De la probleme legate de dsicriminare la...

---

Mesajul
preşedintelui României, Traian Băsescu,
cu ocazia Zilei dezrobirii romilor
(20 februarie 2009)

„Robia este desfiinţată”. Aşa începea în 1856 “Legiuirea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din Principatele Ţării Româneşti”, actul care marchează momentul dezrobirii romilor. Unul dintre evenimentele fondatoare ale modernităţii româneşti, documentul nu este nicidecum rezultatul unui accident istoric. Dimpotrivă, eliberarea romilor a constituit încununarea unui proces îndelungat, adeseori anevoios, atestarea unei voinţe politice coroborate cu transformarea mentalităţilor liderilor vremii.

Din păcate, evenimentul pe care îl celebrăm astăzi nu reprezintă şi finalizarea unui proces de emancipare a etniei rome. Abolirea formală a robiei nu a generat, în mod automat, adoptarea unor decizii menite să conducă la integrarea acestei minorităţi, a unor măsuri care să prevină excluziunea socială. La 153 de ani de la momentul proclamării sale legale, incluziunea romilor este departe de a fi realizată. Stigmatul social, problemele sociale grave şi prejudecăţile legate de etnia romă atât din ţară cât şi peste hotare fac ca romii să fie adeseori priviţi ca nişte „cetăţeni de mâna a doua”. Dincolo de aderarea formală la principii generale care permit recunoaşterea drepturilor acestor comunităţi, lipsesc măsurile concrete care să vizeze depăşirea dificultăţilor acestora de zi cu zi.

Soluţii există, însă aplicarea lor depinde în mare parte de implicarea activă a instituţiilor statului. Asumarea efectivă a planului naţional de dezvoltare a comunităţilor de romi, de către fiecare minister relevant, de către autorităţile locale şi de partenerii sociali, implicarea structurilor statale în protejarea drepturilor tuturor cetăţenilor săi din ţară şi de peste hotare, definirea unor măsuri active cu privire la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii etnice constituie o necesitate a timpurilor noastre. În fond, evenimentul pe care îl celebrăm astăzi arată cum, printr-o măsură legislativă, atunci când există dorinţa de schimbare fundamentală a stării de fapt, se pot crea premisele dezvoltării individuale a generaţii întregi. În acest context, este important de subliniat rolul pe care trebuie să-l joace societatea civilă a romilor în realizarea incluziunii, atât în interiorul comunităţii, cât şi în raportul cu autorităţile statului.

Cu mulţi ani în urmă, mai precis în 1891, Mihail Kogălniceanu nota: “Deşi de la proclamarea emancipaţiunii nu sunt încă îndepliniţi 50 de ani, ţiganii ne-au dat industriaşi, artişti, ofiţeri distinşi, buni administratori, medici şi chiar oratori parlamentari”. Observaţia marelui om politic înregistra astfel chintesenţa transformărilor proiectate la 1856. Dincolo de importanţa istorică în afirmarea drepturilor şi libertăţilor, dincolo de contextul european favorabil şi de sincronizarea cu procesul de modernizare occidentală, 20 februarie înseamnă, pentru toţi românii, celebrarea datei la care s-a decis recunoaşterea şanselor egale în dezvoltarea personală a tuturor membrilor unei societăţi. Ca Preşedinte, voi veghea ca autorităţile statului român să facă respectate prevederile constituţionale privind egalitatea dintre cetăţenii României.

Astăzi, la fel ca şi acum mai bine de un secol şi jumătate, avem şansa de a face un nou pas înainte pentru o emancipare reală a romilor din România. Astăzi, putem face opţiunile care, peste timp, să îi facă pe urmaşii noştri să vorbească despre incluziunea comunităţilor rome ca despre o reuşită a societăţii româneşti.

Traian Băsescu
Preşedintele României

(sursa: http://www.presidency.ro)

Declaraţia prim-ministrului Emil Boc despre situaţia românilor din Italia

Prim-ministrul Emil Boc, despre situaţia românilor din Italia
GUVERNUL ROMANIEI

I-am mandatat pe miniştrii de Externe, Interne şi Justiţiei să aibă discuţii cu oficialităţile italiene, pentru ca un infractor, oricare ar fi el, să nu atragă sancţiuni sau oprobiul public pentru toţi ceilalţi care se află în Italia.
Românii nu trebuie să sufere în Italia, pentru că se află infractori acolo.

Infractorul, oricare ar fi el, din orice ţară, trebuie să fie sancţionat potrivit legii penale, iar ceilalţi cetăţeni trebuie să beneficieze de protecţie şi de siguranţă, pentru că asta înseamnă Uniunea Europeană.

De aceea, nu vom susţine şi nu vom încuraja niciodată, nicăieri şi niciunde, vina colectivă, pentru faptul că unii săvârşesc fapte prevăzute de legea penală. Infractori sunt în toată lumea, de toate culorile şi de toate etniile. Ei trebuie să fie sancţionaţi, şi nu blamate comunităţile în ansamblu.

Autorităţile române au sub control relaţia cu autorităţile italiene, pentru ca relaţia să rămână în normalitate, să rămână în cadrul european.

Suntem cetăţeni europeni, trebuie să fim trataţi ca cetăţeni europeni, iar bătălia împotriva infractorilor trebuie să fie comună, indiferent de ce etnie are infractorul. Iar românii care sunt în Italia, sunt de bună credinţă, muncesc, îşi văd de treaba lor, nu trebuie să sufere pentru că există persoane certate cu legea penală.

Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 21.02.2009
(sursa: http://www.guv.ro/)