Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a prezentat Consiliului Naţional Bisericesc o sinteză a activităţii Bisericii Ortodoxe Române pe anul 2008
“Un an bogat în momente sfinte şi lucrări misionare”
Anul 2008, fiind declarat „Anul Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii” a fost bogat în acţiuni cu caracter preponderent misionar, cultural, editorial şi mediatic, desfăşurate în cuprinsul eparhiilor Patriarhiei Române din interiorul şi din afara graniţelor ţării, evaluarea modului de desfăşurare a acestor manifestări având loc în cadrul Şedinţei solemne a Sfântului Sinod din 28 octombrie 2008.
Evenimentele bisericeşti principale ale anului care s-a încheiat au fost: canonizarea a 16 noi sfinţi români, alegerea şi întronizarea a 10 noi ierarhi, resfinţirea Catedralei Patriarhale (26 octombrie 2008) de către ierarhii Sfântului Sinod, la împlinirea a 350 de ani de la sfinţirea sfântului locaş, precum şi organizarea la Bucureşti a pelerinajului cu moaştele Sfântului Apostol Pavel aduse de la Veria, Grecia, (23-29 octombrie 2008).
Activitatea Bisericii Ortodoxe Române în anul 2008 s-a concentrat pe trei direcţii principale: pastoral-liturgică, cultural-misionară şi social-caritativă.
I. Activitatea Pastoral–Liturgică
Organizarea administrativ-bisericească reflectă existenţa şi lucrarea a 53 membri ai Sfântului Sinod (Părintele Patriarh, 8 mitropoliţi, 5 arhiepiscopi, 24 episcopi eparhioţi, 2 episcopi-vicari patriarhali, 10 episcopi-vicari şi 3 arhierei-vicari) care activează în Patriarhia Română în cele 28 eparhii din ţară, îndrumând activitatea a 14537 preoţi şi diaconi, care slujesc în cele 15717 locaşuri de cult din întreaga Biserică, grupate în 175 protopopiate, precum şi în cele 13 eparhii din afara graniţelor ţării (unde slujesc 513 preoţi şi diaconi). La 31 decembrie 2008 existau încă 296 parohii fără lăcaşuri de cult, mai ales în mediul rural.
Din punct de vedere pastoral-liturgic în anul 2008 au fost primiţi prin hirotonie în rândul clerului 4 arhierei, precum şi 589 preoţi şi diaconi.
Viaţa monahală din cele 626 aşezăminte monahale (451 mănăstiri şi 166 schituri, 9 metocuri), în care trăiesc 2944 călugări şi 5067 călugăriţe, s-a desfăşurat în rugăciune, muncă şi studiu potrivit regulilor monahale şi sfintelor canoane.
Precizăm faptul că din rândul personalului clerical 279 sunt doctori în teologie, 162 absolvenţi ai cursurilor de doctorat, 997 absolvenţi de master, 9545 licenţiaţi în teologie, 210 şi cu alte studii superioare decât cele teologice, iar din rândul personalului monahal 19 sunt doctori în teologie, 17 absolvenţi ai cursurilor de doctorat, 136 absolvenţi de master şi 1.062 licenţiaţi în teologie.
Grija ierarhilor, preoţilor şi credincioşilor pentru locaşurile de cult s-a concretizat în:
- punerea pietrei de temelie şi începerea lucrărilor la 153 biserici noi;
- continuarea lucrărilor la 923 biserici noi începute în anii anteriori;
- finalizarea lucrărilor la 300 de biserici nou construite, dintre care 265 au fost sfinţite;
- repararea, restaurarea şi consolidarea la 563 biserici care nu sunt monumente;
- repictarea a 417 biserici, din rândul cărora, 296 lăcaşuri au fost resfinţite.
Cheltuielile s-au realizat din contribuţiile credincioşilor, din fonduri proprii, de la Fondul Central Misionar, din fonduri eparhiale, de la sponsori şi de la bugetul de stat. Pentru lucrările deosebite preoţii au primit distincţii onorifice bisericeşti, iar monahii au primit ranguri monahale.
