Revine problema justiţiei

---

Revine de fapt nu atât problema justiţiei cât problema nemulţumirii justiţiei în actele CSM. Respectiv ceea ce am început aici:

http://bibliotecarul.blogspot.ro/2012/11/justitia-statul-din-stat.html

a continuat.

Trebuie să preiau postarea integral de pe luju.ro pentru că este o postare plină de date şi mi-e tare frică că nu le voi mai găsi peste câteva luni (mi se întâmplă din ce în ce mai des să nu mai regăsesc lucrurile pe care le citesc cu câteva luni în urmă... nu-mi dau seama de cauze). Măcar ce e pe blogul meu e pe blogul meu.

Noul Colegiu director al Asociatiei Magistratilor din Romania a fost mandatat, cu ocazia conferintei nationale a AMR care a avut loc in zilele de 9 si 10 noiembrie, sa declanseze procedurile de informare a adunarilor generale ale judecatorilor si procurorilor din intreaga tara, in vederea revocarii unor membrii ai CSM. In acest sens, Colegiul director urmeaza sa intocmeasca o nota de fundamentare care sa contina toate actiunile membrilor CSM din ultima perioada, care au afectat atat interesele magistratilor, cat si rolul de garant al independentei Justitiei.

Declansarea revocarii anumitor membri ai CSM (din ce se aude este vorba despre presedintele CSM Alina Ghica, vicepresedintele Oana Haineala, dar si de judecatorii Adrian Neacsu si Cristi Vasilica Danilet), si nu numai ei, vine dupa numeroase actiuni ale Asociatiei, prin care s-a atras atentia asupra modului defectuos in care functioneaza Consiliul, caruia i s-a reprosat atat faptul ca nu mai reprezinta garantul independentei Justitiei, deciziile care par a avea caracter politic, dar si adoptarea unor hotarari in afara prevederilor legale.

Lumeajustitiei.ro reaminteste astazi cateva dintre aspectele semnalate de-a lungul timpului de Asociatia Magistratilor din Romania si Asociatia Procurorilor din Romania (APR), care ar putea constitui motive pentru revocarea din functie a unor membri CSM, in frunte cu actuala conducere a Consiliului.

AMR a somat CSM sa puna capat angajarilor de consilieri fara baza legala si sa recupereze sumele platite ilegal

In octombrie 2011, AMR a trimis o adresa catre CSM in care a solicitat Consiliului sa puna capat angajarilor de consilieri fara baza legala, sa inceteze mandatele acestora si sa se declanseze recuperarea sumelor platite ilegal. In sesizarea AMR, anumiti membri ai CSM erau acuzati de individualism, preocuparea excesiva de propria persoana, dar si de sfidarea legislatiei. Iata adresa AMR din octombrie 2011:

„Asociatia Magistratilor din Romania, organizatie nonguvernamentala, de utilitate publica, apolitica, nonprofit, profesionala, nationala, a judecatorilor si procurorilor, prin reprezentantii sai legali, solicita Consiliului Superior al Magistraturii sa:

- abroge prevederile art. 46 alin. 2, art. 56 pct. 1 si art. 58 ale Regulamentului de organizare si functionare al C.S.M aprobat prin Hotararile CSM nr.326/24.08.2005 si nr.399/ 24.05.2007 si Hotararea CSM nr.570/29.08.2011,

- sa dispuna incetarea detasarilor si a formelor contractuale incheiate in baza HCSM nr. 570/29.08.2011,

- sa dispuna masurile legale privind recuperarea de catre CSM a sumelor platite celor angajati in asa-zisul cabinet al demnitarului in lipsa unei baze legale, si

- sa adopte orice alte masuri de natura sa inlature efectele hotararilor a caror abrogare se solicita pentru restaurarea ordinii de drept si la nivelul functionarii si activitatii CSM”.

In aceeasi adresa, AMR acuza CSM de incalcarea normelor in vigoare, dar si de exercitarea unui exces de putere: “In aceste conditii, toate datele converg spre o crasa incalcare a normelor in vigoare, exercitarea unui exces de putere care interfereaza cu initiative legislative paguboase cu un deficit de imagine artificial creat de CSM. In opinia noastra, preocuparile membrilor CSM trebuie sa se axeze pe problemele cu care se confrunta sistemul si nu pe prioritati de ordin personal. Desemnarea membrilor CSM s-a realizat prin votul dat acelor candidati care au lasat cel putin impresia ca sunt buni cunoscatori ai sistemului, ai managementului in justitie, profesionisti ai dreptului, in masura sa faca fata provocarilor inerente.

Punerea in aplicare a HCSM 326/2005, 399/2007 si emiterea HCSM 570/2011, in lipsa legii care sa le justifice, denota

- fie recunoasterea propriei incapacitati de a gestiona responsabilitatea demnitatii asumate prin exercitarea calitatii de membru al CSM,

- fie exacerbarea manifestarii individualismului membrilor CSM preocupati mai mult de propria persoana si propagarea imaginii lor decat de solutionarea problemelor pentru care au fost votati,

- fie deturnarea, cu buna stiinta, de la atributele exclusive legale ale CSM cu prejudicierea imaginii nu numai inlauntrul sistemului, la nivelul corpului de magistrati, dar si in afara lui, in conditiile in care politicul se straduieste sa ii minimalizeze rolul si sa ii reduca competentele.

Asociatia Magistratilor din Romania isi rezerva dreptul de a actiona in conditiile legii in cazul in care, prin votul sau, Consiliul Superior al Magistraturii nu reintra in matca fireasca a functiunilor si atributiilor sale legale.

In speranta ca actualul Plen al Consiliului Superior al Magistraturii isi va asuma responsabil revocarea sus mentionatelor hotarari si va reinstaura astfel legalitatea si normalitatea in desfasurarea activitatii sale, Asociatia Magistratilor din Romania isi exprima in continuare disponibilitatea pentru cooperare si dialog”.

* Cititi aici integral adresa AMR in legatura cu angajarile de consilieri de catre CSM

Peste aproximativ o luna de la aceasta adresa, AMR, care nu a primit nici un raspuns din partea Consiliului, a anuntat public faptul ca a sesizat Curtea de Conturi a Romaniei pentru verificarea modului in care au fost incadrati cei cinci consilieri de la CSM, trei de la cabinetul presedintelui de la acea vreme Horatius Dumbrava si doi magistrati detasati la alti membri ai Consiliului.

In scrisoarea adresata Curtii de Conturi dar si in cea transmisa CSM, AMR a atras atentia asupra faptului ca una dintre primele masuri luate de membrii CSM a fost sa isi constituie cabinete de demnitar si sa isi aduca magistrati sau ziaristi pe post de consilieri. Prezentam mai jos sesizarea transmisa Curtii de Conturi a Romaniei: “...adresam Curtii de Conturi a Romaniei solicitarea de a ne sprijini in demersul nostru de a stabili legalitatea unor atare masuri, exercitand atributiile de control asupra modului de formare, administrare si intrebuintare a resurselor financiare, precum si asupra modului de gestionare a patrimoniului public si privat al statului, in conformitate cu prevederile art. 16 din Legea 94/1992 republicata”.

