Raportul intermediar al Comisiei Europene catre Parlamentul si Consiliul European

---

MEMO/09/62
Bruxelles, 12 februarie 2009
Raport privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare
De ce raportează Comisia despre progresele realizate în domeniul reformei sistemului de justiţie şi al luptei împotriva corupţiei în România?
La 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, persistau anumite deficienţe în domeniul reformei sistemului de justiţie şi al luptei împotriva corupţiei, care puteau împiedica aplicarea efectivă a legislaţiei, politicilor şi programelor europene şi priva românii de exercitarea deplină a drepturilor lor în calitate de cetăţeni ai UE. Prin urmare, în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare , Comisia şi-a asumat obligaţia de a sprijini România în vederea remedierii acestor deficienţe, dar şi de a verifica periodic progresele în raport cu cele patru obiective de referinţă stabilite pentru reforma sistemului de justiţie şi pentru lupta împotriva corupţiei. Aceste obiective sunt interdependente. Ele trebuie avute în vedere împreună, ca parte a unei ample reforme a sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei, care necesită un angajament politic de lungă durată.
Cum raportează Comisia despre progreselor realizate de România?
În cadrul MCV, Comisia publică rapoarte de două ori pe an. Aceste rapoarte se fundamentează pe contribuţiile autorităţilor române, ale serviciilor Comisiei, ale statelor membre, precum şi ale experţilor tehnici şi ale societăţii civile.
Ultimul raport, publicat la 23 iulie 2008, a oferit o evaluare completă a progreselor în cadrul fiecăruia dintre cele patru obiective de referinţă stabilite pentru România. Cu toate că a regăsit elementele fundamentale ale unui sistem care funcţionează, raportul a menţionat existenţa unui cadru juridic şi instituţional încă fragil şi a unui grad ridicat de politizare a deciziilor privind corupţia. După o perioadă de incertitudine, Guvernul şi-a accelerat eforturile de reformare a sistemului judiciar şi de luptă împotriva corupţiei, dar angajamentul de reformare din partea instituţiilor-cheie din România a fost inegal: este nevoie de un consens neechivoc, inclusiv în Parlament şi în sistemul judiciar, pentru a elimina corupţia la nivel înalt.

Deoarece perioada de timp scursă de la raportul respectiv a fost considerată prea scurtă pentru a permite României să remedieze toate deficienţele şi pentru a permite Comisiei să revizuiască evaluarea efectuată, actualul raport conţine doar o actualizare factuală a progreselor. În acest raport, Comisia se abţine în mod deliberat de la efectuarea unei evaluări detaliate a rezultatelor obţinute în cadrul fiecărui obiectiv de referinţă, dar notează anumite preocupări în legătură cu evoluţia situaţiei. România trebuie să abordeze aceste aspecte preocupante înainte de efectuarea de către Comisie a unei noi evaluări complete la mijlocul anului 2009. Ultimul raport detaliat din 23 iulie 2008 rămâne punctul de referinţă în raport cu principalele dificultăţi din viitor.
Ce spune raportul de astăzi?
Raportul menţionează că ritmul progreselor nu a fost menţinut şi sugerează ca autorităţile române să se reîncadreze pe linia dinamică a reformării sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei.
Cu toate că au fost câteva semnale pozitive în reforma judiciară, rezultatele sunt dificil de demonstrat. Guvernul a finalizat proiectul de modificare a proiectului existent de Cod civil, un proiect de Cod penal şi proiectele de Coduri de procedură penală şi de procedură civilă, însă acestea nu au fost încă adoptate. Intenţiile Consiliului Superior al Magistraturii de a accepta să îşi asume într-o mai mare măsură reforma sistemului de justiţie sunt încurajatoare, dar acestea trebuie transpuse în fapte. În plus, sunt aşteptate în continuare îmbunătăţiri în domenii care privesc: accesul la jurisprudenţă şi unificarea acesteia, o mai mare răspundere a magistraţilor, resursele umane şi gestionarea sistemului judiciar.
Agenţia Naţională de Integritate şi-a constituit un istoric operaţional de cazuri, care trebuie menţinut. ANI va trebui să demonstreze că este capabilă să îşi extindă anchetele fără interferenţe exterioare şi beneficiind de cooperarea deplină a altor autorităţi de stat.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a continuat să înregistreze un parcurs pozitiv şi stabil de instrumentare a cazurilor de corupţie la nivel înalt. Pe de altă parte, anchetarea anumitor cazuri de corupţie la nivel înalt este în continuare blocată de Parlamentul român. În plus, stabilitatea cadrului anticorupţie din România a întâmpinat mai multe dificultăţi majore, prin iniţiativa Parlamentului de a modifica procedura de numire a procurorilor-şefi şi prin încercările repetate ale acestuia de modificare a Codul de procedură penală, în scopul de a restrânge în mod grav competenţele organelor de urmările penală.
Care sunt următoarele etape?
Este important ca autorităţile române să se reîncadreze pe linia dinamică a reformării sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei, astfel încât să contrabalanseze regresele din ultimele luni. Aceasta înseamnă, în special, adoptarea codurilor necesare pentru a moderniza sistemul juridic şi pentru a demonstra – prin instrumentarea rapidă a cazurilor de corupţie la nivel înalt – că sistemul juridic este capabil să pună în aplicare legile într-un mod independent şi eficient.
Următoarea evaluare a progreselor care va fi efectuată de Comisie în vara anului 2009 va arăta măsura în care România a fost capabilă să remedieze deficienţele din cadrul reformei sistemului judiciar şi să obţină rezultate convingătoare şi concrete în lupta împotriva corupţiei.