Cele mai importante evenimente ale anului 2008, care au întregit activitatea pastoral-liturgică din Biserica noastră, au fost:
- Adoptarea de către Sfântul Sinod a hotărârilor privind canonizarea a 16 noi sfinţi români şi proclamarea solemnă a acestora: a. la 11 mai 2008 –Sfinţii Mucenici şi Mărturisitori Năsăudeni: Atanasie Todoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra şi Vasile din Telciu (12 noiembrie); b. la 5 iunie 2008 - Sfinţii Nemţeni: Sfinţii Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi (7 septembrie), Sfântul Cuvios Chiriac de la Tazlău (9 septembrie), Sfinţii Cuvioşi Iosif şi Chiriac de la Bisericani (1 octombrie), Sfinţii Cuvioşi Rafael şi Partenie de la Agapia (21 iulie), Sfântul Cuvios Iosif de la Văratic (16 august), Sfântul Cuvios Ioan de la Râşca şi Secu (30 august); c. la 26 octombrie 2008 –Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul (1 septembrie), Sfântul Voievod Neagoe Basarab (26 septembrie) şi Sfântul Ierarh Iachint, mitropolitul Ţării Româneşti (28 octombrie);
- Ocuparea unor eparhii vacante în ţară prin alegerea şi întronizarea de noi ierarhi eparhioţi: Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan Savu ca Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei (8 iunie 2008); Preasfinţitul Părinte Irineu Popa ca Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei (27 iulie 2008); Preasfinţitul Părinte Visarion Bălţat ca Episcop al Tulcii (25 martie 2008); Preasfinţitul Părinte Sebastian Paşcanu ca Episcop al Slatinei (25 martie 2008); Preasfinţitul Părinte Petroniu Florea ca Episcop al Sălajului (13 aprilie 2008).
- Ocuparea unor eparhii vacante din afara graniţelor ţării prin alegerea, hirotonirea unde a fost cazul şi întronizarea de noi ierarhi eparhioţi: Preasfinţitul Părinte Siluan Şpan ca Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei (8 mai 2008); Preacuviosul Arhimandrit Macarie Drăgoi ca Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord (6 iulie 2008); Preacuviosul Arhimandrit Timotei Lauran ca Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei (25 mai 2008); Preacuviosul Arhimandrit Mihail Filimon ca Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Australiei şi Noii Zeelande (29 iunie 2008);
- Acordarea rangului cu titlu personal de Mitropolit onorific şi a rangului de Exarh Patriarhal Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Nifon al Târgoviştei (10 iulie 2008);
- Alegerea şi hirotonia Preacuviosului Arhimandrit Andrei (Nicolae) Moldovan ca Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului cu titulatura Făgărăşanul (15 august 2008).
Un eveniment cu o deosebită însemnătate în anul 2008 a constituit reluarea dialogului dintre Arhiepiscopia Ortodoxă Română a celor două Americi şi Episcopia Ortodoxă Română din America, pentru realizarea unităţii bisericeşti a românilor de pe continentul american, prin întâlnirea celor două comisii de dialog, dorinţa de unire exprimată de cele congrese eparhiale (iulie 2008), dar şi prin întâlnirea la nivel înalt dintre Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Nathaniel şi Preafericitul Părinte Patriarh Daniel care a avut loc la Bucureşti, în 27 februarie 2008.
Experienţa ultimilor ani a dovedit faptul că cea mai puternică influenţă asupra opiniei publice este exercitată prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă (inclusiv Internetul), astfel încât este de la sine înţeles faptul că şi Biserica foloseşte aceste mijloace de comunicare în masă pentru promovarea valorilor evanghelice şi a mesajului creştin în societate, dar şi pentru a face cunoscute cu promptitudine punctele de vedere instituţionale bisericeşti.
În programele sale difuzate pe parcursul întregului an 2008, Radio TRINITAS a reflectat Anul Sfintei Scripturi şi a Sfintei Liturghii. În ziua de 17 aprilie 2008 Radio TRINITAS a împlinit 10 ani de emisie neîntreruptă, ce a fost marcat prin momentul aniversar ”10 ani de misiune mediatică pentru credinţă şi cultură”.
În data de 7 iunie 2008, a fost inaugurat şi sfinţit noul studio Radio TRINITAS din Iaşi. La sfârşitul lunii septembrie 2008 au început demersurile pentru preluarea Radio LOGOS al Arhiepiscopiei Craiovei de către Radio TRINITAS al Patriarhiei Române. Data de 27 octombrie 2008, Sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, a însemnat momentul de emisie al Radio TRINITAS pe cele şase frecvenţe din Oltenia, iar în data de 17 noiembrie 2008 a intrat în emisie la nivel naţional, studioul LOGOS al Radio TRINITAS.
