 de inculpaţi. Este acelaşi număr de hotărâri definitive de condamnare ca în anul precedent, cu diferenţa că atunci au fost mai mulţi inculpaţi condamnaţi, respectiv 109 în anul 2007. Prin hotărâri penale nedefinitive au fost condamnaţi în anul 2008 un număr de 122 de inculpaţi în 71 de cauze, din care, fac această precizare aici pentru că nu o să cuprind în analiza pe care o să v-o prezint imediat, din care, deci din cei 122 de inculpaţi 38 au fost condamnaţi cu pedepse privative de libertate. Iar, pentru prima dată, avem 6 inculpaţi în care, cel puţin anul trecut... 6 inculpaţi în care s-au aplicat amenzi penale. Înalta Curte a dispus strămutarea cauzelor în 6 dosare, din care 5 la cererea inculpaţilor şi 1 la cererea DNA. Şi prin hotărâre definitivă, aşa cum v-am spus, s-a dispus restituirea unui număr de 6 cauze. Şi anul trecut am făcut o analiză în care ne-am limitat la hotărârile judecătoreşti definitive. Nu am analizat hotărârile judecătoreşti nedefinitive. Şi anul trecut ne-am orientat spre analiza caracterului descurajator al pedepselor, pe celeritatea procesului penal, atât a activităţii de urmărire penală, cât şi a judecăţii tocmai pentru a avea în vedere eficienţa, ştiind că până la urmă analizarea hotărârilor definitive de condamnare rămâne un instrument de lucru şi este oglinda finalităţii exercitării acţiunii penale. Pornind de la experienţa de anul trecut, vreau să precizez de la început, această analiză nu are o conotaţie negative, nu este într-o notă critică. Este un instrument de lucru şi o analiză. După cum v-am spus, în anul trecut au fost condamnaţi 97 de inculpaţi nedefinitiv. În ce priveşte calitatea persoanelor condamnate, arătăm că au fost condamnaţi, printre cele mai importante funcţii: 2 prim procurori, 21 de ofiţeri şi subofiţeri de poliţie dintre care 1 era şeful unei poliţii orăşeneşti şi un adjunct al unei poliţii judeţene, 8 ofiţeri şi subofiţeri ai Ministerului Apărării dintre care 1 comandant de unitate militară, 5 avocaţi,1 consilier judeţean, 1 controlor al Curţii de Conturi, 1 comisar al Gărzii de Mediu, 1 inspector de finanţe, 1 inspector de primărie, 1 director de instituţie publică expert în cadrul instituţiilor prefectului, 1 lichidator judiciar, 1 cadru universitar, 1 şef de unitate bancară, un arhitect şef la un birou de urbanism orăşenesc, 3 directori de societăţi comerciale şi ...asociaţi şi administratori ai acestor societăţi comerciale. Primul aspect al analizei se referă la modul de executare a pedepselor. Situaţia este identică cu cea de anul trecut, în sensul că 28 de condamnaţi, 28 de persoane condamnate execută pedeapsa în detenţie, iar restul sunt condamnaţi cu suspendare, cu executare sau sub supraveghere.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 10:06; http://www.monitoring.ro)

Raport de activitate

---

27 februarie 2009
Nr. 45/VIII/3

COMUNICAT

Raportul privind activitatea desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie în anul 2008, prezentat de domnul procuror-şef Daniel Morar în cadrul şedinţei de bilanţ din data de 27 februarie 2009, a reliefat că rezultatele statistice ale procurorilor anticorupţie pe anul 2008 au dovedit continuarea luptei împotriva corupţiei la nivel mediu şi înalt şi menţinerea eforturilor în direcţia consolidării independenţei şi imparţialităţii în desfăşurarea anchetelor penale. Activitatea D.N.A. a înregistrat progrese în cea mai mare parte a indicatorilor de calitate şi a crescut numărul anchetelor efectuate în cauze complexe, de mare corupţie, acordând atenţie sectorului public şi privat.
Aceste rezultate au fost subliniate, din nou, de Comisia Europeană în raportul său din 23 iulie 2008 privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, precum şi în recentul Raport interimar din 12 februarie 2009. În acest ultim Raport se consemnează că „Direcţia Naţională Anticorupţie continuă să înregistreze un parcurs pozitiv şi stabil de instrumentare a cazurilor de corupţie la nivel înalt.”
Din punct de vedere statistic, Raportul de activitate reliefează faptul că, în cursul anului 2008, a crescut semnificativ, cu 64%, numărul inculpaţilor trimişi în judecată (de la 415 la 683) şi s-a dublat numărul persoanelor arestate preventiv (de la 32 la 65), rechizitoriile reprezentând 10% din totalul soluţiilor dispuse de procurorii Direcţiei, în condiţiile în care a crescut şi numărul cauzelor înregistrate şi soluţionate.
Prin cele 163 de cauze finalizate prin rechizitoriu, s-a reţinut crearea unui prejudiciu de 5 ori mai mare comparativ cu anul precedent (peste 530 milioane lei, la care se adaugă peste 237 milioane de euro), prejudiciu creat prin săvârşirea unui număr de 1.304 de infracţiuni (faţă de 958 în anul 2007).
Procurorii şi-au menţinut preocuparea pentru atacarea corupţiei la nivel înalt, prin investigarea unor cauze complexe, în cauze importante de corupţie politică sau în legătură cu mari fraude în domeniul achiziţiilor publice, a privatizărilor şi concesionărilor de bunuri publice, de corupţie în administraţie şi în sistemul judiciar.
A continuat să crească şi eficienţa anchetelor desfăşurate în domeniul combaterii activităţilor de fraudare a fondurilor provenind din bugetele Comunităţilor Europene, fiind întocmite 32 de rechizitorii prin care au fost trimişi în judecată 77 inculpaţi, valoarea prejudiciilor reţinute ridicându-se la 2.669.285,64 euro, la care se adaugă 1.874.599,47 lei.
În cursul anului 2008, instanţele de judecată au condamnat prin hotărâri definitive un număr de 97 de inculpaţi şi prin hotărâri nedefinitive un număr de 122 de inculpaţi. Raportul de activitate cuprinde şi o analiză a pedepselor pronunţate de instanţele de judecată prin hotărâri definitive de condamnare, vizând, în principal, caracterul disuasiv al pedepselor aplicate.
Aceleaşi tendinţe pozitive se regăsesc şi la nivelul serviciilor teritoriale anticorupţie.
La prezentarea Raportului de activitate au fost prezenţi invitaţi de la principalele instituţii din sistemul judiciar, după cum urmează: doamna Laura Codruţa Kövesi, Procurorul General al României, domnul Nicolae Popa, Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, domnul Octavian Ojog, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi domnul Bogdan Licu, vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.
Toţi invitaţii au apreciat rezultatele pozitive ale Direcţiei, în condiţiile în care anul 2008 a fost marcat, în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, de o stabilitate relativă a cadrului legislativ şi instituţional. De asemenea, în ceea ce priveşte cadrul legislativ, s-a subliniat importanţa adoptării noilor Coduri penal şi de procedură penală, la redactarea cărora a fost solicitată şi opinia Ministerului public şi a DNA, modificări legislative de natură să contribuie la soluţionarea cauzelor penale într-un termen rezonabil. În plus, au fost abordate problemele legate de fluctuaţia de personal la nivelul DNA, în condiţiile în care posturile de procuror sunt ocupate în proporţie de 83%.
Doamna Laura Codruţa Kovesi, Procurorul General al României, a apreciat rezultatele procurorilor care au instrumentat cauze complexe şi a precizat priorităţile pe care trebuie să le aibă în vedere procurorii anticorupţie, respectiv: respectarea indicatorilor de calitate şi operativitate la trimiterea în judecată, combaterea corupţiei în sistemul judiciar, recuperarea prejudiciilor şi elaborarea de către serviciile teritoriale a unor strategii locale adaptate la specificul zonei.
După şedinţa de bilanţ, Raportul privind activitatea desfăşurată de DNA a fost afişat pe pagina de Internet a instituţiei la adresa www.pna.ro.

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

ROMÂNIA

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

Direcţia Naţională Anticorupţie

Raport privind
activitatea
desfăşurată
în anul 2008

CUPRINS
1. Consideraţii generale
1.1. Modificări legislative în anul 2008
1.2. Evaluări independente şi controlul de fond în anul 2008
2. Activitatea de urmărire penală
2.1. Rezultatele obţinute în activitatea de urmărire penală, potrivit datelor statistice
2.2. Activitatea Secţiei de combatere a corupţiei
2.3. Activitatea Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie
2.4. Combaterea infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari
2.5. Activitatea desfăşurată de serviciile teritoriale
2.6. Combaterea infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene
2.7. Activitatea ofiţerilor de poliţie judiciară şi a specialiştilor
2.8. Activitatea Serviciului tehnic
3. Activitatea judiciară în cauze penale
4. Consideraţii privind eficienţa şi celeritatea procesului penal în cauzele de corupţie.
4.1. Caracterul disuasiv al pedepselor aplicate de instanţele de judecată în cauzele de corupţie
4.2. Consideraţii privind celeritatea procesului penal în cauzele de corupţie
5. Cooperarea internaţională şi legătura cu instituţii similare din alte state
5.1. Activităţi desfăşurate în domeniul relaţiilor cu Uniunea Europeană
5.2. Unitatea de Implementare PHARE
5.3. Participarea la activităţi de cooperare internaţională
5.4. Activitatea Biroului de legătură cu instituţiile similare din alte state
5.5. Măsuri în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului, instituit de Comisia Europeană
6. Resursele umane şi perfecţionarea profesională a personalului
7. Informarea publică şi relaţiile cu presa şi publicul
7.1. Biroul de informare şi relaţii publice
7.2. Activitatea Serviciului de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul
8. Administrarea resurselor financiare
9. Informatizarea, accesul la baze de date şi informaţii clasificate
10. Concluzii
11. Anexe
Anexa nr. 5 - Obiective şi acţiuni pe semestrul I 2009
Anexa nr. 6 - Situaţia încadrării cu personal la data de 31 decembrie 2008
Anexa nr. 7 - Organigrama Direcţiei Naţionale Anticorupţie
Anexa nr. 8 - Date statistice privind activitatea de urmărire penală desfăşurată în anul 2008
Anexa nr. 9 - Grafice

N.B. În cuprinsul Raportului toate valorile sunt exprimate în lei noi, indiferent de perioada când a fost creat prejudiciul

RAPORT
privind activitatea desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie în anul 2008

1. Consideraţii generale

Anul 2008 a reprezentat pentru procesul de luptă împotriva corupţiei în România o perioadă complexă, cu paşi înainte, dar şi cu stagnări şi ezitări, pe fondul unei stabilităţi relative a cadrului legislativ şi instituţional anticorupţie. Această perioadă a fost marcată pe de o parte, de continuarea eforturilor instituţiilor specializate în identificarea cazurilor de corupţie, investigarea şi aducerea lor în faţa instanţelor de judecată iar, pe de altă parte, de necesitatea surmontării unor provocări legate de autorizarea anchetării unor persoane cu înalte funcţii politice suspectate de a fi comis fapte de corupţie, precum şi a jurisprudenţei neunitare în materia sancţionării infracţiunilor de corupţie.

Cu toate neajunsurile legate de perioada de provizorat în ceea ce priveşte conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie în ultima parte a anului 2008, preocuparea primordială a acestei instituţii a fost continuarea la aceeaşi parametri, de calitate şi eficienţă, a activităţii de urmărire penală şi de susţinere în faţa instanţelor de judecată a cauzelor de corupţie de nivel înalt şi mediu aflate în competenţa direcţiei, astfel încât trendul pozitiv al eforturilor de asanare a societăţii româneşti de consecinţele dezastruoase ale fenomenului corupţiei să nu scadă, iar România să îşi poată îndeplini angajamentele asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare instituit ca urmare a aderării la Uniunea Europeană.

Faptul că, aşa cum vom arăta în cuprinsul raportului, activitatea DNA a înregistrat şi în anul 2008 progrese în cea mai mare parte a indicatorilor săi statistici de calitate, că numărul şi calitatea anchetelor efectuate de procurorii direcţiei în cauze complexe, de mare corupţie, a continuat să crească, demonstrează că DNA este o instituţie solidă, profesionistă, capabilă să îşi îndeplinească misiunea pentru care a fost înfiinţată.
Direcţia Naţională Anticorupţie, instituţie creată şi dezvoltată ca un instrument util pentru combaterea şi prevenirea eficientă a actelor de corupţie la nivel înalt şi mediu, a continuat să acorde atenţie atât sectorului public, cât şi celui privat, luând în considerare efectele devastatoare şi subversive pe care le poate avea corupţia asupra membrilor societăţii şi instituţiilor statului.

Caracterul constant al eforturilor şi rezultatelor pozitive obţinute de Direcţia Naţională Anticorupţie a fost subliniat, din nou, de Comisia Europeană în raportul său din 23 iulie 2008 privind progresele realizate în România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, precum şi în recentul raport intermediar din 12 februarie 2009. Astfel, în acest ultim raport se precizează, “Direcţia Naţională Anticorupţie continuă să înregistreze un parcurs pozitiv şi stabil de instrumentare a cazurilor de corupţie la nivel înalt.”

1.1. Modificări legislative în anul 2008

Dacă în cursul anului 2007, o serie întreagă de convulsii legislative şi-au făcut simţite efectele în activitatea desfăşurată de procurorii anticorupţie, am remarcat în anul 2008 o relativă stabilitate în acest domeniu, deşi anumite iniţiative de natură să dezechilibreze cadrul legislativ şi instituţional anticorupţie şi să întârzie desfăşurarea unor anchete au fost în continuare înregistrate.

Iniţiativa legislativă care ar fi fost aptă să afecteze în cea mai mare măsură capacitatea procurorilor de a desfăşura în mod eficient activitatea de urmărire penală, atât în cauzele de corupţie cât şi în alte cauze de criminalitate gravă a fost adoptarea de către Parlament, în octombrie 2008, a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de Procedură Penală. Aceasta a fost adoptată într-o formă care, deşi îmbunătăţită faţă de varianta adoptată în octombrie 2007 şi trimisă spre reexaminare de către Preşedintele României, conţinea în continuare dispoziţii neconstituţionale şi de natură să obstrucţioneze înfăptuirea justiţiei, să restrângă în mod nejustificat posibilităţile de administrare a unor mijloace de probă. Legea nu a intrat însă în vigoare întrucât, prin Decizia nr. 54/14.01.2009, Curtea Constituţională a declarat-o neconstituţională. În cuprinsul deciziei se precizează că „având în vedere numărul mare de texte neconstituţionale şi necesitatea unei reglementări unitare şi concordante a urmăririi penale, se impune reconsiderarea în întregime a dispoziţiilor Codului de procedură penală.

O altă iniţiativă legislativă, intervenită în septembrie 2008, a vizat art. 54 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a urmărit modificarea procedurii de numire şi revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a prim-adjunctului şi adjunctului acestuia, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţilor acestuia, procurorilor-şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţilor acestora. Legea de modificare a fost declarată neconstituţională prin Decizia nr. 1029/8.10.2008 a Curţii Constituţionale întrucât încălca principiul bicameralităţii Parlamentului.

În ceea ce priveşte Legea nr. 115/1999 privind răspunderea ministerială, modificarea sa directă (prin OUG nr. 95/2007 declarată neconstituţională prin Decizia nr. 1133/2007) şi interpretarea sa constituţională (prin Decizia nr. 665/2007 a Curţii Constituţionale prin care s-a stabilit că procedura specială care se aplică pentru declanşarea urmăririi penale în cazul miniştrilor în funcţie se aplică şi foştilor miniştri) şi jurisprudenţială (Decizia Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie prin care s-a statuat efectul retroactiv al deciziei nr. 665/2007 a Curţii Constituţionale) din cursul anului 2007, au fost de natură să producă efecte asupra anchetelor aflate în desfăşurare şi în cursul anului 2008. Mai mult decât atât, în cursul anului 2008 s-au înregistrat două noi interpretări constituţionale ale Legii nr. 115/1999. Astfel, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/10.03.2008 s-a stabilit că, în cazul miniştrilor sau foştilor miniştri care sunt şi membri ai Parlamentului, declanşarea urmăririi penale se poate cere numai de camera parlamentară din care persoana respectivă face parte, nu şi de Preşedintele României. Ca urmare a acestei decizii, procedura desfăşurată până atunci de procurorii DNA în 4 dosare de mare corupţie a trebuit să fie întreruptă şi au fost sesizate camerele parlamentare pentru a cere declanşarea urmăririi penale în respectivele cauze, ceea ce a reprezentat o întârziere considerabilă a procedurii. Alte două decizii ale Curţii Constituţionale au intervenit în octombrie 2008 (Decizia nr. 989/1.10.2008 şi Decizia nr. 990/1.10.2008), concluziile acestora însă fiind de natură să reducă în viitor întârzierile în luarea de către camerele parlamentare a hotărârilor de a solicita sau nu declanşarea urmăririi penale în cazul miniştrilor şi foştilor miniştri care sunt şi membri ai Parlamentului. Astfel, cele două decizii ale Curţii Constituţionale au declarat neconstituţionale prevederile Regulamentelor Camerei Deputaţilor şi a Senatului care pretindeau adoptarea cererilor privind urmărirea penală a membrilor Guvernului cu 2/3 din voturile deputaţilor, respectiv a senatorilor şi a statuat că cererile se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor/senatorilor prezenţi.

În acelaşi timp, alte modificări legislative, unele iniţiate încă din anul 2007, la redactarea cărora a fost solicitată şi opinia Ministerului Public şi a DNA, modificări care vor fi de natură să contribuie la reducerea întârzierilor nejustificate în desfăşurarea procesului penal, sunt încă aşteptate să fie adoptate. Avem în vedere, în primul rând, modificarea Legii de organizare a Curţii Constituţionale care urmăreşte să înlăture posibilitatea suspendării procesului în timpul judecării excepţiei de neconstituţionalitate, pornind de la constatarea că în practică sunt foarte multe cazurile în care părţile fac apel la această tactică în scopul exclusiv de tergiversare a procesului. De asemenea, avem în vedere adoptarea Noului Cod de Procedură Penală care prin dispoziţiile referitoare la înfiinţarea Camerei Preliminare cu rol în soluţionarea excepţiilor procedurale într-un termen scurt va avea, de asemenea, un impact asupra soluţionării cauzelor penale într-un termen rezonabil.

1.2. Evaluări independente şi controlul de fond în anul 2008

În anul 2008, pe linia concentrării eforturilor care să dovedească faptul că, România, după aderarea sa la Uniunea Europeană îşi asumă drepturile şi obligaţiile ce revin fiecărui stat membru, Direcţia Naţională Anticorupţie a avut de îndeplinit obiective specifice, domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei fiind cuprins în mecanismul de cooperare şi verificare pe baza căruia, conform practicii obişnuite, Comisia Europeană a monitorizat aplicarea legislaţiei (acquis-ul comunitar) şi a progreselor realizate de ţara noastră în aceste domenii.

Direcţia Naţională Anticorupţie, organ judiciar cu un rol central în combaterea corupţiei, rămâne instituţia asupra căreia s-a focalizat o foarte mare atenţie, atât a instituţiilor europene, cât şi a statelor membre. Activitatea instituţiei s-a desfăşurat având în vedere că, de asigurarea deplinei sale funcţionalităţi, a lipsei de partizanat a anchetelor sale, de obţinerea unor rezultate concrete în cauzele vizând infracţiuni de corupţie la nivel înalt depinde, în continuare, credibilitatea eforturilor anticorupţie depuse de România.

Efortul îndreptat spre desfăşurarea cu celeritate şi eficienţă a anchetelor privind fapte de corupţie la nivel înalt şi mediu, a fost reţinut în rapoartele întocmite privind evoluţia măsurilor de acompaniere în România după aderare, care menţin, în anul 2008, aceeaşi notă apreciativă exprimată încă din anul 2006.

Astfel, în Raportul Comisiei Europene din iulie 2008, s-a consemnat că „Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie (D.N.A.) din România au realizat un istoric pozitiv al urmăririi penale a cazurilor şi au iniţiat proceduri de demarare a anchetelor într-o serie de cazuri la nivel înalt în care sunt implicaţi foşti miniştri şi membri ai Parlamentului ”.

Raportul intermediar al Comisiei Europene din 12 februarie 2009 privind progresele realizate în România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare menţionează că „Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) continuă să înregistreze un parcurs pozitiv şi stabil de instrumentare a cazurilor de corupţie la nivel înalt”.
De asemenea, direcţia a fost implicată în activităţile desfăşurate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin sesiuni de pregătire realizate împreună cu procurorii din structurile parchetelor de pe lângă tribunale ori Curţi de Apel, precum şi prin participarea la elaborarea unui manual de bune practici în investigarea faptelor de corupţie.
În acest sens, Raportul intermediar reţine că „Procurorul General a adoptat un set de măsuri pentru a creşte eficienţa parchetelor locale în cazurile de corupţie. Aceste măsuri au inclus o analiză a cazurilor relevante de punere sub acuzare, instrumentate între 2007 și 2008, un manual de cele mai bune practici aplicabile anchetelor privind cazurile de corupţie şi de strategii locale de combatere a corupţiei, elaborate de către toate cele 41 de parchete regionale”.

Pe plan intern, activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie - structura centrală, a fost supusă unui nou control de fond privind modul de remediere a deficienţelor constatate de către inspecţia judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2007. Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 286 din 9 octombrie 2008¹, Secţia pentru procurori remarcă în general o activitate pozitivă, luarea măsurilor pentru valorificarea constatărilor şi remedierea deficienţelor reţinute anterior, într-o perioadă scurtă de timp, îmbunătăţirea comunicării instituţionale şi interpersonale, atât pe linie verticală cât şi orizontală, existenţa unei preocupări constante pentru soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, respectarea prevederilor procedurale şi ale drepturilor părţilor, precum şi cu privire la calitatea actelor de urmărire, cu reţinerea unor aspecte ce trebuie în continuare îmbunătăţite.

Concomitent, opinia publică românească a urmărit, cu interes şi în cursul anului 2008, evoluţia reformei anticorupţie dusă de structurile statului, cu precădere acţiunile desfăşurate de Direcţia Naţională Anticorupţie, iar declanşarea unor anchete în cauze de corupţie, pe segmente vulnerabile, a stârnit vii dezbateri, dar şi atacuri la adresa instituţiei.

În contextul tuturor acestor condiţionalităţi, în vederea consolidării progresului înregistrat şi transmiterii unui puternic semnal către întreaga comunitate privind ireversibilitatea acestui proces, în anul 2008 Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a axat, în continuare, eforturile pe coordonatele principale ce privesc îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, dezvoltarea capacităţii operaţionale, îmbunătăţirea cooperării internaţionale şi a cooperării cu celelalte organisme implicate în lupta împotriva corupţiei, astfel încât să se asigure indicatori pozitivi atât în ceea ce priveşte numărul rechizitoriilor şi complexitatea acestora, celeritatea desfăşurării anchetelor penale, cât şi sub aspectul obţinerii unor sentinţe de condamnare descurajatoare.

2. Activitatea de urmărire penală

2.1. Rezultatele obţinute în activitatea de urmărire penală, potrivit datelor statistice

În anul 2008, procurorii împreună cu ofiţerii de poliţie judiciară şi specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au avut de soluţionat 3.959 de cauze (faţă de 3.319 în anul 2007), din care au soluţionat 2.302 (faţă de 2070 în anul 2007), respectiv 1.624 soluţii pe fondul cauzei (comparativ cu 1.506 în anul 2007) şi au dispus declinarea competenţei ori conexarea dosarelor în 678(comparativ cu 564 în 2007). Au rămas de soluţionat 1.657 de cauze din care 665 mai vechi de 1 an de la prima sesizare iar 172 mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (din care 54 între 6 luni şi 1 an, iar 118 mai vechi de 1 an de la data începerii urmăririi penale).
La sfârşitul perioadei se aflau în curs de urmărire penală 3 inculpaţi arestaţi preventiv.

Din cele 1.624 de cauze soluţionate pe fond, în 163 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor, iar în 1.461 au fost date soluţii de scoatere de sub urmărire penală, de încetare a urmăririi penale ori de neîncepere a urmăririi penale (faţă de 86 de învinuiţi fiind aplicate dispoziţiile art. 18¹ din Codul penal).

Se constată o creştere cu 64% a numărului inculpaţilor trimişi în judecată (de la 415 la 683) şi dublarea numărului celor aflaţi în stare de arestat preventiv (de la 32 la 65), în condiţiile în care rechizitoriile reprezintă 10% din totalul soluţiilor pe fond, dispuse de procurorii direcţiei. Acest lucru denotă o creştere semnificativă a complexităţii cauzelor finalizate prin trimiterea în judecată, printr-un număr de rechizitorii apropiat de cel din anul 2007 fiind trimişi în judecată, în anul 2008, cu 268 inculpaţi mai mult decât în anul precedent.

v. infracţiuni reţinute prin rechizitoriu pentru inculpaţii trimişi în judecată în 2008
v. infracţiuni prevăzute în Legea 78/2000 reţinute prin rechizitoriu pentru inculpaţii trimişi în judecată în 2008

În cele 163 de cauze în care s-au întocmit rechizitorii (faţă de 167 în anul 2007), au fost trimişi în judecată 683 inculpaţi, pentru săvârşirea a 1.304 de infracţiuni (comparativ cu 958), după cum urmează:

• 787 - infracţiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000, din care:
  • 310 - infracţiuni de corupţie:
    • 111 - luare de mită
    • 25 - dare de mită
    • 62 - trafic de influenţă
    • 3 - primire de foloase necuvenite
    • 109 - infracţiuni prevăzute de art.6¹ din Legea nr. 78/2000
  • 193 - infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie:
    • 19 - stabilire a unei valori diminuate a bunurilor
    • 5 - utilizare a subvenţiilor sau a creditelor în alte scopuri
    • 3 - folosire a influenţei sau autorităţii
    • 2 - efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia
    • 13 - folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii
    • 8 - şantaj
    • 141- abuz în serviciu contra intereselor publice (prevăzute de art.13² din Legea nr. 78/2000)
    • 2 - obţinere de foloase necuvenite de către persoane cu funcţii de control
  • 191 - infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie:
    • 10 - tăinuire a bunurilor sau favorizare a persoanelor
    • 149 - fals şi uz de fals
    • 18 - abuz în serviciu contra intereselor publice (prevăzute de art.17 lit. d din Legea nr. 78/2000)
    • 14 - spălare a banilor
  • 93 - infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene
• 130 - infracţiuni prevăzute în alte legi speciale, din care:
  • 10 - infracţiuni la piaţa de capital
  • 60 - evaziune fiscală
  • 32 - iniţiere, constituire, aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat
  • 18 - spălare a banilor
• 387 - infracţiuni prevăzute în Codul penal, din care:
  • 72 - abuz în serviciu contra intereselor publice
  • 33 - înşelăciune
  • 52 - fals intelectual
  • 67 - fals în înscrisuri sub semnătură privată
  • 31 - uz de fals
  • 52 - asociere pentru săvârşirea de infracţiuni
  • 5 - deturnare de fonduri
  • 21 - mărturie mincinoasă

Se înregistrează o creştere semnificativă a sesizării instanţelor de judecată cu infracţiuni de corupţie şi asimilate corupţiei, respectiv: 109 infracţiuni prevăzute de art. 6¹ din Legea nr. 78/2000 (comparativ cu 5 în anul 2007), 141 infracţiuni de abuz în serviciu prevăzute de art. 13² din Legea nr. 78/2000 (comparativ cu 46 în anul 2007), precum şi a infracţiunilor de natură economică în strânsă legătură cu acestea, cum ar fi, 60 infracţiuni de evaziune fiscală (comparativ cu 10 în anul 2007), 14 infracţiuni de spălare a banilor (comparativ cu 8 în anul 2007) şi 10 infracţiuni la piaţa de capital (faţă de 0 în anul 2007).

Prejudiciul total reţinut prin rechizitorii este de peste 530 milioane lei, la care se adaugă peste 237 milioane euro (comparativ cu 385 milioane lei în anul 2007), sume pentru care majoritar există constituiri de parte civilă.
Astfel, în ce priveşte prejudiciul reţinut că a fost cauzat avutului public sau privat al statului se constată că, în cursul urmăririi penale, pentru un cuantum de circa 100 milioane euro persoanele juridice nu s-au constituit parte civilă. Este cazul dosarelor în care infracţiunile au fost comise în dauna Primăriilor sau Consiliilor locale de către primari, consilieri locali ori alţi angajaţi ai acestor autorităţi publice locale.
Şi în situaţia daunelor produse persoanelor fizice ori juridice de drept privat s-a constatat că, pentru circa 8 milioane de euro persoanele vătămate nu s-au constituit parte civilă, fapta penală cauzatoare a prejudiciului fiind în general comisă de preşedinţi sau directori ai acestor persoane juridice.

Măsuri asigurătorii au fost dispuse de procurori, prin indisponibilizare de bunuri, în valoare de peste 775 milioane lei.

