21 February 2009

S-a votat bugetul. Pe cine a mulţumit?


Mircea Geoană: ...Ne-am fi dorit să fim capabili cu toţii să onorăm angajamentele pe care le-am luat dincolo de campanie, conform crezului politic al nostru, al social-democraţilor români. Vreau să spun încă o dată că atunci când partidul pe care-l reprezint a început să promoveze şi a primit sprijin uneori sincer, alteori din oportunism pentru proiectele sociale pe care le-am avansat încă din anii opoziţiei noastre. PSD nu va abandona nici măcar în condiţii de criză crezul nostru social şi crezul că într-o perioadă dificilă societatea românească trebuie să dea dovadă de solidaritate. Nu vom abandona proiectul nostru de a aduce punctul de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie. Am fi dorit să putem să o facem încă de pe acum, dar condiţii pe care cred că, dincolo de retorică şi de politică, le înţelegem cu toţii, ne-au condus către o majorare de 43,2% din acest obiectiv al nostru, care rămâne în cadrul coaliţiei un obiectiv neschimbat. Este un lucru bun că cei mai săraci dintre români, pensionarii, pensionarii care nu au nici un fel de vină, când după o viaţă de muncă sunt astăzi într-o situaţie de mizerie şi de disperare, primesc prea târziu poate un început de recunoaştere din partea societăţii. Aş vrea să facem un mic exerciţiu de imaginaţie şi să ne gândim că acest buget de stat ar fi fost aprobat la termenul legal din noiembrie anul trecut. Şi nu vreau să intru în nici un fel de polemică. Pur şi simplu doresc să aduc în discuţie şi în atenţia opiniei publice şi a Parlamentului României diferenţa imensă dintre ipotezele de lucru şi de construcţie bugetară din noiembrie anul trecut, când prognoza de creştere economică era de 6,5%, dacă nu mă înşel, când deficitul bugetar era prognozat undeva între 2-3%, dacă nu mă înşel, în condiţiile în care leul era doar 3,6 la 1 euro, astăzi este 4,3. Şi când din condiţii, poate, electorale, dar şi de perspectivă economică, am fi avut atunci un buget probabil cu câteva miliarde bune mai generos decât cel pe care-l aprobăm astăzi în Parlamentul României. Este o diferenţă imensă între ceea ce se întâmplă astăzi în mod real în economia românească, între ceea ce se întâmplă astăzi în mod real cu veniturile la buget. Din păcate, şi spun din păcate, a existat o anumită ficţiune a execuţiei bugetare care ne-a dus în situaţia extrem de dificilă de a restrânge deficitul de la 5,2% la cei 2% pe care o minimă prudenţă macroeconomică ne-o impun. Şi vreau doar să vă gândiţi ce ar fi fost astăzi în Parlamentul României dacă am fi fost puşi în situaţia, cu toţii, indiferent de ce Guvern ar fi ieşit după alegeri, să procedăm la cea mai dramatică şi severă corecţie bugetară în minus din istoria post-decembristă a României. Asta ar fi trebuit să facem astăzi în Parlamentul României. Să reducem o prognoză hiperoptimistă de anul trecut, şi nu vreau să intru în comentarii cu privire la motivele de politică economică, fiscală şi macroeconomică care au condus la această situaţie şi să fim astăzi în situaţia să fi corectat bugetul de stat în condiţii dramatic scăzute. În aceste condiţii bugetul nu este perfect şi există nemulţumiri în jurul acestui buget, în mod firesc, şi din partea categoriilor socio-profesionale, şi din partea ministerelor, inclusiv a miniştrilor Guvernului României. Pentru că toată lumea spera să putem să rezistăm acestei situaţii de criză. Dar