Începând cu 30 noiembrie 2008, la Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Radio TRINITAS poate fi recepţionat via satelit în America de Nord, adică Mexic, Statele Unite ale Americii şi Canada. Din 18 decembrie 2008 Radio TRINITAS emite, de asemenea, în Arad şi Timişoara.
Pe parcursul anului 2008 Radio TRINITAS a iniţiat 12 campanii media promovând învăţământul religios în şcoală, reflectând evenimentele din viaţa Bisericii Ortodoxe Române, explicând puncte din învăţătura de credinţă ortodoxă şi mediatizând Sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou.
Televiziunea Patriarhiei Române, TRINITAS TV, emite în prezent 16 ore pe zi, între orele 09.00 dimineaţa şi 01.00 noaptea. Sfânta Liturghie şi Vecernia sunt transmise în fiecare zi în direct din Catedrala Patriarhală.
În urma unor demersuri complexe, s-a reuşit ca TRINITAS TV să fie acum vizibilă pentru cel puţin 75% din totalul abonaţilor de televiziune din România.
Televiziunea Patriarhiei este retransmisă prin reţeaua RCS&RDS, prin platformele digitale de satelit DIGI, DOLCE şi BOOM, prin reţele medii şi mici de cablu tv din oraşe şi comune în întreaga ţară. TRINITAS TV este preluată de compania UPC în întreaga sa reţea de cablu tv digital, iar în scurt timp, compania UPC va prelua TRINITAS TV în întreaga sa reţea de cablu tv analogic la nivel naţional. Emisiunile pot fi recepţionate în întreaga Europă prin satelitul AMOS 2. De asemenea, TRINITAS TV este accesibilă locuitorilor continentului nord-american (SUA şi Canada), care pot recepţiona acest canal tv într-un pachet digital de televiziuni româneşti.
În proporţie de peste 60%, Televiziunea TRINITAS TV este finanţată de Arhiepiscopia Bucureştilor, prin contribuţiile lunare ale parohiilor care o compun. O mică parte a finanţării este asigurată prin contribuţiile unor Centre eparhiale din Patriarhie. Restul bugetului TRINITAS TV este asigurat prin contribuţii ale unor sponsori (persoane private sau instituţii), iar pentru aceasta se duce o permanentă şi grea campanie de strângere de fonduri, deoarece pentru mulţi români e mai uşor a beneficia de opera misionară a Bisericii decât a contribui la ea.
Televiziunea TRINITAS TV mulţumeşte tuturor acelora care sprijină activitatea ei şi adresează celor ce îi pot oferi sprijin financiar rugămintea de a susţine acest post care doreşte să cultive sănătatea spirituală a poporului român şi valorile Ortodoxiei româneşti.
În anul 2008 s-au făcut progrese semnificative în extinderea la nivel naţional a difuzării cotidianului 'Ziarul Lumina' şi a săptămânalului 'Lumina de Duminică'.
Consolidarea şi extinderea echipei redacţionale din Bucureşti în anul 2008 s-a reflectat şi într-un spaţiu mai amplu acordat vieţii spirituale în paginile cotidianului, ajungându-se ca, dintr-un număr total de 16 pagini, între 5 şi 8 pagini să fie dedicate acesteia, iar celelalte pagini unor aspecte ale vieţii sociale.
Cu un efort susţinut, abonamentele la publicaţiile 'Lumina' au crescut în anul 2008 de la 5.774, câte existau în luna ianuarie, la 10.320 abonamente în luna decembrie.
În anul 2008, s-a realizat o nouă versiune a site-ului www.ziarullumina.ro, menită să prezinte într-un format grafic mai atrăgător şi cu o accesabilitate ridicată informaţiile cuprinse în publicaţiile 'Lumina'. Noua formulă a site-ului a atras cu sine şi dublarea numărului de vizitatori români care îl accesează, mulţi fiind din străinătate.
Agenţia de ştiri BASILICA şi-a început activitatea la sărbătoarea Sfintei Treimi, luni 16 iunie 2008. Ştirile şi informaţiile sunt organizate sub formă electronică pe site-ul www.basilica.ro. Agenţia de ştiri prezintă într-o formă concentrată viaţa Bisericii Ortodoxe Române de pretutindeni în context naţional şi universal, precum şi aspecte din activitatea altor Biserici şi confesiuni creştine, evenimente şi situaţii care au impact asupra vieţii oamenilor.
În context panortodox, Agenţia de ştiri a Patriarhiei Române difuzează cel mai mare număr de ştiri, beneficiarii acestora fiind agenţii internaţionale specializate pe informaţie religioasă, instituţii media din România şi din alte ţări ale lumii.