Informala lui Dumbrava si Danilet de la restaurnatul Home si procesul din strada al lui Danilet

Cam in aceeasi perioada, AMR a cerut CSM sa se pronunte asupra conduitei judecatorului Horatius Dumbrava, presedintele Consiliului la acea vreme, care in timpul unei sedinte de Plen pentru desemnarea procurorilor-inspectori au organizat o „informala la Restaurantul Home”, la care au petrecut cu mai multi jurnalisti. De asemenea, AMR a cerut CSM sa se pronunte si asupra conduitei judecatorului Cristi Danilet, care a simulat in strada procese, alaturi de avocati dintr-un ONG cu care se afla in parteneriat, punandu-se la dispozitia trecatorilor robe pentru fotografierea gratuita, desi acest gest este interzis de lege: „AMR persoana juridica de utilitate publica, organizatie profesionala nonprofit, solicita Consiliului Superior al Magistraturii sa elucideze imprejurarile prezentate de presa cu privire la conduita domnului judecator Horatius Dumbrava, presedinte al CSM si a domnului judecator Cristi Danilet, membru al CSM, din data de 22 septembrie 2011, stabilind in ce masura aceste situatii sunt reale. Totodata, cerem CSM sa isi precizeze pozitia cu privire la conduita celor doi membri ai CSM, cu atat mai mult cu cat s-a invedereat ca, la momentul imprejurarilor aratate de presa, in sedinta de plen a Consiliului se aflau in desfasurare interviurile pentru posturile de procuror-inspector. De asemenea, solicitam CSM sa ne comunice ce masuri vor fi luate in cazul in care se stabileste ca cele prezentate de presa sunt reale, Asociatia Magistratilor din Romania rezervandu-si dreptul de a actiona in consecinta. Solicitam discutarea de urgenta a acestei situatii, in sedinta Plenului CSM de astazi 27 septembrie 2011 – Cu deosebita consideratie, jud. Dan Spanu, presedinte interimar al AMR”.

* Cititi aici pe care AMR a trimis-o CSM in cazul judecatorilor Dumbrava si Danilet

Cum sesizarile nu au fost discutate in plen, asa cum solicitase judecatorul Dan Spanu, AMR a sesizat ulterior Inspectia Judiciara, cerand investigarea lui Dumbrava si Danilet: „Asociatia Magistratilor din Romania, organizatie profesionala nationala a judecatorilor si procurorilor, de utilitate publica, apolitica, nonguvernamentala, sesizeza Inspectia judiciara a CSM cu privire la faptul ca Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nu a inteles sa lamureasca imprejurarile relatate de presa cu privire la conduita domnului judecator Horatius Dumbrava, presedinte al CSM si a domnului judecator Cristi Danilet, membru al CSM, din data de 22 septembrie 2011, refuzand sa puna acest aspect pe ordinea de zi a Plenului, desi Asociatia Magistratilor din Romania a solicitat in doua randuri (AMR 148/27.09.2011 – CSM 1/24444/1154/27.09.2011 si AMR 163/11.10.2011 – CSM 1/24444/1154) Consiliului Superior al Magistraturii sa analizeze situatia prezentata de presa si sa isi precizeze pozitia fata de conduita celor doi membri ai CSM. Sesizam Inspectia judiciara a CSM cu privire la o situatie asemanatoare relatata de presa, posibila savarsire de catre domnul judecator Cristi Danilet, membru CSM a unor abateri disciplinare referitoare la manifestari nedemne de un magistrat cu prilejul organizarii evenimentului din 11-12 iunie 2011, aducand atingeri grave imaginii Justitiei si mai ales a avocatilor, prin punerea la dispozitia publicului a robelor pentru poze, purtarea robei in afara instantelor fiind totodata interzisa prin lege. In consecinta solicitam Inspectiei judiciare a CSM sa cerceteze aceste situatii si sa ne comunice ce masuri vor fi luate in cazul in care se stabileste ca cele prezentate sunt reale”.

CSM, acuzat ca a obstructionat numirea Monei Pivniceru in functia de ministru al Justitiei si ca actioneaza politic impotriva intereselor magistraturii

Alte aspecte la fel de grave care priveau functionarea defectuasa a CSM au fost sesizate de AMR si in vara acestui an. Este vorba despre actiunile de obstructionare a numirii Monei Pivniceru in functia de ministru al Just Alaturi de Asociatia Procurorilor din Romania, AMR critica lentoarea CSM in a lua act de demisia Monei Pivniceru din Consiliu si de detasare a acesteia la Ministerul Justitiei: “...solicitam tuturor celor implicati – indeosebi Inaltei Curti de Casatie si Justitei precum si Consiliului Superior al Magistraturii – sa actioneze cu celeritate pentru rezolvarea aspectelor procedurale prealabile numirii in functia de ministru a domnei judecator Mona Maria Pivniceru. Respectarea prevederilor legale in acest sens este absolut necesara, dar ea nu trebuie sa aiba nimic in comun cu tergiversarea, formalismul excesiv si lentoarea procedurilor administrativ – birocratice. In acest context, faptul ca onoratul Consiliu Superior al Magistraturii a mentinut un termen de doua saptamani pentru a lua act de demisia din acest organism a doamnei judecator Mona Maria Pivniceru – act unilateral de vointa – si a discuta detasarea sa, a creat o profunda nemultumire si nedumerire in randul magistratilor. Cu totii stim ca este perioada de concedii si vacanta judecatoreasca, dar pentru situatii mult mai putin importante consiliul s-a putut reuni de indata in sedinta extraordinara. Credem ca intr-o asemenea situatie interesele de grup, orgoliile si motive straine de buna functionare a justitiei nu au ce cauta, iar onoratii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sa-si aminteasca faptul ca in forul suprem al puterii judecatoresti nu se reprezinta pe sine, ci marele numar de magistrati care i-au ales si in fata carora raspund pentru indeplinirea mandatului.

Solicitam Consiliului Superior al Magistraturii sa actioneze cu celeritate in rezolvarea aspectelor procedurale prealabile numirii colegei noastre in functie de demnitate publica”.

* Cititi aici scrisoarea deschisa a AMR si APR in legatura cu tergiversarea CSM de a lua act de demisia Monei Pivniceru

La cateva zile, AMR i-a transmis o scrisoare ambasadorului SUA la Bucuresti, Mark Gitenstein, in legatura cu acelasi subiect, in care CSM era acuzat ca deturneaza demersurile si actioneaza politic impotriva intereselor magistraturii: “CSM a dat dovada de inertie, lipsa de preocupare, bizara dealtfel, in conditiile dificultatilor inclusiv financiare cu care se confrunta instantele si parchetele si a amanat inacceptabil de mult - fata de momentul nominalizarii - intrunirea membrilorpentru a dispune asupra acestei detasari. Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii a avansat in presa teza potrivit careia exista o aparenta incompatibilitate in situatia in care un judecator este detasat la Ministerul Justitiei ca titular al portofoliului de ministru. Aceasta atitudine si stare de lucruri este contestata de magistrati pentru ca dispozitiile legale sunt clare si nu conduc decat spre obligatia Consiliului Superior al Magistraturii de a dispune detasarea persoanei in urma solicitarii formulate de alta autoritate publica”.

* Cititi aici scrisoarea AMR catre ambasadorul SUA la Bucuresti Mark Gitenstein

A urmat apoi o scrisoare a AMR catre Mona Pivniceru, in care se semnala faptul ca, prin atitudinea sa, CSM nu a reprezentat asa cum ar fi trebuit magistratii din Romania: “Consiliul Superior al Magistraturii, prin pozitia adoptata, greu de inteles, de a tergiversa in mod inexplicabil finalizarea procedurilor pentru titularizarea dumneavoastra in fruntea Ministerului Justitiei nu i-a reprezentat in mod cert pe magistrati. Regretam ca membrii reprezentantului autoritatii judecatoresti nu au avut decenta de a adresa multumiri colegului lor, judecator Mona Maria Pivniceru pentru activitatea de mai bine de doua decenii, desfasurata in justitie”.

* Cititi aici scrisoarea AMR catre Mona Pivniceru in care CSM este acuzat ca nu a reprezentat interesele magistratilor

AMR si APR au avertizat CSM ca tot mai multi membri de inalta valoare aleg sa plece din Consiliu

De asemenea, in august 2012, tot in contextul numirii Monei Pivniceru in functia de ministru al Justitiei, AMR si APR au atras atentia asupra plecarilor unor membri de inalta valoare din CSM, fapt care este de natura sa afecteze imaginea acestei institutii. Intr-un comunicat dat publicitatii pe 24 august 2012, cele doua asociatii si-au exprimat regretul fata de plecarea din CSM a reprezentantei societatii civile Georgiana Iorgulescu, aspect care in opinia AMR si APR ar trebui sa fie un semnal de alarma pentru actuala conducere a CSM:

„In acelasi timp, Asociatia Magistratilor din Romania si Asociatia Procurorilor din Romania isi exprima regretul pentru gestul doamnei Georgiana Iorgulescu de a demisiona din Consiliul Superior al Magistraturii.