Dintre cei 683 inculpaţi trimişi în judecată, majoritatea sunt bărbaţi (497), au vârste cuprinse între 21 – 54 ani (554) şi provin din mediul urban (553). De asemenea, 410 inculpaţi au studii superioare, 7 sunt cetăţeni străini, iar 1 inculpat este persoană juridică (societate comercială).

A continuat să crească numărul cauzelor complexe, reliefat nu doar de pagubele însemnate produse, ci şi de faptul că au fost cercetate şi trimise în judecată 284 persoane care au ocupat sau ocupă funcţii de conducere, control ori alte funcţii importante (comparativ cu 238 persoane în anul 2007), dintre care menţionăm: 3 miniştri, 4 deputaţi, 1 senator, 4 persoane cu rang de secretar/subsecretar de stat (3 directori adjuncţi ai unui serviciu de informaţii şi 1 vicepreşedinte de agenţie naţională), 1 prefect, 1 subprefect, 9 magistraţi (din care, 7 procurori şi 2 judecători), 12 avocaţi, 6 notari publici, 13 primari şi viceprimari, 3 preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene şi 66 poliţişti.

În raport de complexitatea cauzelor, operativitatea soluţionării acestora a fost bună. Astfel, din cele 1.624 de dosare soluţionate pe fond, un număr de 496 au depăşit termenul de 1 an de la prima sesizare (reprezentând 30% din total), realizându-se o scădere procentuală de 3% a acestui indicator, în condiţiile creşterii numărului dosarelor de soluţionat cu 19% şi a celor soluţionate cu 11%.
Din cele 1.657 de cauze rămase nesoluţionate, 665 sunt mai vechi de 1 an de la sesizare (reprezentând 40% din total) şi 172 sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (reprezentând 10% din total).
S-a înregistrat 1 soluţie de netrimitere în judecată, privind 3 inculpaţi arestaţi preventiv. În cauză, măsura preventivă a fost dispusă în anul 1998 de altă structură de parchet, cauza a fost restituită de două ori de instanţele de judecată pentru completarea urmăririi penale, iar după 7 ani, respectiv în anul 2005, a fost stabilită competenţa de efectuare a anchetei în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În ceea ce priveşte indicatorii de evaluare a calităţii actului de urmărire penală privind infirmări, redeschideri, achitări şi restituiri, situaţia se prezintă sintetic, după cum urmează:

Au fost infirmate soluţiile dispuse în 38 de dosare şi redeschisă urmărirea penală în 5 dosare.

Majoritatea acestor infirmări au fost dispuse de către procurorul ierarhic superior, fie ca urmare a verificării din oficiu a legalităţii şi temeiniciei soluţiei, fie în cadrul procedurii de soluţionare a plângerilor contra soluţiilor procurorului de caz. Doar în 4 cazuri, soluţiile procurorului au fost infirmate în urma admiterii plângerii de către instanţa de judecată.
Este de remarcat, de asemenea că, în majoritatea cazurilor au fost menţinute şi după infirmare soluţiile date iniţial. Doar în 4 cazuri, au fost date soluţii diferite. Astfel, în 3 dosare, finalizate iniţial prin netrimiterea în judecată, în urma completării probatoriului şi reaprecierii probelor administrate s-a dispus inculparea persoanelor cercetate şi trimiterea acestora în judecată prin rechizitoriu. Există 1 caz în care rechizitoriul a fost infirmat şi s-a dispus o soluţie de scoatere de sub urmărire penală.

Raportat la numărul total al cauzelor soluţionate, procentul infirmărilor şi redeschiderilor, situându-se la 2,5%, este infim, ceea ce denotă o bună calitate a actului de urmărire penală.

Instanţele de judecată au achitat, prin hotărâri definitive 23 de inculpaţi. La această cifră se adaugă alţi 27 de inculpaţi achitaţi ca urmare a dezincriminării faptelor.

Referindu-ne strict la soluţiile de achitare, altele decât cele dispuse ca urmare a dezincriminării faptelor, analiza arată că situaţia este următoarea:

• În 7 din aceste cazuri, inculpaţii au fost condamnaţi pe parcursul ciclului procesual, fie de către instanţa de fond, fie de către instanţa de apel.
• În 1 caz soluţia de achitare a fost dispusă cu opinia separată a unui judecător, în sensul condamnării inculpatului.

Prin urmare, având în vedere că, într-un fel sau altul, magistraţii judecători au dat soluţii în sensul existenţei probelor care dovedeau comiterea infracţiunilor, trimiterea în judecată în aceste cazuri nu poate fi imputată procurorilor.

• În alte 6 cazuri, achitările au fost determinate în principal de schimbarea declaraţiilor martorilor, în faţa instanţei de judecată, motiv pentru care procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au formulat sesizări, solicitând cercetarea acestora pentru mărturie mincinoasă ori favorizarea infractorului, prin urmare, pe acest motiv, nu se poate imputa în aceste situaţii trimiterea în judecată.
• În fine, în 7 cazuri achitarea s-a bazat în special pe interpretarea diferită dată de judecători probatoriului administrat.

În situaţia a 3 inculpaţi soluţiile de trimitere în judecată, şi în consecinţă, soluţiile de achitare au fost apreciate ca imputabile procurorilor de caz.

• Au fost pronunţate 6 hotărâri definitive de restituire a cauzei, din care 3 ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale în materia Legii privind responsabilitatea ministerială. Din celelalte 3 hotărâri de restituire a cauzei, 1 a fost apreciată ca imputabilă procurorului care, aşa cum a arătat instanţa, nu a administrat probatoriul necesar pentru a dovedi faptul că era competent să efectueze urmărirea penală în cauză.

Principalii indicatori statistici se prezintă astfel:

v. cauze de soluţionat în 2007 şi 2008
v. cauze soluţionate în 2007 şi 2008
v. creşterea numărului de cauze soluţionate prin rechizitoriu, de cauze soluţionate, de cauze de soluţionat în 2008 faţă de 2007

Toţi indicatorii statistici sunt prezentaţi în anexa nr. 8.

a. La nivelul structurii centrale

Cele 3 secţii ale structurii centrale au avut de soluţionat 1.092 de cauze (faţă de 1.169 în anul 2007), din care au soluţionat 583, respectiv 416 soluţii pe fondul cauzei şi 167 de cauze soluţii de declinare a competenţei ori de conexare a dosarelor. Au rămas nesoluţionate 509 cauze, din care 242 au depăşit 1 an de la data primei sesizări (reprezentând 47,5% din total, comparativ cu 50% în anul 2007), iar 86 au depăşit 6 luni de la data începerii urmăririi penale (reprezentând 16,89%), din care 29 între 6 luni şi 1 an, iar 57 au peste 1 an de la începerea urmăririi penale.
La sfârşitul anului 2008 se aflau în curs de urmărire penală 2 inculpaţi arestaţi preventiv.

Din cele 416 cauze soluţionate, în 52 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor (faţă de 64 în anul 2007), iar în 364 au fost date alte soluţii.

Rechizitoriile reprezintă 12,5% din soluţiile pe fond (13% în 2007), în condiţiile creşterii semnificative, cu 60% a numărul inculpaţilor trimişi în judecată (273 faţă de 170 în anul precedent) şi cu 131% a numărului inculpaţilor arestaţi preventiv (37 comparativ cu 16 în 2007)
S-a dispus aplicarea dispoziţiilor art. 18¹ din Codul penal faţă de 23 de învinuiţi (36 în anul 2007).

v. infracţiuni reţinute prin rechizitoriu pentru inculpaţii trimişi în judecată în 2008 (structura centrală)

Prin cele 52 rechizitorii (comparativ cu 64 în anul 2007), au fost trimişi în judecată 273 de inculpaţi (faţă de 170 în anul 2007) pentru săvârşirea a 601 infracţiuni (comparativ cu 295), din care:

• 283 - infracţiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000, din care:
  • 88 - infracţiuni de corupţie:
    • 33 - luare de mită
    • 28 - trafic de influenţă
    • 13 - dare de mită
    • 1 - primire de foloase necuvenite
    • 13 - infracţiuni prevăzute în art.6¹ din Legea nr. 78/2000
  • 102 - infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie:
    • 5 - utilizare a subvenţiilor sau a creditelor în alte scopuri
    • 2 - efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia
    • 6 - folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii
    • 1 - folosire a influenţei ori a autorităţii
    • 69 - abuz în serviciu contra intereselor publice (prevăzute de art.13² din Legea nr. 78/2000)
  • 89 - infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie:
    • 62 - fals şi uz de fals
    • 10 - abuz în serviciu contra intereselor publice (prevăzute de art.17 lit.d din Legea nr. 78/2000)
    • 13 - spălare a banilor
    • 4 – tăinuire a bunurilor şi favorizare a persoanelor
  • 4 - infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene
• 78 - infracţiuni prevăzute în alte legi speciale
• 240 - infracţiuni prevăzute în Codul penal.

Prejudiciul total reţinut în rechizitorii este de circa 386 milioane lei la care se adaugă peste 204 milioane euro (comparativ cu 159 milioane lei în 2007).

Valoarea măsurilor asiguratorii dispuse de procurori este de peste 696 milioane lei (Secţia de combatere a corupţiei - circa 2,2 milioane lei, Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie - peste 693 milioane lei şi Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari – circa 0,5 milioane lei).

Dintre cei 273 de inculpaţi trimişi în judecată, un număr de 245 provin din mediul urban. Majoritatea inculpaţilor sunt bărbaţi (208), au vârste cuprinse între 21 - 54 de ani (221) şi au studii superioare (205). Un singur inculpat este cetăţean străin.

Un număr de 156 inculpaţi trimişi în judecată deţineau funcţii importante.
S-a dispus trimiterea în judecată şi faţă de 1 persoană juridică.

În anul 2008, nu s-au înregistrat cazuri de învinuiţi sau inculpaţi arestaţi preventiv, faţă de care să se fi dispus soluţii de netrimitere în judecată.
Au fost infirmate soluţiile dispuse în 10 dosare şi dispusă redeschiderea urmăririi penale în 2 dosare.

Operativitatea soluţionării cauzelor a fost bună raportat la complexitatea cauzelor, întrucât doar în 42% a fost depăşit termenul de 1 an de la data primei sesizări (176 din cele 416 dosare soluţionate pe fond).
De asemenea, din cele 509 dosare rămase de soluţionat, în 242 de dosare este depăşit termenul de 1 an de la data primei sesizări (comparativ cu 229 cauze din 461, în anul 2007, diminuându-se cu peste 2% proporţia acestora), iar în 86 este depăşit termenul de 6 luni de la data începerii urmăririi penale.

Principalii indicatori de activitate înregistraţi la secţiile operative ale structurii centrale:

Nr. crt.	Denumirea indicatorilor	Secţia de combatere a corupţiei	Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie	Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari
1.	Cauze de soluţionat	480	464	148
2.	Cauze soluţionate pe fond	228	128	60
3.	Declinări şi conexări	53	84	30
4.	Cauze rămase de soluţionat	199	252	58
5.	Rechizitorii	26	18	8
6.	Inculpaţi trimişi în judecată	96	161	16
7.	Inculpaţi trimişi în judecată în stare de arestat preventiv	37	-	-
8.	Prejudiciul total reţinut în rechizitoriu	Peste 39 milioane lei şi 23 milioane euro	Peste 346 milioane lei şi 181 milioane euro	Circa 291.000 lei şi 21.500 euro
9.	Numărul învinuiţilor faţă de care s-au aplicat dispoziţiile art. 181 C.pen.	2	-	21
10.	Hotărâri definitive de restituire a cauzelor	2	1	-
11.	Hotărâri definitive de achitare	3	5	-
12.	Cauze infirmate	8	1	-
13.	Dosare soluţionate, cu depăşirea termenului de 1 an de la data primei sesizări	71	89	16
14.	Dosare nesoluţionate, cu depăşirea termenului de 1 an de la data primei sesizări	62	169	11
15.	Dosare nesoluţionate, cu depăşirea termenului de 6 luni de la data începerii urmăririi penale	19	57	10

b. La nivelul serviciilor teritoriale

Serviciile teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie au avut de soluţionat 2867 de cauze (faţă de 2150 în 2007), din care au soluţionat 1719, respectiv 1208 soluţii pe fondul cauzei (faţă de 1.030, în anul 2007) şi 511 soluţii de declinare a competenţei ori conexare a dosarelor (faţă de 332 în 2007).
Au rămas de soluţionat un număr de 1148 de cauze, din care 665 mai vechi de 1 an de la prima sesizare, iar 86 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
La sfârşitul perioadei se afla în curs de urmărire penală 1 inculpat arestat preventiv.

Din cele 1.208 de cauze soluţionate pe fond, în 111 s-au emis rechizitorii (reprezentând 9% din total), iar în 1097 au fost dispuse soluţii de netrimitere în judecată.

Un număr de 6 servicii teritoriale (aproape jumătate din structura teritorială) au întocmit cel puţin 9 rechizitorii, după cum urmează: 12 rechizitorii - Bucureşti (privind 32 de inculpaţi), câte 9 rechizitorii – Cluj (privind 144 de inculpaţi), Galaţi (privind 23 de inculpaţi), Piteşti (privind 39 de inculpaţi), Ploieşti (privind 24 de inculpaţi) şi Târgu Mureş (privind 13 de inculpaţi)
De asemenea, celelalte 9 servicii teritoriale au întocmit cel puţin 5 rechizitorii, după cum urmează: câte 7 rechizitorii – Oradea (privind 15 de inculpaţi), Craiova (privind 13 de inculpaţi) şi Alba-Iulia (privind 12 de inculpaţi), câte 6 rechizitorii - Braşov (privind 32 de inculpaţi), Timişoara (privind 13 de inculpaţi) şi Constanţa (privind 6 de inculpaţi), respectiv câte 5 rechizitorii – Bacău (privind 24 inculpaţi), Suceava (privind 11 inculpaţi) şi Iaşi (privind 9 inculpaţi).
Se constată că s-a dublat numărul serviciilor teritoriale care au întocmit cel puţin 9 rechizitorii (6 faţă de 3 în anul 2007) şi nu există situaţii în care să fi fost emise mai puţin de 5 rechizitorii, comparativ cu anul precedent când un sfert din structură se afla în această situaţie.
S-a dispus aplicarea dispoziţiilor art. 18¹ din Codul penal faţă de 63 de învinuiţi.
v. infracţiuni reţinute prin rechizitoriu pentru inculpaţii trimişi în judecată în 2008 (structura teritorială)

Instanţele au fost sesizate, prin cele 111 rechizitorii (comparativ cu 103 în anul 2007), cu judecarea unui număr de 410 inculpaţi, din care 28 în stare de arest preventiv (comparativ cu 245 inculpaţi, din care 16 arestaţi preventiv, în 2007), pentru săvârşirea a 703 de infracţiuni (faţă de 663 în 2007), după cum urmează:

• 504 - infracţiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000, din care:
  • 222 - infracţiuni de corupţie:
    • 78 - luare de mită
    • 12 - dare de mită
    • 34 - trafic de influenţă
    • 2 - primire de foloase necuvenite
    • 96 - infracţiuni prevăzute de art.6¹ din Legea nr. 78/2000
  • 91 - infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie:
    • 2 - obţinere de foloase necuvenite de către persoane cu funcţii de control
    • 7 - folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii
    • 8 - şantaj
    • 72 - abuz în serviciu contra intereselor publice
  • 102 - infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie:
    • 6 - tăinuire a bunurilor şi favorizare a persoanelor
    • 87 - fals şi uz de fals
    • 8 - abuz în serviciu contra intereselor publice
    • 1 - spălare de bani
  • 89 - infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene
• 52 - infracţiuni prevăzute în alte legi speciale
• 147 - infracţiuni prevăzute în Codul penal.

Prin rechizitorii a fost reţinut un prejudiciul total de circa 144 milioane lei la care se adaugă 33 milioane de euro.
Valoarea măsurilor asiguratorii dispuse de procurori este de circa 79 milioane lei.

Majoritatea inculpaţilor trimişi în judecată provin din mediul urban (308), sunt bărbaţi (289) şi au vârste cuprinse între 21 - 54 ani (333). De asemenea, un număr de 205 au studii superioare, iar 6 sunt cetăţeni străini.

Din cei 410 inculpaţi trimişi în judecată un număr de 128 aveau funcţii importante, cum ar fi: 1 prefect, 8 primari, 1 vicepreşedinte de consiliu judeţean, 1 persoană cu rang de subsecretar de stat (vicepreşedinte al unei autorităţi naţionale), 3 magistraţi (2 procurori şi 1 judecător), 7 avocaţi, 1 notar public, 41 profesori de liceu şi 2 profesori universitari şi 23 poliţişti.

În anul 2008 a fost înregistrată 1 cauză în care s-a dispus faţă de 3 inculpaţi arestaţi preventiv, o soluţie de netrimitere în judecată. În cauză, măsura preventivă a fost dispusă în anul 1998 de altă structură de parchet, cauza a fost restituită de două ori de instanţele de judecată pentru completarea materialului de urmărire penală, competenţa în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie fiind stabilită după 7 ani.

Au fost infirmate soluţiile dispuse în 28 de dosare şi s-a dispus redeschiderea urmăririi penale în 3 dosare.

Soluţionarea în mod operativ a cauzelor a fost bună, doar 26% din soluţii privind cauze mai vechi de 1 an de la prima sesizare, respectiv 320 cauze din cele 1.208 dosare soluţionate pe fond.
De asemenea, circa 37% din dosarele nesoluţionate sunt mai vechi de 1 an de la data primei sesizări, (423 din cele 1148 de dosare rămase de soluţionat), iar 86 sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale.

2.2. Activitatea Secţiei de combatere a corupţiei

Procurorii Secţiei de combatere a corupţiei au avut de soluţionat, în anul 2008, un număr de 480 dosare, din care 321 au fost înregistrate în cursul acestui an, iar 159 în perioada anterioară.
Din cele 480 de cauze înregistrate, au fost soluţionate 281 (faţă de 265 în anul 2007), din care 228 soluţii pe fond şi 53 soluţii de declinare a competenţei ori de conexare a dosarelor.

Au fost întocmite un număr de 26 rechizitorii (reprezentând 11,4% din totalul soluţiilor pe fond), prin care s-a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 96 de inculpaţi (faţă de 73 în anul 2007), din care 37 în stare de arest preventiv (faţă de 16 în 2007) şi s-au adoptat soluţii de netrimitere în judecată în 202 de cauze.

Cei 96 de inculpaţi, trimişi în judecată au săvârşit un număr de 185 de infracţiuni (comparativ cu 111 în anul 2007, în creştere cu 66%), după cum urmează:

• 71 infracţiuni de corupţie
  • 26 – luare de mită
  • 9 – dare de mită
  • 1 – primire de foloase necuvenite
  • 24 – trafic de influenţă
  • 11 – cumpărare de trafic de influenţă
• 2 - infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene
• 30 - infracţiuni de criminalitate organizată
• 18 - infracţiuni asimilate celor de corupţie
• 16 - infracţiuni în legătură directă cu cele de corupţie
• 32 - infracţiuni de fals
• 16 - alte infracţiuni (înşelăciune, abuz în serviciu şi denunţare calomnioasă ş.a.).

Majoritatea inculpaţilor trimişi în judecată au ocupat ori ocupă demnităţi sau funcţii publice importante, după cum urmează: 1 deputat, 2 miniştri, 1 subprefect, 2 primari; 1 viceprimar; 1 secretar primărie; 5 procurori, 1 judecător, 1 notar public, 19 ofiţeri şi agenţi de poliţie, 4 avocaţi; 1 rector, 1 preot, 1 preşedinte de Agenţie Naţională ş.a.

Au fost infirmate soluţiile într-un număr de 8 dosare, întrucât s-a constatat că actele premergătoare efectuate erau incomplete.
În cursul anului 2008, au fost soluţionate 129 plângeri contra actelor procurorului, din care, 9 au fost admise.

Instanţele de judecată prin hotărâri definitive, au achitat 5 de inculpaţi şi au dispus restituirea a 2 cauze, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale în materia Legii privind responsabilitatea ministerială. În niciuna din situaţii nu s-a apreciat că soluţiile sunt imputabile procurorului.

S-a constatat că, în anul 2008, deşi numărul cauzelor penale soluţionate prin rechizitoriu a scăzut cu 21% faţă de anul 2007 (de la 33 la 26), a crescut cu 31,5% numărul inculpaţilor trimişi în judecată (de la 73 la 96) şi cu 131% numărul inculpaţilor trimişi în judecată în stare de arest preventiv (de la 16 la 37), ceea ce denotă faptul că dosarele soluţionate au avut un grad mult sporit de complexitate şi au vizat cu preponderenţă zona corupţiei mari (a se vedea actele de inculpare din dosarele nr. 26/P/2008, nr. 197/P/2007, nr. 157/P/2007, nr. 95/P/2006 etc.).

La finalul anului 2008, au rămas nesoluţionate un număr de 199 de cauze penale, din care 62 mai vechi de un an de la prima sesizare şi 19 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Numărul cauzelor nesoluţionate mai vechi de 1 an de la data sesizării reprezintă 31% din cauzele rămase de soluţionat (62 din 199), înregistrându-se o scădere de 3% a acestui raport, comparativ cu anul precedent. Considerăm că acest indicator trebuie apreciat ca pozitiv în condiţiile creşterii cu 13% a numărului cauzelor de soluţionat şi cu 6% a celor soluţionate şi având în vedere că, menţinerea unui număr relativ mare de dosare ce depăşesc 1 an de la prima sesizare, se explică prin complexitatea sporită a cauzelor, prin faptul că unele dosare au fost primite, după un anumit timp, de la alte structuri ale Ministerului Public ori prin fluctuaţia de personal la nivelul secţiei (unele dosare fiind trecute de la un procuror la altul, ca urmare a încetării raporturilor de serviciu).

În cadrul secţiei şi-au desfăşurat activitatea circa 14 procurori, numărul mediu de cauze în lucru/procuror fiind de 22 dosare.
Secţia de combatere a corupţiei a realizat o bună colaborare cu celelalte structuri cu atribuţii în depistarea infracţiunilor de corupţie, organizându-se acţiuni comune pentru identificarea şi probarea unor astfel de fapte şi s-a preocupat de corecta înregistrare a plângerilor penale ori soluţionarea denunţurilor anonime.

Prin Hotărârea nr. 286 din 9 octombrie 2008 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, referitor la controlul efectuat de Serviciul inspecţiei judiciare, în luna iunie 2008, s-a constatat că procurorii cu funcţii de conducere şi-au îndeplinit atribuţiile prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, luând măsuri eficiente în vederea remedierii deficienţelor constatate cu ocazia controlului desfăşurat în perioada iunie-iulie 2007, respectiv pentru soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, pentru realizarea unei repartizări echilibrate a dosarelor, cu respectarea principiului continuităţii şi, pe cât posibil, a principiului specializării procurorilor, precum şi pentru efectuarea în mod ritmic, a actelor de urmărire.

2.3. Activitatea Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie

Procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie au avut de soluţionat, în anul 2008, un număr de 464 dosare, din care 214 au fost înregistrate în cursul acestui an, iar 250 în perioada anterioară.
Din cele 464 de cauze înregistrate, au fost soluţionate 212 (faţă de 309 în anul 2007), din care 128 soluţii pe fond (comparativ cu 167 în anul 2007) şi 84 soluţii de declinare a competenţei ori de conexare a dosarelor (comparativ cu 142).

Au fost întocmite un număr de 18 rechizitorii (reprezentând 14% din totalul soluţiilor pe fond, comparativ cu 12% în anul 2007), prin care s-a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 161 de inculpaţi (faţă de 72 în anul 2007, reprezentând o creştere de 123%) şi s-au adoptat soluţii de netrimitere în judecată în 110 cauze.
Deşi numărul rechizitoriilor a scăzut cu 2 faţă de anul precedent, se constată creşterea exponenţială a numărului de inculpaţi trimişi în judecată, ceea ce denotă sporirea evidentă a complexităţii cauzelor şi implicit a eficienţei activităţii acestei secţii.

În anul 2008, cei 161 de inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea a 373 de infracţiuni (comparativ cu 139 în anul 2007, în creştere cu 168%), iar dinamica stării infracţionale, pe categorii importante de infracţiuni, se prezintă astfel:

• 65 - infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie:
  • 19 - stabilire a unor valori diminuate a bunurilor aparţinând statului sau autorităţilor publice
  • 5 - utilizare nelegală a subvenţiilor si a creditelor garantate
  • 1 - folosirea influenţei sau autorităţii în scop personal
  • 40 - abuz în serviciu contra intereselor publice
• 146 - infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie:
  • 47 - fals şi uz de fals
  • 9 - abuz în serviciu contra intereselor publice
  • 13 - spălare de bani
  • 8 - înşelăciune
  • 4 - abuz în serviciu contra intereselor persoanei
  • 65 - abuz în serviciu contra intereselor publice în legătură cu fapte de corupţie
• 13 - infracţiuni de corupţie:
  • 6 - luare de mită
  • 4 - dare de mită
  • 1 - trafic de influenţă
  • 2 - cumpărare influenţă
• 149 - infracţiuni prevăzute de Codul penal şi legi speciale:
  • 2 - infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene
  • 49 - asociere în vederea comiterii de infracţiuni.
  • 19 - evaziune fiscală
  • 17 - spălarea banilor
  • 2 - infracţiuni de criminalitate organizată
  • 41 - infracţiuni de fals şi uz de fals
  • 10 - infracţiuni la piaţa de capital
  • 9- alte infracţiuni

Prin cele 18 rechizitorii, s-a reţinut un prejudiciu total de 346.373.199 lei, la care se adaugă 180.900.003 euro, marcând o creştere substanţială (de peste 10 ori), comparativ cu anul 2007 când cuantumul acestuia a fost de 95.236.468 lei. Cele mai mari pagube s-au produs în sectorul achiziţiilor publice de bunuri ori servicii, ca urmare a nerespectării procedurilor legale referitoare la licitaţii.
A fost dispusă de procurori luarea măsurilor asigurătorii într-un număr de 11 dosare, faţă de 161 persoane, până la concurenţa valorii de 693.459.007 lei.

Eforturile secţiei au fost îndreptate în direcţia combaterii faptelor de mare corupţie, fiind cercetaţi şi trimişi în judecată inculpaţi care au ocupat ori ocupă demnităţi sau funcţii publice importante, respectiv: un număr de 5 demnitari (1 ministru, 1 senator şi 3 deputaţi), 35 persoane cu funcţii publice de conducere, 49 funcţionari publici, 39 oameni de afaceri ş.a.

Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie a continuat să acorde o deosebită atenţie abordării cât mai cuprinzătoare a fenomenului infracţional, în scopul identificării şi descoperirii faptelor din sfera corupţiei la nivel mediu sau înalt, a combaterii acestui fenomen pe sectoarele vulnerabile şi investigării unor noi domenii ale infracţionalităţii expuse fenomenului corupţiei, respectiv achiziţii publice, privatizări frauduloase şi subevaluări ale patrimoniului public cu ocazia unor lichidări, reorganizări ori altor operaţiuni comerciale, incompatibilităţi în exercitarea funcţiei publice, divulgarea de informaţii deţinute în virtutea funcţiei, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite ori infracţiuni săvârşite în domeniul pieţei de capital.

În perioada analizată, nu au existat situaţii de inculpaţi arestaţi preventiv, netrimişi în judecată.
În cursul anului 2008, au fost soluţionate 116 plângeri contra actelor procurorului, din care, 13 au fost admise. De asemenea, împotriva soluţiilor date de procuror au fost formulate 30 de plângeri, din care 28 au fost respinse, 1 a fost declinată la instanţa de judecată şi 1 a rămas în lucru.
A fost infirmată 1 soluţie de neîncepere a urmăririi penale şi s-a dispus redeschiderea urmăririi penale în 1 dosar.

Instanţele de judecată prin hotărâri definitive, au achitat 5 inculpaţi, la care se adaugă 13 inculpaţi achitaţi pe temeiul dezincriminării faptelor şi au dispus 1 restituire a cauzei la procuror, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale în materia Legii privind responsabilitatea ministerială. În niciuna din situaţii nu s-a apreciat că soluţiile sunt imputabile procurorului.

În anul 2008, că a crescut cu 123% numărul inculpaţilor trimişi în judecată (de la 72 la 161), astfel încât, deşi numărul cauzelor penale soluţionate prin rechizitoriu a scăzut cu 2 faţă de anul 2007 (de la 20 la 18), se constată că a sporit semnificativ gradul de complexitate a dosarelor soluţionate, care au vizat cu preponderenţă zona corupţiei mari şi au avut ca efect păgubirea semnificativă a bugetului public.

