Sa nu uitam, totusi, de Moldova..
By corinacretuAm intervenit in cadrul dezbaterilor din Parlamentul European pe tema revizuirii Instrumentului European de Vecinatate si Parteneriat pentru a solicita acordarea unei atentii sporite situatiei din Republica Moldova, intrucat exista semnale ingrijoratoare cu privire la respectarea libertatii de exprimare la Chisinau si referitoare la corectitudinea alegerilor parlamentare programate in luna aprilie. Exista o ingrijorare din partea Parlamentului European, mai ales a membrilor ce facem parte din Delegatia pentru Relatiile cu Republica Moldova, fata de modul in care se va desfasura campania electorala, cata vreme exista de cateva luni indicii ca puterea comunista face tot posibilul sa obtina al treilea mandat consecutiv. Refuzul prelungirii licentei de functionare postului Pro TV Chisinau este un exemplu. Am tinut sa avertizez si asupra riscurilor determinate de existenta pe teritoriul Moldovei a celui mai apropiat conflict inghetat de granitele UE. Cred ca precedentul Abhaziei ar trebui sa ne puna in garda inainte ca el sa se repete in Transnistria sau in Crimeea.
De altfel, cele doua provocari venite in jumatate de an din spatiul ex-sovietic, criza georgiana si cea a gazelor, au ridicat serioase semne de intrebare cu privire la rolul, coeziunea si capacitatea de reactie a Uniunii Europene. De aceea, am insistat in cuvantul meu si asupra necesitatii de a explica mai atent Moscovei ca politica de vecinatate a UE nu este o amenintare la adresa intereselor Rusiei, ci vizeaza intarirea cooperarii si a practicilor democratice din estul continentului. Relatia cu Rusia este esentiala pentru realizarea ambitioaselor obiective pe care urmeaza sa si le asume Parteneriatul Estic, care va fi creat intre UE si tarile europene ex-sovietice, dupa modelul EuroMed - Parteneriatul euro-mediteranean.
(sursa: http://corinacretu.wordpress.com)
Corina Creţu (PSE ). - În ultima jumătate de an, Uniunea Europeană s-a confruntat cu o serie de provocări care au ridicat semne de întrebare cu privire la rolul, coeziunea şi capacitatea sa de acţiune şi de reacţie.
Criza georgiană şi criza gazelor ne-au demonstrat că ne putem confrunta în continuare cu ameninţări dinspre est la adresa stabilităţii internaţionale şi a siguranţei noastre energetice.
Un parteneriat estic atât de ambiţios precum cel propus în acest raport este binevenit, cu atât mai mult cu cât vizează o cooperare mai eficientă şi sprijinirea reconstrucţiei Georgiei, iar în perspectivă propune instituirea unei zone a liberului schimb şi liberalizarea regimului vizelor pentru Uniunea Europeană.
Cred însă că trebuie să acordăm mai multă importanţă situaţiei din Republica Moldova, de unde vin semnale îngrijorătoare cu privire la libertatea de exprimare şi la corectitudinea alegerilor care urmează să aibă loc în această primăvară.
(sursa: http://www.europarl.europa.eu)
La următorul link sunt toate dezbaterile:
Iată poziţiile celorlalţi euro-parlamentari români:
Silvia-Adriana Ţicău (PSE ). - Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat poate şi trebuie să fie utilizat mai mult în regiunea Mării Negre. Apreciez ca fiind pozitivă sinergia la Marea Neagră, dar consider că această regiune prezintă o importanţă geostrategică deosebită şi merită un cadru de cooperare mai structurat, pe modelul dimensiunii nordice sau al Uniunii pentru Mediterană.
Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat ar trebui să contribuie mai mult la dezvoltarea legăturilor de transport dintre Uniunea Europeană şi Marea Neagră, şi dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova şi Ucraina. România doreşte să dezvolte mai multe programe de cooperare între oraşe din România şi oraşe din Republica Moldova. Salut lansarea programului Ciudad ce favorizează dezvoltarea dialogului între oraşe.
Dezvoltarea porturilor comunitare situate la Marea Neagră, construcţia unor terminale pentru gaz lichefiat, precum şi dezvoltarea legăturilor feroviare şi rutiere între statele din regiunea Mării Negre şi statele membre trebuie să facă parte dintre priorităţile pentru care va fi folosit acest instrument. De asemenea, consider că acest instrument trebuie să fie folosit şi pentru cooperarea în domeniul energetic, pentru extinderea şi integrarea infrastructurii pentru transportul de electricitate către regiunea Balcanilor de Vest.
Daniel Petru Funeriu (PPE-DE ). - Monsieur le Président, honorables collègues, lorsque nous établissons une politique pour les États voisins de l'Union européenne, nous ne devons pas ignorer le déficit démocratique de ces pays. C'est un déficit démocratique qui vient de leur histoire. Eh bien, pour établir une société démocratique, nous avons besoin d'une conscience démocratique de chacun des citoyens de ces pays.
