16 February 2009

Traian Băsescu la Sfântu Gheorghe - 14.02.2009


Traian Băsescu: ... din Covasna şi Harghita, unul vizând problematica economică şi în mod deosebit nevoia de realizare a unor proiecte de infrastructură dar nu numai. A fost abordată şi problema turismului, aveţi foarte multe staţiuni care sunt depreciate în urma procesului de privatizare. Probleme de dezvoltare a celor două judeţe şi un al doilea subiect de fond a fost cel legat de nivelul de autonomie sau de descentralizare care trebuie să aibă loc. Bineînţeles, a fost şi un subiect pe care l-am atins tangenţial, cel legat de o aşa numită suspiciune a domnului preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna legat de o aşa numită intenţie de deplasare către Covasna şi Harghita a unor cetăţeni din Republica Moldova, suspiciune care dânsului i-a fost creată în toamna anului trecut. Sigur, ca preşedinte, şi aş vrea să clarific acest lucru în primul rând, ca preşedinte vă pot spune că nu a existat niciodată o asemenea intenţie sau un asemenea plan şi, mai mult decât atât, dacă a fost la nivel guvernamental, la acea vreme UDMR se afla la guvernare. Nu cred că UDMR ar fi conceput împreună cu PNL un plan de populare cu moldoveni a Covasnei şi Harghitei. Acesta a fost punct închis rapid. În ceea ce priveşte problematica economică, am convingerea că nu vă spun nimic nou. Marile probleme ale celor două judeţe sunt legate de lipsa investiţiilor care periclitează acum stabilitatea economică a cetăţenilor din cele două judeţe. Dar acesta nu este un fenomen care se produce doar în Covasna şi Harghita, ci în marea majoritate a judeţelor ţării unde spectrul şomajului este crescut. Ca soluţii pentru dezvoltare, cele care stau în mâna executivului, reprezentanţii administraţiei locale din cele două judeţe au susţinut necesitatea realizării cu prioritate a proiectelor de investiţii în infrastructură, infrastructură de toate tipurile, fie că vorbim de infrastructură de transport, infrastructură şcolară, infrastructură de mediu, infrastructură de turism. Angajamentul meu, care nu este unul neacoperit, am discutat cu miniştrii... Angajamentul meu a fost că săptămâna viitoare, începând de vineri, vor veni miniştrii pe domeniile pe care le-au solicitat pentru a avea discuţii, iar aici vreau să ştiţi că am atenţionat extrem de clar că acesta este momentul potrivit să e discute cu miniştri pentru că săptămâna viitoare probabil bugetul va fi adoptat în Parlament, iar distribuţia resurselor fiecărui minister se va face în ministere imediat după acest moment. Şi un al doilea lucru asupra căruia am atenţionat a fost legat de modul cum spunem că suntem pregătiţi pentru proiecte. Adică simpla discuţie pe studii de fezabilitate nu are pentru un ministru nicio valoare. Un ministru cu uşurinţă poate spune „a, ai un studiu de fezabilitate, foarte bine, mergi înainte, este un proiect interesant, putem chiar şi să-l finanţăm". Dar studiul de fezabilitate este foarte departe de proiectul de execuţie. De aceea am atenţionat toţi responsabilii administraţiilor din Covasna şi Harghita, sigur, cei prezenţi, şi ştiţi că nu au fost toţi, ci cei din comunităţile mai mari, i-am atenţionat că pentru discuţia de vineri trebuie să se pregătească proiecte şi nu studii de fezabilitate. Pentru că atunci când există un proiect un ministru poate spune da şi să materializeze DA-ul în introducerea la finanţarea proiectului respectiv. Dacă discutăm despre studii de fezabilitate, discutăm despre ceva care urmează să se materializeze într-un proiect de execuţie. Domeniile pentru care vineri vor putea avea discuţii sunt trei şi am făcut acest angajament în baza discuţiilor pe care deja le-am avut cu miniştrii. Deci nu m-am angajat în numele miniştrilor, ci i-am consultat. Vineri va fi la Odorheiu Secuiesc, unde va avea loc discuţia pe proiecte prioritare pentru cele două judeţe, ministrul Radu Berceanu, ministrul Vasile Blaga şi ministrul Turismului, doamna Elena Udrea, urmând ca proiectele pe sănătate şi pe mediu să fie discutate în săptămâna următoare. De comun acord am concluzionat că o aglomerare de proiecte pe un palier foarte larg ar putea să facă discuţie ineficientă. Şi de aceea am stabilit, repet, în urma consultării miniştrilor, care au confirmat disponibilitatea de a veni în Harghita săptămâna această practic, vineri la ora 12, ministrul Transporturilor, ministrul Dezvoltării Regionale şi ministrul Turismului, iar în săptămâna cealaltă ministrul Sănătăţii şi ministrul Mediului. Este din punctul meu de vedere foarte clar că dezvoltările de infrastructură sunt dezvoltări cheie pentru cele două judeţe şi mai ales sunt nevoi imediate pentru a asigura o susţinere minimală a comunităţilor din aceste două judeţe pentru perioada următoare care este marcată şi de criză economică. Cel de-al doilea subiect foarte mult discutat a ocupat aproape în mod egal timpul de discuţie, cele aproape 5 ore de discuţii. Este problematica legată de autonomie. Şi aici vreau să fac foarte clari termenii. De regulă, politicienii români vorbesc de descentralizare. Politicienii maghiari vorbesc de autonomie. Eu vorbesc tot de autonomie locală şi va trebui să ne obişnuim că efectul descentralizării înseamnă o creştere a nivelului de autonomie locală. În discuţii a rezultat că priorităţile sunt legate de descentralizarea deciziei cu privire la şcoli, spitale, poliţie locală numai în zona de ordine publică şi în zona de circulaţie. Este ridicol ca atunci când