La finalul anului 2008, au rămas nesoluţionate un număr de 252 (250 în anul 2007) cauze penale, din care 169 (164 în 2007) mai vechi de un an de la prima sesizare şi 57 (51 în 2007) mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

Deşi peste 50% din numărul cauzelor rămase de soluţionat au depăşit termenul de 1 an de la prima sesizare, apreciem că acest indicator trebuie apreciat ca fiind în limite corespunzătoare întrucât menţinerea unui număr relativ mare al cauzelor nesoluţionate mai vechi de 1 an de la data sesizării se datorează specificului şi complexităţii cauzelor instrumentate de această secţie, care impun un volum sporit de activităţi (inclusiv efectuarea de constatări tehnico-ştiinţifice ori expertize, rapoarte de specialitate ale Gărzii Financiare, constatări ale Administraţiei Naţionale a Finanţelor Publice ori ale Curţii de Conturi, activităţi de documentare în instituţii financiar-bancare române ori străine, comisii rogatorii în străinătate, ş.a.m.d.) dar şi dificultăţilor de soluţionare operativă a cauzelor nou intrate, având în vedere numărul dosarelor declinate de către alte parchete, coroborat cu fluctuaţia de personal la nivelul secţiei (unele dosare fiind trecute de la un procuror la altul, ca urmare a încetării raporturilor de serviciu).

În cadrul secţiei şi-au desfăşurat activitatea circa 12 procurori, numărul mediu de cauze în lucru/procuror fiind de 20-22 dosare. Complexitatea dosarelor este evidenţiată şi de volumul acestora, dosarele având în medie 25 volume, cuprinzând între 300-500 file/volum.
Spre exemplu, dosarul nr. 215/P/2007 a fost format din 1385 volume, dosarul nr. 134/P/2005 din 300 volume, dosarul nr. 194/P/2006 din 110 volume, dosarul nr. 84/P/2007 din 100 volume, dosarul nr. 27/P/2008 din 80 volume.

Conducerea Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie s-a preocupat, în anul 2008, de luarea măsurilor necesare înlăturării deficienţelor relevate, cu ocazia controlului de fond realizat de Serviciul inspecţiei judiciare pentru procurori în anul 2007, referitoare la înregistrarea şi evidenţierea lucrărilor, organizarea activităţii Serviciului de investigaţii şi a celei de verificare a legalităţii soluţiilor, de comunicare a soluţiilor, organizare a învăţământului profesional ori monitorizare a cauzelor vechi, astfel încât prin Hotărârea nr. 286 din 9 octombrie 2008 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, s-a constatat înlăturarea în cea mai mare parte a acestor neajunsuri, apreciindu-se că în continuare procurorii cu funcţii de conducere trebuie să se implice eficient în organizarea activităţii secţiei şi aplicarea măsurilor de remediere necesare.

2.4. Combaterea infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari

Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, în anul 2008, a avut de soluţionat 148 de cauze (comparativ cu 186 în anul 2007) şi a soluţionat 90 (faţă de 134 în anul 2007), din care 61 pe fond şi 29 soluţii de declinare a competenţei ori conexare a dosarelor.
În cadrul secţiei şi-au desfăşurat activitatea 7 procurori militari, din care 2 au participat la şedinţele de judecată ale tribunalelor militare şi Curţii Militare de Apel Bucureşti.

Comparativ în anul 2007, când au fost soluţionate pe fond 78 de cauze şi prin declinare ori conexare 47, în anul 2008 numărul dosarelor soluţionate s-a redus cu 32,8%, din care cele pe fond cu 21,7%. Acest lucru a fost determinat de restrângerea competenţei parchetelor militare, potrivit legii, în cazurile în care sunt cercetaţi atât militari cât şi civili când competenţa revine parchetelor civile.

Din cele 61 de cauze soluţionate pe fond, în 8 s-au întocmit rechizitorii (faţă de 11, în anul 2007), iar în 53 au fost adoptate soluţii de netrimitere în judecată (din care în 4 dosare s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea dispoziţiilor art. 18¹ C.pen. faţă de 21 învinuiţi).

Rechizitoriile reprezintă 13% din soluţiile dispuse de procurori pe fondul cauzei, astfel încât deşi s-a diminuat numărul rechizitoriilor ( de la 11 la 8) se constată că a fost realizată o activitate de urmărire penală ce poate fi apreciată ca eficientă, majoritatea cauzelor finalizate cu acte de trimitere în judecată a inculpaţilor fiind complexe, cu prejudicii mari, care au fost produse generali şi ofiţeri superiori, de comandanţi de mari unităţi ori directori adjuncţi ai unui serviciu de informaţii, cu rang de secretar de stat.

Prin cele 8 rechizitorii au fost trimişi în judecată 16 inculpaţi (25 în anul 2007), pentru săvârşirea unui număr de 43 infracţiuni (45 în anul 2007) de corupţie sau în legătură directă cu acestea, după cum urmează:

• 1 - luare de mită
• 3 - trafic de influenţă
• 2 - efectuare de operaţiuni financiare incompatibile cu funcţia
• 17 - abuz în serviciu
• 4 - de fals şi uz de fals
• 3 - înşelăciune
• 1 - exercitare fără drept a unei profesii
• 9 - infracţiuni de fals şi uz de fals
• 3 - fals în declaraţii.

Toţi inculpaţii trimişi în judecată erau bărbaţi, aveau studii superioare, proveneau din mediul urban şi aveau vârste cuprinse între 35 şi 55 ani.

Au fost soluţionate 49 plângeri, fiind admise 2 plângeri contra soluţiilor.
S-a dispus 1 infirmare a soluţiei şi 1 redeschidere a urmăririi penale.
Nu au fost înregistrate, în anul 2008, nici un fel de achitări sau restituiri definitive.

La sfârşitul anului 2008, din cele 58 de cauze nesoluţionate, un număr de 11 aveau o vechime mai mare de 1 an de la data sesizării, iar 10 cauze erau mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (17% din cauzele rămase).
Numărul mediu al dosarelor pe procuror, în anul 2008, a fost de 24, în concret fiind minim 18 cauze, respectiv maxim 32, diferenţa fiind justificată prin complexitatea cauzelor şi prin faptul că unii procurori au desfăşurat şi activitate judiciară.

Operativitatea soluţionării cauzelor, comparativ cu anul 2007, a rămas relativ constantă. Trebuie însă evidenţiat faptul că numărul dosarelor nesoluţionate mai vechi de 1 an de la prima sesizare a crescut cu numai 1 dosar (de la 10 la 11), în timp ce numărul cauzelor soluţionate în termen de peste un an de la prima sesizare a scăzut semnificativ de la 65 (în anul 2007) la 12 (în anul 2008).
Celeritatea efectuării urmăririi penale a fost influenţată de existenţa unor cauze de ordin obiectiv, precum volumul mare de activităţi judiciare ce trebuiau efectuate, complexitatea deosebită a unor cauze, calitatea persoanelor, neefectuarea în termen a unor expertize ori dificultatea obţinerii de înscrisuri de la alte instituţii, aşa cum s-a reţinut şi în Hotărârea nr. 286 din 9 octombrie 2008 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, referitor la controlul efectuat de Serviciul inspecţiei judiciare, în luna iunie 2008.

2.5. Activitatea desfăşurată de serviciile teritoriale

Procurorii din cadrul celor 15 servicii teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în anul 2008, au avut de soluţionat un număr de 2867 cauze penale, reprezentând o creştere cu 33% comparativ cu anul 2007 (2.150 cauze, ce reprezentau o creştere tot de 33% faţă de anul 2006), din care au soluţionat mai mult cu 26%, respectiv 1719 (comparativ cu 1.362 cauze în 2007). Au fost dispuse 1208 soluţii pe fondul cauzei (faţă de 1.030 în anul 2007) şi 511 soluţii de declinare a competenţei ori conexare a dosarelor (faţă de 332 în 2007).

Au fost întocmite un număr de 111 rechizitorii (reprezentând 9% din totalul soluţiilor pe fond), cu 7,7% mai mult decât în anul 2007, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 410 inculpaţi (faţă de 245 în anul 2007, respectiv cu 67% mai mult), din care 28 în stare de arest preventiv (faţă de 16 în 2007, deci în creştere cu 75%).

Referitor la aceşti indicatori statistici, se relevă o creştere nu doar cantitativă, ci şi calitativă, prin gravitatea faptelor deduse judecăţii, demonstrată de creşterea exponenţială a numărului inculpaţilor trimişi în judecată, inclusiv a celor faţă de care s-a luat măsura arestării preventive, precum şi a valorii prejudiciului reţinut prin rechizitorii (144 milioane lei la care se adaugă 33 milioane de euro, comparativ cu 225 milioane lei în anul 2007).

Cele mai multe rechizitorii au fost întocmite de către Serviciile teritoriale: Bucureşti (12 privind 32 inculpaţi, din care 2 arestaţi preventiv), Cluj (9 privind 144 inculpaţi, din care 9 arestaţi preventiv), Piteşti (9 privind 39 inculpaţi, din care 6 arestaţi preventiv), Ploieşti (9 privind 24 inculpaţi, din care 1 arestat preventiv), Galaţi (9 privind 23 inculpaţi, din care 3 arestaţi preventiv) şi Târgu Mureş (9 privind 13 inculpaţi).
Îmbunătăţirea eficienţei urmăririi penale desfăşurate se evidenţiază şi din faptul că, toate serviciile teritoriale au emis cel puţin 5 rechizitorii, respectiv Oradea, Craiova şi Alba Iulia (câte 7 rechizitorii), Braşov, Constanţa şi Timişoara (câte 6 rechizitorii), respectiv Bacău, Iaşi şi Suceava (câte 5 rechizitorii), comparativ cu anul precedent când au existat unităţi ce au întocmit doar 2 rechizitorii.

• Se remarcă, în anul 2008, o creştere substanţială, atât cantitativă cât şi calitativă, în activitatea Serviciului teritorial Piteşti, care a finalizat 9 cauze prin rechizitoriu, vizând 39 de inculpaţi, din care 6 arestaţi preventiv (faţă de 2 rechizitorii privind 3 inculpaţi emise în anul 2007), reprezentând 10% din totalul soluţiilor dispuse pe fondul cauzei (89), în condiţiile creşterii cu 182% a numărului cauzelor soluţionate (de la 45 la 127). De asemenea, s-a dispus faţă de 8 învinuiţi scoaterea de sub urmărire penală şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ, în temeiul art. 18¹ C.pen.

Cei 39 inculpaţi trimişi în judecată au săvârşit un număr de 76 infracţiuni, fiind reţinut prin actele de inculpare un prejudiciul total de 8.219.011 lei. Prin 2 rechizitorii, privind 3 inculpaţi, au fost reţinute săvârşirea de infracţiuni contra intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prin care s-a cauzat un prejudiciu total de 38.512 euro şi 118.501 lei.
Volumul mediu al dosarelor în lucru la procuror a fost de circa 30 de cauze.

În acest context, creşterea numărului cauzelor rămase nesoluţionate (81), respectiv a celor mai vechi de 1 an de la prima sesizare (17), analizată coroborat cu reducerea celor mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (3) şi cu faptul că a fost infirmată 1 soluţie de netrimitere în judecată, nefiind înregistrate achitări sau restituiri definitive, ne permite să concluzionăm că, noul procuror şef al serviciului teritorial s-a implicat împreună cu colectivul în identificarea şi aplicarea unor măsuri corespunzătoare în vederea eficientizării activităţii acestei structuri.

Serviciul teritorial Cluj, a desfăşurat în anul 2008, activitatea cea mai laborioasă, fapt atestat de numărul cel mai mare de inculpaţi trimişi în judecată (egal cu totalul inculpaţilor trimişi în judecată de cele două secţii civile ale structurii centrale, în anul anterior) precum şi cel mai mare număr de inculpaţi arestaţi dintre serviciile teritoriale. Astfel, într-o cauză au fost trimişi în judecată 125 de inculpaţi, pentru fapte de corupţie comise în dauna a 120 de parţi vătămate şi civile.
Activitatea acestuia se remarcă şi pentru faptul că, în anul anterior, se constatase că era serviciul teritorial care emisese acela mai mare număr de rechizitorii, în condiţiile îmbunătăţirii şi a altor indicatori de evaluare.
S-a menţinut astfel, indicatorul referitor la numărul şi calitatea rechizitoriilor, fiind constatată o creştere de 6 ori a numărului inculpaţilor trimişi în judecată (de la 25 la 144) şi dublarea numărului celor arestaţi preventiv (de la 4 la 9).
Din cele 9 rechizitorii, care reprezintă 14% din totalul cauzelor soluţionate pe fond (64), un număr de 7 sunt considerate importante, complexitatea cauzelor soluţionate prin trimitere în judecată fiind relevată de calitatea persoanelor trimise în judecată (consilier judeţean-actualmente deputat; ofiţer de poliţie judiciară ori cadre didactice), de valoarea sumelor ori beneficiilor ce fac obiectul infracţiunilor de corupţie (echivalentul a aproximativ 337.957 euro), de cuantumul prejudiciilor cauzate (echivalentul a aproximativ 4.179.267 euro), precum şi de numărul persoanelor vătămate.

Calitatea actelor de urmărire penală este evidenţiată şi de faptul că, au fost infirmate doar 2 soluţii, din care 1 ca urmare a admiterii de către instanţă a plângerii contra soluţiei procurorului (celelalte 11 fiind respinse de judecători).
Un număr de 2 inculpaţi au fost achitaţi definitiv pe temeiul art.10 lit.c) C.pr.pen., respectiv art.10 lit. d) C.pr.pen., însă s-a apreciat că soluţiile nu sunt imputabile procurorului ce a dispus trimiterea în judecată.
Au fost condamnaţi definitiv un număr de 6 inculpaţi.

În condiţiile creşterii spectaculoase a numărului inculpaţilor trimişi în judecată, a complexităţii cauzelor finalizate prin emiterea de rechizitorii şi a creşterii cu 7,8% a numărului cauzelor de soluţionat, numărul cauzelor rămase în lucru (82), este pe deplin justificat.
Rezultatele pozitive ale activităţii dovedesc, în concluzie, efortul depus în vederea asigurării eficienţei urmăririi penale, preocuparea pentru soluţionarea cauzelor complexe concomitent cu asigurarea desfăşurării ritmice a anchetelor în toate dosarele aflate în lucru, în condiţiile fluctuaţiei de personal, în sensul încetării activităţii a 2 procurori în luna februarie, a delegării unui procuror timp de 3 luni pentru a desfăşura activităţi în altă structură şi ocupării unei din funcţiile vacante de procuror în luna aprilie.

Serviciul teritorial Bucureşti, este una din unităţile a cărui activitate a fost apreciată ca pozitivă în anul 2007 şi care, în anul 2008 a continuat să obţină rezultate pozitive, fiind înregistrată creşterea cu 52,2% a cauzelor de soluţionat, cu 31% a cauzelor soluţionate (de la 174 la 228), precum şi a numărului de rechizitorii la 12 privind 32 de inculpaţi, din care 2 în stare de arest preventiv (comparativ cu 9 rechizitorii privind 20 de inculpaţi, în anul 2007). Rechizitoriile reprezintă circa 8% din totalul soluţiilor pe fondul cauzei (155). Dintre acestea, într-o cauză privind 3 inculpaţi, s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârşirea de infracţiuni contra intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, reţinându-se un prejudiciu total de 238.382,54 euro.
Cauzele soluţionate prin trimitere în judecată au fost complexe şi a existat o preocupare pentru soluţionarea cu celeritate a dosarelor, reflectată de reducerea de la 9 la 4 a cauzelor nesoluţionate mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale. În aceste condiţii, deşi numărul cauzelor nesoluţionate a crescut (97), se constată că acestea reprezintă 22,5% din numărul de 431 dosare de soluţionat, în condiţiile creşterii cu 33% a numărului actelor de inculpare şi scăderii numărului cauzelor infirmate (1), nefiind înregistrate redeschideri ale urmăririi penale ori restituire definitive a cauzelor.
Volumul mediu al dosarelor aflate în lucru la procuror a fost de circa 45 de cauze.

În anul 2008, 1 inculpat a fost achitat definitiv, pe motiv că fapta nu e prevăzută de legea penală, soluţia fiind apreciată ca neimputabilă procurorului care a dispus trimiterea în judecată, iar alţi 6 inculpaţi au fost achitaţi definitiv, pe temeiul dezincriminării faptelor (rechizitoriul nr. 54/P/2004 din 31 martie 2005).

Desfăşurarea activităţii a fost marcată de deficitul şi fluctuaţia de personal, care s-a menţinut şi în anul 2008, în medie, înregistrându-se o ocupare de 2/3 din posturile de procuror prevăzute în organigramă (5 din 8), motiv pentru care îmbunătăţirea rezultatelor obţinute va trebui să constituie o preocupare şi pentru noua conducere a acestui serviciu teritorial.

Printre unităţile a căror eficienţă a crescut în anul 2008 se situează Serviciul teritorial Galaţi, care a dispus prin 9 rechizitorii, trimiterea în judecată a unui număr de 23 inculpaţi, din care 3 în stare de arest preventiv, comparativ cu 7 rechizitorii privind 15 inculpaţi, în anul 2007. Se constată astfel, o creştere cu 28% a numărului de rechizitorii, care reprezintă 6,7% din totalul soluţiilor pe fond (133), în condiţiile creşterii cu 55,56% a numărului cauzelor soluţionate şi cu 58,24%. a numărului cauzelor de soluţionat (288 faţă de 182 în anul 2007).
Complexitatea cauzelor rezultă şi din tipologia infracţiunilor deduse judecăţii, respectiv în 6 rechizitorii au fost trimişi în judecată 18 inculpaţi pentru infracţiuni de fraudare a fondurilor europene, fiind reţinut un prejudiciu total de 278.119 euro.
Deşi numărul cauzelor rămase nesoluţionate a crescut ( 92), dintre acestea, mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale este 1 cauză, iar din cele 21 cauze mai vechi de 1 an de la prima sesizare, doar 5 depăşesc această durată de la înregistrarea la serviciul teritorial.
Nu s-au înregistrat infirmări ori redeschideri ale urmăririi penale şi nici achitări sau restituiri.

În concluzie, în condiţiile numărului mare de dosare nou înregistrate, mai ales în ultimul trimestru (93), a problemelor de personal, a încărcăturii pe procuror (circa 90 de dosare) şi a complexităţii cauzelor în curs de soluţionare, apreciem că rezultatele obţinute arată implicarea noului procuror şef şi a colectivului în găsirea măsurilor adecvate pentru îmbunătăţirea tuturor indicatorilor statistici.

Serviciul teritorial Alba Iulia a menţinut o activitate bună, înregistrând o creştere cu 11% a cauzelor de soluţionat şi cu 13,8% a celor soluţionate. Din cele 195 de cauze soluţionate, în 106 soluţiile au privit fondul cauzei, fiind emise un număr de 7 rechizitorii vizând 12 inculpaţi (comparativ cu 12 rechizitorii privind 21 de inculpaţi, în anul 2007), dintre care 2 rechizitorii privind 4 inculpaţi au avut ca obiect fraudarea fondurilor europene, reţinându-se un prejudiciu total de 60.001 euro la care se adaugă 35.816,81 lei. Rechizitoriile reprezintă 6,6% din totalul soluţiilor pe fond.
În medie, procurori au avut în lucru 70 de dosare, iar numărul cauzelor nesoluţionate a scăzut cu 4, în timp ce indicatorii referitori la vechimea acestora se menţin în aceeaşi parametrii (6 cauze mai vechi de 1 an, reprezentând 17% din cauzele rămase, din care 2 cauze mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale).

S-a dispus infirmarea soluţiilor în 7 dosare şi redeschiderea urmăririi penale în 2 cauze. Dintre acestea din urmă, într-un caz soluţia adoptată după completarea urmăririi penale a fost de trimitere în judecată.
Un număr de 2 inculpaţi au fost achitaţi definitiv pe temeiul art.10 lit.a) C.pr.pen., respectiv art.10 lit.d) C.pr.pen , iar un număr de 6 inculpaţi au fost achitaţi pe motivul dezincriminării faptelor. A fost dispusă 1 restituire definitivă a cauzei. În urma analizei s-a reţinut că 1 soluţie de achitare este imputabilă procurorului care a întocmit rechizitoriul.

Scădere pe unii indicatori, se explică şi prin problemele de personal, respectiv împrejurarea că pentru un interval de aproximativ de 6 luni, ca urmare a încetării raporturilor de serviciu, unitatea a funcţionat fără specialist ori cu un număr de 2 ofiţeri de poliţie judiciară, din totalul de 4 posturi prevăzute în organigramă, însă considerăm că se impune o preocupare sporită pentru asigurarea calităţii actelor de urmărire penală.

Pe aceeaşi linie se înscrie activitatea Serviciului teritorial Braşov care, a înregistrat indicatori statistici pozitivi la creşterea numărului dosarelor de soluţionat cu 31% (de la 83 la 109), a dosarelor soluţionate cu 18% (de la 44 la 52) şi a numărului de rechizitorii, respectiv 6 privind 32 de inculpaţi, din care 1 arestat preventiv (comparativ cu 4 rechizitorii vizând 11 inculpaţi, din care 3 arestaţi preventiv, în anul 2007). Numărul rechizitoriilor raportat la numărul dosarelor soluţionate pe fond reprezintă 16%.

Complexitatea cauzelor finalizate prin rechizitoriu se relevă prin calitatea inculpaţilor trimişi în judecată (1 procuror cu rang de Curte de Apel, 1 notar public, 1 comisar de Gardă Financiară, 1 avocat, 1 preşedinte al organizaţiei judeţene a unui partid, 1 preşedinte al organizaţiei municipale a unui partid, 1 consilier superior în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice), cât şi prin natura infracţiunilor reţinute în sarcina acestora şi valoarea prejudiciului cauzat.
Astfel, în 2 dosare s-a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpaţi pentru fraudarea fondurilor europene, reţinându-se un prejudiciu total în sumă de 110.479 euro.

Operativitatea în soluţionarea cauzelor a fost relativ bună, deşi a crescut numărul cauzelor rămase nesoluţionate (57) şi a celor mai vechi de 1 an de la prima sesizare (19), în timp ce numărul cauzelor mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale s-a menţinut aproximativ constant (5). Situaţia a fost determinată de cauze obiective, reprezentate de creşterea numărului cauzelor avute spre soluţionare şi a numărului mare de dosare cu grad de complexitate ridicată, în special din domeniul macro-criminalităţii economico-financiare, în condiţiile deficitului de procurori, poliţişti şi a lipsei pe o perioadă semnificativă a specialistului din domeniul financiar.
A fost înregistrată 1 infirmare, 1 redeschidere a urmăririi penale şi au fost achitaţi definitiv 2 inculpaţi pe temeiul art.10 lit.b) C.pr.pen, respectiv art.10 lit.d) C.pr.pen., în urma analizei apreciindu-se că 1 este imputabilă procurorului care a întocmit rechizitoriul.

În concluzie, colectivul de procurori şi noua conducere vor trebui să fie în continuare preocupaţi de desfăşurarea unei activităţi de urmărire penală eficiente.

Serviciul teritorial Constanţa a menţinut o activitate bună, fiind înregistrată o creştere de 37% a numărului cauzelor de soluţionat şi de 42% a numărului cauzelor soluţionate, context în care creşterea cu 32% a numărului cauzelor rămase nesoluţionate este justificată obiectiv. Creşterea calitativă a activităţii se remarcă prin faptul că a fost întocmit un număr de 6 rechizitorii privind 6 inculpaţi, din care 1 arestat preventiv (comparativ cu 4 rechizitorii cu 11 inculpaţi în anul 2007). Rechizitoriile reprezintă 10,7% din totalul soluţiilor pe fondul cauzei (56).
În anul 2008 acest serviciu a dispus 1 soluţie de scoatere de sub urmărire penală a 3 inculpaţi arestaţi preventiv (dosar nr. 11/P/2005), în care măsura preventivă a fost dispusă, în anul 1998, de o altă structură de parchet şi cauza remisă spre competentă soluţionare serviciului teritorial la 7 ani de la data arestării, după ce anterior de două ori instanţele au dispus restituirea cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale.
A fost înregistrată 1 infirmare a soluţiei procurorului şi nu există hotărâri definitive de achitare sau restituire.

În concluzie, considerăm că activitatea desfăşurată a fost bună, întrucât a crescut numărul rechizitoriilor, precum şi a cauzelor soluţionate (cu 42%), astfel încât având în vedere şi problemele de personal existente la nivelul acestei structuri creşterea numărului cauzelor nesoluţionate mai vechi de 1 an de la data sesizării (cu 14 dosare) este motivată.

Serviciul teritorial Craiova a menţinut o activitate constantă, înregistrând o creştere cu 21% a dosarelor de soluţionat, şi de circa 4% a dosarelor soluţionate, acest ultim indicator prezentând însă în anul precedent o creştere de 55%.
Continua creştere a numărului dosarelor de soluţionat a determinat, prin urmare creşterea numărului dosarelor rămase şi a raportului cauzelor ce depăşesc 1 an de la prima sesizare. Din dosarele rămase nesoluţionate, un număr de 20 au ca obiect infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, cu prejudicii ce depăşesc 1.000.000 euro, aceste cauze necesitând un volum mare de activităţi de efectuat pentru stabilirea situaţiei de fapt reale şi tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi.
A fost emis un număr de 7 rechizitorii privind 13 inculpaţi, situaţie comparabilă cu cea din anul 2007, când a fost emis acelaşi număr de rechizitorii privind 22 inculpaţi. Rechizitoriile reprezintă peste 6% din numărul soluţiilor pe fondul cauzei (106).
Complexitatea cauzelor cu care a fost sesizată instanţa rezultă din calitatea persoanelor trimise în judecată, cum ar fi: 1 consilier local, 1 avocat, 5 ofiţeri/agenţi de poliţie, 1 inspector şef adjunct din cadrul Inspectoratului teritorial de muncă, 1 director şi 1 funcţionar din cadrul unei Primării municipale.
Totodată, a fost emis 1 rechizitoriu prin care s-a dispus trimiterea în judecată a 3 inculpaţi pentru fraudarea fondurilor europene, reţinându-se un prejudiciu total în sumă de 49.731.64 euro.
S-a dispus infirmarea soluţiei în 4 cauze şi s-a înregistrat 1 achitare definitivă pe temeiul dezincriminării faptei, care s-a considerat că nu este imputabilă procurorului.

Serviciul teritorial Bacău a înregistrat o creştere de 26,2% a numărului cauzelor de soluţionat (130 comparativ cu 103) şi de 44% a numărului cauzelor soluţionate (88 comparativ cu 61), fiind menţinut constant numărul dosarelor rămase nesoluţionate (42).
A crescut de aproape 3 ori numărul inculpaţilor trimişi în judecată (24 comparativ cu 9), în cele 4 rechizitorii (din totalul de 5) ce au avut ca obiect fraudarea fondurilor europene fiind trimişi în judecată 21 de inculpaţi (din totalul de 24), fiind reţinut un prejudiciu total de 261.963 euro.

Din cele 42 cauze rămase, un număr de 7 cauze sunt mai vechi de 1 an e la prima sesizare, din care 1 a depăşit termenul de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
S-a înregistrat 1 infirmare a unei soluţii şi nu există situaţii de achitări sau restituiri definitive.

Deşi au fost întocmite un număr de 5 rechizitorii, analiza datelor statistice relevă faptul că lipseşte iniţiativa şi preocuparea de a depista şi investiga fapte de corupţie (90% din rechizitorii având ca obiect fraudarea fondurilor europene, respectiv 4 rechizitorii privind 21 de inculpaţi, din 5 rechizitorii privind 24 de inculpaţi). Faptul că la acest serviciu schema de personal este completă, fără a exista fluctuaţii semnificative în rândul procurorilor impune concentrare atenţiei conducerii serviciului, în perioada următoare, pentru identificarea şi aplicarea măsurilor necesare în vederea descoperirii şi sancţionării faptelor de corupţie şi asimilate acestora, corespunzător scopului în care este înfiinţată Direcţia Naţională Anticorupţie.

Serviciul teritorial Iaşi a înregistrat o creştere de 28% a numărului dosarelor de soluţionat (176 comparativ cu 137) şi de 22% a numărului dosarelor soluţionate.
Din cele 5 rechizitorii privind 9 inculpaţi (comparativ cu 6 rechizitorii privind 16 inculpaţi, din care 2 arestaţi în anul 2007), 1 rechizitoriu privind 1 inculpat a avut ca obiect infracţiuni contra intereselor financiare ale Comunităţilor Europene cu un prejudiciu total de 12.399,46 lei. Rechizitoriile reprezintă 6% din soluţiile pe fondul cauzei. Pe categorii socio-profesionale, din cei 9 inculpaţi trimişi în judecată în anul 2008, menţionăm 1 magistrat cu funcţia de prim procuror la Parchet de pe lângă Judecătorie, 1 fost şef al Direcţiei Regionale Vamale Iaşi, 2 avocaţi, 1 agent şef de poliţie.

Au fost înregistrate 5 infirmări a soluţiilor date de procuror, iar prin hotărâri definitive s-a dispus achitarea faţă de 4 inculpaţi pe temeiul art.10 lit.a) respectiv d) C.pr.pen. Soluţiile de achitare au fost apreciate ca neimputabile procurorului ce a dispus trimiterea în judecată.