Pe durata cat a activat ca reprezentant al societatii civile, doamna Georgiana Iorgulescu s-a manifestat ca un aparator obiectiv si echitabil al intereselor Justitiei. Plecarea doamnei Georgiana Iorgulescu reprezinta, cu certitudine, o alta pierdere importanta pentru magistrati si pentru justitiabili, deopotriva.

Faptul ca in ultima perioada mai multi membri de inalta valoare profesionala si rigoare morala au plecat din Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi de bun augur pentru aceasta institutie.

Nutrim speranta ca in aceasta perioada plina de ambiguitati prin care trece societatea romaneasca, corpul magistratilor sa se ridice la nivelul exigentelor profesionale si morale atat de necesare momentului”.

* Cititi aici comunicatul AMR si APR cu privire la plecarea Georgianei Iorgulescu din CSM

AMR a sesizat nelegalitatea Hotararii prin care Daniel Morar a devenit membru de drept al CSM

Ultima actiune a AMR prin care a fost semnalata o alta disfunctionalitate a activitatii CSM a avut loc la sfarsitul lunii octombrie. Asociatia Magistratilor din Romania a formulat o contestatie la CSM impotriva Hotararii CSM nr. 918 din 23 octombrie 2012, prin care cu majoritate de voturi s-a decis ca adjunctul Procurorului General Daniel Marius Morar, este “membru de drept al CSM” pe perioada cat acest post este vacant. Impotriva aceleiasi Hotarari, AMR a formulat si o actiune de anulare in instanta la Curtea de Apel Bucuresti, dosarul primind termen abia in 14 ianuarie 2013.

Lumeajustitiei.ro a avut dreptate! Iata si o dovada din sistemul judiciar ca Hotararea CSM nr. 918 din 23 octombrie 2012 - prin care cu majoritate de voturi s-a decis ca adjunctul Procurorului General (cu delegatie) Daniel Marius Morar, este „membru de drept al CSM” pe perioada cat acest post este vacant - reprezinta un act abuziv prin care s-a girat un act de impostura. Prin sfidarea Constitutiei!Asociatia Magistratilor din Romania a formulat o contestatie la CSM impotriva Hotararii, dar si o actiune in anulare in instanta, pentru a impiedica prezenta lui Daniel Morar in CSM, al carui vot in viitor ar fi lovit de nulitate absoluta. In cadrul acestei actiuni, s-a cerut si suspedarea actului administrativ, pana la verdictul pe anularea acestuia. Actiunea AMR a fost depusa la Curtea de Apel Bucuresti (dosar nr. 8118/2/2012) care a primit termen tocmai in data de 14 ianuarie 2013.

AMR cere desfiintarea in totatlitate a Hotararii nr. 918/23.10.2012, care este in opinia Asociatiei “vadit nelegala” si acuza CSM ca si-a arogat de la sine putere atributii de a legifera intr-un domeniu care nu ii este atribuit in competente.

* Cititi aici actiunea depusa de AMR la Curtea de Apel Bucuresti pentru desfiintarea Hotararii 918/23.10.2012
(http://www.luju.ro/institutii/csm/actiunile-csm-care-au-revoltat-asociatiile-magistratilor-iata-un-inventar-al-ispravilor-membrilor-csm-din-perioada-2011-2012-sesizate-de-a-lungul-anilor-de-amr-si-apr-care-pot-constitui-motive-serioase-pentru-revocarea-anumitor-membri-ai-consiliului-amr-p)

Eu îi felicit pe cei de la LUJU-RO pentru efortul pe care îl fac în eliberarea justiţiei de ingerinţele politice şi afaceriste. Numai aşa putem afla şi noi ce se întâmplă în spatele uşilor închise.

Recunosc, sunt un "păcătos"

---

Sunt un păcătos pentru că nu am ascultat discursul politic al preşedintelui Traian Băsescu. Dar chiar şi fără să-l ascult, doar verificând dacă nu cumva s-a terminat şi este ceva interesant la TV, am nimerit peste două pasaje de tip "autodenunţ" cu care preşedintele a gafat monumental.

1. Întrebare: Dacă îmi daţi voie, aţi menţionat îngrijorările dumneavoastră numeroase legate de raportul de ţară din decembrie sau ianuarie. Partenerii noştri strategici, se ştie, sunt cu ochii pe o potenţială criză politică de la Bucureşti. În acelaşi timp, ştim deja, sunt de notorietate declaraţiile domnului Crin Antonescu, care spune că este iminentă o nouă suspendare în decembrie dacă dumneavoastră nu vă conformaţi ipotezei că USL are 50% plus unu, vă pune un premier pe masă şi nu-l desemnaţi. Din punctul dumneavoastră de vedere, ca să evitaţi o nouă criză politică la care să se uite Occidentul, luaţi în calcul această variantă a nominalizării unui premier USL, în cazul în care au majoritatea mandatelor?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Eu iau în calcul varianta interesului naţional. Voi desemna un premier care să servească interesului naţional.

Întrebare: Vă întreb asta pentru că...

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Deci voi desemna un premier care să servească interesul naţional. Iar povestea pe care o vehiculează orice politician, că e mai micuţ, că e mai mărişor, că e foarte mare, că e foarte mic, „îl suspendăm pe Băsescu”, vă rog să mă credeţi că nu mă impresionează. Deci nu sunt un om căruia să-i fie frică de ceva...
(http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14019&_PRID=lazi)

Domnul Băsescu susţine, cu subiect şi predicat, că ştie mai bine decât Parlamentul României care este interesul naţional. Nu ştiu, poate că preşedintele este mai deştept decât 450 de parlamentari (sau câţi sunt exact), este posibil... doar că nu spune asta Constituţia.

ARTICOLUL 61 - Rolul si structura
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman...

Ce spune despre preşedinte?
ARTICOLUL 80 - Rolul Presedintelui
(1) Presedintele Romaniei reprezinta statul roman...

Bre taică, preşedintele nu reprezintă "naţiunea" ci "statul"... de unde până unde poate stabili preşedintele, mai presus de Parlament, care este interesul naţional.

ARTICOLUL 102 - Rolul si structura
(1) Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.

Până şi Guvernul este mai îndreptăţit decât preşedintele să spună care e interesul naţional... desigur nici el mai presus de Parlament.

Dacă preşedintele României spune că domnia sa stabileşte cum este mai bine pentru interesul naţional... practic este un strigăt de recunoaştere... SUNT UN DICTATOR! Nu-mi pasă de constituţie, fac ce vreau în ţara asta că sunt şeful tuturor!. Nu-i bine domnule Băsescu. Mi-e teamă că v-am votat în 2004... nu-i bine.

Asta este una la mână, dar mai am una...

După cum vă este cunoscut, urmare a evenimentelor din lunile iulie, august România este pusă sub semnul întrebării ca stat de drept. Şi aici v-aş reaminti principalele evenimente: reducerea atribuţiunilor Curţii Constituţionale, care s-a petrecut prin ordonanţe de urgenţă, demiterea fără motiv a Avocatului Poporului, suspendarea preşedintelui României, încercarea de a falsifica votul românilor printr-un număr mare de voturi false introduse în urne şi, nu în ultimul rând, încercarea de a modifica listele electorale după consumarea referendumului.
(http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=14019&_PRID=lazi)

Sunt de acord că în ceea ce priveşte CCR, Avocatul Poporului, suspendarea şi marea discuţie despre câţi români fac cvorumul a fost o bâlbâială instituţională penibilă, sunt de acord şi cu faptul că au fost decizii politice, în consecinţă aceste decizii putea să evite o situaţi neplăcută pentru România... deşi nu s-a stabilit că ar fi fost o problemă de tip instituţional decât legat de OUG pentru modificarea atribuţiilor CCR, unde premierul a revenit.

Numai că aici este strecurată şi încercarea de a falsifica votul românilor printr-un număr mare de voturi false introduse în urne...