avem o tamponare de ea să răspundă până la urmă pe filieră ministrul Administraţiei şi Internelor. Sigur, când discutăm de limita la care se ajunge la judiciar, la accidente cu victime, atunci în mod categoric partea judiciară rămâne la nivel naţional. Deci ordinea publică şi circulaţia sunt zone care trebuie descentralizate pentru a rotunji nivelul de autonomie al administraţiilor locale. Fie că vorbim de descentralizarea poliţiei de ordine publică, fie că vorbim de transferul către administraţia locală a şcolilor şi a spitalelor, vorbim de transfer însoţit de resursă financiară, nu transfer fără resursă financiară. Şi acest lucru vă pot asigura că îl susţine şi premierul, şi miniştrii cu care am discutat aceste lucruri. Tot în interiorul discuţiilor am făcut reprezentanţilor administraţiei locale şi o prezentare a situaţiei generale a României în această perioadă de început a crizei economice, intenţii, viziuni ale Guvernului şi ale mele cu privire la modul de soluţionare sau de diminuare a efectelor crizei economice cu referire în mod deosebit la nevoia limitată de împrumuturi externe a României şi de ce dorim ca România să facă împrumuturi cât mai mici în această perioadă. Cam acestea au fost temele generale. V-aş mai da un reper în ceea ce priveşte descentralizarea şcolilor. Sigur că aici întrebarea vine imediat cât de fezabil este să transferi o şcoală care se află în mediul rural sub controlul Consiliului Judeţean. Nu vizează nimeni acest lucru, ci prin transferul către administraţia locală a şcolilor, spre exemplu, nu înţelegem subordonarea acestora către Consiliul Local, ci înţelegem administrarea şcolilor cu implicarea administraţiei locale prin constituirea unor consilii de administraţie care să aibă o treime cadre didactice, o treime reprezentanţi ai părinţilor şi o treime reprezentanţi ai administraţiei locale. Iar acest consiliu de administraţie este cel care desemnează directorul şcolii, care devine şi managerul şcolii. Sigur, avantajul este că, fiind o bună reprezentare a administraţiei locale, o treime, şi o altă foarte bună reprezentare a beneficiarilor prin părinţi, se poate asigura acea orientare a sistemului de educaţie către interesele comunităţilor locale şi nu învăţământ bazat pe o curiculă generată de structura corpului didactic. Ca să fiu mai explicit, după cum ştiţi, o treime din orele de studiu, indiferent de nivel, că este vorba de şcoală generală, liceu, o treime sunt opţionale pentru elevi, pot alege. Până acum, acest opţional a fost doar enunţat, dar niciodată nu a fost o realitate pentru că erau nevoiţi copiii să urmeze structura educaţională stabilită funcţie de corpul profesoral dintr-o şcoală. Acest sistem pe care îl discutăm în interiorul autonomiei locale permite ca prin consiliul de administraţie cele 12 ore, sau acea treime din ore care sunt la dispoziţia, la opţiunea elevului şi implicit a părintelui, să fie direcţionate către ore de studiu care să fie adaptate nevoilor comunităţii locale. Acestea sunt câteva lucruri generale. În continuare vă stau la dispoziţie pentru întrebări. Şi ca să nu fie niciun dubiu cu privire la punctele de vedere, apelul meu la reprezentanţii administraţiei locale a fost ca discuţia şi abordările să se poarte în interiorul Constituţiei. Ca şef de stat nu pot ieşi din interiorul prevederilor constituţionale şi, pentru a veni şi în sprijinul ziariştilor, aş vrea să vă citesc, nu să vă citez, articolul 1 şi 152 din Constituţia României pentru că, în cazul în care veţi prezenta corect aceste litere şi cuvinte şi articole din Constituţia României, cu certitudine va fi şi în sprijinul populaţiei. Vă pot spune că eu umblu cu Constituţia în buzunar tot timpul. Este cartea după care lucrează orice şef de stat. Şi aş vrea să vă citesc articolul 1 după Constituţie care, dacă rămâne şi pe camere este cu atât mai bine. „România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil." Repet, indivizibil. De aceea autonomii teritoriale în interiorul teritoriului României nu pot fi create. Ca să nu existe suspiciuni, v-aş citi şi articolul 152 din aceeaşi Constituţie a României. Nu de alta, dar am văzut şi abordări să spunem penibile ale unora care mai vorbesc şi la televizor. Deci articolul 152 din Constituţia României precizează: „Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român nu pot fi revizuite." Deci prevederile de la articolul 1 din Constituţia României nu pot face obiectul unei revizuiri a Constituţiei. De aceea, poziţiile mele din acest punct de vedere, din punct de vedere al autonomiei teritoriale, sunt tranşante, fără echivoc şi nu pot face subiect de negociere în ceea ce mă priveşte. Şi sunt convins că niciun politician român nu se poate angaja în negocierea Constituţiei. În schimb, aşa cum ştiţi foarte bine, sunt un susţinător fără rezerve al accelerării proceselor de descentralizare, de creştere a nivelului de autonomie al administraţiei locale. Descentralizare este doar un instrument prin care să consolidăm autonomia financiară şi autonomia administraţiilor locale de a presta servicii către comunităţi. Este ridicol să numim directorii de şcoli de la Bucureşti, directorii de spitale de la Bucureşti. Comunitatea locală trebuie implicată nu numai în susţinerea financiară a şcolilor, a spitalelor, ci şi în controlul şi activitatea de zi cu zi a acestor instituţii extrem de importante pentru fiecare comunitate. În continuare, şi strict în baza Constituţiei, putem discuta orice.