Creşterea în anul 2008 a numărului de dosare de soluţionat, a numărului de dosare rămase de soluţionat la sfârşitul perioadei şi a numărului de dosare mai vechi de 1 an de la prima sesizare se explică atât prin creşterea numărului de dosare înregistrate în ultima perioadă (numai în trimestrul al IV-lea al anului 2008 fiind înregistrate 33 de dosare), cât şi prin faptul că, în perioada 30 aprilie 2008 – 01 septembrie 2008, la acest serviciu au funcţionat doar 3 procurori şi 4 poliţişti, urmare a încetării activităţii.

Analiza relevă faptul că activitatea, fără a fi considerată necorespunzătoare, necesită luarea unor măsuri de eficientizare, sarcină care va reveni, în primul rând, persoanei care va ocupa funcţie de procuror şef serviciu. În aceste condiţii apreciem că activitatea este constantă raportat la anul anterior.

Serviciul teritorial Oradea a înregistrat o creştere de numai 4% a dosarelor de soluţionat, în schimb o reducere cu 22% a numărului dosarelor soluţionate şi o menţinere a numărului rechizitoriilor întocmite, respectiv 7 rechizitorii privind 15 inculpaţi, din care 3 arestaţi preventiv (comparativ cu 7 rechizitorii vizând 12 inculpaţi, din care 2 arestaţi preventiv, în anul 2007). Totuşi a fost redus numărul cauzelor mai vechi de 1 an de la prima sesizare (7) şi a celor mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (5). A fost întocmit un rechizitoriu cu 2 inculpaţi privind fraudarea fondurilor europene cu suma de 79.898 euro.
A fost infirmată 1 soluţie de neurmărire şi a fost achitat definitiv 1 inculpat pe temeiul art.10 lit.a) C.pr.pen., soluţie care a fost apreciată neimputabilă procurorului care a dispus trimiterea în judecată.

Analiza activităţii relevă o creştere nesemnificativă a numărului dosarelor înregistrate, în condiţiile în care anul trecut s-a înregistrat scăderea acestui indicator cu 6%. Mai mult de cât atât, şi numărul cauzelor soluţionate scade de la 69 la 54, dublându-se însă numărul cauzelor nesoluţionate.
În concluzie, având în vedere faptul că, la acest serviciu schema de personal este completă, fără a exista fluctuaţii în rândul procurorilor, activitatea trebuie în mod necesar să fie îmbunătăţită în perioada următoare.

Serviciul teritorial Ploieşti a înregistrat o creşterea numărului dosarelor de soluţionat de peste 17% şi a celor soluţionate cu 30%. A crescut numărul rechizitoriilor la 9 privind 24 de inculpaţi, din care 1 arestat preventiv , comparativ cu 7 vizând 24 de inculpaţi, în anul 2007. Faţă de 10 inculpaţi au fost aplicate dispoziţiile art. 18¹ C.pen..
Rechizitoriile reprezintă 9,8% din soluţiile dispuse pe fondul cauzei (91), dintre aceste 4 rechizitorii privind 8 inculpaţi au avut ca obiect fraudarea fondurilor europene, reţinându-se un prejudiciu total de 198.919,15 euro. Volumul mediu de dosare în lucru la procuror este de 50 de dosare.

Au fost înregistrate 3 infirmări a soluţiilor de neîncepere a urmăririi penale, din care 1 singură a fost dispusă de instanţa de judecată.
Nu au fost înregistrate achitări sau restituiri definitive.

Deşi creşterea numărului cauzelor nesoluţionate (103), din care 42 mai vechi de 1 an de la prima sesizare, respectiv 14 care depăşesc 6 luni de la începerea urmăririi penale, se explică prin numărul mare al dosarelor având ca obiect infracţiuni asimilate celor de corupţie, de macro criminalitate economico-financiară, analiza datelor statistice relevă o activitate bună a serviciului teritorial.

Serviciul teritorial Suceava a înregistrat o creştere cu 37,8% a numărului cauzelor de soluţionat, înregistrează o scădere cu 4,7% a dosarelor soluţionate şi dublarea numărului dosarelor rămase de soluţionat, din care 21,5% (11) sunt mai vechi de 1 an de la prima sesizare şi 3 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.

A crescut numărul rechizitoriilor, fiind întocmite 5 rechizitorii cu 11 inculpaţi, comparativ cu 3 rechizitorii cu 16 inculpaţi, în anul 2007. Prin rechizitorii au fost trimişi în judecată 1 consilier judeţean, 1 inspector vama, 3 ofiţeri de poliţie ş.a. A fost întocmit 1 rechizitoriu privind 2 inculpaţi având ca obiect fraudarea fondurilor europene, reţinându-se un prejudiciu total de 826.125,34 euro.
A fost infirmată 1 soluţie de neîncepere a urmăririi penale, nu există achitări sau restituiri definitive.

În concluzie, în condiţiile în care odată cu numirea noului şef al serviciului schema a fost majorată în ultimul trimestru al anului se impune o creştere a eficienţei acestui serviciu, atât în ce priveşte numărul dosarelor soluţionate, cât şi a importanţei cauzelor.

Serviciul teritorial Tîrgu Mureş a înregistrat scădere a numărului dosarelor de soluţionat cu 8,3% şi a numărului dosarelor soluţionate cu 31,2%. A crescut numărul dosarelor nesoluţionate (33), din care 12 mai vechi de 1 an de la prima sesizare, respectiv 3 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale.
A crescut numărul rechizitoriilor, fiind întocmite 9 privind 13 inculpaţi comparativ cu 7 privind 15 inculpaţi în anul anterior, dintre acestea 2 rechizitoriu privind 3 inculpaţi având ca obiect fraudarea fondurilor europene, cu un prejudiciu total de 989.388,13 lei. Referitor la calitatea persoanelor trimise în judecată, reţinem 1 comisar al Gărzii Naţionale de Mediu, 1 inspector şef la Inspectoratul teritorial de muncă, 1 avocat.
Instanţele, prin hotărâri definitive au dispus achitarea faţă de 1 inculpat în temeiul art.10 lit.a) C.pr.pen. (cauză strămutată) şi restituirea 1 cauză la procuror. Numai soluţia de achitare a fost apreciată ca imputabilă.

În concluzie, analiza datelor statistice pe anul 2008, reclamă o îmbunătăţire a activităţii serviciului teritorial având în vedere faptul că, schema de personal este completă, fără a exista fluctuaţii în rândul procurorilor.

Serviciul teritorial Timişoara a înregistrat o creştere a numărului dosarelor de soluţionat cu 27,7%, dublarea numărului dosarelor soluţionate şi scăderea numărului dosarelor rămase în lucru cu 26,6, din care 5 mai vechi de 1 an de la prima sesizare şi 4 mai vechi de 6 luni de la începerea urmăririi penale (1 avea termenul depăşit în luna septembrie, când a fost declinată competenţa de soluţionare în favoarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie).
Numărul rechizitoriilor a scăzut de la 8 cu 25 de inculpaţi, din care 1 arestat preventiv, la 6 rechizitorii 13 cu inculpaţi, din care 2 arestaţi preventiv. În cele 6 rechizitorii urmărirea penală a reţinut o pagubă totală de 58.338.748 lei pentru recuperarea căreia s-au luat măsuri asiguratorii în valoare de 58.435.615 lei. Au fost întocmite 2 rechizitorii privind 3 inculpaţi care au ca obiect fraudarea fondurilor europene, cu un prejudiciu total de 394.510 lei.
Deşi nu au fost înregistrate infirmări, redeschideri sau achitări definitive, a fost dispusă restituirea definitivă a 1 cauze, care a fost apreciată ca imputabilă procurorului ce a dispus trimiterea în judecată.

În concluzie, activitatea se înscrie în general în parametrii de calitate, însă se impune căutarea unor soluţii pentru dinamizarea acesteia.

2.6. Combaterea infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene

În cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie funcţionează Serviciul de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, structură specializată care are ca principală atribuţie efectuarea urmăririi penale în cauzele având ca obiect infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene prevăzute în Legea nr. 78/2000 modificată şi completată, organizată în cadrul Secţiei de combatere a corupţiei. În cadrul acestui serviciu îşi desfăşoară activitatea, în mod efectiv, trei procurori.

Trecerea în competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie a tuturor infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, prin modificările aduse Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 (aşa cum a fost aprobată prin Legea nr. 56/2006), precum şi obţinerea suplimentării numărului de procurori şi specialişti din cadrul direcţiei, conform Hotărârii Guvernului nr. 655/2006, au permis ca începând din anul 2007 să fie regândit modul de abordare şi urmărire a acestui fenomen în vederea asigurării combaterii eficiente a acestui tip de infracţiuni.

În acest sens, în fapt, s-a realizat implicarea structurilor teritoriale (ţinând cont locul unde s-a comis infracţiunea şi posibilitatea adecvată de administrare a probatoriului la nivelul acestor structuri ce au în structura de personal şi specialişti), în timp ce activitatea Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene s-a orientat spre instrumentarea de cauze cu întindere naţională ori de o complexitate deosebită, care depăşesc posibilităţile de investigare ale structurilor teritoriale. Astfel, în perioada analizată procurorii acestui serviciu au întocmit 2 rechizitorii privind fraudarea fondurilor europene. Alte 7 rechizitorii întocmite de procurorii acestui serviciu privesc cauze complexe, având ca obiect infracţiuni clasice de corupţie şi infracţiuni conexe ori asimilate. Prin urmare, în total Serviciul organizat la nivel central a emis 9 rechizitorii prin care s-a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 24 inculpaţi, din care 8 în stare de arestare preventivă (comparativ cu 9 rechizitorii privind 18 inculpaţi, din care 3 în stare de arest preventiv, în anul 2007), reţinându-se un prejudiciu total de 8.835.000 euro la care se adaugă 321.978 lei (comparativ cu 1.508.379 euro în anul 2007), din care 40.000 euro şi 321.978 lei prin fraudarea fondurilor europene.

Conducerea Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene este cea care gestionează, în continuare, baza de date constituită pe acest segment important şi a întocmit, periodic, analize ori informări privind activităţile Direcţiei Naţionale Anticorupţie în acest domeniu, comunicând rezultatele obţinute celorlalte instituţii implicate în apărarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, respectiv Departamentului pentru Luptă Antifraudă din cadrul Guvernului României şi Oficiului European de Luptă Antifraudă din cadrul Comisiei Europene.
Pentru soluţionarea cu operativitate a cauzelor penale, s-a colaborat eficient cu instituţiile naţionale cu atribuţii în domeniu, în special cu Ministerul Integrării Europene, cu Garda Financiară, cu Departamentul pentru Luptă Antifraudă, precum şi cu Oficiul European de Luptă Antifraudă, care au transmis note de control şi sesizări privind eventualele suspiciuni de fraudă identificate în derularea unor proiecte finanţate extern, la nivel naţional.
De asemenea, au fost organizate întâlniri de lucru cu investigatori ai Oficiului European de Lupta Antifraudă, în legătură cu instrumentarea unor cauze penale în care activitatea infracţională implica un caracter transfrontalier, solicitându-se sprijin pentru stabilirea unor contacte externe cu instituţii din cadrul Comisiei Europene şi autorităţi judiciare din statele membre ale U.E., în scopul obţinerii de date şi informaţii privind suspiciunile de fraudă şi contractele de asistenţă financiară supuse verificărilor.

În anul 2008, au fost întocmite 32 rechizitorii prin care au fost trimişi în judecată 77 de inculpaţi (comparativ cu 26 rechizitorii privind 51 de inculpaţi în anul 2007), ceea ce denotă că activitatea în domeniul combaterii activităţilor de fraudare a fondurilor provenind din bugetele Comunităţilor Europene a continuat să fie intensificată.
Prejudiciul total reţinut prin rechizitorii este de 2.669.285,64 euro la care se adaugă 1.874.599,47 lei (comparativ cu 1.573.586 euro în anul 2007), remarcându-se o dublare a acestuia.

Din cele 32 de rechizitorii un număr de 16 au fost întocmite ca urmare a sesizărilor DLAF (comparativ cu 14 în anul 2007), fiind astfel trimişi în judecată un număr de 28 inculpaţi (comparativ cu 29 în anul 2007) din totalul de 70 (comparativ cu 51 în anul anterior).

Eficientizarea activităţii, prin implicarea structurilor teritoriale ale direcţiei, se evidenţiază prin aceea că, în anul 2008, serviciile teritoriale au întocmit un număr de 29 rechizitorii privind 74 de inculpaţi, comparativ cu 21 rechizitorii privind 40 de inculpaţi în anul 2007.
Cele 29 de rechizitorii au fost întocmite de serviciile teritoriale, după cum urmează: 6 rechizitorii Galaţi (privind 18 inculpaţi), câte 4 rechizitorii Bacău (privind 21 de inculpaţi) şi Ploieşti (privind 8 inculpaţi), câte 2 rechizitorii Alba Iulia (privind 4 inculpaţi), Braşov (privind 3 inculpaţi), Piteşti (privind 3 inculpaţi), Târgu Mureş (privind 3 inculpaţi) şi Timişoara (privind 3 inculpaţi) şi câte 1 rechizitoriu Bucureşti (privind 3 inculpaţi), Craiova (privind 3 inculpaţi), Oradea (privind 2 inculpaţi), Suceava (privind 2 inculpaţi) şi Iaşi (privind 1 inculpat).

Menţionăm că un număr de 2 rechizitorii privind 2 inculpaţi au fost întocmite de procurorii Serviciului de combatere a infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene, iar 1 rechizitoriu privind 1 inculpat de procurorii Secţiei de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie.

Comparativ cu anul 2007 când au fost judecate definitiv un număr de 4 cauze, în anul 2008 a rămas definitivă 1 singură hotărâre judecătorească, prin care a fost condamnată inculpata BCF la o pedeapsă de 3 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei.

Au fost pronunţate însă un număr de 10 hotărâri nedefinitive de condamnare a unui număr de 16 inculpaţi, din care 6 au primit pedepse cu închisoarea cuprinse între 4 şi 5,6 ani, cu executare în regim privativ de libertate.

Nu s-au înregistrat hotărâri de achitare sau restituire.

2.7. Activitatea ofiţerilor de poliţie judiciară şi a specialiştilor

Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară şi-au desfăşurat activitatea sub directa conducere, supraveghere şi control nemijlocit al procurorilor şi sub autoritatea exclusivă a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu ordinele, instrucţiunile şi regulile specifice activităţii de poliţie judiciară.

La sfârşitul anului 2008, personalul poliţiei judiciare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie era format din 156 ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară (78 la nivel central şi 78 în teritoriu), comparativ cu 161 (din care 85 la nivel central şi 76 la nivel teritorial în anul 2007). Selecţionarea acestora s-a realizat din rândul ofiţerilor şi agenţilor de poliţie din structurile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, cu respectarea prevederilor în vigoare.

Ofiţerii şi agenţii de poliţie judiciară au contribuit la efectuarea actelor de urmărire penală în 2.622 de dosare.
În concret, din dispoziţia procurorilor direcţiei, au efectuat un număr de 122 percheziţii domiciliare (comparativ cu 85 în anul 2007), au aplicat 420 sechestre asigurătorii (comparativ cu 295 în anul 2007), au identificat şi audiat circa 17.600 de persoane (comparativ cu 14.540 în anul 2007), au desfăşurat un număr de 329 activităţi tehnice (similar anului anterior), precum şi 2.553 de alte activităţi poliţieneşti (comparativ cu 3.788 în anul 2007).
De asemenea, au pus în executare 125 mandate de aducere (comparativ cu 31 în anul 2007) şi au participat la 47 de acţiuni de prindere în flagrant (comparativ cu 49 în anul precedent).
În exercitarea activităţilor de serviciu, au acţionat în mod direct şi pentru obţinerea de date ori informaţii referitoare la locurile, mediile, anturajele frecventate şi mijloacele de comunicaţii folosite de către făptuitori, efectuând investigaţii complexe şi folosind diferite combinaţii informativ-operative, care au fost exploatate în timpul urmăririi penale.

În cadrul activităţilor tehnice, ofiţerii de poliţie judiciară au realizat un număr de 57 de înregistrări ambientale (comparativ cu 40 în anul 2007), 190 de activităţi tehnice şi criminalistice (comparativ cu 128 în anul anterior), 115 înregistrări ale unor convorbiri telefonice, pe baza autorizaţiilor emise (comparativ cu 176 în anul 2007).

Ofiţerul de poliţie judiciară din cadrul Biroului de legătură cu instituţiile similare din alte state a sprijinit activitatea de întocmire a documentelor necesare îndeplinirii unui număr de 13 solicitări de comisii rogatorii internaţionale, precum şi de traducere autorizată a unor materiale în/din limbile germană şi engleză, iar cel din cadrul Biroului de informare şi relaţii publice a întocmit 71 de proiecte de comunicate de presă, precum şi 333 proiecte de răspuns la solicitările făcute în baza Legii nr. 544/2001, întocmind permanent şi note privind reflectarea în presa scrisă a activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

La Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul, ofiţerii de poliţie judiciară desemnaţi şi-au adus contribuţia la activităţile de primire în audienţă a unui număr de peste 700 de persoane.

Se constată astfel că, activitatea desfăşurată de poliţia judiciară a Direcţiei Naţionale Anticorupţie a înregistrat creşteri calitative în ce priveşte natura actelor efectuate, ca urmare a reanalizării rolului acestora în cadrul procedurilor judiciare şi a reorganizării funcţionale, în conformitate cu Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 257 din 8 octombrie 2007, privind controlul de fond realizat la structura centrală a direcţiei, serviciul de investigaţii efectuând începând cu anul 2007 acte circumscrise activităţii de urmărire penală numai din dispoziţia expresă a procurorului şi în condiţiile existenţei unui dosar penal.
Au fost luate măsuri pentru înlăturarea disfuncţionalităţilor ori neajunsurile ivite în activitatea unor ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, în anul 2008 fiind dispusă revocarea din funcţie a 1 ofiţer de poliţie judiciară, iar un număr de 24 au părăsit structura prin pensionare ori clasare medicală.

Specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie îşi desfăşoară activitatea în cadrul Serviciului specialişti organizat la nivel central, precum şi în cadrul fiecărui serviciu teritorial. La selectarea acestora, potrivit dispoziţiilor legale, s-a avut în vedere acoperirea domeniilor de interes pentru anchetele de competenţa direcţiei, respectiv încadrarea unor specialişti în domeniul evaluărilor imobiliare, achiziţiilor publice, privatizării, domeniului vamal, informatic ori bancar.
La sfârşitul anului 2008 îşi desfăşurau activitatea în cadrul direcţiei un număr de 52 specialişti, din care, 35 la structura centrală şi 17 la structurile teritoriale.

Specialiştii au întocmit un număr de 388 lucrări (comparativ cu 254 în anul 2007) constând în realizarea a 215 rapoarte de constatare tehnică-ştiinţifică (comparativ cu 115), 124 note de constatare suplimente ale rapoartelor de constatare tehnică-ştiinţifică şi răspunsuri la obiecţiuni (comparativ cu 58), precum şi 49 note de constatare cu propuneri de solicitare a documentelor suplimentare (comparativ cu 81).

Se constată, prin urmare, creşterea activităţii, fiind de remarcat şi faptul că numărul rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică este aproape dublu (215 faţă de 115), ceea ce arată orientarea investigaţiilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie spre cauze de criminalitate economico-financiară ori cauze având ca obiect infracţiuni conexe şi asimilate celor de corupţie, cu consecinţa prejudicierii substanţiale a avutului privat şi public al statului. Rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică au vizat în general cauze complexe, cum ar fi: cele privind fraudarea fondurilor europene, a procedurilor de achiziţie publică, a celor de privatizare a unor societăţi comerciale, restituirea frauduloasă a proprietăţilor imobiliare ori subevaluări cu ocazia reorganizării şi lichidării judiciare.

Pe parcursul anului 2008 au fost luate măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii specialiştilor, atât în ce priveşte calitatea actelor întocmite cât şi în ce priveşte soluţionarea în termen rezonabil, prin realizarea unui control mai ferm al modului de repartizare a lucrărilor în raport de specializarea lor, cât şi în raport de volumul de activitate al fiecăruia, conducerea direcţiei implicându-se în coordonarea şi eficientizarea serviciului, aşa cum rezultă din Hotărârea nr. 286 din 9 octombrie 2008 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori.

2.8. Activitatea Serviciului tehnic

Serviciul tehnic al Direcţiei Naţionale Anticorupţie are rolul de a realiza desfăşurarea, prin mijloace proprii, a activităţilor tehnice şi criminalistice ale urmăririi penale, astfel încât suportul de specialitate în cauzele penale instrumentate de direcţie să fie cu promptitudine asigurat.

În această structură, aflată în subordinea directă a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, îşi desfăşoară activitatea ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, funcţionari publici (specialişti) şi personal auxiliar de specialitate.

Prin activitatea desfăşurată în anul 2008, Serviciul tehnic a contribuit, în mod direct, la constatarea unui număr de 14 infracţiuni flagrante de corupţie, fiind întreprinse toate activităţile operative aferente.
Au fost puse în aplicare un număr de 89 de autorizaţii de interceptare şi înregistrare a convorbirilor ori ambientale, emise de către instanţe de judecată şi 40 de autorizaţii emise cu titlu provizoriu de către procurorii din cadrul structurii centrale ori din cadrul serviciilor teritoriale.
Punerea în aplicare a autorizaţiilor a presupus monitorizarea în timp real a dialogurilor telefonice purtate de persoanele menţionate în autorizaţii, imprimarea convorbirilor înregistrate pe suporturi optice, respectiv întocmirea proceselor-verbale de înregistrare şi a celor de redare integrală ori rezumativă a conţinutului dialogurilor ori mesajelor telefonice, respectiv realizarea înregistrărilor ambientale şi imprimarea acestora pe suporturi optice şi întocmirea actelor procedurale subsecvente (respectiv, procese-verbale de efectuare a înregistrărilor şi cele de redare integrală ori rezumativă a conţinuturilor dialogurilor).

De asemenea, a realizat 190 de activităţi criminalistice, constând în fixarea, prin fotografiere ori video-filmare judiciară a prezentărilor pentru recunoaştere, marcarea chimică a bancnotelor (care au constituit sumele pretinse ori primite de infractori), efectuarea percheziţiilor domiciliare şi controlul autoturismelor, aplicarea sechestrului asigurător ş.a., precum şi în întocmirea, ulterior, a planşelor fotografice corespunzătoare.
Urmare activităţilor criminalistice efectuate de către Serviciul tehnic, s-a reuşit, spre exemplu, să se dispună trimiterea în judecată, într-o cauză, a unui număr de 28 de inculpaţi, din care 22 în stare de arest preventiv, fiind întocmite procese-verbale de redare integrală a dialogurilor ce au totalizat un număr de 2.123 file, realizându-se şi 111 activităţi criminalistice.

Au mai fost realizate peste 30 de alte activităţi de natură tehnică, întocmindu-se procese-verbale de redare a conţinuturilor înregistrărilor prezentate de părţi, efectuându-se copii ale suporturilor audio-video şi fixându-se prin video-filmare activităţile de prezentare a materialelor de urmărire penală.

Biroul tehnic a colaborat cu celelalte structuri ale direcţiei. Astfel, a acordat sprijin de specialitate şi Secţiei judiciare penale, prezentând materialele audio şi video obţinute în cursul urmăririi penale în faţa instanţelor de judecată ori asigurând asistenţa tehnică pe parcursul şedinţelor de judecată.
Colaborarea cu Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice, Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională ş.a. s-a realizat prin prezentarea de secvenţe din activităţile Direcţiei Naţionale Anticorupţie în faţa magistraţilor români şi străini, cu ocazia schimburilor de experienţă sau a vizitelor de studiu străini.

Activităţile tehnico-criminalistice desfăşurate potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală, au condus la obţinerea şi administrarea unor probe pertinente, concludente şi utile, necesare soluţionării operative a cauzelor.

3. Activitatea judiciară în cauze penale

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au participat la judecarea unui număr de 1600 de cauze penale (faţă de 1359 în anul 2007), reprezentând o creştere de 13%, din care, în 860 au participat procurorii din cadrul structurii centrale (faţă de 680 în anul 2007), ce reprezintă o creştere cu 26%.

Au fost declarate 277 apeluri şi recursuri privind 594 inculpaţi (faţă de 245 căi de atac, privind 597 de inculpaţi, în anul 2007).
Nu a fost retras nici un apel sau recurs declarat de procuror.

În anul 2008, au fost soluţionate un număr de 250 apeluri şi recursuri declarate de procuror, privind 521 inculpaţi (faţă de 201 privind 535 inculpaţi, în anul 2007), dintre care au fost admise 132 privind 295 inculpaţi (faţă de 122 privind 348 inculpaţi, în anul 2007). Procentul de admisibilitate, de circa 53% (comparativ cu 60% în 2007).

Apelurile şi recursurile au vizat atât aspecte de nelegalitate, cât şi aspecte de netemeinicie, referitoare la modul de individualizare a pedepselor, apreciindu-se că instanţele de judecată au dat dovadă de o blândeţe nejustificată raportat la infracţiunile de corupţie, conexe sau asimilate acestora reţinute în sarcina inculpaţilor, ceea ce nu corespunde exigenţei aşteptate de opinia publică în lupta cu fenomenul corupţiei.

Unele recursuri au fost respinse datorită schimbării, în ultima perioadă, a practicii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în sensul aprecierii ca fiind inadmisibil, recursurile declarate împotriva încheierilor prin care s-a dispus suspendarea cauzei şi sesizarea Curţii Constituţionale.
Pentru a se asigura interpretarea unitară a normelor procedurale penale, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a promovat recursul în interesul legii, la sesizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Au fost pronunţate, în anul 2008, un număr de 63 hotărâri definitive de condamnare, privind 97 inculpaţi (faţă de acelaşi număr de hotărâri definitive, privind 109 inculpaţi, în anul 2007).

Din totalul de 97 inculpaţi condamnaţi definitiv, faţă de 28 inculpaţi s-au aplicat pedepse privative de libertate cuprinse între 1 an şi 5 ani (într-un caz, 9 ani închisoare), faţă de un număr de 42 de inculpaţi s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei cuprinse între 6 luni şi 3 ani (într-un caz 3 luni, iar în două cazuri 2 luni), iar faţă de 26 inculpaţi suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pedepsele fiind cuprinse între 1 an şi 4 ani închisoare.

Prin hotărâri penale nedefinitive, au fost condamnaţi, în anul 2008, un număr de 122 inculpaţi (în 71 de cauze) din care 38 inculpaţi au fost condamnaţi la pedepse privative de libertate, faţă de 58 inculpaţi s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei, faţă de 20 inculpaţi s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi 6 inculpaţi au fost condamnaţi la amenzi penale cuprinse între 1000 şi 1500 lei.

Menţionăm că, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus strămutarea cauzelor în 6 dosare, din care 5 la cererea inculpaţilor şi 1 la cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În cursul anului 2008, instanţele de judecată au achitat prin hotărâri definitive, un număr de 23 de inculpaţi (comparativ cu 21 în anul 2007).

Din cei 23 de inculpaţi achitaţi definitiv, un număr de 10 au fost trimişi în judecată în dosare instrumentate de procurorii din structura centrală, iar 13 prin rechizitorii întocmite de către procurori ai serviciilor teritoriale.
Având în vedere temeiul procedural, achitarea a fost dispusă în baza art. 10 lit. c) C.pr.pen. (1 inculpat), art. 10 lit. b) C.pr.pen. (5 inculpaţi), art. 10 lit. d) C.pr.pen.(7 inculpaţi) şi art. 10 lit. a) C.pr.pen. (10 inculpaţi).
În principal, achitările s-au întemeiat pe schimbarea depoziţiilor martorilor sau chiar a denunţătorilor în faţa instanţei de judecată (motiv pentru care procurorii au întocmit un număr de 3 sesizări pentru săvârşirea infracţiunii de mărturie mincinoasă), pe fundamentarea hotărârii pe baza declaraţiilor unor martori propuşi, pro causa, în faza cercetării judecătoreşti sau pe interpretări diferite date de judecători unor dispoziţii legale, astfel încât numai în situaţia a 3 inculpaţi soluţiile de trimitere în judecată, şi în consecinţă, soluţiile de achitare au fost apreciate ca imputabile procurorilor de caz.

La această cifră se adaugă alţi 27 de inculpaţi achitaţi ca urmare a dezincriminării faptelor (comparativ cu 33 în anul 2007).

Prin hotărâri definitive, a fost dispusă restituirea unui număr de 6 cauze la procuror (comparativ cu 1 în anul 2007), din care 3 ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale în materia Legii privind responsabilitatea ministerială.
A fost apreciată ca imputabilă procurorului 1 soluţie de restituire a cauzei.

În cursul anului 2008, procurorii Secţiei judiciare penale au participat la diverse seminarii, organizate inclusiv cu sprijinul unor experţi străini, pe teme precum „Comunicarea publică în sistemul judiciar”, „Mijloacele de tergiversare a procesului penal”, „Nulităţile actelor procesuale”, „Rolul procurorului în cadrul procedurilor în faţa instanţei”, „Tehnici de investigare pentru combaterea corupţiei”, „Continuarea luptei împotriva corupţiei în administraţia publică” şi s-au preocupat de identificarea practicii judiciare a instanţei supreme şi de transmiterea în teritoriu a acesteia.