spunând aceste lucruri şi votând solidar cu partenerii de coaliţie acest buget, vreau să mă adresez cu toată seriozitatea către Guvernul României şi să spun că adevărata probă de foc a actualului Executiv nu va sta doar în aprobarea bugetului, care este o ancoră, o ancoră necesară pentru un început de stabilizare a situaţiei economice, financiare şi sociale din România. Dar adevărata provocare este dacă execuţia acestui buget, bun sau rău, cum este el, aprobat de Parlamentul României, va fi făcută de o manieră mai transparentă, de o manieră mai eficientă, de o manieră mai ţintită către obiectivele reale. Şi dacă vom putea să infirmăm o cultură a risipei şi ineficienţei în cheltuirea banului public care, din păcate, există de mulţi ani, de prea mulţi ani în România. Vom veni în jurul acestui buget care astăzi este principala sursă de dezvoltare economică, în condiţiile în care sectorul privat are dificultăţile pe care le cunoaştem. Lupii flămânzi vor reînvia căpuşele care s-au obişnuit de-a lungul anilor lungi de tranziţie să trăiască de pe spatele banului public. Şi adevărata provocare a acestui Guvern este să facă o ruptură dramatică cu apucăturile şi metehnele administraţiei româneşti. Şi nu vorbesc aici în sens partizan de ciclu politic. Adevărata provocare, domnule prim ministru, este ca aceşti bani, care sunt mai puţini decât ceea ce am fi sperat cu toţii că am putea să dăm României, să fie cheltuiţi cu transparenţă, cu rigurozitate şi cu extrem de mare disciplină şi cu o adevărată răutate, în sens bun, a execuţiei banului public la nivel minister şi, da, şi la nivelul administraţiilor publice locale. Aici este o cheie importantă a depăşirii situaţiei în care ne aflăm. Şi mai este o realitate pe care trebuie să o spunem de la această tribună a Parlamentului României. Că această criză se adânceşte, că această criză este una probabil de mai lungă durată decât am sperat cu toţii, ca buni cetăţeni ai acestei ţări. Că suntem astăzi în faţa unor situaţii în care finanţarea deficitului extern este pusă sub semnul îndoielii. Că sunt riscuri de natură economică şi legate de locurile de muncă extrem de severe în continuare în România. Şi ceea ce vreau să spun, că din punctul nostru de vedere, al PSD-ului, acest buget aprobat astăzi de Parlamentul naţional nu reprezintă răspunsul complet la criza economică. Este decât baza de pornire, un început de răspuns la criza economică. Vom fi chemaţi cu toţii, şi partidul pe care îl conduc nu va ezita să vină cu propuneri concrete pentru a încerca să dăm mai mult conţinut, în limitele financiare pe care le avem, fără îndoială, acestui pachet de păstrare de locuri de muncă, de păstrare de locuri de muncă, de păstrare de locuri de muncă. Pentru că aici este cheia cea mai importantă a ecuaţiei în care ne aflăm. În al 3-lea rând, trebuie să recunoaştem un lucru. Şi poate că discuţiile din Parlament, multe serioase, altele cu un ton poate prea ironic, uneori cu o încercare de tragere de timp din motive mai degrabă tactice, uneori cu amendamente votate la oboseală, noaptea târziu. Dar ceea ce vreau să vă spun este că zona noastră, Europa centrală şi de răsărit, se află, din păcate, exact în aceste săptămâni în ochiul ciclonului unei crize financiare şi economice mult mai profunde decât o anticipam. Există în acest moment dificultăţi severe, la care băncile străine care au prezenţă şi în România sunt supuse datorită expunerii