România trebuie să demonstreze existenţa unui sistem judiciar stabil şi care să funcţioneze autonom, capabil să încerce să sancţioneze cazurile de corupţie şi să menţină statul de drept.
Care sunt cele patru obiective de referinţă stabilite pentru România?
În cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare au fost stabilite pentru România următoarele obiective de referinţă:
1. Asigurarea unei transparenţe şi eficienţe sporite a actului de justiţie, în special prin consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea şi monitorizarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi de procedură penală.
2. Instituirea, după cum a fost prevăzut, a unei agenţii de integritate cu responsabilităţi legate de verificarea averii, a incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu pe baza cărora să se poată aplica sancţiuni disuasive.
3. Pe baza progreselor înregistrate până în prezent, continuarea realizării unor anchete profesionale şi imparţiale în cazul sesizărilor de corupţie la nivel înalt.
4. Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi luptă împotriva corupţiei, în special în administraţia locală.
(sursa: http://europa.eu)

COM(2009)70 - Romania
Report [COM(2008)494]
Technical Update
Action Plan
(sursa: http://ec.europa.eu)

Părerea europarlamentarului Corina Creţu:

Raportul Comisiei Europene pe Justitie

februarie 12, 2009 by corinacretu

Azi a fost dat publicitatii Raportul intermediar al Comisiei Europene catre Parlamentul si Consiliul European.

Raportul nu atrage sanctiuni, o evaluare finala urmand sa fie data publicitatii in iulie 2009, la un an de la precedenta evaluare completa. Pentru prima data, Romania este mai criticata decat Bulgaria, lucru care trebuie sa ne ingrijoreze, nu din spirit de competitie, ci pentru ca e un termen de comparatie.

Principala critica vizeaza ritmul progreselor, cel consemnat în raportul Comisiei din iulie 2008 nefiind menținut in intervalul scurs pana acum. In rest, deficientele consemnate in iulie 2008 se mentin. Principalele critici punctuale ale Comisiei Europene se refera la neadoptarea codurilor civil, penal, de procedura civila si procedura penala, la situatia legislativa ambigua, la faptul ca Parlamentul ar bloca anchetarea anumitor cazuri de coruptie la nivel inalt si la deficitul de personal in justitie.

Unele din acestea sunt observatii tehnice corecte, la remedierea carora trebuie sa lucram si pana in vara se pot face progrese, mai ales in conditiile unei solide majoritati parlamentare care va putea lua deciziile necesare. Astazi, liderul PSD Mircea Geoana a si anuntat ca la nivelul coalitiei guvernamentale s-a decis adoptarea codurilor din justitie prin procedura parlamentara accelerata pana la 15 iunie. Unul din primele efecte scontate ale adoptarii unor coduri moderne ar fi reducerea duratei proceselor.

O critica pertinenta din Raport priveste numarul mare de posturi neocupate in sistemul de justitie: 433 posturi de procurori si 344 de judecatori, vacante la 31.12.2008, multe din ele fiind posturi de conducere. Aici avem o problema foarte grava: ce si cu cine sa reformam daca nu avem cadre calificate? Raportul critica pe buna dreptate strategia de resurse umane a Consiliului Superior al Magistraturii.

Din pacate, dincolo de observatiile punctuale corecte, se mentine un grad de politizare a acestor rapoarte, marea coruptie fiind redusa la cateva nume de demnitari, ceea ce tradeaza superficialitate si partizanat in abordarea acestui flagel grav care trebuie combatut cu masuri severe, nu cu spectacole televizate ale chemarilor la audieri fara finalitate.