Site-ul www.basilica.ro este corelat cu site-ul oficial al Patriarhiei Române, secţiunea de ştiri a acestuia din urmă fiind actualizată automat. Din luna octombrie 2008 Agenţia de ştiri BASILICA administrează şi site-ul www.patriarhia.ro.
În anul 2008, Biroul de Presă, a cincea componentă a Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române, a continuat activitatea de informare a opiniei publice, prin mass-media, asupra evenimentelor din viaţa Bisericii Ortodoxe Române şi a comunicat punctele de vedere ale Patriarhiei Române referitoare la diferitele probleme ale societăţii româneşti.
Din activitatea anului 2008, menţionăm în mod special susţinerea mediatică a campaniei Patriarhiei Române din luna februarie „Nu vrem liceu fără Dumnezeu!”, prin care s-a reuşit menţinerea predării religiei şi în învăţământul public liceal.
Anul 2008, declarat de Patriarhia Română „an jubiliar al Sfintei Scripturi şi al Sfintei Liturghii”, a fost marcat în cadrul Editurii Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă prin publicarea unei noi ediţii a Sfintei Scripturi, textul sinodal, şi prin publicarea unei ediţii jubiliare a Liturghierului, care aduce nu numai o ţinută grafică deosebită, ci şi un simţitor spor de precizie şi de bogăţie în nuanţarea înţelesurilor teologice ale textului liturgic. Au fost, de asemenea, publicate scrieri aparţinând Sfântului Ioan Gură de Aur şi primele două volume din Filocalia română.
În cursul anului 2008 a fost înfiinţat în cadrul Editurii Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă un «Departament pentru cartea de cult», cu scopul de a se iniţia diortosirea cu acrivie a cărţilor noastre liturgice prin confruntarea cu originalele greceşti.
Amintim, de asemenea, cele trei iniţiative ale noastre aprobate de Sfântul Sinod, aflate la încheierea anului 2008 în diferite stadii de lucru: a. Proiectul editorial “Părinţi şi scriitori bisericeşti. Opere complete”, având ca scop intensificarea şi relansarea traducerii în limba română a operelor complete ale Părinţilor şi scriitorilor bisericeşti; b. Proiectul editorial “Istoria teologiei ortodoxe din secolul al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea”, având menirea de a evidenţia contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la o mai bună cunoaştere a teologiei ortodoxe pe plan mondial; c. Proiectul editorial “Enciclopedia Ortodoxiei Româneşti”, în scopul unei mai bune cunoaşteri în România şi în străinătate a istoriei, teologiei, spiritualităţii, toponimiei bisericeşti, instituţiilor, personalităţilor şi evenimentelor importante care au marcat viaţa Bisericii noastre de-a lungul timpului şi până în zilele noastre.
În anul 2008 Tipografia Institutului Biblic a achiziţionat din Franţa de la firma Graphica Industries SARL, maşina rotativă Man Cromoset cu o viteză maximă de 45000 ex/oră, pe care o va da în folosinţă în primăvara acestui an (2009). Ea va fi folosită pentru a tipări ziarul „Lumina” şi alte publicaţii.
Sectorul Patrimoniul Cultural a elaborat în decursul anului 2008 cursul de Muzeologie generală de 680 pagini. Centrul de Pregătire pentru Patrimoniu al Patriarhiei Române a fost inclus în Registrul Naţional al Furnizorilor de Formare Profesională din România şi este foarte activ.
La un număr de 323 de monumente istorice bisericeşti s-au realizat lucrări de restaurare în valoare de peste 69.450.548,36 lei. Finanţarea s-a realizat din următoarele surse: contribuţii eparhii, Ministerul Culturii şi Cultelor, Secretariat de stat pentru culte, Consilii Judeţene, Consilii Locale, Primării, contribuţii de la credincioşi, Oficiul Naţional a Monumumentelor istorice, alte surse şi fonduri PHARE.
În Patriarhia Română funcţionează, în prezent 275 muzee şi colecţii muzeale şi 42 de centre de ocrotire a patrimoniului cultural.
Dintre activităţile Sectorului teologic-educaţional în domeniul învăţământului religios, menţionăm: campania „Nu vrem liceu fără Dumnezeu!” şi organizarea de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) a olimpiadei de religie pentru clasele VII-XII. În anul şcolar 2007–2008, 9292 profesori (dintre care 2750 sunt preoţi), au predat disciplina Religie în şcolile de stat, iar 42 de inspectori de specialitate şi-au desfăşurat activitatea specifică.