Reporter: (...)

Traian Băsescu: Eu vorbesc de dezvoltarea judeţelor Covasna şi Harghita.

Reporter: (...)

Traian Băsescu: Oare suportaţi răspunsurile sincere?

Reporter: Da.

Traian Băsescu: Şi dumneavoastră, şi cei care privesc la dumneavoastră. Este greu de explicat în condiţiile în care UDMR a avut o consistentă prezenţă la guvernare în toată această perioadă chiar şi atunci când nu a fost în mod explicit cu membri în cabinet a avut, ca spre exemplu, în perioada 2000-2004, un acord de susţinere a Guvernului Năstase care s-a instalat minoritar şi a avut un acord de susţinere 4 ani. Deci, practic, UDMR, în afară de 90-92, nu prea a lipsit de la putere. Nu vreau să accentuez o dispută între mine şi UDMR, dar este foarte clar că, fiind la putere, au făcut mult prea puţin pentru aceste două judeţe şi nu aş vrea să le pun în spate responsabilitatea investiţiilor atât de reduse în infrastructură pentru cele două judeţe. V-aş spune doar că ce s-a întâmplat până acum este o realitate care trebuie consistent, profund modificată. Şi nu pentru că cele două judeţe trebuie să aibă un tratament special, dar lipsa dezvoltărilor în infrastructura acestor două judeţe închide orice şansă de dezvoltare economică a judeţelor. Vă pot spune că în mandatul trecut, îmi aduc aminte discuţia cu preşedintele Marko Bela când s-a pus problema modernizării unor drumuri naţionale în aceste judeţe, dacă nu mă înşel Sfântul Gheorghe-Odorheiu Secuiesc. L-am invitat pe ministrul Dobre la acea vreme la discuţii. S-a făcut, drumul este modernizat. Nu am observat însă să se fi întâmplat ceva consistent în perioada 97-98. Explicaţia pentru acest lucru probabil că v-o pot da chiar miniştrii UDMR care au fost în Guvern şi UDMR. Eu nu am o explicaţie de ce s-a făcut atât de puţin. Ce ştiu este că, deşi în 2007-2008 am vizitat frecvent aceste două judeţe, orice apel către Guvernul din care făcea parte şi UDMR a rămas închis fie că a fost un apel pentru alocare de bani la spitalul de la Covasna, fie că a fost un apel pentru alocare de bani pentru modernizarea infrastructurii de transport judeţene sau a infrastructurii naţionale, sau fie că a fost un apel pentru a privi către valorificarea apelor minerale care am înţeles că nu lasă nici măcar un leu din redevenţele pe concesiune la administraţia locală. Orice astfel de apel a rămas fără niciun ecou în perioada 2007-2008, când UDMR s-a aflat la guvernare. Acum, referire la UDMR, de ce o fac. Nu o fac pentru că sunt într-o dispută politică cu UDMR, dar mi-ar place ca UDMR să fie un partener loial al unei discuţii despre cele două judeţe şi nu doar un profitor de vot din cele două judeţe.

Reporter: (...)

Traian Băsescu: Nu. Nu cred că a fost neapărat o politică, ci pur şi simplu a fost mai de grabă indiferenţă. Să-ţi aduci aminte de votanţii secui doar la alegeri este un lucru uşor. De regulă îl fac şi românii. Îşi aduc aminte de circumscripţia în care au fost aleşi în campania electorală şi nu au o activitate constantă, consecventă pentru a sprijini judeţul care i-a trimis în Parlament.

Reporter: (...)

Traian Băsescu: Doamnă, nu v-am ce v-am citit articolul 1. Eu nu discut subiectul.

Reporter: (...). De ce dumneavoastră aţi atacat acum frontal această problemă a autonomiei teritoriale şi la Budapesta, şi aici?

Traian Băsescu: Pentru că până acum nimeni nu şi-a permis să mă întrebe ca şef de stat. Prima dată când cineva a îndrăznit să ridice problema autonomiei teritoriale a fost la Budapesta şi nu a făcut-o un politician, ci un ziarist. Iar eu nu aveam altceva de făcut decât să răspund în spiritul Constituţiei. Ca şef de stat nu aveam dreptul la un răspuns cu ambiguităţi.

Reporter: Ce părere aveţi despre faptul că liderii maghiari, începând cu bisericile maghiare, şi politicienii de origine maghiară scot oamenii în stradă pentru a obţine anumite drepturi, cum ar fi (...).

Traian Băsescu: Puteţi să-mi spuneţi câţi directori de la descentralizate au fost schimbaţi? Un nume.

Reporter: Niciunul deocamdată.

Traian Băsescu: Deci nu am înţeles motivaţia afirmată, schimbarea directorilor de la descentralizate, în condiţiile în care până în prezent nu a fost schimbat niciun director de descentralizate în Covasna şi Harghita. Ce vă pot spune cu certitudine este că din discuţiile cu premierul Emil Boc am înţeles că, dacă vor fi schimbări, vor fi strict pe competenţă. Şi Guvernul, şi eu, refuzăm orice abordare pe criterii etnice a desemnării de directori la descentralizare. Cel puţin pentru mine, ca de altfel şi pentru premierul Emil Boc, desemnările în fruntea unor structuri descentralizate sunt destinate a face ca în fruntea acestor instituţii să fie cetăţeni români. Etnia este mult mai puţin importantă. În mod categoric nimeni nu va ţine cont de structura etnică a partidelor care se află la guvernare pentru a desemna directori la descentralizate. Şi dacă vreţi un punct de vedere personal, cred că foarte puţini directori dintre cei care există acum la descentralizate vor fi schimbaţi. Pentru că, din câte ştiu, mare parte din ei sunt oameni competenţi. Că vor fi una, două schimbări, probabil pe criteriu de competenţă pur şi simplu.

Reporter: (...)

Traian Băsescu: Să ştiţi că, spre deosebire de ce a comunicat presa, ştiu câţi au ieşit în stradă la apelul bisericii şi al consiliilor judeţene.

Reporter: (...)

Traian Băsescu: Cred că ar fi un gest de bun simţ, nu numai în Covasna, şi în Harghita, exact pentru a fi un semnal politic. Esenţa nu este neapărat să fie un etnic maghiar, ci un cetăţean român care ar fi bine să fie şi de etnie maghiară, nu numai cetăţean român. Cred că este un semnal de decenţă al Guvernului faţă de cetăţenii din cele două judeţe. Nu mă refer doar la Covasna, ci şi la Harghita.

Reporter: (...)

Traian Băsescu: Nu. Nu trebuie făcută nicio negociere. Dacă Guvernul va avea eleganţă, nu văd de ce primarii din Covasna şi Harghita nu ar fi la fel de eleganţi.

Reporter: (...)

Traian Băsescu: A fost ridicată tangenţial. Eu pur şi simplu am întrebat câţi directori români sunt în primării.