Critica pe care o face Comisia Europeana Parlamentului Romaniei este injusta si in afara practicilor democratice. Nu poti judeca totul in raport cu un singur caz. Sunt mii de dosare de care ar fi trebuit sa se ocupe DNA, si de care nu se ocupa. S-a facut din cazul Nastase o obsesie asupra careia este concentrata intreaga atentie din motive politice, iar in fundal marii corupti isi vad nestigheriti de treaba, fara ca atentia publica si a procuraturii sa se indrepte spre ei. Adrian Nastase a cerut explicit colegilor sai parlamentari sa voteze in plen pentru trimiterea in justitie a dosarelor sale. Asadar, Parlamentul va decide prin vot, iar disponibilitatea sa de a ajunge in instanta pentru clarificarea cazului este limpede. De ce se insista atat de mult pe acest subiect? Nu cumva pentru ca ne aflam intr-un an electoral si Adrian Nastase poate fi un redutabil candidat la Presedintie?

Ceea ce surprinde este identitatea unor puncte de vedere ale unora dintre “civicii” din Romania, politicieni interesati si cei care au intocmit Raportul. Ne exportam problemele, pentru a importa solutii convenabile unora de la Bucuresti. Daca avem viziuni diferite despre reforma in justitie, nu trebuie sa incercam sa impunem o solutie sau alta prin intermediul Bruxellesului. Este periculos si contraproductiv.

Corina Creţu: "Din păcate sunt foarte multe anomalii în justiţia românească"

Vineri, 13 Februarie 2009 10:27

Moderator: Despre raportul prezentat azi de Comisia Europeană, dar şi despre situaţia din justiţie, despre cazul Gorbunov care iată întâmplător chiar azi iese cu informaţii suplimentare, despre toate acestea discutăm cu doamna Corina Creţu deputat în Parlamentul European. Bună seara.

Corina Creţu: Bună seara.

Moderator: E o coincidenţă că azi Gorbunov a vorbit cu presa, poate fi ea considerată ea reprezentativă pentru acest sistem viciat?

Corina Creţu: Eu cred sunt destul de dese aceste cazuri. Din păcate sunt foarte multe anomalii în justiţia românească, dar pe de altă parte nici raportul de ţară preliminar, pentru că raportul final va fi dat publicităţii în iulie, raportul de ţară cuprinde foarte multe informaţii tehnice corecte, dar pe de altă parte are şi un grad foarte mare de politizare, şi eu sper ca după alegerile din iunie când se va schimba şi componenţa Comisiei Europene vom scăpa de această tactică de a exporta problemele interne pentru a veni soluţii care convin unor grupuri politice din România de la Bruxelles pentru a fi mai credibilă. Sunt foarte multe lucruri în raport discutabile, arată o lipsă de profesionalism unele dintre expresii, faptul că se spune la un moment că s-ar părea că Parlamentul blochează justiţia, deci este inadmisibil după părerea mea, jenant pentru ca o instituţie ca Comisia Europeană, şi noi care suntem la Bruxelles ştim cum merg lucrurile şi câteva mii de oameni lucrează pentru lobby şi trăiesc din asta, deci este foarte important. Nu poţi să reduci marea justiţie la un nume, la Adrian Năstase. Este jenant. Marea corupţie este o mare problemă care trebuie combătută cu măsuri severe, dar rapoarte de genul acestora nu fac decât să politizeze şi mai mult lupta împotriva corupţiei care este o problemă foarte serioasă şi într-adevăr reforma justiţiei este o problemă extrem de importantă. Aşa cum dumneavoastră spuneaţi mai devreme aceste cazuri arată, şi în raport se spune pe bună dreptate că există o lipsă de profesionalism şi aici este o mare întrebare pe care sistemul judiciar românesc şi clasa politică trebuie să şi-o pună, ce reformă şi cu cine reformăm? În raport se spune că sunt peste 450 de procurori posturi vacante, peste 400 de posturi de judecători vacante, deci există o lipsă de personal calificat pentru aceste posturi. Foarte multe sunt posturi de conducere, cu putere de decizie care la ora asta sunt neocupate. De aici toată această lipsă de comunicare între instituţii de care vorbim şi bineînţeles că apar şi alte chestiuni. S-a încercat de-a lungul anilor, Parlamentul României a ridicat foarte mult salariile în sistemul justiţiei, această recompensă nu a dat roadele scontate, trebuie o amplă dezbatere şi ce se poate face până în vară şi am salutat declaraţia preşedintelui Senatului, domnul Mircea Geoană, că în procedură de urgenţă se vor adopta codurile de procedură penală şi civilă. Este pentru prima dată când într-unul din aceste rapoarte România este mai criticată decât Bulgaria. Şi acest lucru trebuie să ne îngrijoreze, nu pentru că ar fi o competiţie.