masive la răsărit. Sunt probleme de o seriozitate care trebuie pe noi toţi, putere şi opoziţie deopotrivă, să ne facă să înţelegem că vâslim cu toţii de fapt la aceeaşi barcă. Într-un ciclu politic conduc unii, în alt ciclu politic conduc alţii. Dar situaţia este prea serioasă, este prea severă, este mult prea profundă această perioadă de dificultate pentru România ca să ne risipim în lupte sterile sau în figuri de stil. De aceea punctul de vedere al grupurilor parlamentare PSD şi poziţia partidului nostru partener în această coaliţie de guvernare este că acest buget răspunde în linii mari unui echilibru între zona de investiţii publice şi zona de protecţie socială. Este un buget, fără îndoială, imperfect, dar al cărui succes va depinde nu atât de sumele pe care le alocăm, pentru că am mai avut bugete cu sume foarte mari pentru educaţie, pentru sănătate, pentru agricultură, cu prognoză de absorbţie de fonduri europene de 70% în proiectele anterioare de buget. Şi de la această tribună am spus că sunt nerealiste aceste cifre. Vom fi capabili, ca şi guvernare, ca şi Parlament, ca şi administraţie publică, toate partidele împreună să demonstrăm că am învăţat ceva şi că această criză ne face să fim, într-adevăr, mai eficienţi şi mai solidari în societate? Închei spunând ceea ce mă preocupă, pentru că aud revenind un cuvânt care l-am auzit în aceşti 20 de ani de tranziţie. Şi în vremea relaţiilor cu fondul monetar, şi în timpul crizei financiare din 98, când convenţia era la putere. Şi o spun fără patimă politică: A reapărut un termen englezesc care sunt în englezeşte „burden sharing", împărţirea poverii, împărţirea greutăţilor. Şi tare mi-e ca acest cuvânt să nu însemne şi pentru România. Şi pentru PSD acesta va reprezenta un test de loialitate faţă de crezul nostru politic şi faţă de electoratul pe care-l reprezentăm. Ca nu cumva încă o dată, ca de fiecare dată în 20 de ani de tranziţie nesfârşită, tot ce e vulnerabil din societate să împartă povara cu cei care au resurse şi, şi mai grav, România să împartă povara cu cei care au investit din occident în România, care au făcut profit şi în vremuri bune nu am făcut „profit sharing", dar în vremuri grele ne cer să facem împărţirea poverii. Suntem dispuşi să fim solidari cu această perioadă dificilă, dar trebuie să o facem în condiţii de demnitate naţională şi de încercare de a păstra, măcar între noi ca societate, o brumă de solidaritate în aceste momente dificile. Votul nostru este un vot normal, loial acestei coaliţii, dar vom fi extrem de atenţi în partea de execuţie bugetară. Şi fac un apel la Parlamentul României, în ansamblul său, să-şi revendice acest rol obligatoriu de a veghea că execuţia bugetului va fi făcută în condiţii transparente, eficiente şi solidare cu societatea românească în acest moment dificil. Aceasta este explicaţia votului nostru şi sunt convins că dincolo de interesul pe care presa l-a avut pentru această dezbatere, cred că a fost cel mai dezbătut proiect de buget din multe alte dezbateri bugetare, pentru că sectorul economic şi societatea românească se uită cu încredere şi cu speranţă la această dezbatere a noastră. Vreau să vă mulţumesc şi să sperăm că acest buget va reprezenta un punct de sprijin într-o luptă grea şi lungă împotriva crizei economice pe care România o străbate în această perioadă. Vă mulţumesc foarte mult.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 17:18)