Învăţământul teologic ortodox preuniversitar se desfăşoară în cadrul Patriarhiei Române în: 34 seminarii teologice ortodoxe liceale cu două specializări – Teologie Pastorală şi Teologie Patrimoniu, 4 licee teologice ortodoxe şi 3 licee pedagogice cu clase de profil teologic, în care au fost şcolarizaţi 6.166 elevi. Şcolile de cântăreţi bisericeşti sunt în număr de 8, şcolarizând 322 de elevi. În cadrul tuturor acestor unităţi de învăţământ îşi desfăşoară activitatea didactică 817 profesori.
Învăţământul teologic ortodox superior este foarte necesar Bisericii şi societăţii noastre, fiind reprezentat prin 11 facultăţi de teologie şi 4 departamente de teologie, incluse în cadrul altor facultăţi. În anul universitar 2007-2008, au fost şcolarizaţi 8800 studenţi, 2154 masteranzi şi 334 doctoranzi, dintre care 41 au obţinut titlul de Doctor în Teologie în anul 2008. Cifra generală de şcolarizare, în cadrul învăţământului teologic universitar, este de 10954 studenţi.
În anul 2007-2008, s-au înscris la studii în diferite instituţii de învăţământ din străinătate 31 de teologi români, iar la seminariile şi facultăţile din cadrul Patriarhiei Române sunt înscrişi 159 cetăţeni străini (printre care şi etnici români), dintre care 53 la studii preuniversitare şi 106 la studii universitare şi postuniversitare.
În cadrul facultăţilor de teologie ortodoxă au fost organizate 164 de consfătuiri, congrese, simpozioane, conferinţe sau informări ştiinţifice, stimulate şi de faptul că România este stat membru în Uniunea Europeană.
La începutul anului 2008, s-a înfiinţat, pentru prima dată în Biserica Ortodoxă Română Biroul de Catehizare Parohială, în cadrul căruia a continuat activitatea de implementare a proiectului „Hristos împărtăşit copiilor”, de mare utilitate într-o vreme de secularizare.
De asemenea, a fost elaborat, tipărit şi distribuit către parohii Ghidul practic Centrul parohial pentru copii şi tineri, având ca obiectiv principal oferirea unei alternative creştine de petrecere a timpului liber, pentru copii şi tineri, cu implicaţii socio-culturale pe termen lung.
III. Activitatea social-filantropică
Activitatea social-filantropică a Bisericii noastre, la nivelul celor 28 de eparhii, este asigurată de un număr de 994 persoane, după cum urmează: 29 consilieri sociali, 33 inspectori eparhiali, 228 asistenţi sociali teologi sau cu studii de specialitate, 103 preoţi misionari şi 121 lucrători sociali, 184 voluntari şi 296 din alte categorii de personal.
În cuprinsul Patriarhiei Române funcţionează 345 aşezăminte social-filantropice, dintre care: 109 aşezăminte pentru copii, 51 aşezăminte pentru vârstnici, 106 cantine şi brutării sociale, 23 cabinete medicale şi 2 farmacii sociale, 11 centre de diagnostic şi tratament pentru persoane cu nevoi speciale, 33 centre de consiliere, 1 centru pentru victimele traficului de fiinte umane şi 19 centre pentru asistenţa familiilor în dificultate.
De serviciile şi proiectele sociale desfăşurate în eparhii, în anul 2008, au beneficiat 406.164 persoane şi familii, din care: 135.916 copii din aşezămintele sociale ale Bisericii, ale statului, dar mai ales din familii sărace şi fără posibilităţi de întreţinere, 31.448 persoane cu dizabilităţi, cu deficienţe de vorbire, vedere şi auz, consumatori de droguri sau alte tipuri de dependenţe, persoane infectate cu HIV/SIDA, victime ale traficului de fiinte umane şi delicvenţi, 118.887 persoane vârstnice din aşezămintele de protecţie socială bisericeşti, din centrele sociale de tranzit şi adăposturi de noapte, bătrâni singuri, nedeplasabili, abandonaţi de familie şi care prezentau grave probleme de sănătate, precum şi 119.913 familii sărace, fără posibilităţi materiale sau adăpost, tineri, studenţi, şomeri, deţinuţi eliberaţi sau victime ale inundaţiilor şi altor calamităţi.