Moderator: Acest limbaj practic ar trebui să ne îngrijoreze destul de mult, limbaj dur care nu a mai fost folosit până acum în celelalte rapoarte.

Corina Creţu: Da, trebuie să ne îngrijoreze lucrurile clare care ţin de responsabilitatea noastră. Dar pe de altă parte cred că trebuie să avem un curaj mai mare de a ne spune problemele. Sunt ţări care dau cu pumnul în masă, eu nu zic să facem ca Polonia sau altele, dar atunci când conştientizăm şi este evident că reprezentaţii Comisiei Europene nu au dreptate, cred că trebuie să avem un curaj mai mare să spunem lucrurilor pe nume. Ar trebui să încetăm această chestiune de a înghiţi lucrurile care vin de la Bruxelles ca şi cum ar fi... Am avut în ultimele zile cazul acestei legi legate de interceptarea telefoane şi multe altele. Şi Comisia Europeană este o instituţie politizată, nu trebuie să..., noi operăm ca un mit cum că acolo ar fi nişte oameni foarte profesionişti, aşa şi ar trebui să fie. Dar este evident că în cazul de faţă sunt foarte multe exagerări şi politizări. Eu înţeleg de ce se insistă atât de mult pe acest caz al domnului Adrian Năstase, înţeleg pentru că e an electoral şi funcţiile unora dintre funcţionarii din Comisia Europeană depind de rezultatul alegerilor din iunie.

Moderator: Nu s-a vorbit doar de domnul Adrian Năstase.

Corina Creţu: Nu este normal ca într-un raport de ţară să faci această nominalizare. Trebuie să vorbeşti de marea corupţie, nu este normal să judeci Parlamentul, pentru că nu Parlamentul gestionează cazurile de corupţie, Parlamentul României are foarte multe probleme pentru care poate fi criticat, dar nu pentru acest lucru, pentru că nu cesionează cazurile de corupţie şi a respectat constituţia. Deci practic va fi un vot, disponibilitatea domnului Adrian Năstase de a se prezenta în justiţie este deja clară, dar acest lucru se va hotărî prin vot, este o procedură democratică în orice ţară civilizată.

Moderator: S-a semnalat şi o altă problemă legată de durata mare a proceselor şi asta ne afectează pe noi toţi oamenii de rând. Nu mai vorbim de Parlament...

Corina Creţu: Cred că ar trebui ca pe lângă comisiile juridice din cele două camere şi poate şi Ministerul Justiţiei să facă o amplă dezbatere naţională în legătură cu măsurile care trebuie luate, şi legile care trebuie luate. Părerea mea este că a asistat la un proces de super legiferare şi practic acest lucru duce la scădere a respectului faţă de lege, ar trebui avute în vedere câteva legi clare şi ele să fie respectat în spiritul în care sunt adoptate. Într-adevăr sunt foarte multe procese care se tărăbănează ani de zile sau chiar zeci de ani, din păcate.

Moderator: S-a spus de foarte multe ori că legile noastre sunt interpretabile, ar trebui să schimbăm foarte multe atunci în cazul lor.

Corina Creţu: Unele sunt interpretarea, revenind la cea cu interceptările, cred că acea lege trebuie amendată aşa cum a fost ea adoptată, pentru că lasă loc abuzurilor. Directiva Comisiei Europene se referă clar la cazuri de terorism şi cazuri împotriva crimei organizate. Dar aşa cum a fost adoptată în România lasă loc de a fi ascultate telefoanele şi e-mailurile şi pentru altfel de cazuri. Această politizare trebuie să înceteze, în acest raport politizarea şi dezbaterea asupra justiţiei este politizată într-adevăr.

Moderator: Era cel mai mare risc pentru că suntem într-o perioadă dificilă din acest punct de vedere. Şi an electoral.

Corina Creţu: Suntem în an electoral şi totul se foloseşte drept paravan politic, pretext politic şi este foarte important ca instituţiile statului să-şi facă datoria şi pe de altă parte cred că faţă de acest raport, sunt convinsă de fapt că atât ministrul de externe cât şi domnul Puşcaş care este responsabil pentru politica europeană vor şti gestioneze şi să avem un cuvânt mai important. Din păcate comisarul pe care îl avem, nu avem nici influenţă, nici susţinere politică, nici voce, nu are nici atribuţii dar ar fi putut avea puţină influenţă în acest raport şi sper ca instituţiile statului să reacţioneze, şi am văzut că au şi reacţionat faţă de excesele care sunt aici şi ambiguităţile. Sunt câteva expresii absolut, formulări vagi care nu au ce căuta într-un raport de ţară.

(Prin Monitoring Media: Antena3, Ora: 18:00; sursa: http://www.monitoring.ro)