Călin Popescu Tăriceanu: ...foarte mult de ceea ce a fost bugetul României în ultimii ani. Ca atare, banii pentru infrastructură sunt mai puţini, banii pentru educaţie sunt mai puţini, banii pentru cercetare la fel. Pentru agricultură nu mai vorbesc, pentru apărare, ce să mai spunem, pentru sănătate, după patru ani de zile în care toate contribuţiile de asigurări de sănătate s-au cheltuit pe capitolul sănătate, revenim la ceea ce s-a întâmplat până în 2004, şi anume la o deturnare de fonduri din contribuţiile de asigură de sănătate către alte capitole de cheltuieli. Dacă e să ne uităm la alt capitol, al cheltuielilor pe bugetul de asigurări sociale de stat, dublarea pensiilor agricultorilor care a fost promisă nu se poate realiza, grupele unu şi doi de muncă majorate cu 50% nici ele, punctul de pensie la 45% aţi auzit cât este, pensia minimă de 350 de lei, o să mai vedem anul acesta. Ei bine, cred că în aceste condiţii, PNL nu avea cum să voteze pentru acest buget. Şi datorită refuzului constant al majorităţii de a lua în considerare, de a arăta disponibilitate faţă de propunerile pe care noi le-am făcut cu seriozitate şi cu responsabilitate. Trebuie să spun încă o dată că aici nu reprezentăm numai electoratul liberal din România care ne-a votat, ci fiecare parlamentar liberal reprezintă pe toţi cetăţenii din colegiul său. Aşa cum faceţi şi dumneavoastră, e acelaşi lucru şi de aceea cred că ar fi trebuit această consideraţie arătată minorităţii sau opoziţiei. În fine, trebuie să spun câteva lucruri pe care le-am menţionat şi la începerea dezbaterilor pe buget şi anume că bugetul nu pare să fie unul realist, din păcate, o spun cu mult regret, o spun cu regret pentru că recesiunea care va cuprinde economia românească va cuprinde toate categoriile sociale, fără niciun fel de distincţie. Şi acest lucru se datorează în principal faptului că acest buget cum de altfel şi preşedintele Senatului a menţionat, nu are alături un plan consistent anti-criză. Mă uit la ceea ce se întâmplă în toate ţările Uniunii Europene, văd care este preocuparea, care este zbaterea întregii elite politice de a găsi soluţii anti-criză. Şi de aceea vă propun să reflectăm foarte serios şi în calitate de for legislativ să cerem neîntârziat Guvernului României să elaboreze un astfel de plan bine articulat. Am remarcat că planul care a fost prezentat conţine şapte dintre măsurile care au fost deja iniţiate la mijlocul lunii noiembrie, anul trecut. Foarte bine. Altele au fost anulate. Este dreptul Guvernului, dar cred că de 60 de zile de când acest guvern s-a instalat, pare imobil, pare uşor paralizat, în faţa acestei ameninţări serioase care este criza economică mondială şi care fără îndoială va afecta într-o măsură mai mare economiile din ţările emergente cum este şi economia românească. Dacă nu se iau un minimum de măsuri de prevenire. Şi aici vreau să spun câteva lucruri. Cred că măsurile care s-au luat, unele dintre ele, trebuie serios analizate pentru că sunt contraproductive, măsurile care duc de exemplu la amplificarea şomajului tehnic sau la creşterea contribuţiilor de asigurări sociale. Cred că trebuie adoptat un plan de măsuri care să fie, dacă vreţi, în sensul larg al cuvântului, un plan de măsuri liberale şi anume care să susţină în primul rând locurile de muncă, în al doilea rând, să susţină întreprinderile care încep să cunoască serioase dificultăţi, prin demararea unui program masiv de investiţii, care nu se regăseşte în buget, prin lărgirea bazei de subvenţii care pot fi asigurate conform legislaţiei europene în vigoare în acest moment, subvenţii şi stimulente pentru proiecte de investiţii. Şi nu în ultimul rând, măsuri care să fie îndreptate către sprijinirea bancare, care vedeţi că este peste tot în lume puternic zdruncinat, afectat de lipsă de încredere, dar nu numai, de lipsă de lichidităţi, prin urmare nu poate să asigure funcţia elementară de finanţare a economiei şi a proiectelor. Vă spun sincer, că nu numai în calitate de lider al grupului PNL din Camera Deputaţilor, dar şi ca simplu cetăţean sunt îngrijorat de viitorul nostru, de viitorul economiei româneşti şi în final de viitorul fiecărui cetăţean pentru că cu toţii vom fi afectaţi de efectele acestei crize. Vreau să vă spun în final că am convingerea că există oameni capabili în România să vină cu soluţii, aceste soluţii trebuie selectate din propunerile care vor fi fie din partea partenerilor sociali, mă refer la sindicate, fie din partea patronatelor, a mediului economic, a mediului de afaceri, fie din partea specialiştilor, economiştilor, dar trebuie acţionat de îndată, nu trebuie pierdută vremea. Vreau să vă rog să credeţi că cuvântul de ordine de acum înainte trebuie acţiune, acţiune, acţiune. Pentru că altfel lucrurile se rostogolesc cu o viteză deosebită şi va fi prea târziu în momentul în care după luni de zile de analize, de expectaţii, de reflecţii, se vor da drumul la anumite soluţii şi atunci criza va fi extrem de profundă şi măsurile nu vor mai putea să-şi arate eficienţa. Vă mulţumesc.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 17:35)