În anul 2008 pentru susţinerea activităţilor social-filantropice, pentru sprijinirea celor asistaţi şi a sinistraţilor, la nivelul Patriarhiei Române, s-au cheltuit aproximativ 37.000.000 lei.
În data de 24 iulie 2008, Patriarhia Română şi Ministerul Sănătăţii Publice au semnat PROTOCOLUL DE COOPERARE PRIVIND PARTENERIATUL ASISTENŢĂ MEDICALĂ ŞI SPIRITUALĂ, document prin care s-a stabilit cadrul general de reglementare a acţiunilor de cooperare între cele două instituţii în domeniul asistenţei medicale integrate cu domeniul asistenţei sociale şi spirituale.
De asemenea, în scopul dezvoltării şi extinderii activităţilor social-filantropice a fost înfiinţată FEDERAŢIA FILANTROPIA care, împreună cu Sectorul social-filantropic al Administraţiei Patriarhale, a elaborat şi a depus spre finanţare din fondurile europene un număr de 5 proiecte.
Asistenţa religioasă în unităţile militare, penitenciare, spitale şi aşezăminte de ocrotire socială este asigurată de un număr de 538 preoţi, dintre care: 141 în unităţi militare şi penitenciare, iar 397 în spitale şi în aşezăminte de ocrotire socială. În toate unităţile menţionate mai sus, există în prezent, un număr de 433 biserici şi capele, altele 42 aflându-se în diferite stadii de construcţie şi amenajare.
În activităţile pastoral-misionare şi cultural-spirituale au fost implicate activ asociaţiile şi fundaţiile care funcţionează cu binecuvântarea Sfântului Sinod sau a ierarhilor eparhioţi, activitatea lor înscriindu-se în tematica Programului Naţional Bisericesc intitulat „Anul 2008 – Anul jubiliar al Sfintei Scripturi şi a Sfintei Liturghii”.
IV. Alte aspecte
1. În ceea ce priveşte Catedrala Mântuirii Neamului amintim că la data de 30 septembrie 2008 au început lucrările de efectuare a studiilor geotehnice pe amplasamentul destinat noii Catedrale Patriarhale.
Ţinând seama de importanţa naţională a acestui edificiu, în ziua de 15 decembrie 2008 a fost organizat Simpozionul tematic consultativ cu titlul: Noua Catedrală Patriarhală – Catedrala Mântuirii Neamului: arhitectură, structură, utilitate cultuală şi culturală. Scopul principal al simpozionuui a fost consultarea tematică a arhitecţilor specialişti care au proiectat şi au realizat după proiectele lor, biserici de mari dimensiuni, în mediul urban, după anul 1990.
2. O activitate laborioasă a desfăşurat în cursul anului 2008, ca dialog permanent instituţionalizat dintre Stat şi Biserică, Comisia Mixtă Guvern-Patriarhie care a contribuit imens la aprobarea, publicarea şi intrarea în vigoare a unor legi, ordonanţe de urgenţă, hotărâri de guvern şi ordine de ministru, având ca finalitate îmbunătăţirea cadrului legislativ privitor la viaţa religioasă şi la sprijinirea de către stat a unităţilor de cult ale Bisericii noastre.
În concluzie, la finalul acestei prezentări sinteză observăm că activitatea Bisericii Ortodoxe Române în anul 2008 a fost încununată de roade bogate, datorate strădaniilor celor ce s-au ostenit şi au lucrat împreună, ierarhi, cler, monahi şi mireni, pe toate planurile: pastoral-liturgic, cultural-misionar şi social-filantropic.
Desigur, totdeauna este loc de mai bine şi mai mult, dar mai întâi trebuie să mulţumim tuturor celor ce au sprijinit şi sprijină activităţile multiple ale Bisericii Ortodoxe Române: ierarhi, cler, instituţii de stat, organizaţii neguvernamentale şi mulţime de credincioşi.
Rugăm pe Hristos Domnul, Păstorul cel Bun, să binecuvinteze pe toţi cei ce lucrează pentru binele Bisericii şi al poporului român, să ne dăruiască tuturor har şi înţelepciune ca să nu slăbim în credinţă şi în dragoste frăţească acum când criza economică aduce cu sine nesiguranţă şi sărăcie. Să biruim criza economică prin îmbogăţire spirituală în spor de rugăciune, pocăinţă şi fapte bune, mai ales că intrăm în perioada postului Sfintelor Paşti, ca urcuş spiritual spre lumina şi bucuria Învierii.
† D A N I E L
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
(sursa: http://www.basilica.ro)
No comments:
Post a Comment