Dar domnul Băsescu revine cu ceva şi mai surprinzător.
Decizia Comisiei de a avea un nou raport cu privire la Mecanismul de Cooperare şi Verificare în luna decembrie era una care să ne ajute să se constate, eventual, că a fost o rătăcire a politicienilor în vară şi spun o rătăcire pentru un motiv simplu: a câştigat vreun român vreun leu din revocarea Avocatului Poporului? A câştigat vreun român vreun leu din reducerea atribuţiunilor Curţii Constituţionale? A câştigat vreun român vreun leu din suspendarea preşedintelui? Nu, toate acestea au fost făcute pentru politicieni, pentru ca ei să ajungă la controlul asupra justiţiei. Am avut o serie de lucruri de îndeplinit pentru a demonstra că suntem stat de drept. Reacţia politicienilor nu este decât una de dispreţ faţă de interesul românilor.

Domnul Băsescu... ce legătură au BANII cu asta? Dumneavoastră funcţionaţi la Palatul Cotroceni astfel încât românii să câştige bani? A câştigat vreun român vreun leu din măsurile pe care le-aţi susţinut din 2009 încoace? Nu-i bine domnul Băsescu...

Dar mai ales... despre ce falsificare a votului românilor vorbiţi? Procurorii au alergat cu Biblia în mână, cumva a fost implicat şi DNA-ul, a fost alertată Europa pe linia Macovei. Chiar dumneavoastră, domnule Băsescu, chiar domnia voastră i-aţi băgat în cap unui oficial al SUA că sunt milioane de voturi fraudate...

9 octombrie 2012
Nr. 717/VIII/3

COMUNICAT
Ca răspuns la solicitări ale reprezentaţilor mass-media, formulate în baza Legii nr.544/2001, cu referire la dosarul penal în care se fac cercetări penale privind folosirea unui mecanism de fraudare a referendumului din 29 iulie 2012, în completarea comunicatului nr. 647/VIII/3 din 6 septembrie 2012, Biroul de informare şi relaţii publice este abilitat să transmită următoarele:

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au început urmărirea penală faţă de un număr de 67 de persoane care au luat parte la diferite activităţi legate de desfăşurarea referendumului din 29 iulie 2012, după cum urmează :
- 49 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de complicitate la falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, prevăzută de art. 26 Cod Penal raportat la art. 55, pct. 1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
- 18 persoane, observatori din partea unei organizaţii neguvernamentale care au şi calitatea de membri ai unui partid, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de fals în declaraţii, prevăzută de art. 292 Cod penal raportată la art.17 lit.c din Legea 78/2000

În actele de începere a urmăririi penale, procurorii au reţinut că există indicii temeinice şi probe că în data de 29 iulie 2012, cei 49 de învinuiţi, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din mai multe localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea şi Gorj, având întreaga responsabilitate pentru desfăşurarea, în condiţii de legalitate, a procesului de votare, au înlesnit falsificarea semnăturilor unor alegători pe lista permanentă şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot faţă de cele votate de alegători, corespunzător aceluiaşi număr de semnături falsificate.
Pe de altă parte, în zilele de 19, 20, 21 iulie 2012, ceilalţi 18 învinuiţi din prezentul dosar penal au completat olograf şi au semnat câte o declaraţie de neapartenenţă politică, în scopul acreditării ca observatori din partea Asociaţiei „Ţara Noastră”, la referendumul din 29 iulie 2012. Deşi erau membri ai unui partid politic, în actele respective, depuse la Biroul Electoral Central, cei 18 învinuiţi au declarat, în mod mincinos, contrariul. În calitate de membri ai unei formaţiuni politice şi concomitent, de observatori la diferite secţii de votare din localităţi din judeţul Teleorman, cei 18 învinuiţi au comunicat, în fiecare oră, pe parcursul zilei de 29 iulie 2012, prezenţa la vot în secţiile respective, către numărul telefonic 1855, care era parte din sistemul IT controlat de Dragnea Nicolae Liviu, învinuit în acelaşi dosar.
În acest fel, atât cei 49 de preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare, cât şi cei 18 observatori din partea unui ONG care erau şi membri de partid, au contribuit la realizarea scopului urmărit de Dragnea Nicolae Liviu, secretar general al unui partid politic, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea prevăzută de art.13 din Legea nr.78/2000 (detalii comunicat nr. 647/VIII/3 din 6 septembrie 2012).

Facem precizarea că începerea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie
(http://www.pna.ro/faces/comunicat.xhtml?id=3576)

Păi unde sunt milioanele de voturi fraudate?

Iată ce spune "morsa competentă" (cum drăgăstos îl numeşte preşedintele Băsescu pe domnul Bogdan Chiriac)...
Să fie oare o dezamăgire faptul că Băsescu i-a vorbit lui Philip Gordon despre o fraudă de 1,5 milioane de voturi, în realitate Parchetul având suspiciuni de maximum 55.000 de voturi fraudate, adică mult sub 1% din totalul celor prezenți la vot?
(http://www.dcnews.ro/2012/10/america-sugereaza-demiterea-lui-basescu/)

Ce cred personal?
Personal cred că domnul Băsescu a rămas fără sfătuitori competenţi şi nu mai vede în profunzime dincolo de luciu. Domnia sa este răutăcios, un pic disperat, şi răspunde la provocări fără nici un plan... şi atât.

Nu vreau să citesc tot discursul. Căutând cele două fragmente am mai găsit şi altele... dar nu mai pot, am ajuns la saturaţie, nu mai vreau... Domnule Băsescu, vă rog mult... tocmai începusem să apreciez că aţi înţeles că rolul preşedintelui este să plutească imaterial deasupra tuturor... precum stema statului român pe steagul oficial al României. Nu e păcat? Dacă USL şi Ponta-Crin sunt atât de slabi... lăsaţii să-şi rupă singuri gâtul.

Traian Băsescu a clipit

---

Ştiţi cum erau duelurile în vestul sălbatic... fiecare aştepta să clipească adversarul pentru ca, în această clipită, să scoată pistolul şi să tragă.

Iată că domnul Traian Băsescu a clipit.

Ştire 1:

Preşedintele Traian Băsescu a cerut Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor să se ia în discuţie şi cazurile Victor Paul Dobre şi Laszlo Borbely când se discută cazul Alin Trăşculescu.


Anunţul a fost făcut de liderul deputaţilor PDL Mircea Toader, luni, după şedinţa Biroului Permanent , relateaza agentia Mediafax.

El a spus că preşedintele a adresat o scrisoare conducerii Camerei în care a solicitat să se analizeze oportunitatea discutării cazurilor Dobre şi Borbely odată cu sesizarea MJ în cazul Trăşculescu.

Toader a spus că solicitarea a fost trimisă Comisiei Juridice, pentru un punct de vedere.
(http://www.incomemagazine.ro/articol_87671/basescu-cazurile-dobre-si-borbely-discutate-cu-cel-al-trasculescu.html?utm_source=a1&utm_medium=widget&utm_campaign=incomemagazine)

Am verificat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale... nimic, ştirile se opresc pe data de 8 noiembrie... Hmmmm...

Ştire 2:

Preşedintele Traian Băsescu a cerut Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor să se ia în discuţie şi cazurile Victor Paul Dobre şi Laszlo Borbely când se discută situaţia lui Alin Trăşculescu.

"Având în vedere că există posibilitatea să luaţi în discuţie ridicarea imunităţii pentru deputatul Alin Trăşculescu, vă rog să găsiţi căile legale pentru a relua dezbaterea cu privire la cererile de urmărire penală a foştilor miniştri Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre", a cerut Băsescu în scrisoarea adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader a precizat că scrisoarea preşedintelui a fost transmisă Comisiei Juridice.
(http://www.gandul.info/politica/basescu-cere-parlamentului-sa-reia-votul-de-ridicare-a-imunitatii-lui-borbely-si-dobre-la-pachet-cu-trasculescu-10300785)

Întrebarea mea este în ce temei legal preşedintele Traian Băsescu poate cere repronunţarea parlamentului pentru domnii Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre.