Le rapport parle – et parle à juste titre d'ailleurs – de contacts de citoyens à citoyens, de "people to people contacts", et je voudrais vous demander quelle meilleure manière d'établir ces "people to people contacts" nous avons que de permettre aux citoyens de ces pays de voyager librement vers l'Union européenne.
J'en appelle donc au Conseil pour qu'il permette aux citoyens de la République de Moldavie, qui est d'ailleurs le seul pays à partager une langue officielle de l'Union européenne, de voyager sans visa dans l'Union européenne. Bien sûr, en attendant une telle mesure, je m'adresse à la Commission pour qu'elle fasse tout ce qui est nécessaire pour rendre fonctionnel le "common visa center" de Chisinau. Nous devons vraiment montrer l'exemple. (discursul a fost în limba franceză)
Călin Cătălin Chiriţă (PPE-DE ). - Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat are o însemnătate fundamentală pentru reuşita politicii europene de vecinătate şi, în special a parteneriatului estic şi a cooperării în zona Mării Negre.
Proiectul parteneriatului estic poate avea succes numai dacă dispune de finanţarea necesară pentru realizarea unor obiective clare. Totodată, trebuie să eficientizăm mecanismele de evaluare a impactului acţiunilor şi finanţărilor pe care parteneriatul estic le implică, pentru ca asistenţa europeană să nu fie deturnată şi să nu fie folosită în mod abuziv de unele guverne împotriva opoziţiei politice.
Întotdeauna acţiunile noastre trebuie gândite în aşa fel încât cetăţenii să poată vedea beneficii concrete. Consider că finanţarea europeană oferită prin Instrumentul european de vecinătate şi parteneriat ar trebui să acorde prioritate măsurilor care vizează cooperarea transfrontalieră în spaţiul vizat de parteneriatul estic.
Cooperarea transfrontalieră are vocaţia dovedită de a contribui în mod decisiv atât la dezvoltarea regională, cât şi la construirea încrederii între statele vecine şi la armonia interetnică, iar facilitatea circulaţiei transfrontaliere a persoanelor şi a fluxurilor economice poate avea efecte multiplicatoare deosebit de benefice.
Alexandru Nazare (PPE-DE ). - Instrumentul politicii europene de vecinătate şi parteneriat este esenţial pentru asigurarea stabilităţii, democraţiei şi prosperităţii în zonă. Mai mult, acest instrument transformă noţiunea de graniţă, spaţiu de limitare, de excludere, într-un spaţiu al cooperării şi al legăturilor politice.
Recentele evenimente din spaţiul estic, care au mai fost amintite aici – mă refer acum la criza gazului sau criza din Georgia – au demonstrat încă o dată necesitatea unei strategii care poate asigura un rol activ al Uniunii Europene în această arie geopolitică. Avem nevoie de o mai mare coerenţă în abordarea faţă de spaţiul estic, avem nevoie de obiective clare care să corespundă atât intereselor Uniunii, cât şi nevoilor specifice ale partenerilor noştri.
Am toată aprecierea pentru iniţiative precum sinergia Mării Negre şi parteneriatul estic, care consolidează cooperarea cu ţările din regiune, în special Republica Moldova şi Ucraina, dar şi cu statele din Caucaz şi Regiunea Caspică. Avem nevoie şi de o implicare mai puternică în zona Mării Negre, bază pentru consolidarea relaţiei cu Turcia şi Rusia, pentru că acest spaţiu se află în vecinătatea Uniunii Europene, a Turciei şi a Rusiei.
Parteneriatul este, de asemenea, un stimulent binevenit pentru ţările participante, care vor dori să candideze la statutul de stat membru al Uniunii Europene, precum Republica Moldova. Acest parteneriat adânceşte semnificativ nivelul de angajare de ambele părţi.
De asemenea, aş vrea să vă vorbesc puţin şi despre iniţiativa EURONEST care este numai un exemplu de soluţie concretă pentru o mai bună aplicare a instrumentului politicii europene de vecinătate şi parteneriat în state precum Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, Ucraina sau Belarus.
O mai bună aplicare a acestei politici nu poate fi realizată fără creşterea nivelului de asistenţă financiară. Pe lângă necesitatea de a mări acest pachet financiar, trebuie de asemenea să acordăm o atenţie egală şi modului în care sunt cheltuite aceste fonduri.
Consider imperativă asigurarea transparenţei în ceea ce priveşte mecanismele financiare de alocare şi, de asemenea, cred că resurse trebuie să fie alocate pentru implicarea societăţii civile din ţările partenere în proiecte comune şi pentru sprijinirea mobilităţii cetăţenilor acestor ţări, inclusiv prin facilitarea regimului vizelor.
(sursa: http://www.europarl.europa.eu)
No comments:
Post a Comment