Traian Băsescu: ...toată şedinţa CSM de astăzi şi strict pe problematica legată de sarcinile care revin CSM-ului în atingerea dezideratului de a ridica mai devreme sau mai târziu clauza pe justiţie, mecanismul de verificare. Eu am desprins din raport 4 obiective care ar fi în sarcina CSM-ului. Primul este legat de adoptarea unei strategii de resurse umane în domeniul justiţiei pentru remedierea deficienţelor existente ca urmare a pensionării unui număr mare de magistraţi. Strategia trebuie să ţină seama şi de noile Coduri de Procedură. Ar fi primul subiect asupra căruia cred că ar trebui să avem o imagine clară şi o asumare de către CSM a rezolvării acestei probleme. Bineînţeles, ea nu poate să ţină strict de CSM, ci aici este o împletire a acţiunii CSM-ului cu acţiunea guvernamentală. Pentru că procesul de asigurare cu judecători şi procurori a sistemului ţine şi de Guvern, prin finanţare cel puţin. Al doilea subiect este legat de întărirea inspecţiei judiciare. Şi aici am câteva comentarii de făcut. Vă asigur că nu sunt comentarii personale, ci sunt şi puncte de vedere exprimate deja la Bruxelles cu privire la inspecţie. Şi chiar dacă ele nu sunt scrise într-un raport, dacă vrem să avem succes va trebui să ţinem cont de ceea ce vă voi spune. Şi aici este clar că o altă procedură de selectare a inspectorilor trebuie adoptată repede şi credibil. În sfârşit, publicarea tuturor hotărârilor judecătoreşti pe pagini de internet - aici este acţiune guvernamentală, dar şi responsabilitatea dumneavoastră. Şi aş face o observaţie aici. De multe ori se vorbeşte de lipsă de fonduri. Domnilor judecători, doamnelor procurori, domnilor procurori, aveţi 110 milioane de dolari la dispoziţie. S-a cheltuit 1 milion de dolari în 2 ani. Creditul de la Banca Europeană de Investiţii care vă stă la dispoziţie în realizarea proiectelor de dotarea instanţelor cu echipamentele de are au nevoie, şi dumneavoastră şi ministerului. Aici să spunem că nu avem resurse este, după părerea mea, eronat. Şi dacă cerem unui agricultor să-şi facă proiect finanţabil şi agricultorul acela reuşeşte să-şi facă un proiect, oare oameni cu pregătire de judecători, de procurori oare de ce au probleme să realizez aceste proiecte de atragere a fondurilor? Probabil că trebuie apăsat puţin pe aceste programe, pe proiecte, pentru că banii sunt cheltuiţi în favoarea sistemului. Şi în sfârşit, al treilea lucru: unificarea practicii. Dar aici nu numai CSM-ul, ci şi Înalta Curte au responsabilităţi. Deci sunt cele 4 bench-mark-uri care, aş spune, revin CSM-ului şi cred că putem face o discuţie deschisă. Eu ştiu că sunt lucruri în profunzimea sistemului. O simplă enunţare nu este suficientă. Aş spune că aş vrea să avem o discuţie foarte sinceră, deschisă, nesupusă supravegherii presei, motiv pentru care mulţumim presei şi o rugăm să ne lase să discutăm. (Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 11:40)
***
Traian Băsescu: Deci discuţiile au fost referitoare la cele 4 obligaţii care sunt în sarcina CSM-ului, aşa cum ele rezultă din ultimul raport legat de mecanismul de verificare pe justiţie. Punctul meu de vedere este că CSM-ul îşi va realiza obligaţiile, fie că vorbim de cele legate de modernizarea sistemului de inspecţie sau de găsirea unui alt mod de recrutare a inspectorilor CSM. De asemenea, sunt optimist în ceea ce priveşte unificarea practicii judiciare, unde nu numai Înalta Curte, dar şi CSM-ul au atribuţiuni deosebite. Rămânem cu o mare problemă în ceea ce priveşte personalul, pentru că în ultima perioadă un număr foarte mare de judecători şi procurori se pensionează. Şi este pentru prima dată când numărul de judecători şi procurori scade, deşi intră în sistem peste 200 de magistraţi anual. Aici va trebui să găsim soluţii. Probabil că şi atmosfera creată în jurul sistemului de justiţie din România este o atmosferă care îi îndeamnă pe foarte mulţi oameni să părăsească sistemul imediat ce îndeplinesc condiţiile să o facă. Şi trebuie să recunoaştem că atacarea generalizată a sistemului pentru cazuri care nu plac nimănui. Dar distribuirea oprobriului pe întregul sistem, pe toţi magistraţii, cea mai mare parte dintre ei oameni cinstiţi şi buni judecători, judecători cu experienţă, procurori cu experienţă, îi face pe unii să îşi părăsească meseria prin pensionare. Cred că este un lucru asupra căruia ar trebui să reflecteze puţin şi cei care şi-au făcut o pasiune, o pasiune din a blama sisteme şi în a nu atribui lucrurile rele unor oameni care le fac. Nu sistemele fac lucrurile rele, ci oamenii. Vă mulţumesc mult.