ARTICOLUL 72 - Imunitatea parlamentara
(1) Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.
(2) Deputatii si senatorii pot fi urmariti si trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(3) In caz de infractiune flagranta, deputatii sau senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Ministrul justitiei il va informa neintarziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.

Hmmm, nu spune nimic despre preşedinte...

Să vedem la regulamente... Ce sunt Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre, senatori sau deputaţi? Amândoi deputaţi, deci să apelăm la regulamentul Camerei Deputaţilor.

Cam cum ar putea reacţiona Comisia sesizată (sau rugată sau... nici nu ştiu cum să o iau) de preşedintele României.

SECŢIUNEA a 7-a
Procedura privind punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului

Art. 154. - Camera Deputaţilor are dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului.

Art. 155. - (1) Dezbaterea cererii prevăzute la art. 154 se efectuează pe baza raportului întocmit fie de o comisie permanentă, ca urmare a unei anchete desfăşurate în condiţiile art. 71, fie de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop. Dacă ministrul are şi calitatea de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care va elabora un raport pe care îl înaintează Camerei.

(2) Rapoartele prevăzute la alin. (1) se înscriu cu prioritate în proiectul ordinii de zi.

(3) Cererea se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor.

Art. 156. - În cazul în care Camera Deputaţilor decide să ceară urmărirea penală, preşedintele Camerei va adresa ministrului justiţiei o cerere pentru începerea urmăririi penale, potrivit legii. De asemenea, el îl va înştiinţa pe Preşedintele României pentru eventuala suspendare din funcţie a membrului Guvernului a cărui urmărire penală a fost cerută.

Art. 157. - Dispoziţiile art. 123-153 se aplică în mod corespunzător.
(http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=regcd1_2#s27)

Să vedem şi cu imunitatea parlamentară cum stăm...
SECŢIUNEA 1
Imunitate parlamentară

Art. 191. - Deputaţii se bucură de imunitate parlamentară de la data eliberării certificatului doveditor al alegerii, sub condiţia validării.

Art. 192. - Potrivit art. 72 din Constituţia României, republicată, deputaţii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Art. 193. - (1) În temeiul art. 72 din Constituţia României, republicată, deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

(2) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor de către ministrul justiţiei. Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reţinere, arestare sau percheziţie.

(3) Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţă deputaţilor cererea, în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi spre examinare, care va stabili, prin raportul său, dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 5 zile de la sesizare, prin votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este secret.

(4) Ministrul justiţiei va înainta Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi toate documentele pe care aceasta le solicită; în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputaţilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotărî cu privire la acest refuz.

(5) Cererea prevăzută la alin. (2), împreună cu raportul comisiei, se înaintează grupului parlamentar din care face parte deputatul în cauză. Grupul îşi va exprima punctul de vedere cu privire la cerere într-un raport scris, în termen de 5 zile de la data sesizării grupului.

(6) În cazul deputaţilor care nu fac parte din nici un grup parlamentar, aceştia pot să depună la Biroul permanent punctul de vedere cu privire la cerere.

(7) Raportul comisiei împreună cu raportul grupului parlamentar se înaintează Biroului permanent şi se supun dezbaterii şi aprobării Camerei Deputaţilor.

(8) Camera Deputaţilor se va pronunţa asupra măsurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

Art. 194. - (1) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Situaţia va fi adusă de îndată la cunoştinţă ministrului justiţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Deputaţilor asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.

(2) Dispoziţia de revocare a reţinerii se execută de îndată prin ministrul justiţiei.

Art. 195. - Toate cererile privind ridicarea imunităţii parlamentare se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi.
(http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=regcd1_4#s41)

Recunosc că nu m-am dumirit.

Ce spune legea? Desigur, vorbim despre Legea nr.115 din 28 iunie 1999 privind responsabilitatea ministerială
CAPITOLUL III
Procedura de urmărire penală şi de judecare

Art. 12. - Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor.

Art. 13. - (1) Dezbaterea propunerii de începere a urmăririi penale în Camera Deputaţilor sau în Senat se face pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă care, în cadrul competenţei sale, a efectuat o anchetă privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de un minister ori de o comisie specială de anchetă constituită în acest scop.

(2) Raportul prevăzut la alin. (1) se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor sau a Senatului, după caz.

(3) După începerea urmăririi penale membrul Guvernului care este şi deputat sau senator poate fi reţinut, arestat, percheziţionat sau trimis în judecată numai cu încuviinţarea Camerei din care face parte, cu respectarea prevederilor art. 69 alin. (1) din Constituţie şi a regulilor de procedură cuprinse în regulamentele celor două Camere ale Parlamentului.

Art. 14. - (1) La dezbaterile din cele două Camere ale Parlamentului prezenţa celui în cauză este obligatorie. Lipsa nejustificată a membrului Guvernului nu împiedică desfăşurarea lucrărilor.

(2) În situaţia în care cel în cauză se află în imposibilitate obiectivă de a se prezenta, Camera Deputaţilor sau Senatul, cu prilejul dezbaterilor, va fixa un nou termen.

(3) Cel în cauză are dreptul să îşi expună punctul de vedere cu privire la fapta ce constituie obiectul cererii de a fi urmărit penal, precum şi asupra cererii de ridicare a imunităţii parlamentare, atunci când este cazul.

Art. 15. - Cererea de urmărire penală a membrilor Guvernului şi, după caz, de ridicare a imunităţii parlamentare se adoptă cu respectarea prevederilor art. 64 şi ale art. 74 alin. (2) din Constituţie. Votul este secret şi se exprimă prin bile.

Art. 16. - (1) În exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, Preşedintele României, la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiei de către membrii Guvernului, adresează ministrului justiţiei o cerere în acest scop, pentru a proceda potrivit legii.

(2) Comisia specială prevăzută la alin. (1) este formată din 5 membri, iar componenţa acesteia se aprobă prin decret al Preşedintelui României, la propunerea ministrului justiţiei şi a ministrului de interne, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României.

(3) Pe baza analizei sesizării, a probelor depuse în susţinerea acesteia, a declaraţiilor şi a probelor invocate de membrul Guvernului faţă de care se solicită urmărirea penală, comisia specială prevăzută la alin. (1) va prezenta Preşedintelui României un raport cu propuneri privind urmărirea penală sau clasarea sesizării.

(4) Dacă membrul Guvernului pentru care Preşedintele României a cerut urmărirea penală este şi deputat sau senator, ministrul justiţiei sau, după caz, primul-ministru va solicita Camerei competente să declanşeze procedura de adoptare a cererii de începere a urmăririi penale. Dispoziţiile art. 13-15 se aplică în mod corespunzător.

(5) În situaţia în care cel în cauză este ministrul justiţiei, cererea se adresează primului-ministru.

Art. 17. - Preşedintele României va fi înştiinţat despre înscrierea pe ordinea de zi a şedinţei Camerei Deputaţilor sau a Senatului a raportului prevăzut la art. 13 alin. (1).

Art. 18. - Dacă una dintre cele două Camere ale Parlamentului sau Preşedintele României a cerut urmărirea penală, dosarul cauzei se trimite, de îndată, ministrului justiţiei sau, după caz, primului-ministru, pentru a proceda potrivit legii.

Art. 19. - Până la începerea urmăririi penale Camera Deputaţilor, Senatul sau Preşedintele României poate să retragă, motivat, cererea prin care a solicitat urmărirea penală împotriva membrilor Guvernului.

Art. 20. - Urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor se efectuează de către Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, iar judecarea acestora, de către Curtea Supremă de Justiţie, potrivit legii.

Art. 21. - În cazul în care s-a cerut urmărirea penală împotriva unui membru al Guvernului, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestuia din funcţie.

Art. 22. - În cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului, ministrul justiţiei sau, după caz, primul-ministru comunică Preşedintelui României data la care a fost sesizată Curtea Supremă de Justiţie, în vederea suspendării din funcţie a acestuia.