4. Consideraţii privind eficienţa şi celeritatea procesului penal în cauzele de corupţie

În anul anterior, analiza hotărârilor definitive de condamnare, pe care am realizat-o, s-a îndreptat spre încercarea de a creiona o reprezentare concretă asupra existenţei/inexistenţei unei practici judiciare unitare referitoare la cuantumul pedepselor aplicate şi la modalitatea de executare a acestora, care a fost apreciată ca un factor necesar pentru a se asigura caracterul disuasiv al acestora.
Considerând important să găsim metode de identificare a vulnerabilităţilor din activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie în ce priveşte instrumentarea cauzelor de corupţie, care afectează desfăşurarea procesului penal, dar şi să ne implicăm în efortul de a identifica vulnerabilităţi ale funcţionării criteriilor de apreciere a gravităţii faptelor de corupţie deduse judecăţii şi de durată a procedurilor, apreciem că analizarea hotărârilor definitive de condamnare rămâne un instrument de lucru util, fiind oglinda finalităţii exercitării acţiunii penale.
Prin urmare, am studiat hotărârile de condamnare care au rămas definitive în anul 2008, iar analiza, pe care o prezentăm în continuare, a vizat principalele aspecte asupra cărora ne-am aplecat în anul precedent (întrucât un studiu cu privire la individualizarea pedepselor pentru infracţiunile de corupţie va fi realizat de grupul de lucru, format din procurori şi judecători, constituit prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 2723/C din 21 octombrie 2008), dar şi aspecte noi, pe care le apreciem importante pentru formarea unei imagini corecte, inclusiv privind celeritatea procesului penal în cauzele de corupţie, în faza de urmărire penală şi în cea de judecată.

4.1. Caracterul disuasiv al pedepselor aplicate de instanţele de judecată în cauzele de corupţie

Pornind de la aceste considerente, vom expune mai jos, o analiză a acestor pedepse, rămase definitive în anul 2008, în cauzele finalizate de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Statistic, observăm că în anul 2008 instanţele de judecată au condamnat definitiv un număr de 97 inculpaţi, iar prin hotărâri nedefinitive un număr de 122 inculpaţi.

În ceea ce priveşte calitatea persoanelor condamnate definitiv, considerăm important să precizăm că au fost condamnaţi 2 prim-procurori, 21 ofiţeri şi subofiţeri de poliţie (17 ofiţeri, dintre care 1 a deţinut funcţia de şef al unei poliţii orăşeneşti, iar 1 de adjunct al comandantului unui inspectorat de poliţie judeţean), 8 ofiţeri şi subofiţeri din cadrul M.A.N. (6 ofiţeri, dintre care 1 a fost comandant de unitate militară), 5 avocaţi, 2 lucrători vamali, 1 consilier judeţean, 1 controlor al Curţii de Conturi, 1 comisar al Gărzii de mediu, 1 inspector al DGFPS, 1 inspector de primărie orăşenească, 1 director de instituţie publică, 1 expert din cadrul Instituţiei prefectului, 1 lichidator judiciar, 1 cadru universitar, 1 şef de Agenţie bancară şi 1 arhitect şef Birou urbanism orăşenesc, 3 directori de societăţi comerciale şi 21 de asociaţi şi administratori de societăţi comerciale.

Analiza noastră va avea în vedere exclusiv hotărârile definitive de condamnare.

Un prim aspect este cel privind faptul că, din cei 97 inculpaţi, condamnaţi definitiv, pentru infracţiuni de corupţie, asimilate ori conexe acestora, instanţele de judecată au dispus pentru 69 inculpaţi fie suspendarea condiţionată a executării pedepsei închisorii, în baza art. 81 C.pen. (inclusiv pentru 1 recidivist), fie suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în temeiul art. 86¹ C.pen., în timp ce pedepsele cu executare în detenţie au privit un număr de 28 inculpaţi. Situaţia este oarecum similară cu cea din anul 2007, când tot un număr de 28 inculpaţi au fost condamnaţi la pedepse cu executare în regim de detenţie, însă dintr-un număr de 109 condamnaţi.

Se observă astfel, cum doar aproximativ 29%, deci mai puţin de o treime, din cei condamnaţi îşi vor executa pedepsele în detenţie, ceea ce,consideram noi, nu este de natură să aibă un efect descurajator.

Al doilea aspect, se referă la faptul că, 48 dintre condamnaţi au comis faptele în timp ce activau în sectorul public (magistraţi, poliţişti, personal vamal, ofiţeri de armată, directori de instituţii publice, persoane cu funcţii de control în cadrul instituţiilor sau autorităţilor publice) în timp ce ceilalţi 49 provin fie din sectorul privat (avocaţi, experţi, lucrători bancari, directori sau administratori ai unor societăţi comerciale ş.a.), fie erau persoane fără ocupaţie.

Având în vedere că diferenţa este de numai 1, se poate concluziona că avem acelaşi număr de persoane din sectorul public şi din sectorul privat, condamnate pentru fapte de corupţie.

Din cei 28 inculpaţi condamnaţi cu privare de libertate, majoritatea (16) provin din mediul privat sau erau fără ocupaţie, în timp ce doar 12 funcţionari publici au fost condamnaţi cu executare în detenţie, situaţie absolut identică cu cea din anul 2007.
Corelativ, un număr de 36 funcţionari publici au fost condamnaţi la pedepse cu suspendarea executării, raportat la un număr de 33 inculpaţi care provin din mediul privat sau erau fără ocupaţie ce au beneficiat de acelaşi mod de executare.

Aspectul remarcat şi în anul anterior, dar care nu a făcut obiectul unei analize propriu-zise, referitor la individualizarea pedepselor, prin modul de aplicare a circumstanţelor atenuante, atât la judecata în fond, cât şi în căile de atac, a condus la constatarea că o pătrime din cei condamnaţi au beneficiat de circumstanţe atenuante judiciare, în timp ce doar în 2 cazuri pedepsele au fost aplicate sub minimul special, ca efect a clauzei prevăzute de art. 19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002.

În concret, din cei 97 de condamnaţi în anul 2008, unui număr de 24 le-au fost aplicate circumstanţe atenuante judiciare (reprezentând circa 25%), ceea ce a avut ca efect reducerea obligatorie a pedepsei sub minimul special prevăzut în textul de incriminare (inclusiv pentru 1 recidivist).
Dintre aceşti 24 de condamnaţi, un număr de 18 au beneficiat de circumstanţe atenuante aplicate de instanţa care a judecat fondul cauzei, iar ceilalţi 6 au beneficiat de circumstanţe atenuante aplicate de instanţele de apel sau recurs.

În plus, instanţele de fond au aplicat circumstanţe atenuante judiciare pentru alţi 8 inculpaţi, însă acestea au fost înlăturate de instanţele de control judiciar.

Tot în procesul de individualizare a pedepselor se constată că, pentru un număr de 32 de inculpaţi condamnaţi instanţele au aplicat pedepse situate la minimul special, ceea ce reprezintă un procent de 33% din numărul total al condamnaţilor.

Se constată astfel că, 58% din condamnaţi au primit pedepse la minimul şi sub minimul special prevăzut de textul de incriminarea a infracţiunii comise, ceea ce, din punctul nostru de vedere, nu este de natură să reprezinte o sancţionare corespunzătoare şi nici să realizeze scopul de prevenire a săvârşirii de noi infracţiuni, conform art. 52 C.pen.

Pentru 38 de inculpaţi condamnaţi, instanţele au aplicat pedepse orientate spre minim, situate sub jumătatea intervalului de pedeapsă prevăzut de textul legal, ceea ce reprezintă un procent de 39% din numărul total al condamnaţilor.

Într-un singur caz pedeapsa aplicată s-a situat peste jumătatea intervalului, fiind orientată spre maximul special, respectiv 9 ani (din 10 ani, prevăzut de lege), reprezentând 1% din numărul total al condamnaţilor.

Prin urmare, în condiţiile în care 58% din persoanele condamnate au primit pedepse situate la minim sau sub minimul special prevăzut de lege, 39% pedepse orientate spre minim şi doar 1% pedepse spre maximul special, concluzia este că şi din punct de vedere al cuantumului pedepselor aplicate se observă sancţionarea blândă a faptelor de corupţie, asimilate sau conexe acestora.

Din punct de vedere al individualizării pedepselor pentru faptele de corupţie care sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie situaţia pe anul 2008 este similară cu cea prezentată în anul anterior, dând imaginea unei sancţionări blânde a faptelor de corupţie, în scopul identificării soluţiilor adecvate, considerăm că analize, de acest gen, trebuie extinse şi la alte perioade de timp, precum şi la soluţiile date în alte cauze (exemplu, cauzele de mică corupţie).

Cert este că, analizele de până acum, relevă o diferenţă între pericolul social abstract al faptelor de corupţie, determinat de legiuitor prin stabilirea limitelor de pedeapsă şi pericolul social concret recunoscut de instanţele judecătoreşti prin pedepsele aplicate.

• Un aspect nou priveşte analiza modului de individualizare a pedepselor, în acelaşi caz, de către instanţele de fond, pe de o parte, şi de către instanţele de apel ori recurs, pe de altă parte.

Analiza relevă că, soluţiile privind 54 de inculpaţi condamnaţi (vizând preponderent cuantumul pedepselor aplicate ori modalitatea de executare) pronunţate de către instanţele de fond au fost modificate de către instanţele de control judiciar şi doar în cazul a 43 de inculpaţi soluţiile au fost menţinute.
Procentual, 57% din soluţiile instanţelor de fond sunt schimbate în căile de atac.

Aprofundând, observăm 6 situaţii în care instanţele de control judiciar au schimbat modalitatea de executare a pedepsei (cu sau fără modificarea cuantumului acesteia). Astfel, în 3 situaţii pedepsele cu suspendare aplicate la fond, au fost înlocuite cu pedepse în regim de detenţie, iar în alte 3 situaţii pedepsele cu detenţie aplicate la fond au fost suspendate de instanţele de control judiciar.

De asemenea, am remarcat 8 situaţii în care pedepsele aplicate la fond, au fost cel puţin înjumătăţite ori dublate, în căile de atac. Astfel, în 5 cazuri instanţele de control judiciar au majorat cuantumul pedepsei, iar în celelalte 3 cazuri au diminuat acest cuantum.
Sunt ilustrative două exemple.
Într-un caz, pedeapsa aplicată unui inculpat, de 5 ani cu detenţie a fost redusă în căile de atac, schimbându-se totodată şi modalitatea de executare, ajungând în final la 3 ani cu suspendare.
În celălalt caz , pedeapsa de 8 ani cu detenţie a fost redusă de instanţa de apel la 4 ani cu detenţie, pentru ca în final, instanţa de recurs, schimbând şi modalitatea de executare, să aplice 1 an şi 10 luni închisoare cu suspendarea executării pedepsei.

Procentul mare, din punctul nostru de vedere (57%), a soluţiilor schimbate în căile de atac, asociat cu situaţiile în care aceste modificări sunt substanţiale sau chiar discrepante, conturează imaginea unei practici judiciare neunitare, în care criteriile obiective referitoare la valoarea obiectului infracţiunilor de corupţie, a prejudiciului cauzat ori a valorii relaţiilor sociale lezate prin infracţiunea comisă nu au prevalenţa necesară..
Menţinerea unei tendinţe de a considera că, prin aplicarea unei sancţiuni penale, persoana este exclusă din rândul funcţionarilor publici, ceea ce ar realiza scopul preventiv al pedepsei, chiar în condiţiile în care pedeapsa este sub minim sau orientată spre minim şi este dispusă suspendarea executării, nu credem că este de natură să realizeze scopul procesului penal în cauzele de corupţie, asimilate ori conexe.

4.2. Consideraţii privind celeritatea procesului penal în cauzele de corupţie

În anul 2008, operativitatea soluţionării cauzelor de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie a fost bună, din cele 1.624 de dosare soluţionate pe fond, într-un număr de 496 fiind depăşit termenul de 1 an de la prima sesizare (reprezentând 30% din total).
De asemenea, din cele 1.657 de cauze rămase nesoluţionate, 665 sunt mai vechi de 1 an de la sesizare (reprezentând 40%, din total), iar mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale sunt 172 de cauze (reprezentând 10% din total).

În anul 2008, instanţele de judecată au condamnat definitiv un număr de 97 inculpaţi, iar prin hotărâri nedefinitive un număr de 122 inculpaţi.

A. Pornind de la aceste considerente, vom expune mai jos, o analiză a duratei urmăririi penale şi judecăţii, în cauzele în care s-au pronunţat hotărâri definitive de condamnare în anul 2008, în cauzele finalizate de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

I. Durata urmăririi penale

Această analiză a relevat că durata urmăririi penale în cazul a 94 de inculpaţi s-a situat sub 1 an şi 6 luni de la data sesizării, ceea ce reprezintă un procent de 97%. Doar în cazul a trei inculpaţi urmărirea penală a depăşit această perioadă, situându-se între 2 ani şi 3 ani.

Concret, în 17 cazuri urmărirea penală a durat maxim 1 lună, în 12 cazuri a durat cel mult 3 luni, în 17 cazuri a durat maxim 6 luni, în 30 de cazuri a fost finalizată în maxim 1 an, iar în 18 cazuri nu a depăşit 1 an şi 6 luni. Celelalte 3 cazuri au durat 2 ani şi 3 luni (2 situaţii), respectiv 2 ani şi 9 luni.
Cea mai scurtă durată a urmăririi penale a fost de 14 zile în cazul unei infracţiuni de trafic de influenţă constatate în flagrant, comisă de un inculpat recidivist, iar durata judecăţii în fond şi căile de atac în acest dosar a fost de 3 ani si 5 luni. La polul celălalt, dosarul în care urmărirea penală a durat cel mai mult, respectiv 2 ani şi 9 luni, a avut ca obiect o infracţiune de luare de mită comisă de un ofiţer de poliţie judiciară. Corelativ, e interesant că, durata judecăţii în acest caz a fost mai mică decât durata urmăririi penale, respectiv hotărârea a rămas definitivă după numai 2 ani şi 3 luni. Aceasta este, de altfel, şi singura situaţie, din cele 97 de cazuri, în care urmărirea penală a durat mai mult decât procedura de judecată în faţa instanţei.

II. Durata judecării cauzei până la rămânerea definitivă a hotărârii instanţei

În 96 din cele 97 de cazuri de inculpaţi condamnaţi, procesul în faţa instanţei a durat mai mult decât urmărirea penală efectuată în acea cauză, fapt explicabil prin particularitatea procedurilor judiciare.
Concret, în 8 cazuri procesul s-a situat sub 1 an, în 13 cazuri a durat maxim 1 an şi 6 luni, în 24 cazuri nu a depăşit 2 ani, în 9 cazuri s-a situat sub 2 ani şi 6 luni, în 10 cazuri a durat maxim 3 ani, în alte 10 cazuri a durat maxim 3 ani şi 6 luni, în 18 cazuri s-a situat sub 4 ani, în 3 cazuri nu a depăşit 4 ani şi 6 luni, şi în fine în 2 cazuri procesul a durat aproape 5 ani.

Se constată că, în circa 56% din cazuri, durata judecării cauzelor până la rămânerea definitivă a hotărârii instanţei a fost de maxim 3 ani, ceea ce considerăm că răspunde celerităţii procesului penal într-un sistem care include 3 grade de jurisdicţie.

Procesul care s-a finalizat cel mai rapid a durat 7 luni (4 inculpaţi), iar procesul cel mai lung a fost de 4 ani şi 9 luni. Aceste limite se referă la durata judecăţii în toate gradele de jurisdicţie. Analizând altfel, judecata pe fond a unei cauze s-a situat între 3 luni şi maxim 3 ani şi 6 luni.
Cea mai scurtă durată priveşte judecarea unor infracţiuni flagrante de luare de mită şi trafic de influenţă comise de 1 ofiţer, respectiv 1 agent de poliţie, hotărârea rămânând definitivă în 7 luni. Cea mai lungă durată a judecării în fond a fost de 3 ani şi 6 luni, însă cauza a avut 2 cicluri procesuale, fiind trimisă instanţei de fond pentru rejudecare, rămânând definitivă în 4 ani şi 6 luni.

Din toate situaţiile analizate, au existat 14 cazuri în care ciclul procesual a fost reluat cel puţin 1 dată, ca urmare a casării şi trimiterii spre rejudecare (reprezentând un procent de 14%).

III. Durata medie a judecăţii în fond comparativ cu căile de atac

În majoritatea situaţiilor analizate judecata în faţa instanţei de fond a durat mai mult decât judecata în căile de atac, referindu-ne la un număr de 63 de cazuri, ceea ce reprezintă un procent de 65%.
Continuând analiza, am identificat dintre acestea, 28 de cazuri în care durata judecării în faţa instanţei de fond a fost cel puţin dublă faţă de durata judecării în căile de atac.
Din cele 28 au fost identificate însă şi 6 situaţii, în care judecata în fond a durat de 6 ori mai mult (4 cazuri), de 8 ori mai mult (1 caz) sau de 9 ori mai mult (1 caz) decât judecata în căile de atac. În toate aceste situaţii judecata pe fond a durat cel puţin 1 an şi 6 luni, iar judecata în căile de atac nu a durat mai mult de 5 luni. Ceea ce e relevant, este că hotărârile judecătoreşti la care ne referim, au fost atacate doar cu recurs, potrivit legii, având deci o singură cale de atac.

În concluzie, celeritatea soluţionării unui proces penal, în sensul scurtării termenului până la care o hotărâre rămâne definitivă, depinde în mod evident de numărul căilor de atac. Situaţiile expuse mai sus, în care judecata în căile de atac a fost scurtă s-a realizat în condiţiile existenţei posibilităţii atacării numai cu recurs a sentinţei penale.

Comparativ, în celelalte 34 de cazuri, judecata în căile de atac a durat mai mult decât judecata în fond, reprezentând 35%. În cazul a 27 de inculpaţi hotărârile judecătoreşti au fost atacate, atât cu apel cât şi cu recurs, iar în celelalte cazuri legea a prevăzut o singură cale de atac, respectiv recursul.
Dintre acestea, în 12 cazuri judecata în căile de atac a fost cel puţin dublă ca durată, comparativ cu judecata în faţa instanţei de fond. Într-o singură situaţie din cele 12, durata a fost de aproximativ 4 ori mai mare în apel şi recurs. Astfel, judecata în fond a durat 5 luni, iar judecata în apel şi recurs a durat 1 an şi 7 luni.

Aceste date evidenţiază valabilitatea concluziei de mai sus, în sensul că, în majoritatea cazurilor în care judecata în căile de atac durează mai mult decât judecarea fondului, legea prevede două căi de atac, respectiv apel şi recurs.
Raportând la diferenţele înregistrate între cele două situaţii expuse, s-a remarcat că în 32 de cazuri durata judecăţii în fond a fost aproximativ egală (adică o diferenţă de 2-3 luni) cu judecata în căile de atac.

B. Spre deosebire de aspectele arătate cu privire la celeritatea procesului în cauzele în care au fost pronunţate hotărâri definitive, situaţia privind celeritatea cauzelor aflate, în prezent, în curs de urmărire penală ori pe rolul instanţelor de judecată, este oarecum diferită.

Astfel, s-a constatat că, în cauzele considerate importante (prin calitatea persoanei, prin numărul de inculpaţi ori prin amploarea activităţii infracţionale) durata procesului penal, atât la urmărirea penală, cât şi în faţa instanţelor de judecată este semnificativ prelungită. Atât în faţa procurorului, cât şi în faţa judecătorului, sunt invocate de către părţi, în special de inculpaţi, precum şi de apărătorii acestora, o multitudine de excepţii procedurale. La urmărire penală s-a constatat o tergiversare nejustificată şi îndelungată a actelor procedurale care presupun prezenţa învinuiţilor şi inculpaţilor în faţa procurorului, referindu-ne în mod special la procedura prezentării învinuirii şi audierii, precum şi la procedura prezentării materialului de urmărire penală.
În faza de judecată, se mai adaugă şi excepţiile de neconstituţionalitate invocate, pe rând, de către inculpaţi, astfel că, în majoritatea cauzelor importante, dosarele sunt trimise la Curtea Constituţională, unde pronunţarea pe excepţie durează aproximativ 6-8 luni, timp în care judecarea cauzei în faţa instanţei penale este suspendată.
Există cauze în care aceeaşi instanţă a dispus restituirea repetată a dosarului la procuror, precum şi cauze în care s-a dispus strămutarea aceluiaşi dosar de 2 ori.
Toate acestea, la care se adaugă şi normele de procedură care prevăd obligativitatea asigurării prezenţei tuturor inculpaţilor, la anumite momente procesuale în faţa instanţei, au făcut ca să existe pe rolul instanţei cauze în care, deşi au trecut circa 3 ani nu s-a pronunţat o hotărâre în fond. Mai grav este că, sunt destule dosare pe rolul instanţei în care, deşi a trecut mai mult de 1 an de la data sesizării, nu s-a reuşit măcar citirea actului de inculpare. Este relevantă situaţia unui dosar în care sesizarea a avut loc în luna iunie 2006, astfel că au trecut aproape 3 ani fără să se fi citit actul de sesizare.

Pentru remedierea acestor probleme care afectează, în mod vădit, celeritatea procesului penal, pe lângă efortul depus de magistraţii judecători şi procurori, considerăm că este necesară abrogarea dispoziţiilor privind suspendarea judecării cauzei penale pe durata soluţionării de către Curtea Constituţională a excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate, precum şi adoptarea proiectului Noului Cod de procedură penală care cuprinde dispoziţii privind soluţionarea într-un termen limitat a excepţiilor, precum şi alte soluţii de natură să limiteze tergiversarea nejustificată a cauzelor, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată, cu asigurarea garanţiilor corespunzătoare exercitării dreptului la apărare.

5. Cooperarea internaţională şi legătura cu instituţii similare din alte state

În anul 2008, Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice şi-a concentrat activitatea atât asupra urmăririi modului de îndeplinire a angajamentelor şi a măsurilor luate de Direcţia Naţională Anticorupţie în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare a progreselor obţinute de România în domeniul luptei împotriva corupţiei, a reflectării unei imagini externe corecte a activităţii direcţiei; cât şi asupra monitorizării şi implementării proiectelor PHARE, al căror beneficiar direct este instituţia noastră, continuării şi extinderii relaţiilor de cooperare cu instituţii similare din alte state, intensificării activităţii în cadrul grupurilor şi reţelelor internaţionale de combatere a corupţiei, desfăşurării activităţilor de asistenţă judiciară internaţională.

Prezentarea unei imagini de ansamblu asupra modului de îndeplinire a acestor atribuţii va fi realizată, în continuare, structurat pe domeniile principale de activitate.

5.1. Activităţi desfăşurate în domeniul relaţiilor cu Uniunea Europeană

În domeniul relaţiilor desfăşurate cu Uniunea Europeană serviciul a analizat recomandările adresate României în domeniul luptei împotriva corupţiei, cuprinse în Raportul Comisiei Europene privind evoluţia măsurilor de acompaniere în România după aderare, din 27 iunie 2007, precum şi în Raportul Intermediar al Comisiei Europene, din 4 februarie 2008, elaborate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare a progreselor obţinute de România, în vederea atingerii unor obiective (condiţionalităţi) specifice în domeniile reformei judiciare şi al luptei împotriva corupţiei.

De asemenea, a urmărit implementarea măsurilor ce au revenit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în cursul anului 2008, din Planul de Acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1346/2007, cuprinse în capitolul privind Condiţionalitatea 3, intitulat „Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate a faptelor de mare corupţie”, aşa cum acestea au fost stabilite prin Ordinul nr. 3/2008, emis de procurorul şef al direcţiei, care precizează acţiuni, responsabilităţi şi termene concrete de executare a acestora.
În baza ordinului, mai sus-menţionat, Serviciul de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice a redactat periodic rapoarte privind modul de realizare a măsurilor luate de Direcţia Naţională Anticorupţie, în vederea îndeplinirii recomandărilor Comisiei Europene, precum şi a măsurilor prevăzute în Planul de Acţiune,pe care le-a comunicat Comisiei Europene, prin intermediul Ministerului Justiţiei.

De asemenea, a efectuat activităţi referitoare la desfăşurarea la Bucureşti a misiunilor de evaluare (peer review) organizate de Comisia Europeană, în lunile mai şi decembrie 2008, având ca scop urmărirea evoluţiei instituţionale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Totodată, în vederea corectei reflectări a progresului instituţional şi a eficienţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în îndeplinirea atribuţiilor acesteia, au fost organizate întâlniri bilaterale între conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi o serie de înalţi oficiali ai Comisiei Europene ori ai unor state membre ale Uniunii Europene.

5.2. Unitatea de Implementare PHARE

În cursul anului 2008, Direcţia Naţională Anticorupţie a beneficiat de două proiecte PHARE, ambele coordonate de Ministerul Justiţiei. Acestea au vizat consolidarea instituţională a direcţiei, prin intermediul unui contract de înfrăţire instituţională încheiat cu Institutul Finlandez de Management Public (HAUS), precum şi dotarea corespunzătoare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu echipament informatic, destinat arhivării electronice a documentelor.

Proiectul de înfrăţire instituţională cu Institutul Finlandez de Management Public (RO 04/IB/JH/02)

Acest proiect, început în luna iulie 2006 şi finalizat la data de 29 octombrie 2008, a avut drept rezultat:

• elaborarea de către experţii finlandezi a unor proiecte privind:
  • strategia de management a Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
  • strategia de training a personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
  • strategia de comunicare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
• organizarea, cu sprijinul experţilor finlandezi, a 11 seminarii, de care au beneficiat 68 procurori, 33 ofiţeri de poliţie şi 29 specialişti. Au fost de asemenea organizate 4 vizite de studiu la autorităţile judiciare şi la autorităţile anticorupţie din Finlanda, Estonia şi Letonia;
• realizarea unui pliant (conţinând informaţii de bază privind competenţa, descrierea tipului de activităţi desfăşurate de Direcţia Naţională Anticorupţie şi modalităţile de sesizare a acesteia, destinate informării opiniei publice), şi a unei broşuri de prezentare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Contractul de achiziţii „PHARE 2005/017-553.01.04.08”

Obiectul contractului de achiziţie a constat în furnizarea de echipament hardware, în vederea implementării unei soluţii de arhivare electronică a documentelor pentru autorităţile care îşi desfăşoară activitatea în cadrul sistemului judiciar (instanţe şi parchete).

De asemenea, în anul 2008, s-au derulat etapele selectării partenerului şi al negocierii Contractului de înfrăţire instituţională cu NICO-Irlanda de Nord (Northern Ireland Public Sector Enterprises Limited) „RO 07/IB/JH/03”, pentru realizarea unui schimb de experienţă cu alte state membre ale Uniunii Europene, spre a identifica cele mai bune practici în anchetarea infracţiunilor grave de corupţie şi a infracţiunilor economice grave asimilate sau conexe celor de corupţie.

În afara programelor PHARE, Direcţia Naţională Anticorupţie a mai beneficiat de asistenţa altor instituţii străine şi organizaţii internaţionale, pentru dezvoltarea pregătirii profesionale a personalului său operativ. Astfel, cu sprijinul Fundaţiei Germane pentru Cooperare Juridică Internaţională (IRZ), au fost organizate 2 seminarii de pregătire profesională, la care au participat 27 de procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

5.3. Participarea la activităţi de cooperare internaţională

Prin activitatea de cooperare internaţională a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în cursul anului 2008, s-a urmărit, pe de o parte, dezvoltarea, cu sprijinul expertizei oferite de instituţiile similare din Uniunea Europeană şi pe baza fondurilor externe alocate în acest scop, a capacităţii direcţiei de a-şi îndeplini eficient misiunea de combatere a corupţiei la nivel înalt şi mediu, iar, pe de altă parte, realizarea obiectivelor legate de asigurarea prezenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie în mediul internaţional, prin:

• participarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie la conferinţe internaţionale anticorupţie şi la reuniuni bilaterale cu procurori şi funcţionari guvernamentali ai altor state, în scopul promovării modelului instituţional al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al schimbului de experienţă între aceasta şi instituţii similare din străinătate, cu atribuţii în lupta împotriva corupţiei;
• participarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie la activităţile desfăşurate în cadrul organizaţiilor şi reţelelor internaţionale anticorupţie, în scopul promovării cooperării internaţionale în domeniul luptei împotriva corupţiei, precum şi al creşterii gradului de prevenire şi combatere a corupţiei, de către statele părţi a convenţiilor europene şi internaţionale.

Promovarea modelului instituţional al Direcţiei Naţionale Anticorupţie

Constituirea, structura, modul de funcţionare al autorităţilor anticorupţie existente în diferite state ale lumii, rezultatele obţinute de acestea şi obstacolele întâlnite în calea funcţionării lor optime au constituit, şi în anul 2008, teme de interes major pentru comunitatea juridică şi politică internaţională.