Reporter: (...)

Traian Băsescu: Ştiţi răspunsul. Nici unul. Nici unul, dar se poate îmbunătăţi situaţia.

Reporter: Aţi reuşit să-i faceţi şi pe interlocutorii dumneavoastră să înţeleagă acest lucru, că nu criteriul etnic este important la aceste (...)?

Traian Băsescu: Sunt convins că da.

Reporter: Pentru că acum o săptămână, la acea manifestaţie, au spus-o foarte răspicat, criteriul etnic trebuie să fie baza de...

Traian Băsescu: Nu. Eu am susţinut punctul de vedere că este greşit. România nu se poate conduce în numiri pe criteriu etnic. Mai avem încă 18 minorităţi recunoscute de statul român. Cu minoritatea maghiară sunt 19 minorităţi. Ce ne-am face dacă în ţara asta începem să facem desemnări pe criteriu etnic? Singurul criteriu este cel al competenţei şi singura condiţie obligatorie este să fie cetăţean român. Mai departe intră în funcţiune şi bunul simţ. De ce nu am avea bun simţ în Harghita şi Covasna, şi fiind o populaţie majoritar maghiară, să aibă sentimentul că e bine reprezentată în structurile descentralizate. Deci, repet, dincolo de principii mai trebuie adăugat la numiri şi bunul simţ.

Reporter: Ce părere aveţi despre acele hotărâri ale consiliilor locale pentru schimbarea graniţelor judeţelor care în niciun fel nu contravine articolului 1 că integritatea nu e pusă în niciun fel în pericol?

Traian Băsescu: Da. Nu mai că organizarea administrativă a României este stabilită prin lege organică, nu prin hotărâri de consilii. Deci Constituţia României, nu vroiam să vă citesc din nou articolul 1, ci articolul din Constituţie pe care v-aş ruga să-l citiţi, ca să nu mai fac eu exerciţii de citire ca la clasele 1-4, v-aş ruga să-l citiţi, organizarea administrativ-teritorială a României se face prin lege organică. Deci nu prin hotărâri de consilii locale. Ar fi un abuz şi cred că nu ar face nimic altceva decât să genereze reacţia Parlamentului României care ar reaşeza organizarea administrativă a ţării pentru liniştea tuturor.

Reporter: (...)

Traian Băsescu: Numai acolo. Deci dacă în Constituţia României se spune că organizarea administrativ-teritorială a ţării se face prin lege organică, înseamnă că singurul loc în care discutăm organizarea administrativă a României este Parlamentul. Şi reţineţi, nu prin orice fel de lege, numai prin lege organică se poate face orice organizarea administrativă.Ca să vă fie mai uşor de înţeles când dacă în conformitate cu Constituţia şi legislaţia României ca să transformi o comună din comună în oraş îţi trebuie lege în Parlament. Cum credeţi că organizarea administrativă s-ar putea face prin hotărâri locale?

Reporter: Aceea nu este precedată de un referendum local?

Traian Băsescu: Da, referendumul local nu poate fi opus unei legi organice. Referendumul local, indiferent ce temă ar avea, trebuie să respecte Constituţia, nu poţi să organizezi referendumuri în care să ceri soluţii la probleme care nu sunt de competenţa administraţiei locale, ci sunt de competenţa Parlamentului. Poţi să faci altceva, şi Constituţia săraca ne spune, cu petiţie, cu un număr de semnături, funcţie de ce vrei să schimbi să te adresezi cu o iniţiativă Parlamentului, dar nu să forţezi lucrurile, inclusiv Constituţia României se poate iniţia pentru modificare cu 500.000 de semnături prezentate în Parlament, deci, lucrul esenţial este să respectăm liniile, atribuţiunile stabilite de Constituţie şi nu cum ni se pare nouă şi eu sunt convins că UDMR-ul are jurişti foarte buni.

Reporter: Domnule preşedinte, apropo de jurişti foarte buni, o afirmaţie la care v-aţi aplecat, aţi făcut un preambul cu revizuirea....articolul 1...

Traian Băsescu: Articolul 1 este nerevizuibil...

Reporter: ...numai că presupun că aţi avut în vedere afirmaţia domnului György Frunda că ar trebui să dispară din Constituţie articolul 15...

Traian Băsescu: Ştiţi că nu se poate modifica Constituţia pentru că-şi dă cu părerea domnul György Frunda. După ce domnul György Frunda îşi dă cu părerea, se parcurge un întreg proces care se opreşte în Parlament unde două treimi din parlamentari ar trebui să fie de acord cu îndepărtarea articolului 152 şi din păcate, nici asta nu-i suficient. După ce cele două treimi sunt de acord, trebuie să mergi cu propunerea de îndepărtare a articolului 152 în acei 21 de milioane de români. Cum credeţi că vor vota?

Reporter: Cum calificaţi acest tip de demers?

Traian Băsescu: Cred că ar trebui oprite, cred că ar trebui oprite pentru că nu sunt productive, generează reacţia politicienilor români şi dacă ar fi fundamentate constituţional ar fi în regulă, nefiind fundamentate constituţional, nu fac decât să creeze tensiuni. Dacă acesta este obiectivul unor partide, este problema lor, dar nu cred că-i cel mai bun lucru şi eu îi invit la un parteneriat şi nu la dispute sterile care crează tensiuni. Aici avem nevoie de soluţii pentru criză, de soluţii de dezvoltare, dar înainte de orice, avem nevoie de o bună convieţuire între maghiari şi români. Este un lucru esenţial, acest tip de riscuri, risc de conflict interetnic care a fost alimentat din 90 şi până acum, n-a făcut decât să îndepărteze investitorii de această regiune. Dacă suntem politicieni responsabili, facem afirmaţii în limitele Constituţiei şi găsim soluţia ca românii şi maghiarii să trăiască în bună convieţuire în aceste două judeţe. Spun acest lucru în condiţiile în care oamenii de rând vor să trăiască în pace, în linişte. Spun acest lucru în condiţiile în care, şi vă dau exemplu, orice dispută de tip etnic nu este analizată de către investitori ce rădăcini are, că-i o demagogie a unor partide, că-i o abordare mai mult sau mai puţin serioasă, ci pur şi simplu este citită în presa română şi pe agenţiile internaţionale. Niciun investitor nu va veni să investească acolo unde spune sunt dispute interetnice, oricând poate fi un conflict interetnic, mă duc cu investiţiile în altă parte şi proba v-o dau cu Clujul. Aduceţi-vă aminte că avea zero investiţii străine în timp ce în fruntea lui se afla un politician care propovăduia conflictul interetnic şi a explodat dacă avem un oraş în care s-a produs un boom investiţional în ultimii cinci ani, acesta se numeşte Cluj, după ce primar a venit un om care a reuşit să nu-şi mai facă din lupta anti-maghiară un mod de a trăi, un mod de a supravieţui politic, deci cred că înţelepciunea UDMR-ului în primul rând pentru că, reţineţi, românii şi-au scos din Parlament extremiştii şi partidul lui Vadim şi nici lui Becali nu i-au dat acces în Parlament. Pentru că electoratul din România a considerat că extremismul nu este bun.