Art. 23. - (1) În caz de infracţiuni flagrante, persoanele prevăzute la art. 6 pot fi reţinute şi percheziţionate. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei din care face parte membrul Guvernului sau, după caz, pe Preşedintele României.

(2) În situaţia în care cel în cauză este ministrul justiţiei, sesizarea prevăzută la alin. (1) se face de către primulministru.
(http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=35275)
După republicarea în 2002 s-au mai făcut nişte modificări... http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=21628, deci s-ar putea să fie şi nişte reglementări esenţiale... deşi nu prea cred.

OK, ştiu, nu sunt jurist şi nu ar trebui să mă bag. Dar să vedem ce spune premierul Ponta, jurist de meserie...
Ştire 3:

Ponta a fost întrebat cum vede solicitarea formulată de către preşedintele Traian Băsescu legată de discutarea cazurilor foştilor miniştri Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre, odată cu cel al deputatului PDL Alin Trăşculescu.

"Trebuie să existe o solicitare în acest sens. Nu preşedintele trebuie să ceară acest lucru, trebuie să ceară DNA acest lucru şi, din câte ştiu, Traian Băsescu nu este preşedintele DNA", a spus Ponta.
(http://www.mediafax.ro/politic/ponta-basescu-nu-e-presedintele-dna-sa-ceara-discutarea-cazurilor-borbely-si-dobre-10300988)

Părerea mea finală este că domnul Traian Băsescu tocmai a clipit. Să vedem dacă este destul de rapid pentru a compensa această clipire ce-l dezavantajează.

Mii de miliarde datorie

---

De ce capotează economia occidentală? Pentru că datoriile sunt prea mari. Statele Unite au o datorie uriaşe, iată că nici Japonia nu este departe. Ştire:

Datoria guvernamentală a Japoniei (țara cu a treia economie la nivel modial) a atins la sfârșitul lunii septembrie recordul de 983.300 miliarde de yeni (aproximativ 12.400 miliarde de dolari), anunță agenția Kyodo News.

Potrivit unor date făcute publice astăzi de Ministerul de Finanțe japonez, acest record negativ are ca principale cauze cheltuielile de reconstrucţie după cutremurul şi tsunamiul din martie 2011. Datoria este compusă din 803.740 miliarde de yeni în obligaţiuni guvernamentale, 125.370 miliarde yeni în titluri pentru acoperirea necesităţilor de finanţare pe termen scurt şi 54.190 miliarde de yeni - împrumuturi de la instituţiile financiare.

Datoria guvernamentală a crescut cu 0,7% față de sfârşitul lunii iunie, iar potrivit estmărilor oficiale ea va depăși 1.000.000 de miliarde de yeni până la finele exerciţiului fiscal 2012, în martie anul viitor.

Conform Agerpres, Japonia are cea mai mare datorie guvernamentală din rândul statelor industrializate, însă rezervele sale valutare sunt devansate doar de cele ale Chinei.
(http://ro.stiri.yahoo.com/ce-datorii-are-%C8%9Bara-cu-a-treia-cea-mai-mare-economie-din-lume.html)

România merge pe aceiaşi măsură "capitalistă", respectiv acumularea datoriilor. Trebuie să ne extragem cât mai avem timp.

Paradoxal... nu toată lumea are datorii. Ştire:

Potrivit unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Statele Unite ale Americii vor pierde în 2016 poziția de lider mondial, fiind înlocuite de China, iar apoi de India, scrie AFP, citată de Agerpres.

În raportul privind creșterea mondială până în 2060, OCDE anticipează o creștere a economiei mondiale în medie de 3% pe an, cu diferențe semnificative între economiile de piață din țările emergente și cele din țările dezvoltate. ”Echilibrul puterii economice se va răsturna semnificativ în următorii 50 de ani”, potrivit organizaţiei din care fac parte cele mai bogate state de pe planetă. ”Criza economică pe care am văzut-o în ultimii cinci ani se va încheia, dar lumea copiilor şi a nepoţilor noştri va fi poate net diferită de a noastră”, a apreciat secretarul general al OCDE, Angel Gurria, citat în studiul menţionat.

”Ca urmare nivelului puternic de creştere, PIB-ul total al Chinei şi al Indiei îl va depăşi pe cel al G-7 /Grupul celor şapte mari economii mondiale/ până în 2025. El va fi de 1,5 ori mai mare până în 2060, în timp ce în 2010, acesta nu reprezenta decât mai puţin de jumătate din PIB-ul G7,” mai spune OCDE.

Economii vechi, cum e cea a Japoniei sau cele din zona euro, vor începe constant să piardă teren în fața țărilor cu populație mai tânără, precum Brazilia sau Indonezia. În ceea ce privește Europa, Franța ar putea înregistra o creștere de 2% între 2011 și 2030, urmând însă, ca apoi să scadă la 1,4% între 2030 și 2060.

După cum arată documentul menționat, creşterea franceză ar depăşi-o pe cea din Germania : +1,3% între 2011 şi 2030 şi +1% între 2030 şi 2060. În general, ”distanţa existentă în prezent între nivelul de viaţă de pe pieţele emergente şi cel al economiilor avansate ar urma să se diminueze în 2060”, precizează OCDE în raportul privind creșterea mondială până în 2060.
(http://www.dcnews.ro/2012/11/china-va-deveni-prima-putere-a-lumii-in-2016/)

China creşte economic speculând criza occidentală. Avantajul ei este că această creştere economică se bazează pe exploatarea unei forţe de muncă ieftină, speculaţia financiară, investiţia de capital (cumpărarea de afaceri) în zona occidentală... respectiv nu vor rămâne cu datorii când totul se va termina şi criza occidentală îşi va reveni cât de cât din criză.

Justiţia, statul din stat

---

Problema Puterii Judecătoreşti, din perspectiva democraţiei, este că poporul suveran nu are nici un fel de control asupra ceea ce se întâmplă în Justiţie. Nu vorbesc despre influenţa poporului asupra deciziilor judecătoreşti sau a instrumentării dosarelor de către procurori, vorbesc despre abuzul de putere la nivelul magistraţilor. În timp ce la celelalte două puteri există un control exterior care intervine când actul Guvernului/Parlamentului este abuziv, în cazul Justiţiei nu există decât un control de castă, respectiv CSM-ul.

Sigur, lucrurile ar merge foarte bine în măsura în care CSM-ul ar fi un organism deasupra oricărui bănuieli. Din păcate şi CSM este o instituţie care măcar pare, dacă nu este, la fel de politizate ca şi celelalte instituţii care ar trebui să fie independente, DNA, Ministerul Public, ANI, CCR...

Iată o ştire care mă bulversează. Cum pot crede eu că CSM este indenpendent, echidistant şi plin de valori dacă unul din membrii CSM apare într-o astfel de ştire:

Judecatorul Cristi Vasilică Dănileț, membru CSM, a anunțat că o va “provoca” pe Mona Pivniceru, ministrul Justitiei, la o discuție cu privire la informațiile conform cărora aceasta ar dori o restrângere a atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii și Agenției Naționale de Integritate.
(http://www.dcnews.ro/2012/11/danilet-o-provoca-pe-pivniceru-si-se-rasteste-la-ponta/)

Recunosc că nu ştiu în mod clar cât de bun jurist este domnul Danileţ. Teoretic ar trebuie să fie printre cei mai buni şi mai integri ca să ajungă în CSM... de aceea îmi este puţin neclar cum se gândeşte domnia sa că ministrul Justiţiei POATE RESTRÂNGE ATRIBUŢIILE CSM? Îmi este tare neclar acest aspect. Cei mai puţin experimentaţi ar putea spune că nu ştiu ce face doamna Ministru şi dă domnul Ponta o OUG... Evident că nu se poate nici asta, Constituţia spune foarte clar:

"ARTICOLUL 115 - Delegarea legislativa
(6) Ordonantele de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri in proprietate publica."