Reporter: Aţi ieşit destul de optimist de acolo. De ce totuşi discuţia cu uşile închise a fost una fără menajamente?
Traian Băsescu: A fost una deschisă, dar exact pentru a vă diminua plăcerea de a discuta despre sistem. Dumneavoastră discutaţi fără să îl cunoaşteţi, de regulă. Şi am convingere că o discuţie a unor lucruri sensibile în prezenţa presei, fără ca presa să fie documentată, să ştie, să înţeleagă foarte bine despre ce se vorbeşte, ar fi fost un risc pentru un nou blam.
Reporter: Suntem oameni de justiţie, deci cunoaştem sistemul. Aţi văzut Codurile? Sunteţi mulţumit de ele? Ce şansă credeţi că vor avea?
Traian Băsescu: Nu eu apreciez dacă sunt bune. Se vor pronunţa specialişti pe Coduri. În orice caz, ceea ce eu înţeleg din aceste coduri este legat de faptul că actul de justiţie va merge mai repede, că înseamnă un proces de modernizare a justiţiei noastre, ceea ce este foarte bine.
Reporter: Ce semnale sunt? Vor fi adoptate de Parlament sau până la urmă Guvernul va fi nevoit să-şi asume răspunderea?
Traian Băsescu: Nu. Aici am avut o discuţie săptămâna trecută la Cotroceni cu toţi factorii, reprezentanţi ai Parlamentului, comisiile juridice din cele două camere, CSM, Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne, preşedinţia, Înalta Curte, Curtea Constituţională. Şi toţi am ajuns la concluzia că aceste Coduri trebuie adoptate rapid, cu atât mai mult cu cât România şi-a asumat ca termen de adoptare a legislaţiei cu privire la noile Coduri data de 1 ianuarie 2009. Şi asta apropo de marii politicieni care merg la televizor şi spun că nu este nici o grabă cu Codurile şi că le pot discuta ei vreo 5 ani în Parlament. Eventual să şi desfiinţeze pedepsele pentru oameni politici. Deci România şi-a asumat ca termen data de 1 ianuarie 2009, să aibă Codurile votate în Parlament. Iată că suntem deja în februarie. Iar împreună cu toţi factorii responsabili am stabilit ceea ce s-a şi întâmplat, Codurile să fie transmise Parlamentului în şedinţa de Guvern de ieri. Până pe 15 mai Codurile să stea în discuţia, în analiza unei comisii speciale formată din reprezentanţi ai Senatului şi Parlamentului. Iar pe 15 mai, după ce Guvernul analizează observaţiile din comisia specială parlamentară, Codurile să fie adoptate prin asumarea răspunderii în aşa fel încât până la 20 mai să avem Codurile promulgate.
Reporter: În aceste condiţii scăpăm de monitorizare?
Traian Băsescu: Nu scăpăm de monitorizare, că monitorizarea nu vizează numai codurile. Mai sunt multe alte lucruri de făcut şi vă pot spune că un raport bun creează premizele ca până la începutul anului 2010 să nu mai fim sub monitorizare. Dar cu siguranţă, dacă incidente în care doi oameni se bat vor fi puternic mediatizate ca fiind vremea clanurilor în România, vom avea o problemă.
Reporter: Domnule preşedinte credeţi că Parlamentul va vota începerea urmăririi penale contra lui Adrian Năstase?
Traian Băsescu: Nu ştiu. Este problema Parlamentului. Vă doresc o zi bună.
(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 14:11; http://www.monitoring.ro)
No comments:
Post a Comment