Emil Boc: ...adoptării bugetului de stat pe anul 2009, pe baza unui efort consistent şi susţinut în aceste zile. În al doilea rând vreau să vă mulţumesc în numele Guvernului pentru votul de astăzi, un vot care este şi unul de încredere pentru guvern, este de asemenea şi un vot de încredere pentru parteneriatul dintre Parlament şi Guvernul României şi nu în ultimul rând un vot de încredere în favoarea Parteneriatului pentru România dintre PSD şi PD-L. Ce ne propunem prin acest proiect de buget, care astăzi a primit votul dumneavoastră şi putem vorbi de bugetul de stat pe anul 2009? În primul rând ne propunem menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă prin investiţii publice masive în infrastructură. Avem cel mai mare buget alocat infrastructurii din istoria României, 20% din buget - 10,2 miliarde de euro. Este şi prima soluţie a noastră la criza cu care ne confruntăm. În al doilea rând ne propunem să facem ordine în finanţele publice ale ţării. În al treilea rând ne propunem să oprim declinul economic şi să asigurăm premisele relansării economice a ţării. În al patrulea rând ne propunem să fim solidari şi în acelaşi timp să-i protejăm pe cei care sunt cei mai vulnerabili în societate în momentul de faţă, cei cu venituri foarte mici, ne referim la cei cu salarii şi pensii mici, care într-adevăr nu trebuie ca în această perioadă de criză să sufere şi să fie cei care practic sunt loviţi de impactul economic al crizei cu care ne confruntăm. Bugetul începe cu un succes politic, dar el trebuie continuat cu o execuţie bugetară riguroasă. Criza economică cu care ne confruntăm nu are un răspuns unic, nicio ţară a planetei nu a reuşit să dea un răspuns unic la această criză cu care ne confruntăm. Ştim însă câteva lucruri care deja şi-au demonstrat viabilitatea, în aceste vremuri de criză: statul trebuie să cheltuiască mai puţin cu propria lui întreţinere şi să fie preocupat mai mult cu investiţiile publice masive în economie. Acest lucru îl facem şi noi. De aceea, în perioada imediat următoare contează ce facem şi vom face cel puţin următoarele lucruri: în primul rând, aşa cum am spus, o execuţie bugetară riguroasă. Cum? Alocarea imediată a resurselor financiare pentru investiţii, mă refer aici la continuarea proiectelor publice majore care sunt în derulare, fie că vorbim aici de autostrăzi, de centuri ocolitoare, de inele de circulaţie, că vorbim de reabilitarea termică a blocurilor de locuit, de investiţiile din şcoli, din spitale, din agricultură - aceste investiţii vor merge mai departe. În al doilea rând vorbim de sprijinirea mediului de afaceri şi a întreprinderilor mici şi mijlocii, achitarea datoriilor restante, capitalizarea CEC şi EximBank, neimpozitarea profitului reinvestit, înfiinţarea fondului de garantare pentru IMM-uri sunt doar câteva dintre măsurile pe care le avem pe agenda imediată, în lucru a Guvernului. A treia preocupare este absorbţia fondurilor comunitare şi dacă până acum absorbţia fondurilor comunitare a fost doar o dorinţă acest guvern doreşte să transforme vorbele în realităţi şi cu adevărat resursele financiare europene să fie poate şansa modernizării României şi a găsirii soluţiilor de ieşire din această criză. Şi nu în ultimul rând, nu vom uita să fim solidari, aşa cum am spus, deja Guvernul a adoptat prin Ordonanţă de Urgenţă pensia socială minimă, ca o formă de solidaritate, ca un act de dreptate pentru cei care se află cu pensii foarte, foarte mici şi cunoaşteţi etapele de majorare de la 1 aprilie şi de la 1 octombrie, astfel încât în acest an niciun pensionar din România să nu mai aibă o pensie sub 350 de lei. Ştim şi ce nu vom face: nu vom repeta abuzurile guvernării anterioare, nu vom guverna în dispreţul banului public, irosind şi risipindu-l aşa cum au făcut vechii guvernanţi. Nu ne vom putea permite să cheltuim 4 miliarde de euro între luni de zile, aşa cum au făcut vechii guvernanţi pe cheltuieli legate de achiziţionări de mobilier sau cheltuieli de personal. Prioritatea noastră o reprezintă investiţiile, ca singură soluţie de menţinere şi creare de noi locuri de muncă în România. De asemenea bugetul conţine primul set de măsuri şi politici anticriză şi am subliniat încă de la început - este primul set de măsuri pe care l-am inclus în proiectul de buget. De aceea în parteneriat cu dumneavoastră, cu Parlamentul României, Guvernul va monitoriza evoluţia economică şi va veni în faţa dumneavoastră, atunci când vom aprecia necesar, cu alte măsuri care să asigure stabilitatea ţării, stabilitatea economiei româneşti, relansarea economică şi menţinerea locurilor de muncă. Vă mulţumesc încă o dată pentru sprijinul şi votul dumneavoastră.

(Prin Monitoring Media: Antena 3, Ora: 17:43)

(sursa: http://www.monitoring.ro)

2 comments:

balbeck said...

Buna dimineata!Pe mine ma multumeste.Eu astept bani de la 3 ministere(Sanatate,Turism,Transporturi).
Banii sunt ceva mai putini decat anul trecut,dar e bine ca acum vin.Bine ca au votat bugetul.Daca o mai lalaiau o luna,nu aveam de unde plati impozitele.Nu-mi convenea sa dau din buzunar,fara sa primesc nimic.
Acum robinetul e deschis si curg banii.

Bibliotecaru said...

Şi pe mine mă mulţumeşte, eu nu aştept bani de la nici un minister. :)

© Gheorghe Florescu, 2008 Acest site este un pamflet politic şi, uneori, cultural, trebuie deci tratat ca atare.