În concluzie, dacă la ANI se mai poate face câte ceva prin OUG, căci nu este în Constituţie şi deci nu este o instituţie fundamentală, în cazul CSM nu se pot da OUG-uri pentru că îi este dedicat CAPITOLUL VI - Autoritatea judecătorească, SECŢIUNEA a 3-a - Consiliul Superior al Magistraturii.

Haideţi să vedem mai departe ştirea...

Danilet a făcut aceste precizări după ce, în timpul unei discuții purtate pe rețeaua de socializare Facebook cu privire la o declarație a premierului Victor Ponta, o anume Lili Crăciun l-a întrebat dacă este adevarată o știre apărută în presă conform căreia Mona Pivniceru ar dori să restrângă atribuțiile celor două instituții: “Mai mult decât atât această declarație mă îngrijorează o știre apărută pe net (dacă e adevarată) cum că dna Ministru al Justiției ar dori să restrangă atribuțiile CSM (și ale ANI). Puteți să-mi răspundeți”.

Răspunzând întrebării, Cristi Vasilică Dănileț a precizat că o va “provoca” pe Mona Pivniceru la o discuție pe această temă, în cadrul primei ședințe de plen a CSM la care va participa: “Văd că ministrul justiției una spune la TV, și alta se spune că zice în întâlniri informale. O voi provoca la primul Plen la o discuție pe această temă”.

De fiecare dată când premierul Victor Ponta spune ceva despre CSM, hopa și Dănileț iese pe blog sau pe Facebook ca să dea replică.

Ce l-a deranjat de această dată pe Dănileț: “Premierul a afirmat aseară: `Consiliul Superior al Magistraturii, acel consiliu pe care ştiți, cu chiu cu vai am reuşit să-i aduc din vacanţă să o elibereze pe doamna Pivniceru`.

Eu vreau să spun un lucru, să se înțeleagă: CSM e independent și agenda nu i-o face în niciun caz premierul sau ministrul justiției. Astă vară am luat act de demisia d-nei Pivniceru într-una din ședințele programate încă dinainte de vacanță pt perioada 20-24 august. Așadar nimeni nu a trebuit `adus din vacanță`. Eu, de exemplu, am fost la birou atât înainte, cât și după acea perioada”, scrie Dănileț pe contul personal de Facebook.
(http://www.dcnews.ro/2012/11/danilet-o-provoca-pe-pivniceru-si-se-rasteste-la-ponta/)

OK, să spunem că percepţia generală cum că aceste instituţii sunt pline de oameni cu simpatii politice, să nu spun mai mult, este o percepţie greşită, chiar şi dacă este totuşi o percepţie a unei mari părţi din populaţie, deci nu vorbim de simple păreri individuale. Ce părere au însă magistraţii, că ei sunt în mijlocul lucrurilor şi nu sunt influenţaţi de ştiri şi manipulări? Avem şi aici o ştire.

Mai multe de jumătate dintre procurorii şi judecătorii din România consideră că activitatea Consiliului Superior al Magistraturii nu este transparentă, iar peste 60% au opinii negative cu privire modul în care se efectuează recrutările de personal în sistemul justiţiei, se arată într-un studiu realizat de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR).

UNJR a trimis chestionare la toate instanţele şi parchetele din ţară în legătură cu modul în care este percepută activitatea CSM, însă a primit răspuns din partea a 382 de judecători şi procurori.

Potrivit rezultatului chestionarului, activitatea CSM este considerată drept netransparentă sau puţin transparentă în următoarele domenii: desfăşurarea şedinţelor plenului şi secţiilor (56%), documentele elaborate de compartimentele interne (63%), motivarea hotărârilor plenului şi secţiilor (57%), ocuparea posturilor din cadrul aparatului propriu al CSM (63%), participarea membrilor CSM la vizite, conferinţe, grupuri de lucru în străinătate (76%).

De asemenea, procurorii şi judecătorii consideră că următoarele aspecte pot constitui probleme de integritate a membrilor CSM: apartenenţa sau colaborarea cu structurile fostei securităţi comuniste (87%), candidatura pentru un al doilea mandat, dacă legea nu permite reînvestirea în funcţie (77%), existenţa unor legături ale membrilor CSM cu oameni politici sau partide (85%).

La fel de negative sunt şi aprecierile procurorilor şi judecătorilor în legătură cu modul în care CSM efectuează recrutările de personal în sistemul justiţiei.

Astfel, 67% au o opinie negativă faţă de activitatea CSM cu privire la recrutarea magistraţilor, iar 62,6% consideră că politica de resurse umane a Consiliului nu este eficientă şi coerentă.

În plus, 46,9% dintre cei chestionaţi consideră că există mecanisme eficiente pentru tragerea la răspundere a membrilor CSM în situaţia neîndeplinirii corespunzătoare a atribuţiilor, în vreme ce 47,9% au răspuns negativ, iar 5,2% nu au răspuns la întrebare.

Judecătorii sunt nemulţumiţi şi de modul în care CSM le apără reputaţia profesională (77%), procentul în rândul procurorilor fiind ceva mai mic (68%).

Magistraţii consideră ca fiind puţin eficiente sau ineficiente măsurile luate de CSM cu privire la apărarea independenţei sistemului judiciar în raport cu Guvernul (78%), Administraţia Prezidenţială (74%), Parlamentul (75%), reflectarea în mass-media (80%).

Una din concluzii este că 66,5% dintre procurorii şi judecătorii chestionaţi consideră că CSM nu a reuşit să îşi îndeplinească rolul de garant al independenţei justiţiei.

Rezultatele chestionarului au fost date publicităţii vineri în cadrul unei dezbateri organizate de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, ce a avut ca obiect analizarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii din România, începând cu anul 2004 şi până în prezent.

Dezbaterea a încercat să răspundă întrebărilor legate de eficienţa Consiliului în îndeplinirea atribuţiilor sale de management al sistemului judiciar, îndeplinirea de către Consiliu a rolului său de garant al independenţei justiţiei, integritatea şi răspunderea membrilor şi transparenţa CSM.

La eveniment au luat parte Miguel Carmona Ruano, preşedintele Reţelei Europene a Consiliilor Judiciare, ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, reprezentanţi ai societăţii civile, judecători, procurori. AGERPRES
(http://www.agerpres.ro/media/index.php/justitie/item/157629-UNJR-Peste-60-dintre-magistrati-considera-ca-CSM-are-o-activitate-netransparenta.html)

Eu pot să înţeleg că milioane de români sunt uşor de manipulat şi au impresia că actul de justiţie este politizat sau corupt, mai ales în rândul magistraţilor procurori. Este evident că omul care află sau păţeşte o nedreptate este tentat să o răsfrângă rapid peste tot sistemul. Este evident că şi ştirile contribuie la constituirea unui climat de nesiguranţă care, la rândul lui, conduce la senzaţia de ineficacitate a actului de Justiţie... dar deja vorbim despre o părere cvasi-generală a magistraţilor care spun că lucrurile stau rău şi foarte rău în mecanismele de control intern al Justiţiei?

Ce de făcut? Trebuie să spun că nu ştiu... exact. Dacă lucrurile nu merg bine, ar fi absurd să sperăm că se vor repara de la sine.

Singura ieşire pe care o văd este posibilitatea demiterii magistraţilor prin referendum (organizat local sau naţional, funcţie de nivelul magistratului).

Şi am deci primul exemplu. Personal domnul Dănileţ nu-mi inspiră nici un fel de încredere (nu spun că ar fi vinovat de ceva, doar că nu-mi inspiră încredere) şi, ca cetăţean, nu am nici cel mai mic instrument prin care să-mi exprim această neîncredere. Asta înseamnă, într-un fel sau altul, faptul că Justiţia este stat în stat de vreme ce este o putere care nu poate fi controlată de poporul suveran. Mi se pare normal ca, printr-un sistem de tip referendum, domnia sa (sau altcineva care nu mai are încrederea necesară funcţionării) să poată fi demis. Sigur, un astfel de lucru este anormal funcţional. De aceea logic ar trebui ca doamnele şi domnii din CSM să fie şi aleşi de popor. Folosind acest mecanism, automat Justiţia devine o putere aflată sub controlul poporului suveran. Şi dacă tot se începe cu asta, este normal ca şi membrii CCR, şeful DNA şi Procurorul General să fie aleşi de popor.