Reporter: Este o invitaţie la adresa comunităţii maghiare?

Traian Băsescu: Nu. Este o atenţionare la adresa unui partid parlamentar.

Reporter: Cum aţi aprecia, aţi vorbit că aveţi dispute în ultima perioadă cu UDMR, cum aţi aprecia relaţia dumneavoastră cu Uniunea? Pentru că veniţi foarte des şi în această zonă a ţării şi aveţi cât de cât un dialog cu comunitatea maghiară, când mergeţi în localităţi unde vorbiţi şi cu oamenii. Cu UDMR în clipa de faţă cum veţi colabora?

Traian Băsescu: UDMR-ul poate fi un partener, nu al meu, chiar al guvernării şi vă pot spune că eu am dat un semnal pentru UDMR chiar după ce a fost imposibilă prezenţa lor la guvernare dintr-o motivaţie cunoscută, refuzul PSD-ului de a accepta prezenţa UDMR-ului în Guvern. Şi semnalul pe care l-am dat eu a fost desemnarea unui consilier prezidenţial, membru al UDMR, ceea ce înseamnă un politician cu rang de ministru. Consilierii prezidenţiali au rang de ministru. Dincolo de asta, eu nu pot merge mai departe ţinând cont că am avut parte de foarte multă incorectitudine din partea UDMR-ului în acest mandat, fie că a fost vorba de votul la suspendarea preşedintelui, deşi străluciţii jurişti ai UDMR-ului ştiau că nu-i vorba de nicio încălcare a Constituţiei, dar au intrat în joc, fie că a fost vorba de reacţia mea la o nedreptate pe care am făcut-o la Odorheiul Secuiesc. Dacă vă spune ceva, era acolo primar Sasz Jeno, pentru că avea un consiliu majoritar UDMR, acest primar la vremea aceea a fost blocat în a-şi derula mandatul. Eu trăisem o experienţă similară la Bucureşti, cu o majoritate PSD, când am fost primarul Capitalei, blocat de majoritatea PSD. AM înţeles foarte bine care era şi frustrarea primarului, dar şi a comunităţii pentru că blocarea tuturor proiectelor de către majoritatea UDMR era de fapt o luptă surdă împotriva comunităţii din Odorheiul Secuiesc. Am încercat să-l ajut, de aici a pornit o întreagă campanie incorectă, mincinoasă că preşedintele susţine formarea unui nou partid. Era treaba lui Sasz Jeno ce partid îşi face, dar eu ca şef de stat nu puteam tolera blocajul pe care UDMR-ul îl instituise împotriva unui primar ales, blocarea unui mandat dobândit legal, deci am o oarecare istorie neplăcută în relaţia cu UDMR-ul, cel puţin în ultimii ani, dar eu am fost oricând gata să trec peste acest lucru, dar dacă au complexele cooperării şi le place să stea în alianţă cu cei care dau concesiuni la Sterling, la mai ştiu eu cine, cariere de piatră, de calcar, date la prieteni, dacă asta-i pasiunea lor, rămâne să opteze în continuare. EU le-am dat toate semnalele că doresc un parteneriat cu ei şi nu de dragul lor, ci pentru că un parteneriat al UDMR-ului cu preşedintele României, cu Guvernul României poate ajuta comunitatea de etnie maghiară din România.

Reporter: Domnule preşedinte, îmi permiteţi încă o întrebare. Înainte de a intra la întâlnirea cu dumneavoastră, primarul din Sfântul Gheorghe, preşedintele Consiliului Judeţean, atât de la Harghita cât şi de la Covasna, au declarat că vor solicita discutarea punct cu punct a celor zece puncte din petiţie, că vă vor cere să vă retrageţi declaraţia de la Budapesta, să vă cereţi scuze pentru jignirea adusă secuimii, ce s-a cerut la Sfântul Gheorghe şi ...ne-a mai spus că vă va spune în faţă ceea ce declarase ieri public, ...pe care vi le-a adus că iritaţi pe declaraţiile dumneavoastră comunitatea maghiară, că faceţi declaraţii iresponsabile, citez, şi că fie că sunteţi rău intenţionat, fie sunteţi în campanie electorală. AU cerut lucrurile acestea aşa cum au anunţat şi dacă da, pe ce ton?

Traian Băsescu: Nu, eu nu am avut nicio discuţie pe cele zece puncte, la sfârşitul discuţiei domnul Antal, şi nu le-am avut pentru că am refuzat orice discuţie, eu nu discut documente de acest tip, cu mine se pot discuta problemele reale, la sfârşit am primit un document cu privire la epurarea etnică, nu am nicio reţinere s-o spun, că acest lucru s-a produs în administraţia locală din Covasna şi Harghita şi voi considera că nu mai este atunci când voi vedea primul român director la în Primăria din Sfântul Gheorghe. Poate şef de serviciu, dar măcar şef de birou, măcar şef de ţeavă undeva, un românaş acolo, din 25% câţi sunt români. Dacă n-a existat un asemenea proces. Sigur, nu-l acuz pe domnul primar Antal pentru că dânsul a găsit treaba terminată, deci nu dânsul a inventat ...