Sub impulsul Convenţiei ONU împotriva corupţiei (ratificată de România, prin Legea nr. 365/2004), tot mai multe state au devenit interesate de constituirea sau dezvoltarea unor autorităţi anticorupţie, ca autorităţi judiciare, investigative sau de prevenire. Din această perspectivă, modelul prezentat de Direcţia Naţională Anticorupţie, experienţa dobândită de procurorii anticorupţie din România în combaterea infracţiunilor de corupţie, reuşitele, dar şi neîmplinirile, precum şi obstacolele întâmpinate în activitatea lor, au prezentat un interes puternic pentru comunitatea internaţională, concretizat în:

• invitarea procurorilor şi a celorlalte categorii de personal operativ din Direcţia Naţională Anticorupţie la conferinţe şi seminarii internaţionale, în domeniul luptei împotriva corupţiei, pentru a prezenta modelul instituţional al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi aspectele practice privind investigarea infracţiunilor de corupţie şi a fraudelor împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene;
• invitarea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ca experţi în cadrul unor programe internaţionale, ca formatori de specialitate şi ca membri ai unor grupuri de lucru, având ca obiectiv dezvoltarea instituţională a unor autorităţi anticorupţie mai recent create în alte state;
• organizarea, la solicitarea unor autorităţi judiciare sau anticorupţie străine sau a unor ambasade străine, a unor întâlniri de lucru şi vizite de studiu la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

În acest sens, exemplificăm următoarele activităţi desfăşurate, în cursul anului 2008:

• participarea unui număr de 35 procurori, ofiţeri de poliţie şi specialişti ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie la conferinţe internaţionale anticorupţie şi realizarea unor vizite de studiu organizate de EIPA (în Luxemburg), OLAF (în Germania, Portugalia, Italia, Spania), EUROJUST (în Olanda), Comisia Europeană (în Belgia), Ambasada SUA (în Polonia), ERA (în Germania), Ambasada Franţei (la Paris), Ministerul de Interne din Austria (la Viena), IRZ (în Germania), EPAC (în Marea Britanie şi SUA), UNODC (în Austria), Ministerul de Justiţie din Franţa (la Paris);
• participarea unui procuror şi a unui ofiţer de poliţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie la un proiect al Consiliului Europei, ca experţi în cadrul unui grup de lucru, privind elaborarea metodologiei de investigaţie a infracţiunilor de corupţie, în beneficiul procurorilor şi ofiţerilor de poliţe specializaţi din Republica Moldova; participarea unor procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie la activităţi organizate de OECD (atât ca membri ai grupului de lucru anticorupţie, cât şi ca experţi în cadrul unor sesiuni de training pentru procurorii ucraineni); redactarea unei oferte, în calitate de junior partner, pentru un proiect de twinning destinat întăririi capacităţii administrative a Departamentului Anticorupţie din cadrul Parchetului General din Azerbaidjan şi participarea la interviul de susţinere a acestei oferte de către o delegaţie de procurori ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, împreună cu experţi ai Fundaţiei Germane pentru Cooperare Juridică Internaţională (IRZ);
• organizarea, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a unor întâlniri de lucru cu oficiali guvernamentali din Republica Indonezia, cu delegaţii parlamentare din Ucraina, Irak şi Landul Saxonia (Germania), precum şi primirea, în vizite de studiu, a unor delegaţii de magistraţi din Italia, Belgia, Spania, Franţa, Germania, Polonia şi Olanda, în cadrul programului EJTN.

Promovarea cooperării internaţionale în domeniul luptei împotriva corupţiei

În domeniul cooperării internaţionale, Direcţia Naţională Anticorupţie a avut drept obiectiv şi asigurarea prezenţei sale, în calitatea de structură specializată anticorupţie, ca partener activ în cadrul activităţilor desfăşurate de organizaţiile internaţionale (precum Consiliul Europei sau ONU) şi de organizaţiile şi reţelele internaţionale anticorupţie, la acţiunile iniţiate în vederea promovării cooperării, a schimbului de informaţii şi de bune practici, a schimbului de expertiză pentru îmbunătăţirea legislaţiei şi a practicilor investigative anticorupţie, în diferite state.

În îndeplinirea acestui obiectiv, au fost realizate următoarele:

• participarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, printr-un procuror desemnat ca membru al delegaţiei României şi ca expert evaluator la reuniunile plenare ale GRECO (la evaluarea Franţei, în cadrul ciclului III de evaluare a implementării Convenţiei Penale împotriva Corupţiei);
• participarea unor procurori şi specialişti ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ca membri ai grupurilor de lucru în cadrul activităţilor Reţelei Partenerilor Europeni împotriva Corupţiei (EPAC), având ca obiect schimbul de personal calificat, cooperarea transfrontalieră şi schimbul de personal în cadrul membrilor Reţelei;
• participarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în calitate de membru fondator, la activităţile Asociaţiei Internaţionale a Autorităţilor Anticorupţie – IAACA (seminarii, conferinţe, elaborarea de culegeri de legislaţie şi bune practici anticorupţie). Astfel, procurori direcţiei au participat la întâlnirea Comitetului Executiv al IAACA organizat la Baku, Azerbaidjan; la cea de-a 3 a Conferinţă anuală a IAACA organizată la Kiev, Ucraina, şi la seminarul organizat de IAACA la Beijing, China;
• participarea unor procurori ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie la lucrările celei de a doua Conferinţe Anuale a Statelor Părţi la Convenţia ONU împotriva Corupţiei şi la reuniunile grupurilor de lucru stabilite de conferinţă, în vederea accelerării implementării convenţiei;
• participarea unui procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ca expert în cadrul Programului Voluntar Pilot, lansat de UNDOC, privind identificarea unui mecanism de monitorizare a aplicării Convenţiei ONU împotriva Corupţiei. În cadrul acestui program, procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, împreună cu experţi din Finlanda, au evaluat modul de implementare a convenţiei de către autorităţile din Polonia şi Austria, iar împreună cu experţi din Republica Dominicană, la evaluarea pilot a Croaţiei. Totodată, procurorul desemnat a participat, împreună cu experţii desemnaţi din cadrul Ministerului Justiţiei, la evaluarea efectuată de Austria şi Polonia asupra României;
• participarea procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie la cea de a şaptea Adunare Generală a Reţelei Practicienilor Anticorupţie din ţările Europei Centrale şi de Est şi a fostelor ţări sovietice (ACPN), unde s-au realizat schimburi de informaţii, experienţă, modele legislative, modele de strategii anticorupţie etc., între membrii reţelei.

5.4. Activitatea Biroului de legătură cu instituţiile similare din alte state

Biroul de legătură cu instituţiile similare din alte state şi-a adus o importantă contribuţie în domeniul asistenţei judiciare internaţionale în materie penală, prin:

• efectuarea, în cadrul comisiilor rogatorii internaţionale, a unor acte procesual-penale, solicitate de către autorităţile judiciare competente din Italia (1) şi Polonia (1);
• îndeplinirea formalităţilor de solicitare, prin intermediul comisiei rogatorii internaţionale, a autorităţilor judiciare din alte state, pentru efectuarea unor acte procesual - penale în Austria (1), Bulgaria (1), Elveţia (1), Franţa (2), Republica Moldova (4), Spania (2), Ucraina (2) şi Ungaria (2);
• realizarea formalităţilor referitoare la 5 proceduri de citare internaţională efectuate în Israel (1), Republica Moldova (2) şi Germania (2);
• solicitarea ori efectuarea unor verificări operative, privind identificarea unor persoane, autoturisme etc., prin intermediul Biroului Ofiţerului de Legătură al Poliţiei Republicii Italia la Bucureşti şi al reprezentantului FBI din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti. Au fost solicitate, în total, 4 asemenea verificări operative în Italia (1), SUA (1) şi Germania (2) primindu-se rezultatul verificărilor în timp util şi s-a dat curs solicitărilor de efectuare a unor verificări similare primite din Ucraina (1).
  
• De asemenea, Biroul de legătură cu instituţiile similare din alte state a îndeplinit formalităţile privind preluarea de proceduri în materie penală din Germania (2) şi Republica Moldova (1) şi a declanşat, în timp util, procedurile legale, urmărind respectarea regulilor de drept substanţial (privind corupţia), precum şi a regulilor de drept procesual (de admisibilitate a probelor), în vederea armonizării acestora cu dispoziţiile legale comunitare.

5.5 Măsuri în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului, instituit de Comisia Europeană

În Raportul Comisiei Europene privind evoluţia măsurilor de acompaniere în România după aderare, din 27 iunie 2007, autorităţile române erau încurajate să elaboreze un plan de acţiune asupra modului în care România intenţionează să îndeplinească cele patru condiţionalităţi cuprinse în cadrul Mecanismului de Verificare şi Cooperare (MCV), mecanism care vizează remedierea deficienţelor în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, precum şi monitorizarea progreselor realizate în aceste domenii.

Planul de acţiune a fost întocmit de Ministerul Justiţiei şi a fost aprobat de Guvernul României, prin Hotărârea nr. 1346 din 31 octombrie 2007.

A. Capitolul privind Condiţionalitatea a treia, din Planul de acţiune, se referă la „Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate a faptelor de mare corupţie” şi cuprinde o serie de măsuri, după cum urmează:

• efectuarea de investigaţii profesioniste şi imparţiale în cazurile de mare corupţie;
• informarea opiniei publice cu privire la rezultatele obţinute în combaterea corupţiei la nivel înalt, cu respectarea regulilor privind confidenţialitatea anchetelor în derulare şi protecţia datelor personale;
• realizarea unui studiu cu privire la modul de individualizare a pedepselor aplicate de instanţe pentru categoriile de infracţiuni din sfera criminalităţii economico-financiare, inclusiv a infracţiunilor de corupţie, şi luarea măsurilor ce se impun în baza concluziilor;
• asigurarea celerităţii procesului penal în cazuri de mare corupţie;
• intensificarea activităţilor de pregătire profesională a procurorilor şi judecătorilor;
• schimb de bune practici la nivel european.

B. În acelaşi Plan de acţiune, în cadrul Condiţionalităţii a patra, privind „Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei locale”, sunt prevăzute unele măsuri în responsabilitatea Ministerului Public, iar parte din acestea implică şi participarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, şi anume:

• organizarea periodică a unor sesiuni de schimb de experienţă, la nivel regional şi central, între procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procurorii de la parchetele de pe lângă tribunale şi curţi de apel, desemnaţi prin ordin al procurorului general, pentru a instrumenta dosarele de corupţie de competenţa acestor parchete;
• crearea unor colective de lucru, formate din procurorii ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi din ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ai Direcţiei Generale Anticorupţie, precum şi din structurile specializate ale poliţei, în vederea elaborării unor manuale de bune practici privind investigarea infracţiunilor de corupţie, destinat uzului procurorilor care instrumentează cazuri de mică corupţie.

Pentru a aduce la îndeplinire angajamentele luate de România, inclusiv a măsurilor prevăzute în Planul de acţiune, conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a urmărit îndeaproape, în cursul anului 2008, menţinerea şi creşterea standardelor calitative şi cantitative ale activităţii personalului operativ al direcţiei, efectuarea cu celeritate şi profesionalism a urmăririi penale în cauzele de mare corupţie şi realizarea atribuţiilor procurorului în faza de judecată.

De asemenea, în conformitate cu măsurile prevăzute în Planul de acţiune (Condiţionalitatea a treia), Direcţia Naţională Anticorupţie a realizat obiectivele referitoare la:

• elaborarea şi aplicarea practică a Strategiei de comunicare şi relaţionare cu media şi societatea civilă, prin emiterea Ordinului nr. 22 din 21 martie 2008 al procurorului şef direcţie;
• organizarea unei mese rotunde, în zilele de 13 - 14 mai 2008, cu 11 reprezentanţi ai societăţii civile, pentru a discuta rezultatele combaterii corupţiei la nivel înalt şi fructificarea lor, în vederea îmbunătăţirii activităţii legate de comunicare şi informare publică;
• editarea unei broşuri de prezentare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în limbile română şi engleză, precum şi a unui pliant cu informaţii despre modul de sesizare şi competenţele direcţiei, pentru uzul justiţiabililor;
• evaluarea nivelului şi nevoilor suplimentare de acces al procurorilor şi ofiţerilor de poliţie judiciară ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie la bazele de date ale unor instituţii publice, în funcţie de necesităţile investigative;
• publicarea, pe site-ul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a hotărârilor definitive, în cauzele de corupţie trimise în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie şi care au fost comunicate acesteia de către instanţele de judecată, în format electronic;
• participarea unui procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie la activitatea Grupului de lucru, constituit de Ministerul Justiţiei, în vederea elaborării unui studiu privind modul de individualizare a pedepselor aplicate de instanţele de judecată, în dosarele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
• continuarea programului de pregătire profesională specializată a personalului operativ al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
• participarea direcţiei la activităţile grupurilor şi reţelelor internaţionale ale autorităţilor anticorupţie, în măsura disponibilităţilor bugetare.

În vederea îndeplinirii măsurilor prevăzute în capitolul privind Condiţionalitatea a patra din Planul de acţiune, Direcţia Naţională Anticorupţie a adus la îndeplinire obiectivele referitoare la:

• organizarea, împreună cu conducerile parchetelor de pe lângă curţile de apel, a două sesiuni de schimb de experienţă, în lunile mai şi octombrie 2008, între procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procurorii competenţi a efectua urmărirea penală în cauzele de corupţie mică;
• participarea a doi procurori şi doi ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie la redactarea, în cadrul Grupului de lucru constituit la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a manualului de bune practici în investigarea infracţiunilor de corupţie.

Direcţia Naţională Anticorupţie a colaborat şi cu celelalte instituţii implicate în prevenirea corupţiei, fiind de evidenţiat participarea la lucrările grupului de lucru organizat la nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative în vederea elaborării Strategiei naţionale anticorupţie privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publică locală pe perioada 2008-2020, ce a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 609/2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 514 din 8 iulie 2008.

Activitatea desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie, în cursul anului 2008, precum şi stabilitatea sa din punct de vedere legislativ şi instituţional, au fost monitorizate de experţii Comisiei Europene, conform cadrului asigurat de Mecanismul de Verificare şi Cooperare, iar acest lucru s-a reflectat în cele două rapoarte de monitorizare, publicate în lunile februarie şi iulie 2008.

Astfel, în luna mai 2008, înaintea redactării ultimului raport pe anul 2008, Comisia Europeană a organizat o misiune de evaluare a României, care a vizat inclusiv Direcţia Naţională Anticorupţie.

În cele două rapoarte de monitorizare întocmite de Comisia Europeană s-a subliniat parcursul pozitiv al activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi progresele obţinute în anchetele de mare corupţie, vizând în principal cele în care sunt implicaţi foşti miniştri şi membri ai Parlamentului.

Concluzia raportului din iulie 2008, în ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel înalt, a fost că aceasta activitate trebuie depolitizată, iar România trebuie să-şi afirme angajamentul neechivoc de a combate corupţia la acest nivel.
S-a apreciat, de asemenea, că trebuie permisă continuarea anchetelor independente, în cauzele privind foştii miniştri şi membri ai Parlamentului, de către autorităţile judiciare, pentru a se câştiga încrederea opiniei publice în combaterea corupţiei şi în respectarea statului de drept.
Comisia Europeană a apreciat, totodată, că eforturile pozitive pe calea reformei, ale Guvernului, ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie , pot fi încununate de succes numai dacă primesc un sprijin neechivoc din partea tuturor factorilor, de la toate nivelurile.

6. Resursele umane şi perfecţionarea profesională a personalului

Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională a înregistrat, în anul 2008, un număr de 3965 de lucrări (comparativ cu 3.161 în anul 2007), reprezentând o creştere de 25%, din care 2.626 de cereri (faţă de 2.107 în anul 2007), în creştere cu 24%.
Cererile înregistrate au avut ca obiect, în principal, încadrarea în funcţiile specifice Direcţiei Naţionale Anticorupţie (de procurori, specialişti, ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, personal auxiliar de specialitate şi economico-administrativ), acordarea unor drepturi salariale, solicitarea încetării activităţii etc.

La data de 31 decembrie 2008, schema de personal a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (aşa cum a fost aprobată de Ministrul justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în anul 2007), similar anului anterior, era ocupată în proporţie de 91% (518 posturi ocupate, din cele 567), structura pe funcţii fiind următoarea:
121 procurori, reprezentând 83% din 145 posturi;
155 ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, reprezentând 91% din 170 posturi;
52 specialişti, reprezentând 94% din 55 posturi;
138 personal auxiliar de specialitate şi conex, reprezentând 96% din 143 posturi;
52 personal economico-administrativ, reprezentând 96% din 54 posturi.

La Direcţia Naţională Anticorupţie, în anul 2008, a existat o evidentă fluctuaţie de personal, fiind încadrate 68 persoane şi încetate raporturile de muncă unui număr de 67 persoane, din care 23 procurori, 24 ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, 3 specialişti, 12 grefieri, 3 şoferi şi 1 referent (care au fost transferaţi, pensionaţi sau clasaţi medical ori care şi-au dat demisia).
Urmare evaluării profesionale, 1 ofiţer de poliţie judiciară a fost revocat din funcţie, încetându-se detaşarea acestuia la Direcţia Naţională Anticorupţie.

Prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului justiţiei şi cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, a fost numit procurorul şef adjunct al Secţiei de combatere a corupţiei.
De asemenea, la propunerea procurorului şef direcţie, Consiliul Superior al Magistraturii a promovat 14 procurori şefi, din care 12 procurori şefi serviciu (4 la structura centrală şi 8 la serviciul teritorial) şi 2 procurori şefi birou (la structura teritorială).
În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, au fost organizate interviuri în scopul ocupării posturilor vacante de procurori, în urma cărora procurorul şef direcţie a numit, după solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii, un număr de 13 procurori, care au fost declaraţi admişi de către comisia special constituită.

Menţionăm că 23 procurori şi-au încetat activitatea în cadrul direcţiei, după cum urmează: prin transfer la alte parchete (15), prin pensionare (2), prin încetarea delegării (5) şi prin demisie (1).
Au fost delegaţi în funcţii de execuţie sau de conducere un număr de 20 procurori.

În cursul anului 2008, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a numit 4 specialişti, 14 ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară (după detaşarea acestora de la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative), 15 grefieri, 1 grefier şef secţie, 4 grefieri şefi serviciu (1 la structura centrală şi 3 la serviciile teritoriale), după promovarea concursurilor organizate de către Direcţia Naţională Anticorupţie.
Au mai fost numiţi: 1 consilier privind prevenirea şi protecţia în domeniul securităţii în muncă, 1 consilier pentru afaceri europene, 2 referenţi la Departamentul economico – financiar şi administrativ, 9 referenţi la structura teritorială şi 3 şoferi.

Au fost redactate proiectele de ordin privind majorările salariale acordate personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, acordarea unor grade, trepte, gradaţii, sporuri (de vechime în muncă, de fidelitate etc.), majorarea indemnizaţiei de încadrare brute lunare pentru vechimea efectivă în funcţia de magistrat, au fost redactate lucrările aferente acordării salariului de merit, lucrările privind propunerile de înaintare în grad profesional a unor ofiţeri de poliţie judiciară. au fost întocmite situaţiile referitoare la personalul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la planificarea concediilor de odihnă, la evaluarea personalului contractual (realizându-se inclusiv verificarea şi centralizarea fişelor de apreciere).

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în calitate de ordonator secundar de credite, a încheiat 12 contracte de muncă şi a semnat 518 ordine vizând salarizarea procurorilor, specialiştilor, ofiţerilor de poliţie judiciară şi personalului auxiliar de specialitate, economic şi administrativ.

În vederea încadrării sau promovării personalului auxiliar de specialitate, economic ori administrativ, Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională s-a ocupat de organizarea unui număr de 18 concursuri sau examene, la care au participat peste 90 de candidaţi (2 concursuri pentru ocuparea posturilor vacante de grefier la structura centrală şi serviciile teritoriale; 2 concursuri pentru ocuparea funcţiilor de grefier şef secţie şi grefier şef serviciu, la structura centrală şi teritorială; 2 concursuri pentru ocuparea posturilor de grefier arhivar şi agent procedural, la nivel central; 2 concursuri pentru ocuparea posturilor vacante de referent, la serviciile teritoriale; 1 concurs pentru ocuparea postului de consilier privind prevenirea şi protecţia în domeniul securităţii în muncă; 1 concurs pentru ocuparea postului de consilier pentru afaceri europene; 3 concursuri pentru ocuparea posturilor de referent (administrator parc auto şi magaziner); 2 examene de definitivare în funcţie a unui grefier debutant şi a grefierului arhivar debutant; 1 examen pentru promovarea în grade/trepte profesionale superioare a grefierilor şi 2 concursuri pentru posturi de şofer).
S-au mai organizat 1 interviu pentru numirea unor specialişti cu înaltă calificare şi 2 interviuri pentru numirea unor procurori în Direcţia Naţională Anticorupţie, la care au participat peste 45 de candidaţi.

A fost realizată o bună colaborare cu Serviciul resurse umane pentru parchete al Consiliului Superior al Magistraturii şi cu Secţia de resurse umane şi documentare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cărora le-au fost transmise situaţii, date sau note cu privire la procurorii şi celălalt personal din Direcţia Naţională Anticorupţie.

De asemenea, au fost transmise ordinele cu caracter normativ ale procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la secţii, servicii, servicii teritoriale şi alte compartimente ale instituţiei.

Serviciul de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională a asigurat lucrările de secretariat pentru şedinţele Colegiului de conducere, pentru activitatea comisiei de evaluare a activităţii procurorilor din Direcţia Naţională Anticorupţie, numită de Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004 şi ale Regulamentului de evaluare.

S-au luat măsuri pentru completarea declaraţiilor de avere şi a declaraţiilor de interese ale procurorilor, ofiţerilor de poliţie judiciară, specialiştilor, funcţionarilor publici şi personalului auxiliar de specialitate, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, cu modificările şi completările ulterioare, după înregistrarea acestora în registrele speciale, asigurându-se publicarea pe site-ul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Declaraţiile procurorilor au fost înaintate Consiliului Superior al Magistraturii, iar declaraţiile celorlalte categorii de personal au fost transmise, în copie, Agenţiei Naţionale de Integritate.
De asemenea, au fost centralizate declaraţiile actualizate ale procurorilor şi personalului auxiliar de specialitate privind exercitarea activităţilor juridice de către soţ, rude sau afini, până la gradul al IV-lea inclusiv, care au fost publicate pe site-ul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi cele referitoare la colaborarea cu serviciile de informaţii.

Activitatea de formare profesională continuă descentralizată a procurorilor, ofiţerilor de poliţie judiciară şi specialiştilor, în anul 2008, s-a realizat, potrivit legii, prin organizarea de consultări, dezbateri, seminarii etc.
Trimestrial, fiecare secţie şi serviciu teritorial au organizat colocvii, în baza programului aprobat de Colegiul de conducere al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fiind abordate teme vizând legislaţia internă, jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti, a Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, normele deontologiei profesionale, dreptul comparat (mai ales în domeniul combaterii corupţiei în ţările membre ale Uniunii Europene) ş.a.
Concluziile dezbaterilor au fost consemnate în informări, în care au fost menţionate principalele probleme dezbătute şi măsurile care se impuneau a fi luate, pentru aplicarea corectă a legii.
Temele dezbătute cu personalul auxiliar de specialitate au avut ca obiect atât aspectele teoretice, cât şi cele practice, din activitatea specifică a acestora,precum : evidenţa, selectarea, mişcarea şi casarea, în condiţiile legii, a documentelor păstrate în arhivă; primirea, înregistrarea şi circulaţia lucrărilor potrivit Regulamentului de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie; evidenţa şi punerea în executare a cheltuielilor judiciare şi a sancţiunilor, potrivit art. 18¹ şi 91 din Codul penal, precum şi menţionarea acestora în Registrul R5; regulile generale privind evidenţa, întocmirea, păstrarea, procesarea, multiplicarea, manipularea, transmiterea şi distrugerea informaţiilor clasificate ş.a..

În cadrul programelor anuale de formare profesională continuă a magistraţilor şi grefierilor, organizate de Institutul Naţional al Magistraturii şi, respectiv, Şcoala Naţională de Grefieri, au participat la cursuri şi seminarii un număr de 87 de procurori şi 39 grefieri din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, tematica fiind diversificată, pe domenii specifice activităţii Ministerului Public.
De asemenea, 35 specialişti şi funcţionari publici din cadrul Departamentului economico-financiar şi administrativ au urmat cursurile organizate de Institutul Naţional de Administraţie sau alte instituţii abilitate, abordându-se teme referitoare la instituţii economico-financiare, achiziţii publice, control financiar şi fiscal, eficienţa şi eficacitatea auditului intern, managementul resurselor umane în administraţia publică etc.

Perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului direcţiei a fost asigurată şi prin intermediul studiului individual şi al programelor Phare ori colaborărilor cu instituţii similare din alte state.

Biroul de studii şi documentare a întocmit lucrări cu caracter ştiinţific, destinate documentării, pregătirii şi formării profesionale continue a procurorilor, specialiştilor, ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară, precum şi a celorlalte categorii de personal. Lucrările au vizat probleme de drept din activitatea specifică direcţiei, precum: „Evoluţia reglementării bancrutei frauduloase”, „Infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene”, „De la abuzul în serviciu la infracţiuni asimilate corupţiei” ş.a.

De asemenea, personalul direcţiei a fost informat, pe parcursul anului 2008, în legătură cu ultimele apariţii editoriale din literatura de specialitate, deciziile Curţii Constituţionale şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, codurile penale din unele ţări ale Uniunii Europene sau cu privire la revistele de specialitate intrate în fondul documentar al bibliotecii Direcţiei Naţionale Anticorupţie („Revista Română de Criminalistică”, „Pro-Lege”, „Justiţia în actualitate”, „Revista de Criminologie, de Criminalistică şi de Penologie”, „Doctrină şi Jurisprudenţă” etc).
Au fost difuzate personalului un număr de 2 broşuri cu textele actualizate (conform ultimilor modificări legislative, împreună cu note şi comentarii) ale Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, precum şi ale Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004 şi nr. 317/2004.
S-a acordat o atenţie dezvoltării fondului documentar al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în limita resurselor financiare disponibile şi s-a asigurat buna funcţionare a bibliotecii.

A fost actualizată pagina de Internet a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după examinarea materialelor privind informaţii de interes public transmise de secţii şi servicii şi după avizarea lor de către procurorul şef direcţie.

S-a asigurat participarea la şedinţele Consiliului ştiinţific al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi s-au redactat puncte de vedere cu privire la proiectele Codului penal şi Codului de procedură penală ori altor acte normative.
În astfel de activităţi au fost implicaţi mai mulţi procurori din cadrul direcţiei, prin invitarea de a-şi susţine punctele de vedere în faţa Colegiului ştiinţific, prin participarea unui procuror ca membru în Comisia de elaborare a Noului Cod de procedură penală şi prin organizarea de întâlniri de lucru cu membrii acestei comisii, în care au fost sesizate, de reprezentanţi din secţiile şi serviciile Direcţiei Naţionale Anticorupţie, probleme din practica de investigare a infracţiunilor de corupţie care necesită o rezolvare procedurală.


7. Informarea publică şi relaţiile cu presa şi publicul

Activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-a menţinut în atenţia opiniei publice româneşti şi pe parcursul anului 2008. Aspecte din activitate au fost reflectate aproape zilnic, atât în emisiuni de radio şi televiziune, cât şi în articole apărute în presa scrisă sau în cea electronică. Materialele au avut, în esenţă, fie un caracter pur informativ (având ca punct de plecare comunicatele oficiale emise de Direcţia Naţională Anticorupţie, ori răspunsurile date solicitărilor formulate, în baza Legii 544/2001), fie au reprezentat opinii, comentarii ori analize cu referire la Direcţia Naţională Anticorupţie enunţate de jurnalişti, dar şi numeroase declaraţii şi luări de poziţie exprimate de reprezentanţi ai clasei politice sau ai societăţii civile.

Combaterea corupţiei la nivel înalt şi mediu în România a reprezentat o temă de interes constant şi pentru mass-media din străinătate, în contextul stabilirii, după aderarea României la Uniunea Europeană, a mecanismului de cooperare şi verificare a progresului înregistrat în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei.

7.1. Biroul de informare şi relaţii publice

La primul trimestru al anului 2008, la propunerea Biroului de informare şi relaţii publice şi urmare a consultanţei oferite în cadrul unui proiect PHARE, a fost adoptată Strategia Direcţiei Naţionale Anticorupţie de comunicare şi relaţionare cu mass-media şi societatea civilă, prin Ordinul procurorului şef al direcţiei nr. 12/2008.

Elaborarea acestei strategii s-a înscris în subproiectul „Eficienţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, care a constituit componentă a proiectului de Twinning PHARE RO04/IB/ JH 02 intitulat „Îmbunătăţirea luptei împotriva corupţiei”.Cuprinsul Strategiei de comunicare şi relaţionare cu mass-media şi societatea civilă a fost prezentat în cadrul unei reuniuni, la care au participat persoanele abilitate să desfăşoare activităţi de comunicare din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
A fost organizată, de asemenea, o sesiune de pregătire profesională în domeniul comunicării, susţinută de experţi în acest domeniu, având ca scop principal întărirea capacităţii de comunicare a serviciilor teritoriale şi uniformizarea practicilor de comunicare la nivelul instituţiei.