Reporter: Dânsul o duce mai departe sau...?

Traian Băsescu: Da, e o realitate a administraţiei locale şi de aceea concluzia discuţiilor noastre a fost echilibrul, echilibru şi corectitudine. Aceste adevăruri nu pot fi ascunse pentru că sunt realităţi, le vede orice român, le vede orice maghiar, iar a minţi că acest proces nu s-a produs în administraţia locală din Harghita şi Covasna este incorectă pentru că daţi-mi un consiliu judeţean Covasna sau Harghita un director român, daţi-mi în primăriile de municipii, oraşe din Covasna şi Harghita un director român în primării. Unul! Nu spun că trebuie utilizat criteriul etnic, dar chiar niciun român nu-i demn, nu-i pregătit să ocupe o funcţie de şef de birou în vreo primărie condusă de primari cetăţeni români de etnie maghiară, chiar niciun român nu-i bun? Dar lucrurile acestea sunt, pot fi o soluţie atâta timp cât nu pleci la un război nedrept, când fără să vezi vreun director de descentralizate schimbat invoci schimbarea fără să fi văzut vreun director schimbat, sigur că oricine întreabă, bun, nu s-a schimbat niciun director etnic maghiar din descentralizate, de ce aţi scos populaţia, de ce aţi dezinformat populaţia? Bun, spuneţi că vreţi să fie directori etnici maghiari, directori de descentralizate şi-ţi vine întrebarea cealaltă, domnule primar, domnule preşedinte de consiliu general, aveţi un singur român şef de serviciu? Deci eu vreau să, nu vreau să ridic public acest tip de probleme pentru că nu vin acum prima dată aici, am ştiut problema din primării şi din consiliile judeţene şi anul trecut şi acum doi ani....

Ovidiu Maior: O mică problemă tehnică în ceea ce priveşte legătura video cu conferinţa de presă a preşedintelui Traian Băsescu de la Covasna. S-a remediat această problemă, urmărim în continuare conferinţa.

Traian Băsescu: ...afirmaţii fără acoperire la adresa statului, la adresa preşedintelui....

Ovidiu Maior: Din păcate sunt probleme ceva mai serioase. Să sperăm că le vom remedia în scurt timp. Ne întoarcem.

Traian Băsescu: ...şi parlamentarii în jurământul din Parlament după alegeri la validare, au jurat să respecte Constituţia României şi aleşii localii în jurământ au angajamentul jură să respecte Constituţia României, de aceea consider că n-am jignit pe nimeni, consider că în calitate de şef de stat am apărat prin afirmaţie ceea ce este scris în Constituţia României. Cred că împingerea către populaţie a acestui subiect este cel puţin incorectă. AM convingerea că niciun politician maghiar nu s-a dus la cetăţenii oneşti în aceste judeţe şi nu numai aici, maghiari sunt şi la Cluj şi la Oradea şi la Satu Mare şi la Târgu-Mureş, ca atunci când vorbesc de autonomie teritorială să le fi explicat şi ce prevede articolul 1 din Constituţie şi articolul 152. Sunt convins că secuii sunt oameni cinstiţi şi cu respect pentru lege, n-ar fi tolerat să fie minţiţi.

Reporter: Domnule preşedinte, un test în sensul ăsta va fi exact peste o lună de zile.

Traian Băsescu: Credeţi?

Reporter: La ce vă aşteptaţi de 15 martie anul acesta din partea formaţiunilor politice?

Traian Băsescu: La respectarea legii.

Reporter: Credeţi că mai sunt posibile manifestări de tipul celei de acum o săptămână?

Traian Băsescu: Ooo, orice manifestare este posibilă, dar mă aştept la respectarea legii.

Reporter: Mai exact?

Traian Băsescu: Mai mult de atât ce vă pot spune?!

Reporter: Domnule preşedinte, în judeţele Covasna şi Harghita, în mediul rural, sunt localităţi unde poliţistul este de etnie română, majoritatea cetăţenilor, localnicilor, sunt etnici maghiari. În aceste condiţii dumneavoastră cum credeţi că ar putea în administraţie să fie şefi de servicii sau de etnie română? Ar trebui să aducă din altă parte ca să fie aşa cum aţi zis dumneavoastră ca să fie cel puţin câte un român acolo?

Traian Băsescu: Deci cred că dacă ajungem să discutăm poliţie, SRI, ce vreţi să mai discutăm, Serviciul de Informaţii Externe? Ajungem să intrăm în zona ridicolului. Eu am chemat astăzi inspectorii şefi, inspectorii...

Ovidiu Maior: Sunt ceva probleme cu releul de transmisie de la Covasna. Încercăm să restabilim această legătură. Sunt aspecte importante pe care le afirmă Traian Băsescu în ceea ce priveşte declaraţiile pe care le-a făcut în debutul acestui an în vizita pe care a avut-o la Budapesta, atunci când a spus că nu este de acord cu autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, a folosit şi un termen foarte categoric, niciodată această autonomie teritorială şi răspunde în acest moment Traian Băsescu jurnaliştilor prezenţi la Covasna, o conferinţă de presă care se ţine la vila de protocol. Putem reveni în direct la Covasna.

Traian Băsescu: Trebuie să vorbească limba maghiară, dar în cel puţin aceeaşi măsură limba oficială a statului român, limba română. Să nu vă gândiţi că cei care cred că în şcoli nu trebuie să înveţe limba română, fac un bine copiilor. Nu poţi să fi în poliţie, în SRI, în SIE, fără să vorbeşti limba română. Am cerut şi o situaţie a celor care au fost respinşi la examene şi o s-o primesc luni, justificarea fiind proasta vorbire a limbii române. Nu poţi să ai în poliţie un om care nu vorbeşte limba română, având în vedere că statul român are o limbă oficială.

Reporter: Domnule preşedinte, aţi avut....

Traian Băsescu: Dacă mai sunt şi de la alţi ziarişti întrebări că am intrat într-un dialog deja....