În anul 2008, au fost întocmite şi transmise 155 comunicate de presă (sensibil diminuat faţă de anul precedent când au fost 159 comunicate), care, în general, s-au axat pe aducerea la cunoştinţa publicului a faptului că s-a finalizat urmărirea penală şi dosarele privind fapte de corupţie, asimilate ori conexe au fost trimise instanţei de judecată.
La cererea jurnaliştilor, au fost emise comunicate, conţinând date despre reţinerea şi/sau arestarea preventivă a unor inculpaţi.
Pentru a răspunde unui interes public major, reflectat de o serie de solicitări simultane formulate de reprezentanţi ai mass-media, în mod excepţional au fost emise comunicate privind începerea urmăririi penale în cauze considerate a suscita un interes public justificat, dar numai după ce persoanele învinuite au fost înştiinţate, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală.

Comunicatele de presă privind sesizarea instanţelor de judecată, începerea urmăririi penale sau luarea măsurilor preventive au fost redactate de aşa manieră încât au cuprins, întotdeauna, explicaţii asupra temeiului legal al măsurilor, al stadiului procesual şi precizări privind respectarea principiului prezumţiei de nevinovăţie.

Atunci când situaţia a impus-o, pentru a dezamorsa unele speculaţii sau a evita dezinformarea opiniei publice, conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a furnizat explicaţii referitoare la stadiul investigaţiilor din unele dosare penale şi la actele procedurale efectuate, contribuind la clarificarea unor informaţii care au generat comentarii în mass-media. Şi în aceste situaţii, informaţiile şi explicaţiile date publicităţii au ţinut seama de limitările legale, determinate de respectarea drepturilor procesuale ale persoanelor implicate ori de caracterul confidenţial al anchetei penale.

Astfel de puncte de vedere au făcut, fie obiectul unor comunicate de presă, fie au fost exprimate cu ocazia unor interviuri sau declaraţii date de către conducerea direcţiei sau de purtătorul de cuvânt, la cererea agenţiilor de presă (Mediafax, Newsin, Rompres), a unor publicaţii sau posturi de radio ori televiziune (Televiziunea Română, Realitatea TV, Antena 3, Pro TV, Prima TV, Naţional TV, B1 TV, Radio România Actualităţi, Europa FM, Radio Guerilla, Revista 22, România Liberă, Gazeta Sporturilor, Pro Sport etc.).

Pe parcursul anului 2008, Biroul de informare şi relaţii publice a redactat şi a transmis, în scris, un număr de 523 răspunsuri la solicitările de informare în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public (cu peste 23% mai multe faţă de anul 2007 şi cu peste 50%, faţă de anul 2006).
De asemenea, au fost oferite, de îndată, răspunsuri la solicitările jurnaliştilor, adresate telefonic, atunci când informaţiile cerute erau disponibile pe loc, aceasta fiind, de altfel, o constantă zilnică a activităţii Biroului de informare şi relaţii publice.

Solicitanţii informaţiilor de interes public au fost, în proporţie de peste 90%, jurnaliştii, diferenţa fiind reprezentată de persoane fizice sau organizaţii neguvernamentale.

Biroul de informare şi relaţii publice realizează o monitorizare zilnică a presei scrise şi audio-video, interne şi internaţionale, pentru a avea o reprezentare de ansamblu a modului în care este percepută activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a situaţiilor relevante, asociate fenomenului infracţional ori a informaţiilor sau articolelor de investigaţie care, în anumite cazuri, au punctul de pornire a unor dosare penale. Din analiza acestei monitorizări a rezultat că aspecte din activitatea direcţiei au fost tratate zilnic în articole de presă sau emisiuni radio-tv.
S-a constatat astfel că, posturile de televiziune sau de radio au transmis cu regularitate informaţii legate de activitatea instituţiei, adesea la ore de mare audienţă, emisiuni de tip talk-show, având ca obiect aspecte ale activităţii direcţiei au fost transmise de posturi de televiziune, pe segmente de audienţă cu impact semnificativ, unele reportaje au deschis jurnalele de ştiri, iar presa scrisă a alocat spaţii ample articolelor legate de anchetele desfăşurate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ceea ce denotă atenţia permanentă cu care a fost urmărită activitatea acesteia.
Activitatea direcţiei a fost reflectată şi în mass-media locală, care deşi s-a dovedit interesată, cu precădere, de activitatea sau de cauzele aflate în cercetare la cele 15 servicii teritoriale, a acordat atenţie şi dosarelor instrumentate de structura centrală.

Ca şi în anul precedent, au existat situaţii în care, raportat la specificul activităţii acestui organ de urmărire penală, Direcţia Naţională Anticorupţie a constituit obiectul aşa-numitului „surplus de mediatizare”, care nu a fost generat de reprezentanţii săi.
S-au diminuat însă considerabil cazurile în care mass-media a dat publicităţii informaţii exceptate de la liberul acces, din dosarele penale aflate în curs de instrumentare.

Menţionăm că procedura privind comunicarea cu mass-media, stabilită prin Strategia de comunicare şi relaţionare cu mass-media şi societatea civilă, prezintă un risc extrem de redus de scurgere a informaţiilor din interior, însă nu pot fi gestionate situaţiile referitoare la informaţiile din anchetele penale date publicităţii de către persoane implicate sau care au tangenţă cu aceste anchete (spre exemplu, persoane care depun sesizări, inculpaţii, învinuiţii, părţile vătămate, martorii, avocaţii etc.) sau de persoane provenind din alte instituţii care, în virtutea atribuţiilor legale, cunosc unele aspecte ale activităţii de urmărire penală.

Pe lângă Direcţia Naţională Anticorupţie au fost acreditaţi aproximativ 200 de jurnalişti din presa audio-vizuală şi scrisă, centrală şi locală.

Un interes major şi constant faţă de activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie a manifestat şi mass-media din străinătate, în special instituţii media europene, care au continuat să perceapă combaterea corupţiei drept una din principalele provocări pentru România.

Conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau purtătorul de cuvânt au acordat interviuri ori declaraţii, pentru agenţii de presă, posturi de radio şi televiziune din Germania, Austria, Franţa, Olanda, Marea Britanie, precum şi pentru o serie de publicaţii de prestigiu, cum ar fi: The Economist, Financial Times, Frankfurter Allgemeine Zeitung, Neue Zuercher Zeitung, European Voice ş.a.
Au existat şi situaţii în care, fără să solicite, în mod direct, declaraţii sau interviuri, media din străinătate (agenţiile Reuters, France Presse, publicaţiile International Herald Tribune, Die Presse, Der Standard) a preluat informaţii conţinute în comunicatele de presă ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau transmise de agenţii de presă romaneşti, pe baza cărora au fost publicate articole, comentarii sau analize.
Temele urmărite cu mare atenţie de mass-media occidentală au vizat, în special, activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din perspectiva dosarelor de corupţie finalizate în cursul anului 2008; decizii sau propuneri legislative ale instituţiilor statului, cu efecte asupra derulării proceselor penale; concluzii conţinute în rapoartele instituţiilor europene sau ale organizaţiilor neguvernamentale internaţionale, care supraveghează progresele pe linia combaterii corupţiei în România etc.

Direcţia Naţională Anticorupţie a răspuns unor preocupări ale societăţii civile faţă de o serie de aspecte privind activitatea de combatere a corupţiei, prin organizarea, la invitaţia şi împreună cu Freedom House România, a unei întâlniri între conducerea acesteia şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale din România, cu activitate legată de sfera sistemului judiciar.
Unul dintre obiectivele întâlnirii a fost prezentarea şi clarificarea unor aspecte sensibile ale comunicării dintre Direcţia Naţională Anticorupţie, sistemul judiciar şi societatea civilă, având ca punct de plecare Raportul de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul 2007.
Interesul participanţilor s-a focalizat asupra unor teme, cum ar fi: modul şi limitele comunicării publice privind anchetele în cazurilor de mare corupţie, influenţa schimbărilor legislative asupra activităţilor de combatere a corupţiei (inclusiv a deciziilor Curţii Constituţionale), caracterul descurajator/nedescurajator al pedepselor aplicate în dosarele privind infracţiuni de corupţie sau conexe, precum şi practicile de comunicare ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie ş.a.

Ca expresie a interesului manifestat de Direcţia Naţională Anticorupţie faţă de dezbaterile iniţiate la nivelul societăţii civile, pe subiecte privind combaterea corupţiei sau comunicarea în sistemul judiciar, menţionăm participarea reprezentanţilor Biroului de Informare şi Relaţii publice la o serie de dezbateri organizate de organizaţii neguvernamentale sau organizaţii media, între care conferinţa „Media şi justiţia - între ambiguitate şi cooperare”, dezbaterea „Urmările corupţiei în România”, seminarul „Rolul jurnalismului de investigaţie în combaterea corupţiei” şi activităţile organizate în cadrul campaniei „Fără Şpagă”.

Tipărirea şi distribuirea de pliante, precum şi a unei broşuri actualizate de prezentare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, au fost considerate drept soluţii eficiente, menite să contribuie la creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere, de către public, a rolului şi funcţiilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie, obiectiv prevăzut în Strategia de comunicare şi relaţionare cu mass-media şi organizaţiile neguvernamentale.
Reprezentanţii Biroului de informare şi relaţii publice au participat la două sesiuni de pregătire şi perfecţionare în domeniul comunicării, organizate de instituţii din domeniul administraţiei publice, iar Direcţia Naţională Anticorupţie este reprezentată în Grupul de lucru, constituit în vederea implementării Strategiei de comunicare a Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor şi parchetelor, coordonat de Consiliul Superior al Magistraturii.

7.2. Activitatea Serviciului de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul

Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul este structura care asigură primirea, înregistrarea şi trimiterea corespondenţei compartimentelor de resort din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi transmiterea sesizărilor, cererilor şi memoriilor celorlalte autorităţi ale statului competente, potrivit legii, să le rezolve.
De asemenea, are atribuţii să organizeze şi să realizeze activităţi de primire în audienţă a persoanelor.

În anul 2008, Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul a înregistrat un număr de 7.418 lucrări (reprezentând o creştere de 6,3%, comparativ cu 6.975 lucrări în anul 2007), reprezentând plângeri, denunţuri şi alte sesizări penale, comunicări de evenimente şi date privind activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, comunicări de situaţii statistice, corespondenţă în legătură cu activitatea economico-financiară şi administrativă etc.

De asemenea, a mai fost înregistrat un număr de 25.387 lucrări intermediare, care au fost evidenţiate în condica de corespondenţă (fără a fi înregistrate şi menţionate în datele statistice) şi care au fost predate compartimentelor din structura Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Şi această categorie de lucrări a crescut cu 29,77% în anul 2008 comparativ cu anul 2007 (de la 19.563 la 25.387).

Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul, din cele 7.418 lucrări a transmis către alte parchete ori instituţii publice competente 2.087 lucrări (comparativ cu 2.349 în anul 2007) şi a trimis la secţiile şi celelalte structuri ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie un număr de 5.331 lucrări (comparativ cu 4.608 în anul 2007).

În perioada de referinţă, au fost primite în audienţă 1.922 de persoane, reprezentând o creştere cu 12,2% comparativ cu anul precedent (1.713 persoane).
De asemenea, Serviciul de registratură, grefă, arhivă şi relaţii cu publicul a asigurat expedierea unui număr de 26.260 de comunicări, acte procedurale ş.a., faţă de 25.867, în anul 2007.

Pe parcursul anului 2008 au continuat să fie luate măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii acestui serviciu, prin Hotărârea nr. 286 din 9 octombrie 2008 a Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, reţinându-se că au fost remediate aspectele privind înregistrarea şi soluţionare sesizărilor on-line. Sub aspectul asigurării unui număr suplimentar de procurori care să desfăşoare activitatea în cadrul acestui compartiment al direcţiei, având în vedere că problema deficitului de personal, deşi a continuat să fie o preocupare constantă a conducerii nu a putut fi rezolvată, s-au luat măsuri ca acordarea de audienţe de ofiţerii de poliţie să nu împieteze asupra activităţii, calificarea obiectului petiţiei şi îndrumarea petiţionarilor realizându-se cu concursul procurorului şef al acestui serviciu.


8. Administrarea resurselor financiare

Departamentul economico-financiar şi administrativ al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ca structură responsabilă cu planificarea financiară, organizarea şi conducerea contabilităţii, organizarea evidenţei contabile şi a mijloacelor bugetare, gestionarea şi administrarea patrimoniului, a avut drept obiectiv, şi în anul 2008, desfăşurarea activităţilor privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata din fondurile bugetare alocate, în condiţii de legalitate, eficienţă şi eficacitate.

a. Administrarea resurselor financiare şi bugetare

Resursele financiare ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în anul 2008, au fost în valoare de 75.062.112 lei, din care 72.556.122 lei de la bugetul de stat şi 2.506.000 lei din fonduri externe nerambursabile.
Creditele bugetare deschise au fost în sumă de 70.713.045 lei, din care s-au utilizat 69.686.273 lei, rezultând o execuţie bugetară de 98,55%.
Execuţia bugetului de stat, pe categorii de cheltuieli şi componente ale clasificaţiei bugetare, se prezintă, astfel:

- lei -
Denumirea indicatorilor	Buget final în anul 2008	Credite deschise	Credite utilizate (plăţi efectuate)	Realizări în procente faţă de creditele deschise	Buget neutilizat	Realizări în procente faţă de bugetul anului 2008
0	1	2	3	4=3/2	5=1-2	6=3/1
CHELTUIELI TOTAL din care:	72.556.122	70.713.045	69.686.273	98,55%	1.843.077	96,04%
CHELTUIELI CURENTE	71.481.122	70.030.045	69.008.003	98,54%	1.451.077	96,54%
Cheltuieli de personal Bunuri şi servicii Alte transferuri	63.219.122 8.159.000 103.000	63.219.122 6.707.923 103.000	63.084.536 5.834.316 89.151	99,79% 86,98% 86,55%	0 1.451.077 0	99,79% 71,51% 86,55%
CHELTUIELI DE CAPITAL	510.000	500.000	495.270	99,05%	10.000	97,11%
ASISTENŢĂ SOCIALĂ	565.000	183.000	183.000	100%	382.000	32,39%

Creditele deschise au fost utilizate pentru plata drepturilor salariale ale personalului, precum şi pentru asigurarea bazei materiale necesare desfăşurării în condiţii optime a activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, atât la nivel central, cât şi la nivelul serviciilor şi birourilor teritoriale.
Referitor la „Cheltuieli de personal” s-au deschis credite bugetare în valoare totală de 63.219.122 lei, din care:

• - 50.722.258 lei - cheltuieli salariale în bani;
• - 2.684.487 lei - cheltuieli salariale în natură;
• - 9.812.377 lei - contribuţii.

Pentru „Bunuri şi servicii” s-au deschis credite bugetare în valoare totală de 6.707.923 lei, din care:

• 4.702.923 lei - bunuri şi servicii;
• 25.000 lei - bunuri de natura obiectelor de inventar;
• 379.000 lei - deplasări, detaşări, transferări;
• 76.000 lei - cărţi, publicaţii şi materiale de documentare;
• 251.500 lei - consultanţă şi expertiză;
• 30.000 lei - pregătire profesională;
• 2.000 lei - protecţia muncii;
• 13.000 lei - cheltuieli judiciare şi extrajudiciare;
• 1.228.500 lei - alte cheltuieli.

La capitolul de cheltuieli „Bunuri şi servicii”, procentul real al execuţiei bugetare este de 99,22%, întrucât suma de 6.707.923 lei, prevăzută include şi suma de 827.873 lei (destinată organizării şi constatării infracţiunilor flagrante de corupţie, la dispoziţia procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care nu se regăseşte şi în plăţile efective, deoarece nu poate fi utilizată pentru altă destinaţie).
Pentru titlul „Alte transferuri” s-au alocat fonduri în sumă de 103.000 lei, reprezentând cofinanţarea aferentă continuării derulării proiectului PHARE 2004/016-772.01.05. - „Întărirea capacităţii de luptă împotriva corupţiei”. Serviciul de cooperare internaţională, informare şi relaţii publice, în colaborare cu Departamentul economico-financiar şi administrativ, au urmărit derularea în bune condiţii a tuturor obiectivelor stabilite prin memorandumul de finanţare a proiectului, mai sus-menţionat, fondurile fiind utilizate pentru desfăşurarea seminariilor de pregătire profesională programate în cadrul Convenţiei de Twinning PHARE 2004.
Suma de 500.000 lei, alocată pentru „Cheltuieli de capital”, a fost utilizată, în principal, pentru achiziţionarea a 11 autoturisme (în valoare de 450.000 lei), din care 8 Dacia Logan, precum şi pentru achiziţionarea de echipamente tehnice necesare desfăşurării activităţii de urmărire penală (50.000 lei).

Evidenţa financiar-contabila a fost ţinută corect şi la zi, conform actelor normative în vigoare, urmărindu-se permanent modul în care s-a executat bugetul de cheltuieli, precum şi rezultatele obţinute, iar creditele bugetare aprobate au fost deschise la timp, acţionându-se cu responsabilitate pentru realizarea indicatorilor aprobaţi prin bugetul de cheltuieli şi manifestându-se exigenţă în folosirea eficientă a creditelor bugetare.
Conducerea Departamentului economico-financiar şi administrativ va acorda, în continuare, o atenţie deosebită perfecţionării activităţii financiar-contabile, prin ridicarea calităţii lucrărilor de planificare şi execuţie bugetară, de contabilitate şi analiză, prin îmbunătăţirea metodelor de exercitare a controlului financiar preventiv propriu, prin generalizarea mijloacelor moderne de prelucrare automată a datelor şi prin creşterea competenţei profesionale şi a răspunderii întregului personal cu atribuţii în acest domeniu.

b. Activitatea de achiziţii publice

Direcţia Naţională Anticorupţie a efectuat achiziţii publice, pe baza procedurilor de achiziţionare reglementate de actele normative in vigoare, contractele fiind încheiate potrivit Programului anual al achiziţiilor publice, avizat (în conformitate cu art.4 din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006) de către compartimentul financiar-contabil şi aprobat de către procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
La stabilirea procedurilor de achiziţionare (respectiv, a licitaţiei deschise, a achiziţiei directe etc.), s-a ţinut seama de fondurile alocate prin bugetul anual, de necesarul de produse, servicii şi lucrări (cuprins în Programul anual al achiziţiilor publice) şi de corespondenţa produselor, serviciilor şi lucrărilor cu sistemul de grupare şi codificare, utilizat în vocabularul comun al achiziţiilor publice (CPV).

Direcţia Naţională Anticorupţie a încheiat, în anul 2008, un număr de 112 contracte de achiziţii publice, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare. Astfel, au fost încheiate 21 de contracte prin procedurile legale prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, dintre care un număr de 15 contracte pentru furnizarea de produse (din care 2 prin procedura licitaţiei deschise, 2 prin acord-cadru şi 11 prin procedura cererii de ofertă) şi un număr de 6 contracte pentru furnizarea de servicii (din care 3 prin procedura cererii de ofertă şi 3 prin procedura licitaţiei deschise).
În considerarea importanţei furnizării continue a serviciilor de telefonie mobilă, a serviciilor de întreţinere şi reparaţii autoturisme, precum şi a furnizării carburanţilor pentru autoturisme, s-au încheiat acorduri-cadru, pe o perioada de 4 ani, cu diverşi furnizori, în urma finalizării procedurilor de licitaţie deschisă.
De asemenea, în anul 2008 au mai fost încheiate 91 de contracte anuale, prin procedurile de achiziţie directă, conform dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 şi prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 925/2006.
Au fost iniţiate şi finalizate un număr de 8 cumpărări directe, prin utilizarea Sistemului electronic al achiziţiilor publice (SEAP) şi a site-ului www.e-licitatie.ro, pentru achiziţionarea de produse necesare bunei funcţionări a structurilor instituţiei.

9. Informatizarea, accesul la baze de date şi informaţii clasificate


Obiectivul principal al activităţii privind informatizarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în anul 2008, a fost implementarea programelor „Continuarea procesului de informatizare la nivelul sistemului judiciar: sistemul de arhivare electronică”>- PHARE RO 2005/017.553.01.04.08 şi „Dezvoltarea şi modernizarea sistemului electronic de management al dosarelor ECRIS”- PHARE 2004/016-772.01.04-16.02.

Principalele realizări în domeniul informatizării activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în anul 2008, au fost următoarele:

• recepţionarea, instalarea, configurarea şi distribuirea unui număr de 20 de scanere de mare capacitate, atât structurilor centrale, cât şi celor teritoriale;
• recepţionarea, instalarea şi configurarea unui număr de 40 servere, care asigură suportul aplicaţiei de arhivare electronică;
• actualizarea aplicaţiilor de protecţie anti-spam, a filtrelor web, precum şi a serverelor de update antivirus şi update, la nivelul sistemelor de operare, de către administratorii de reţea;
• implementarea noii aplicaţii pentru contabilitate, pentru salarizare şi pentru resursele umane;
• participarea administratorilor bazelor de date la verificarea, testarea şi recepţionarea noului sistem ECRIS (PHARE 2004/016-772.01.04-16.02 - „Dezvoltarea şi modernizarea sistemului electronic de management al dosarelor ECRIS”), precum şi a specialiştilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie la proiectele PHARE (spre exemplu, PHARE RO 2006/018-147.01.04.10.01 – „Continuarea informatizării sistemului judiciar”), în calitate de membri evaluatori;
• evaluarea situaţiei actuale şi a necesităţilor suplimentare de acces al Direcţiei Naţionale Anticorupţie la interfeţele de interogare ale bazelor de date ale unor instituţii publice;
• administrarea şi extinderea sistemului de colaborare intern Lotus Quickr, achiziţionat prin RO-PHARE 2004/016-772.01.05.02;
• gestionarea şi comunicarea parolelor pentru bazele de date ale aplicaţiilor CNABDEP: evidenţa persoanelor, evidenţa paşapoartelor şi evidenţa certificatelor de înmatriculare auto şi a permiselor de înmatriculare auto;
• adăugarea secţiunii „Jurisprudenţă” pe site-ul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru cauzele de corupţie soluţionate definitiv de către instanţe;
• publicarea comunicatelor şi a materialelor de interes public, pe site-ul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
• instalarea aplicaţiei EPOC, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
• administrarea, exploatarea şi dezvoltarea bazei de date privind dosarele penale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
• elaborarea de situaţii statistice şi interogări ale bazei de date, ca urmare a solicitărilor conducerii Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau cu aprobarea acesteia.

În anul 2008, Biroul pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiei a mai realizat şi alte activităţi importante, după cum urmează:

• design-ul şi managementul pe termen scurt, mediu si lung al strategiei IT şi planificarea infrastructurii;
• analiza şi consilierea dezvoltărilor IT viitoare, în vederea asigurării Direcţiei Naţionale Anticorupţie cu recomandări, servicii, produse de securitate de ultimă oră etc.;
• analiza, testarea, evaluarea şi recomandarea de hardware/software/servicii noi pentru a determina eficienţa, fiabilitatea şi compatibilitatea cu echipamentele existente;
• distribuirea centralizată a actualizărilor software;
• instalarea şi monitorizarea echipamentelor active de reţea (routere, switch-uri);
• oferirea de recomandări de „bună practică” şi suport tehnic utilizatorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
• menţinerea legăturii cu furnizorii de servicii, licenţe, intervenţii şi Internet;
• întocmirea specificaţiilor tehnice, pentru caietele de sarcini referitoare la achiziţionarea de logistică IT;
• menţinerea şi depanarea LAN/WAN, incluzând hardware, software şi servicii, pentru a asigura Direcţia Naţională Anticorupţie cu o infrastructura IT sigură, eficientă şi de actualitate;
• instalarea, administrarea şi actualizarea software/hardware;
• administrarea serverelor de comunicaţii şi networking ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
• instalarea şi configurarea calculatoarelor şi administrarea conturilor utilizatorilor (managementul conturilor utilizatorilor, grupurilor, permisiunilor, partajărilor de reţea etc.);
• monitorizarea utilizării reţelei de calculatoare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
• reinstalarea sistemului de operare pe staţiile de lucru mai vechi;
• managementul echipamentelor: inventar hardware, adresare IP ş.a.

Serviciul informaţiilor clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia, a acordat atenţie deosebită respectării dispoziţiilor legale în domeniul informaţiilor clasificate, stabilirii măsurilor necesare aplicării prevederilor Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, ale Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România şi ale Hotărârii Guvernului nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu.

În realizarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a realizat, în anul 2008, obiective referitoare la:

• gestionarea şi asigurarea protecţiei documentelor clasificate, deţinute de către Direcţia Naţională Anticorupţie şi utilizate în cadrul anchetelor şi a altor activităţi desfăşurate, potrivit legii;
• emiterea unui număr de 131 de documente de acces la informaţii clasificate şi retragerea altor 91 de astfel de documente, precum şi efectuarea comunicărilor aferente acestor proceduri instituţiilor competente;
• îndeplinirea procedurii de reavizare pentru circa 200 de persoane din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu 6 luni înainte de expirarea termenului de valabilitate a documentelor de acces la informaţii clasificate;
• instruirea persoanelor avizate şi a celor reavizate de către ORNISS, pentru acces la informaţii clasificate, în condiţiile în care conducătorul instituţiei a dispus emiterea documentului de acces corespunzător;
• reactualizarea listei funcţiilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie care necesită acces la informaţii clasificate şi comunicarea acesteia către instituţiile prevăzute de lege, precum şi reactualizarea listei persoanelor care au acces la informaţii clasificate;
• întocmirea listei funcţiilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care presupun accesul la informaţii secrete de serviciu, crearea şi actualizarea evidenţei autorizaţiilor de acces la informaţii secrete de serviciu şi emiterea unui număr de 23 de autorizaţii pentru persoanele din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie care au acces numai la această clasă de informaţii ş.a.

10. Concluzii


Analiza datelor statistice demonstrează că activitatea desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie, în anul 2008, a fost corespunzătoare scopului în care a fost creată şi dezvoltată această structură specializată a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie, dovedeşte continuarea luptei împotriva corupţiei, în special a corupţiei la nivel înalt şi mediu, menţinerea eforturilor în direcţia consolidării independenţei şi imparţialităţii în desfăşurarea anchetelor penale şi permanenta preocupare de a găsi măsurile şi mijloacele adecvate îndeplinirii angajamentelor luate de România prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană (ratificat prin Legea nr. 157/2005) şi construirii unei percepţii pozitive asupra capacităţii de a aplica politică penală naţională privind corupţia în România.

Susţinem această concluzie pozitivă prin punctarea următoarelor aspecte mai importante:

I. Creşterea semnificativă faţă de anul precedent, cu 64%, a numărului inculpaţilor trimişi în judecată (de la 415 la 683) şi dublarea numărului celor aflaţi în stare de arestat preventiv (de la 32 la 65), în condiţiile în care rechizitoriile reprezintă 10% din totalul soluţiilor pe fond, dispuse de procurorii direcţiei.

În acelaşi context, este de remarcat şi faptul că, operativitatea soluţionării acestora a fost bună. Astfel, din cele 1.624 dosare soluţionate pe fond, numai 496 au depăşit termenul de 1 an de la prima sesizare (reprezentând 30% din total), realizându-se o scădere procentuală de 3% a acestui indicator. În plus, numărul dosarelor soluţionate pe fond (adică exclusiv declinările şi conexările) a fost cu 8% mai mare faţă de anul precedent, iar numărul total al dosarelor soluţionate a fost de 2302, în creştere cu 11%. În condiţiile creşterii numărului dosarelor de soluţionat cu 19%, numărul cauzelor rămase nesoluţionate a fost de 1.657, dintre care 665 sunt mai vechi de 1 an de la sesizare (reprezentând 40%, comparativ cu 39,5% în anul 2007) şi 172 sunt mai vechi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale (reprezentând 10%, la fel ca în anul precedent).

II. Creşterea complexităţii cauzelor finalizate prin rechizitoriu, constituie un important indicator al creşterii calitative a activităţii direcţiei. Aceasta, în condiţiile în care, rechizitoriile reprezintă 10% din totalul soluţiilor pe fond, dispuse de procurorii direcţiei deşi a crescut numărul cauzelor de soluţionat şi soluţionate.

Prin cele 163 de cauze, în care au fost întocmite rechizitorii, s-a reţinut crearea unui prejudiciu de 5 ori mai mare decât în anul precedent (peste 530 milioane lei, la care se adaugă peste 237 milioane euro, comparativ cu 385 milioane lei reţinut în anul 2007), produs prin săvârşirea a 1.304 de infracţiuni (faţă de 958 de infracţiuni în anul anterior). Aceste date relevă orientarea spre instrumentarea unor cauze complexe de macrocriminalitate economico-financiară, prin care s-au produs pagube importante bugetului de stat.