Reporter: Dacă s-a pus problema limbii române, anul trecut când aţi venit aici la Covasna, aţi şi discutat despre această problemă, aţi şi propus de altfel ca româna să fie studiată ca o limbă ...

Traian Băsescu: Ca o limbă străină, exact, pentru că ştiu foarte bine situaţia din multe, în mod deosebit din mediul rural, unde copiii nu ştiu deloc limba română când vin în clasa întâi şi atunci soluţia corectă este ca manualele din clasele I-IV să aibă lecţiile făcute ca şi cum ar fi o limbă străină pentru aceşti copii pentru că a începe la fel cum începi abecedarul, pentru un copil dintr-o familie de români nu face decât să-l îndepărteze pe copilul maghiar de limba română şi-l văduveşte de şansă, de şansa de a învăţa foarte bine limba română şi de a putea să se angajeze oriunde pe teritoriul acestei ţări. Deci şi acum susţin discuţia am reluat-o cu doamna ministru Andronescu să sperăm că începutul noului an şcolar ne găseşte cu nişte manuale revizuite care să dea o şansă copiilor maghiari chiar să înveţe limba română şi îmi menţin afirmaţia că pentru copiii din mediul rural în mod deosebit astfel de manuale sunt absolut necesare.

Reporter: Domnule preşedinte, cele 15-20% poliţişti ...de inspectoratele de poliţie se regăsesc şi în componenţa SRI-ului? Şi apropo, ...

Traian Băsescu: Despre SRI nu vă pot spune nimic...

Reporter: ...că aţi simţit nevoia să-i chemaţi la o întâlnire şi pe şefii inspectoratelor, şefii SRI din Covasna şi Harghita ...

Traian Băsescu: Dar întotdeauna i-am chemat de câte ori am fost aici, este prima dată când chem şefii poliţiilor, dar întotdeauna am avut o discuţie cu inspectorii şefi, cu prefecţii de data aceasta, deci de regulă îi chemam la întâlnirea, îi invitam la întâlnirea cu primarii şi preşedinţii de consilii judeţene dintre prefecţi. Acum am preferat să am o discuţie separată pentru că n-am vrut să existe vreun sentiment de jenă în exprimarea punctelor de vedere şi fiind cu prefectul ...dar întotdeauna am avut întâlniri cu şefii SRI, cu prefecţii, cu alte instituţii, numai că le-am început mai de dimineaţă, înainte să veniţi voi şi oricând mă duc într-un...în judeţe am o întâlnire şi cu şefii structurilor acestor servicii.

Reporter: Apropo de întâlnirile acestea de la sfârşitul săptămânii viitoare, anunţaţi că vor veni miniştrii... aici...

Traian Băsescu: Da.

Reporter: Aţi luat legătura în timpul discuţiilor cu ei ca să...?

Traian Băsescu: Nu, înainte de discuţia cu ei pentru că vroiam să le propun să se întâlnească cu miniştrii pentru a discuta proiecte. Deci înainte de discuţia cu...

Reporter: În vizitele precedente v-aţi întâlnit cu reprezentanţii asociaţiilor civice ale românilor. Intenţionaţi să faceţi...?

Traian Băsescu: Nu. După ce terminăm întâlnirea eu plec.

Reporter: Plecaţi la Predeal.

Traian Băsescu: Da.

Reporter: Vă găsim mâine acolo...

Traian Băsescu: Nu ştiu dacă mă mai găsiţi acolo, s-ar putea să mă găsiţi la Bucureşti.

Reporter: Domnule preşedinte, acum un an aţi promis aici în Covasna bineveniţi în acest judeţ, adresat câteva cuvinte în limba maghiară.

Traian Băsescu: Am promis pentru Comandău că o să mai învăţ, acolo am promis că o să mai învăţ, o să mă vedeţi la... Zilele Comandăului.

Reporter: Aţi învăţat deja...

Traian Băsescu: Da, soţia mea e mai bună decât mine, dar vin şi eu pe urmele ei.

Reporter: Deci mâine nu rămâneţi la Predeal?

Traian Băsescu: Nu.

Reporter: Domnule preşedinte, în altă ordine de idei, cum apreciaţi evenimentele petrecute în ultima perioadă? Vorbim despre un dublu asasinat la Braşov, de un jaf la o bancă...

Traian Băsescu: Eu le apreciez cu echilibru, pentru că este clar că libertatea pe care ne-o dă un sistem democratic amplifică acest tip de riscuri şi vedeţi foarte bine, nu vreau să înţelegeţi că este o scuză, dar uitaţi-vă la astfel de evenimente în marile democraţii. În vremea când toţi eram supravegheaţi se întâmplau mai puţine, poate se întâmplau multe şi atunci, dar nu ştiam de ele. Acum...

Reporter: Nu suntem suficient supravegheaţi?