Creşterea numărului cauzelor complexe, este reliefată nu doar de pagubele însemnate produse, ci şi de faptul că au fost cercetate şi trimise în judecată 284 persoane ce ocupau funcţii de conducere, control ori alte funcţii importante (comparativ cu 238 persoane în anul 2007), dintre care menţionăm 3 miniştri, 4 deputaţi, 1 senator, 4 persoane cu rang de secretar/subsecretar de stat (3 directori adjuncţi ai unui serviciu de informaţii şi 1 vicepreşedinte de agenţie naţională), 1 prefect, 1 subprefect, 9 magistraţi (din care, 7 procurori şi 2 judecători), 12 avocaţi, 6 notari publici, 13 primari şi viceprimari, 3 preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene şi 66 poliţişti.

Se remarcă faptul că, activitatea serviciilor teritoriale continuă să înregistreze importante îmbunătăţiri. Astfel, în domeniul fraudelor comise împotriva fondurilor europene, a crescut cu 38% numărul rechizitoriilor (29 comparativ cu 21 în anul 2007), prin care au fost trimişi în judecată cu 67% mai mulţi inculpaţi (410 faţă de 245 în anul 2007), din care, în stare de arest preventiv, mai mult cu 75% (28 comparativ cu 16, în anul 2007), fiind reţinut un prejudiciu total de 2.629.285,64 euro la care se adaugă 1.158.111,4 lei.

III. Majorarea numărului infracţiunilor specifice de corupţie, incriminate prin Legea nr. 78/2000, deduse judecăţii, fiind întocmite acte de inculpare pentru comiterea a 109 infracţiuni de cumpărare a influenţei (prev. de art. 6¹), comparativ cu 5 infracţiuni de acest tip în anul 2007.

Tipologia dominantă a infracţiunilor deduse judecăţii s-a schimbat, indicând o altă abordare, orientată înspre domenii considerate ca vulnerabile la fenomenul corupţiei. Astfel, în aceeaşi ordine de idei, se remarcă o creştere semnificativă a infracţiunilor de abuz în serviciu prevăzute de art. 13² din Legea nr. 78/2000, de mai mult de 3 ori (de la 46 în anul 2007 la 141 în 2008), precum şi a infracţiunilor de natură economică în strânsă legătură cu acestea, cum ar fi, infracţiunile de evaziune fiscală, de 6 ori mai multe (60 comparativ cu 10 în anul 2007) şi cele de spălare a banilor, de circa 2 ori mai multe (14 comparativ cu 8 în anul 2007).
Totodată, instanţele au fost sesizate cu săvârşirea a 10 infracţiuni la piaţa de capital (faţă de 0 în anul 2007) şi s-a dispus trimiterea în judecată faţă de 1 persoană juridică.

IV. Menţinerea preocupării pentru atacarea corupţiei la nivel înalt, prin iniţierea şi derularea de anchete complexe, în cauze importante de corupţie politică (folosirea influenţei de către un lider al unui partid), de corupţie legată de mari fraude în domeniul achiziţiilor publice, a privatizărilor şi concesionărilor de bunuri publice, de corupţie în administraţie şi în sistemul judiciar, şi prin finalizarea cu trimiterea în judecată, indiferent de culoarea politică a inculpaţilor. Spre exemplificare, menţionăm că au fost deferiţi instanţelor de judecată: 3 miniştri, 4 deputaţi, 1 senator, 4 persoane cu rang de secretar/subsecretar de stat (3 directori adjuncţi ai unui serviciu de informaţii şi 1 vicepreşedinte de agenţie naţională), 1 prefect, 1 subprefect, 9 magistraţi (din care, 7 procurori şi 2 judecători), 12 avocaţi, 6 notari publici, 13 primari şi viceprimari, 3 preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene şi 66 poliţişti.


V. Eficienţa anchetelor desfăşurate în domeniul combaterii activităţilor de fraudare a fondurilor provenind din bugetele Comunităţilor Europene a continuat să crească, comparativ cu anii anteriori, urmare specializării procurorilor, ofiţerilor de poliţie judiciară şi specialiştilor direcţiei, precum şi îmbunătăţirii metodologiei de investigare a unor astfel de fapte penale.

În anul 2008, au fost întocmite 32 rechizitorii prin care au fost trimişi în judecată 77 de inculpaţi (comparativ cu 26 rechizitorii privind 51 de inculpaţi în anul 2007). Dintre acestea un număr de 16 au fost întocmite ca urmare a sesizărilor DLAF (comparativ cu 14 în anul 2007), fiind astfel trimişi în judecată un număr de 28 inculpaţi (comparativ cu 29 în anul 2007) din totalul de 77 (comparativ cu 51 în anul anterior).
Valoarea prejudiciilor constatate prin actele de sesizare a instanţei de judecată se ridică la 2.669.285,64 euro la care se adaugă 1.874.599,47 lei (comparativ cu 1.573.586 euro în anul 2007), remarcându-se o dublare a acestuia.
Este, din nou, de remarcat creşterea înregistrată în activitatea serviciilor teritoriale care au întocmit un număr 29 rechizitorii privind 74 de inculpaţi, comparativ cu 21 rechizitorii privind 40 de inculpaţi în anul 2007.

VI. Scopul investigaţiilor efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie a fost atins prin aceea că, în anul 2008, instanţele de judecată au condamnat prin hotărâri definitive un număr de 97 de inculpaţi şi prin hotărâri nedefinitive un număr de 122 de inculpaţi. Referindu-ne la calitatea lor definitiv observăm că au fost condamnate definitiv persoane care au deţinut sau deţin funcţii de conducere, control ori alte funcţii importante în instituţii publice cum ar fi: prim-procuror, comandant al unităţii de poliţie, comandat al unităţii militare, consilier judeţean, comisar de Gardă de Mediu, director de instituţie publică, inspector financiar.

Analiza datelor statistice ne permite observarea că, activitatea desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie în anul 2008, a înregistrat şi neajunsuri, relevate de scăderea înregistrată pe unii indicatori.

S-a constatat sub acest aspect că, este necesară dinamizarea activităţii unora din structurile Direcţiei Naţionale Anticorupţie (servicii teritoriale) care, comparativ cu anul precedent, au înregistrat scăderea numărului dosarelor soluţionate întrucât, deşi au menţinut/crescut numărul de rechizitorii emise aceasta a fost coroborată cu scăderea numărului de inculpaţi trimişi în judecată.

În aceeaşi ordine de idei, în unele cazuri sporirea numărului inculpaţilor şi a actelor de inculpare s-a realizat în majoritate numai pe un domeniu, respectiv fraudarea fondurilor europene, fapt ce permite constatarea că este necesară concentrarea atenţiei spre descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi asimilate acestora, corespunzător scopului în care este înfiinţată Direcţia Naţională Anticorupţie.

Considerăm că este necesară o preocupare sporită pentru asigurarea calităţii actelor de urmărire penală.
Astfel, s-a constatat că există structuri la care numărul infirmărilor şi redeschiderilor urmăririi penale (există secţii ori servicii teritoriale care au câte 8, 7 respectiv 5 infirmări), chiar dacă nu este mare raportat la soluţiile adoptate, relevă că este important a studia mai aprofundat acestei situaţii, mai ales acolo unde s-a ajuns în final la o altă soluţie.
Categoric cele 3 soluţii de achitare şi soluţia de restituire, considerate imputabile, reprezintă un indicator negativ, ceea ce presupune obligaţia procurorilor de a evita pe viitor asemenea situaţii.
Sub acelaşi aspect, întrucât o parte din soluţiile de achitare, chiar dacă nu au fost considerate ca imputabile, s-au bazat pe o interpretare diferită dată de instanţa de judecată materialului probator, considerăm că pe viitor, studierea acestora trebuie aprofundată, în vederea stabilirii dacă este vorba de o interpretare eronată a probelor de către procuror ori există deficienţe în modul de administrare a probatoriului.

În concluzie, rezultatele pozitive obţinute de Direcţia Naţională Anticorupţie în anul 2008, sunt expresia efortului depus în condiţiile fluctuaţiei şi deficienţei privind numărul de personal (s-a menţinut relativ constant numărul de procurori, ofiţeri de poliţie judiciară şi specialişti).
Acestea au avut la bază şi buna colaborare cu structurile statului care au atribuţii de prevenire şi combatere a fenomenului infracţional (Direcţia Generală Anticorupţie şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Poliţia Română, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, DLAF etc.), atât sub aspectul investigaţiilor ori a actelor de urmărire efectuate potrivit competenţei, cât şi prin asigurarea accesului direct la unele baze de date, participarea la reuniuni comune de lucru ş.a..
Pe aceeaşi linie au continuat să se înscrie colaborările operative cu structuri similare din alte ţări, printre care cele din Marea Britanie, Olanda, Ungaria, Italia, Germania ş.a., cât şi cu Oficiul de Luptă Antifraudă, inclusiv prin accesul Direcţiei Naţionale Anticorupţie la baza de date a Oficiului, fapt ce permite atât transparenţă, cât şi eficienţă crescută.
Considerăm important să menţionăm şi buna colaborare cu instanţele judecătoreşti, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza de judecată.

În anul 2009 activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie va continua să se desfăşoare astfel încât să corespundă scopului de luptă împotriva corupţiei la nivel înalt şi mediu.

Obiectivul principal şi constant, rămâne în anul 2009, continuarea investigaţiilor nepărtinitoare şi profesioniste privind faptele comise în domeniile în care se înregistrează prejudicii substanţiale aduse avutului public, referindu-ne cu precădere la fraude în restituirea proprietăţilor imobiliare, subevaluarea bunurilor aparţinând statului sau autorităţilor publice în cadrul operaţiunilor de privatizare, lichidare ori reorganizare judiciară, fraudarea achiziţiilor publice ori folosirea, în interes personal, a informaţiilor deţinute în virtutea funcţiei.
Pe acelaşi palier ca importanţă, se situează combaterea corupţiei clasice din justiţie, alte instituţii de aplicare a legii (poliţie, finanţe, vamă) ori din administraţia publică.

Totodată, dimensionarea adecvată a activităţii serviciilor teritoriale, în cadrul activităţii generale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, va continua să fie o preocupare, pornind de la numărul total de cauze de soluţionat înregistrate în cadrul direcţiei, de la competenţa materială nediferenţiată şi numărul de procurori repartizaţi la aceste structuri (respectiv faptul că numărul total de procurori operativi din cadrul serviciilor teritoriale este mai mare decât numărul de procurori operativi existenţi în structura centrală), precum şi având în vedere că este asigurată existenţa echipelor complexe procurori-ofiţeri de poliţie judiciară-specialişti şi la serviciile teritoriale, urmând ca la nivel central să fie soluţionate cazurile cu întindere naţională şi de o complexitate deosebită, care depăşesc posibilităţile de investigare ale structurii teritoriale.

Un alt obiectiv îl va constitui evaluarea completă a necesităţii introducerii unor modificări în structura organizatorică a instituţiei, pentru a se asigura eficientizarea activităţii.

În ce priveşte pregătirea profesională a personalului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, un obiectiv îl va constitui orientarea acesteia spre aprofundarea formelor specifice ale infracţiunilor de criminalitate economico-financiară şi a infracţiunilor de serviciu asimilate corupţiei, având în vedere numărul din ce în ce mai mare a cauzelor având ca obiect acest tip de infracţiuni, prin organizarea unor seminarii, cu sau fără participarea unor experţi străini, având ca tematică exclusivă acest tip de infracţiuni, cu o atenţie specială în ce priveşte infracţiunile de abuz în serviciu reglementate, în multiplele lor forme, în Legea nr. 78/2000.

Cooperarea interinstituţională va continua să fie o preocupare constantă, atât în ce priveşte colaborarea cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte parchete de pe lângă instanţele judecătoreşti în vederea realizării măsurilor din Planul de acţiune aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1346/2007, referitoare la organizarea sesiunilor semestriale de schimb de experienţă, la nivel teritorial, între procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procurorii de la nivelul parchetelor de pe lângă Curţile de Apel şi Tribunale ce instrumentează dosare de corupţie, cât şi referitor la păstrarea, cel puţin la aceeaşi parametrii, a cooperării cu toate instituţiile specializate în aplicarea legii şi investigarea infracţiunilor (O.N.P.C.S.B., D.L.A.F., D.G.A., diverse structuri de poliţie, Garda Financiară, Curtea de Conturi, precum şi alte structuri cu atribuţii de control).

Ne manifestăm disponibilitatea de a intensifica preocupările şi în direcţia cooperării cu autorităţile judiciare abilitate pentru promovarea unor perspective viabile în vederea conturării unei practici judiciare unitare de aplicare atât în efectuarea urmăririi penale în toate cauzele de corupţie, cât şi în stabilirea unor criterii obiective de aplicare a unor pedepse disuasive în cauzele privind infracţiunile de corupţie, asimilate ori conexe acestor, sens în care, fiecare raport anual de activitate va cuprinde o analiză a unor date ce se relevă ca prezentând impact asupra activităţii de combatere a corupţiei.

11. Anexe

Anexa nr. 5 - Obiective şi acţiuni pe semestrul I 2009

• Evaluarea anuală a activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi prezentarea rezultatelor obţinute în anul 2008.
  Termen: 27 februarie 2009
  Răspunde: procurorul şef direcţie
  
  
• Organizarea unei mese rotunde cu reprezentanţii societăţii civile, în vederea discutării rezultatelor obţinute de către Direcţia Naţională Anticorupţie în combaterea corupţiei la nivel înalt.
  Termen: 30 aprilie 2009
  Răspunde: şeful Biroului de informare şi relaţii publice
  
  
• Urmărirea modului de organizare şi desfăşurare a activităţii de urmărire penală, în special în cauzele cu grad sporit de complexitate.
  Termen: permanent
  Răspund: procurorii şefi secţii, servicii, servicii teritoriale şi birouri
  
  
• Verificarea dosarelor penale mai vechi de 1 an de la data sesizării şi de 6 luni de la data începerii urmăririi penale şi stabilirea măsurilor necesare soluţionării acestora.
  Termene: 31 martie 2009
  30 iunie 2009
  Răspund: procurorii şefi secţii, servicii, servicii teritoriale şi birouri
  
  
• Examinarea dosarelor penale în care instanţele de judecată au pronunţat hotărâri definitive de achitare sau de restituire a cauzei la procuror, precum şi a cauzelor penale în care s-a dispus infirmarea soluţiilor ori redeschiderea urmăririi penale.
  Termene: 31 martie 2009
  30 iunie 2009
  Răspund: procurorii şefi adjuncţi secţii
  procurorii şefi ai serviciilor teritoriale
  
  
• Analiza modului de soluţionare a cauzelor având ca obiect infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.
  Termene: 20 martie 2009
  22 iunie 2009
  Răspunde: procurorul şef al serviciului
  
  
• Analiza achitărilor şi restituirilor, rămase definitive în semestrul II 2008.
  Termen: 15 ianuarie 2009
  Răspunde: procurorul şef al Secţiei judiciare penale
  
  
• Analiza activităţii judiciare penale în semestrul II 2008.
  Termene: 23 ianuarie 2009
  Răspunde: procurorul şef al Secţiei judiciare penale
  
  
• Dezvoltarea schimburilor de experienţă între Direcţia Naţională Anticorupţie şi instituţii similare din alte ţări.
  Termen: permanent
  Răspunde: procurorul şef al Serviciului de cooperare internaţională, informare şi relaţii publice
  
  
• Participarea la activităţile reţelelor internaţionale anticorupţie EPAC şi IAACA, precum şi la reţeaua punctelor de contact instituită prin Decizia Consiliului Uniunii Europene 2008/852/JHA din 24 octombrie 2008.
  Termen: permanent
  Răspunde: procurorul şef al Serviciului de cooperare internaţională, informare şi relaţii publice
  
  
• Finalizarea negocierilor şi implementarea activităţilor rezultate din Convenţiade înfrăţire instituţională RO 07/IB/JH/03, în cadrul programului „Facilitatea de tranziţie 2007/19343.01.09”.
  Termen: 15 martie 2009
  30 iunie 2009
  Răspunde: procurorul desemnat din cadrul Serviciului de cooperare internaţională, informare şi relaţii publice
  
  
• Organizarea unei vizite de studiu a unor procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-o ţară europeană, în baza programului TAIEX.
  Termen: 30 iunie 2009
  Răspunde: procurorul desemnat din cadrul Serviciului de cooperare internaţională, informare şi relaţii publice
  
  
• Organizarea şi desfăşurarea activităţii de evaluare anuală a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
  Termen : 2 februarie 2009.
  Răspund : procurorii şefi secţii
  procurorii şefi ai serviciilor teritoriale
  ofiţerul de poliţie judiciară desemnat
  
  
• Evaluarea activităţii specialiştilor din cadrul Serviciului specialişti şi ai serviciilor teritoriale.
  Termen: 31 ianuarie 2009
  Răspunde: şeful Serviciului specialişti
  
  
• Coordonarea eficientă a specialiştilor şi repartizarea judicioasă a lucrărilor în funcţie de specialitatea acestora, precum şi de volumul de activitate.
  Termen: permanent
  Răspunde: şeful Serviciului specialişti
  
  
• Verificarea activităţii compartimentului grefă al secţiilor, serviciilor şi serviciilor teritoriale.
  Termene: 30 martie 2009
  30 iunie 2009
  Răspund: procurorii şefi adjuncţi secţii
  procurorii şefi ai serviciilor şi ai serviciilor teritoriale
  
  
• Întocmirea materialului de analiză privind evaluarea profesională şi conduita personalului din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cu excepţia procurorilor, pe anul 2008.
  Termen: 31 martie 2009
  Răspunde: procurorul şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională
  
  
• Analiza activităţii de perfecţionare profesională a procurorilor, personalului auxiliar de specialitate şi a celorlalte categorii de personal din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, desfăşurate în anul 2008.
  Termen: 16 martie 2009
  Răspunde: procurorul şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională
  
  
• Organizarea interviului pentru ocuparea posturilor vacante de procuror din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
  Termen : 7 mai 2009
  Răspunde: procurorul şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională
  
  
• Organizarea interviului pentru ocuparea posturilor vacante de specialist din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
  Termen: 7 mai 2009
  Răspunde: procurorul şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională
  
  
• Organizarea examenului de promovare în grade/trepte profesionale superioare a personalului auxiliar de specialitate, precum şi a funcţionarilor publici.
  Termene: 30 iunie 2009
  Răspunde: procurorul şef al Serviciului de studii, resurse umane şi perfecţionare profesională
  
  
• Întreţinerea şi validarea datelor din baza de date privind dosarele penale ale Direcţia Naţională Anticorupţie.
  Termen: permanent
  Răspund: procurorul şef al Serviciului informaţiilor clasificate şi de centralizare a datelor privind corupţia
  administratorul bazei de date – specialist IT
  
  
• Preluarea de la secţiile şi serviciile structurii centrale a documentelor constituite în unităţi arhivistice, pentru care s-a împlinit termenul de păstrare.
  Termen: 31 martie 2009
  Răspunde: procurorul şef Serviciu registratură ,grefă, arhivă şi relaţii cu publicul
  
  

Anexa nr. 6 - Situaţia încadrării cu personal la data de 31 decembrie 2008

Nr. crt.	Denumirea unităţii	Funcţia	Număr posturi prevăzute în schemă	Număr posturi ocupate	Numiţi	Delegaţi	Posturi vacante
I. STRUCTURA CENTRALĂ
1	Direcţia Naţională Anticorupţie	Procuror şef direcţie	1	1	0	1	0
2		Procuror şef adjunct direcţie	2	1	0	1	1
3		Consilier	2	1	1	0	1
4		Procuror şef secţie	3	3	2	1	0
5		Procuror militar şef secţie	1	0	0	0	1
6		Procuror şef adjunct secţie	3	3	3	0	0
7		Procuror militar şef adjunct secţie	1	0	0	0	1
8		Procuror şef serviciu	9	8	8	0	1
9		Procuror militar şef serviciu	2	1	1	0	1
10		Procuror şef birou	4	2	2	0	2
11		Procuror	44	35	35	0	9
12		Procuror militar	7	6	6	0	1
13		Şef serviciu (specialist)	1	1	1	0	0
14		Şef birou (specialist)	2	2	2	0	0
15		Specialist	34	32	32	0	2
16		Şef serviciu (ofiţer de poliţie judiciară)	2	1	1	0	1
17		Şef birou (ofiţer de poliţie judiciară)	2	2	2	0	0
18		Ofiţer de poliţie judiciară	85	72	72	0	13
19		Agent de poliţie judiciară	3	3	3	0	0
20		Grefier şef cabinet	5	5	5	0	0
21		Grefier şef secţie	4	4	4	0	0
22		Grefier şef serviciu	14	13	13	0	1
23		Grefier	41	39	39	0	2
24		Grefier - arhivar	1	1	1	0	0
25		Agent procedural	1	1	1	0	0
26		Manager economic (director executiv)	1	1	1	0	0
27		Şef serviciu (consilier)	2	2	2	0	0
28		Şef birou (consilier)	3	3	3	0	0
29		Consilier	21	19	19	0	2
30		Consilier juridic	1	1	0	1	0
31		Auditor (intern)	1	1	1	0	0
32		Referent	8	8	8	0	0
33		Şofer	23	22	22	0	1
34		Muncitor (telefonist)	2	2	2	0	0
II. STRUCTURILE TERITORIALE
1	S.T. Alba Iulia	Procuror şef serviciu	1	1	1	0	0
2		Procuror	3	3	3	0	0
3		Grefier şef serviciu	1	1	1	0	0
4		Specialist	1	1	1	0	0
5		Ofiţer de poliţie judiciară	4	4	4	0	0
6		Grefier	1	1	1	0	0
7		Referent	1	1	1	0	0
8		Şofer	1	1	1	0	0
1	S.T. Bacău	Procuror şef serviciu	1	1	1	0	0
2		Procuror	3	3	3	0	0
3		Grefier şef serviciu	1	1	1	0	0
4		Specialist	1	1	1	0	0
5		Ofiţer de poliţie judiciară	4	4	4	0	0
6		Grefier	1	1	1	0	0
7		Referent	1	1	1	0	0
8		Şofer	1	1	1	0	0
1	S.T. Braşov	Procuror şef serviciu	1	1	1	0	0
2		Procuror	2	2	2	0	0
3		Grefier şef serviciu	1	1	1	1	0
4		Specialist	1	1	1	0	0
5		Ofiţer de poliţie judiciară	4	4	4	0	0
6		Grefier	1	1	1	0	0
7		Referent	1	1	1	0	0
8		Şofer	1	1	1	0	0
1	S.T. Bucureşti	Procuror şef serviciu	1	0	0	0	1
2		Procuror	5	2	2	0	3
3		Grefier şef serviciu	1	1	1	0	0
4		Specialist	2	1	1	0	1
5		Ofiţer de poliţie judiciară	7	7	7	0	0
6		Grefier	2	1	1	0	1
7		Referent	1	1	1	0	0
8		Şofer	2	2	2	0	0
1	B.T. Slobozia	Procuror şef birou	1	1	1	0	0
2		Procuror	1	1	1	0	0
3		Ofiţer de poliţie judiciară	2	2	2	0	0
4		Grefier	1	1	1	0	0
5		Şofer	1	1	1	0	0
1	S.T. Cluj	Procuror şef serviciu	1	1	1	0	0
2		Procuror	5	4	4	0	1
3		Grefier şef serviciu	1	1	1	0	0
4		Specialist	1	1	1	0	0
5		Ofiţer de poliţie judiciară	6	6	6	0	0
6		Grefier	2	2	2	0	0
7		Referent	1	1	1	0	0
8		Şofer	2	2	2	0	0
1	S.T. Constanţa	Procuror şef serviciu	1	1	1	0	0
2		Procuror	3	3	2	1	0
3		Grefier şef serviciu	1	1	1	0	0
4		Specialist	1	1	1	0	0
5		Ofiţer de poliţie judiciară	4	4	4	0	0
6		Grefier	1	1	0	0	0
7		Referent	1	1	0	0	0
8		Şofer	1	1	0	0	0
1	S.T. Craiova	Procuror şef serviciu	1	1	1	0	0
2		Procuror	2	2	2	0	0
3		Grefier şef serviciu	1	1	1	0	0
4		Specialist	1	1	1	0	0
5		Ofiţer de poliţie judiciară	4	4	4	0	0
6		Grefier	1	1	1	0	0
7		Referent	1	1	1	0	0
8		Şofer	1	1	1	0	0
1	B.T. Târgu Jiu	Procuror şef birou	1	1	1	0	0
2		Procuror	1	1	1	0	0
3		Ofiţer de poliţie judiciară	2	2	2	0	0
4		Grefier	1	1	1	0	0
5		Şofer	1	1	1	0	0
1	S.T. Galaţi	Procuror şef serviciu	1	1	0	1	0
2		Procuror	3	2	2	0	1
3		Grefier şef serviciu	1	1	1	0	0
4		Specialist	1	1	1	0	0
5		Ofiţer de poliţie judiciară	5	4	4	0	1
6		Grefier	1	1	1	0	0
7		Referent	1	1	1	0	0
8		Şofer	1	1	1	0	0
1	S.T. Iaşi	Procuror şef serviciu	1	1	0	1	0
2		Procuror	3	3	3	0	0
3		Grefier şef serviciu	1	1	1	0	0
4		Specialist	2	2	2	0	0
5		Ofiţer de poliţie judiciară	5	5	5	0	0
6		Grefier	1	1	1	0	0
7		Referent	1	1	1	0	0
8		Şofer	1	1	1	0	0
1	S.T. Oradea	Procuror şef serviciu	1	1	1	0	0
2		Procuror	2	2	2	0	0
3		Grefier şef serviciu	1	1	0	0	0
4		Specialist	2	2	2	0	0
5		Ofiţer de poliţie judiciară	4	4	4	0	0
6		Grefier	0	0	0	0	0
7		Referent	1	1	1	0	0
8		Şofer	1	1	1	0	0
1	B.T. Satu Mare	Procuror şef birou	1	1	0	0	0
2		Procuror	1	1	1	0	0
3		Ofiţer de poliţie judiciară	2	2	2	0	0
4		Grefier	1	1	1	0	0
5		Şofer	1	1	1	0	0
1	S.T. Piteşti	Procuror şef serviciu	1	1	1	0	0
2		Procuror	2	2	2	0	0
3		Grefier şef serviciu	1	1	1	0	0
4		Specialist	1	1	1	0	0
5		Ofiţer de poliţie judiciară	5	5	5	0	0
6		Grefier	1	1	1	0	0
7		Referent	1	1	1	0	0
8		Şofer	1	1	1	0	0
1	S.T. Ploieşti	Procuror şef serviciu	1	1	1	0	0
2		Procuror	3	3	3	0	0
3		Grefier şef serviciu	1	1	1	0	0
4		Specialist	1	1	1	0	0
5		Ofiţer de poliţie judiciară	5	5	5	0	0
6		Grefier	1	1	1	0	0
7		Referent	1	1	1	0	0
8		Şofer	1	1	1	0	0
1	S.T. Suceava	Procuror şef serviciu	1	1	1	0	0
2		Procuror	3	3	3	0	0
3		Grefier şef serviciu	1	1	1	0	0
4		Specialist	1	1	1	0	0
5		Ofiţer de poliţie judiciară	5	5	5	0	0
6		Grefier	1	1	1	0	0
7		Referent	1	1	1	0	0
8		Şofer	1	1	1	0	0
1	S.T. Târgu Mureş	Procuror şef serviciu	1	1	1	0	0
2		Procuror	3	3	3	0	0
3		Grefier şef serviciu	1	1	1	0	0
4		Specialist	1	1	1	0	0
5		Ofiţer de poliţie judiciară	5	5	5	0	0
6		Grefier	1	1	1	0	0
7		Referent	1	1	1	0	0
8		Şofer	1	1	1	0	0
1	S.T. Timişoara	Procuror şef serviciu	1	1	1	0	0
2		Procuror	3	3	3	0	0
3		Grefier şef serviciu	1	1	1	0	0
4		Specialist	1	1	1	0	0
5		Ofiţer de poliţie judiciară	5	5	5	0	0
6		Grefier	1	1	1	0	0
7		Referent	1	1	1	0	0
8		Şofer	1	1	1	0	0
	TOTAL	PROCUROR	145	121	115	6	24
		OFIŢER DE POLIŢIE JUDICIARĂ	170	155	155	0	15
		SPECIALIST	55	52	52	0	3
		PERSONAL AUXILIAR DE SPECIALITATE ŞI CONEX	143	138	138	0	5
		PERSONAL ECONOMIC -ADMINISTRATIV	54	52	51	1	2
	TOTAL GENERAL		567	518	511	7	49

Anexa nr. 7 - Organigrama Direcţiei Naţionale Anticorupţie

Anexa nr. 8 - Date statistice privind activitatea de urmărire penală desfăşurată în anul 2008

Anexa nr. 9 - Grafice

---

¹ Publicată pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii la data de 6 ianuarie 2009
N.B. În cuprinsul Raportului toate valorile sunt exprimate în lei noi, indiferent de perioada când a fost creat prejudiciul
(sursa: http://www.pna.ro/)