Traian Băsescu: Nu. Nu mergeţi la o interpretare de acest tip, dar face parte din sistemul de riscuri ale unei democraţii. Libertatea de a avea armă. N-aveaţi arme pe vremea dinainte de revoluţie, era interzis. Libertatea de a avea arme de autoapărare, nu numai de astea cu glonţ, nu aveaţi înainte, acum avem, fiecare român poate să dobândească o armă, o are în casă, dacă românul e de bună calitate sau de proastă calitate e mai greu să stabilească cel care-i dă autorizaţia atunci, te trezeşti cu el că merge la o bancă. Libera circulaţie era mult mai îngrădită înainte de revoluţie, acum circulăm total liber, că către Vest, mult mai liber către Sud. Frontierele sunt mult mai accesibile. Intră în ţară armament, intră grupuri de rău făcători, rău făcătorii autohtoni sunt stimulaţi, iar alţii sunt stimulaţi chiar de libertatea care este dată, deci acest tip de întâmplări sunt inevitabile. Problema este eficienţa în a le trata şi n-aş vrea să vă reamintesc exemple aproape lunare pe care le avem de astfel de omoruri în SUA, în ţări mult mai consolidate din punct de vedere al apartenenţei lor la sistemul democratic. De asemenea, trebuie să avem în vedere un lucru extrem de important, într-o societate ca a noastră, companiile de gen bănci, case valutare au obligaţia să se autoprotejeze. Nu există un poliţist sau un jandarm pentru fiecare societate, nici nu este obligaţia statului să asigure paza, statul are în obligaţie ordinea publică, să fie cât mai puţine incidente în spaţiul public, în parcuri, pe drumuri, în săli de spectacole, în săli de cinema, în şcoli dacă vreţi, dar nu într-o societate comercială, fiecare societate, fie că-i bancă, fie că-i casă de schimb valutar, trebuie să-şi asigure propria securitate. Din acest motiv s-a făcut legislaţia care permite apariţia societăţilor care au ca prestaţie paza. De asemenea, fiecare societate trebuie să aibă sistemul de alertă prevăzut în lege. Înţeleg că la Banca Transilvania a existat. Nu mai suntem în tipul de societate dinainte de 89, libertăţile democratice fac ca cetăţeanul să fie infinit mai puţin supravegheat decât înainte de 89 şi atunci societatea însăşi trebuie să fie prima care se autoprotejează. Dacă aşteptăm ca fiecare român să aibă un jandarm sau un poliţist lângă el, asta nu se poate.

Reporter: Dar credeţi că justiţia îşi face datoria?

Traian Băsescu: Poftiţi? ...Da, aşa este, în mod categoric găsirea infractorilor ţine de autorităţi, dar spre exemplu depinde şi cât sunt de sprijinite. Uitaţi-vă la două cazuri, am avut cazul din Ungaria, cu Dumnezeu să-l ierte handbalistul şi cazul de la Braşov, cu casa de schimb. În Ungaria, barul a avut un sistem de supraveghere care a permis pe camere video care a permis identificarea infractorilor, la Braşov, domnii de la casa de schimb valutar n-au avut un sistem de supraveghere care să fie pus la dispoziţia poliţiei. Oricât am vrea, oricât exagerăm, poliţia trebuie să-i prindă, da, dar îi trebuie poliţiei şi câteva elemente, de ce domnii de la casa de schimb valutar n-au dat bani pe două, trei camere de luat vederi care să ajute la identificarea unui potenţial jaf la casa de schimb, deci aici intrăm într-o zonă în care trebuie să existe un parteneriat între firmă şi instituţiile statului. La fel de valabil la depozitul de la Ciorogîrla. Degeaba toată poliţia a stat pe toate drumurile naţionale ale patriei şi a controlat orice maşină dacă domnii de la Ministerul Apărării Naţionale n-au avut un sistem de supraveghere a depozitului în condiţiile în care au rărit santinelele. Deci nu putem să cerem poliţiei să facă ce nu poate face dacă noi nu suntem un partener al instituţiilor prin această dotare aş zice eu, unii i-ar spune minimală, eu aş spune prin această dotare obligatorie într-o astfel de societate şi vă rog să reţineţi că nu apăr poliţia, îi ştiu şi bunele şi relele.

Reporter: Dacă-mi daţi voie, poliţia a devenit un adevărat colecţionar de dosare celebre cu A.N.. Asta crează un climat favorabil pentru cei care vor să dea lovituri?

Traian Băsescu: Ştiu eu...mă băgaţi într-o zonă în care nu vă pot răspunde competent, să-mi dau seama câte are poliţia, câte au alţii. Credeţi-mă că nu pot fi eficient, corect într-un răspuns. În ceea ce priveşte justiţia, vă dau dreptate şi de data asta sper că nu mai ţipă nimeni la mine că încalc justiţia, că de câte ori făceam observaţie la adresa ineficienţei justiţiei, se aşeza la televizor doamna Bărbulescu să-mi explice cum fac presiuni asupra justiţiei. Acum le-a spus Uniunea Europeană să se ducă la Bruxelles că le-au spus acelaşi lucru pe care-l spun şi eu, să spună că merge justiţia ca pe sfoară.

Reporter: Credeţi că justiţia ar fi mai eficientă dacă ar fi juraţi la ...?

Traian Băsescu: Nu mă pricep, dar ştiu că justiţia ar fi eficientă dacă ar judeca mai repede, dacă n-ar mai elibera infractorii. O să vedeţi, şi vă dau exemple, nu am exemple concrete, dar urmăriţi şi dumneavoastră la televizor sunt identificaţi purtători de droguri şi domnii judecători consideră că nu-i pericol public pentru cei care distribuie droguri şi îi pun în libertate. Spuneţi cât de uşor îi va fi unui procuror cu ei puşi în libertate să afle care este capătul reţelei, cui au distribuit. Cât de uşor îi va fi? Citându-l şi ăsta neprezentându-se la prima, ci la a cincea citaţie? Deci sunt multe de discutat despre eficienţa în lupta împotriva crimei organizate, iar aici cred că şi nu este o indicaţie pentru justiţie, trebuie să precizez, dar dacă mă luaţi ca cetăţean obişnuit, aş spune că judecătorii ar trebui să fie mai severi, mai exigenţi la arestarea unora care sunt deja în flagrant, îl găseşti cu droguri şi spui nu-i pericol public, ca şi cum n-ar distribui drogurile alea şi bagă în mormânt tineri şi le deturnează viaţa. Nu-i pericol public....Eu n-am auzit această declaraţie şi pe declaraţii din gură-n gură nu pot face observaţii, dar vă pot spune că o dată cu venirea la Preşedinţie a domnului judecător Andrieş...instanţei nu se poate judeca pe greşeala unui şef de curte de apel sau a doi judecători, probabil că acolo este un volum mult mai mare, nu-mi dau seama. Nu-l apăr, dar îl apreciez pentru fermitatea în situaţia Braşov, Craiova şi poate vor mai urma, şi pe procurorul Licu care e şeful Secţiei de procurori şi vicepreşedinte. Domnilor, vă mulţumesc mult. Vă doresc un an bun!

(Prin Monitoring Media: Antena3, Ora: 18:17; sursa: http://www.monitoring.ro)

No comments:

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.