Părerea mea.

Puterea seducţiei, votul reducţiei

---

Dacă eu îl bănuiesc pe domnul Obama că a cerut "votul prematur" pentru ca apoi a da cu "vântoasa" şi a nu lăsa şi pe ceilalţi să voteze, iată un viral american, care pare să demonstreze oarece... Nu ştiu dacă este adevărat... dar e TAAAARE.



După cum vedeţi, omul se duce la touch screen, dă click pe Obama... şi iese cine trebuie, adică se selectează Romney. Un virus informatic e mult mai ieftin decât o joacă cu HAARP-ul... Sigur, şmecheria a funcţionat şi invers. Vom vedea cine câştigă în Nevada, Texas, North Carolina şi Ohio.

(http://www.infowars.com/)

Primită astăzi pe email...

---

Nu ştiu autorul, nu am reuşit să-l descifrez, dar îl felicit.

UPDATE:
Mulţumită domnului Dragoş Bora am aflat că autorul este domnul Pawel Kuczynski...
Intraţi pe http://dailypicksandflicks.com/2011/02/28/satirical-art-drawings-by-pawel-kuczynski/ Absolut senzaţional.

Un comentariul posibil la postarea doamnei Udrea

---

Nu ştiu dacă va fi sau nu va fi acolo, este însă prea important pentru a-l lăsa să se piardă...

La început a fost cuvântul... mă refere la cuvântul scris pe blogul doamnei Udrea:

Atmosfera de la lansarea candidaţilor ARD de azi, de la Opera Naţională mi-a reconfirmat că Dreapta este pregătită să guverneze după alegerile de pe 9 decembrie.
Cu toate acestea, ARD are o lună grea înainte: trebuie să convingem românii că suntem singura forta politica in stare sa gaseasca solutii la problemele cu care ne confruntam in continuare si sa puna capat haosului economic generat de actuala Putere. Puterea egală cu Zero. Zero locuri de muncă, Zero investiţii, Zero atragere fonduri europene, Zero privatizări de succes. Nu putem să lăsăm România să continue si din decembrie pe acest drum.
(mai multe citiţi pe http://blog.elenaudrea.ro/viitorul-premier-va-fi-dat-de-ard.html)

Am răspuns şi eu cu un comentariu...

http://blog.elenaudrea.ro/viitorul-premier-va-fi-dat-de-ard.html/comment-page-1#comment-242402

@ Elena Udrea

Spuneţi: "trebuie să convingem românii că suntem singura forta politica in stare sa gaseasca solutii la problemele cu care ne confruntam in continuare si sa puna capat haosului economic generat de actuala Putere".

Vă daţi seama că această afirmaţie este profund anticonstituţională şi încalcă şi legea partidelor politice, dat fiind că este împotriva pluralismului. ARD ar trebui să dovedească că are soluţii mai bune pentru o parte cât mai mare dintre români şi, în general, pentru România, nicidecum că este singura forţă politică reală. Altfel ne întoarcem la Constituţia din 1965, "In Republica Socialista Romania forta politica conducatoare a intregii societati este Partidul Comunist Roman", desigur, înlocuind PCR cu ARD şi RSR cu România.

Domnia voastră trebuie să criticaţi Guvernul Ponta, societatea românească aşteaptă asta de la dumneavoastră, aşteaptă să controlaţi ceea ce face Guvernul României, doar sunteţi parlamentar. Problema, aşa cum o văd eu, este că contrabalansaţi totuşi activitatea viitoare a unui organism ARD, nou-nouţ, cu activitatea curentă a unui USL care nu face altceva decât să târâie România până la alegeri... pentru că asta este situaţia.

Stimată doamnă,
Dumneavoastră sunteţi un parlamentar al României, ba chiar mai mult, şi un fost ministru important al României. Cetăţenii se aşteaptă deci nu numai la afirmaţii ci şi la argumente.

De exemplu, spuneţi că: "Zero atragere fonduri europene".

Ei bine... http://bibliotecarul.blogspot.ro/2012/10/absorbtie-fonduri-europene.html

Ce am aflat de aici.

Am aflat că absorbţia până la data de 30 aprilie, respectiv perioada în care a fost demis Guvernul Ungureanu, s-au absorbit un total de 1.433,76 milioane euro. La data de 30 septembrie, deci cu ceva timp în urmă, s-au absorbit fonduri europene în valoare de 1.862,87 milioane euro. Asta înseamnă că în cele cinci luni s-au absorbit 429,11 milioane de euro. Deci în cele cinci luni s-au absorbit 30% din ceea ce s-a absorbit până în 30 aprilie. O fi bine, o fi rău… Nu ştiu cam din ce an a început Absorbţia fondurilor structurale și de coeziune ca să număr câte luni au trecut… o fi din 2008 sau aşa ceva.

Doamna Andreea Paul Vass mi-a dat şi o replică la această constatare...
"Numai pe proiectele incheiate de noi. Nota bene! Despre asta e vorba. Pe spinarea altuia nu are rost sa te lauzi. In buget trebuiau sa vina 6 mld euro din bani europeni in acest an.", a spus domnia sa.

Totuşi, dacă proiectele "încheiate de noi" se manifestă cu nu ştiu câte luni întârziere... nu e normal ca şi proiectele USL să se manifestă şi ele cu câteva luni întârziere? Ceva nu este tocmai raţional-corect aici. Argumentul cu "Zero atragere fonduri europene" trebuia însoţit de o statistică reală legată de acest fapt care să ateste această ne-atragere a fondurilor europene. Respectiv trebuia să specificaţi de unde aveţi această informaţie? Unde scrie că USL-ul nu a atras fonduri europene. La fel şi în cazul celorlalte afirmaţii...

Dumneavoastră şi colegii dumneavoastră din politica românească sunteţi miniştri, parlamentari, primari şi aşa mai departe tocmai pentru că aveţi o pregătire superioară nouă, cetăţenilor de rând. De fapt este unul din principalele roluri ale partidelor politice, motiv pentru care partidele sunt "de drept public" şi nu "de drept privat". De aceea recomandarea mea este să exprimaţi fapte la care noi cetăţenii nu avem altfel acces, pentru că nouă nu ne permite nimeni să scotocim prin acte. Un hei rup care înfierează pe "celălalt" în acerba luptă dintre "clasa burghezo-moşierească şi proletariat"... nu prea ne este de folos, este lipsită de argumente ca şi acum 50 sau 60 de ani. Părerea mea.

PS.
Nu este păcat să aveţi prilejul să faceţi cu adevărat o cenzură reală şi eficientă a actului guvernamental şi, în loc de asta, să spuneţi că ARD este unic şi indispensabil?

Doamna lulu are comentariul 242405 în timp ce eu aveam comentariul 242402.

România văzută de sus

---

(http://www.messbook.ro/4fun.php?id=685)

Dacă nu v-aţi prins din prima, înseamnă că nu aţi jucat niciodată Civilization.

Oare cât a costat?

---

Mă întreb, oare cât a costat platforma Ghiseul.ro? În aparenţă un act de civilizaţie care permite plata taxelor şi impozitelor... cu ajutorul reţelei internaute...

Foto: Captura Ghiseul.ro

Frumos, la prima vedere, intrăm în rând cu lumea...

Problema este că...

Romanii au efectuat 20.107 de tranzactii online cu cardul pentru plata taxelor si impozitelor prin Ghiseul.ro de la lansarea acestui sistem in luna martie 2011 si pana in prezent, iar valoarea totala depaseste 4,04 milioane lei, a declarat pentru HotNews.ro Marian Ion, presedintele CNMSI, centrul national care gestioneaza acest sistem.
(http://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-13534904-romanii-platit-online-taxe-impozite-prin-ghiseul-valoare-4-04-milioane-lei-comisioanele-tranzactiilor-nu-fost-suportate-contribuabili-spun-autoritatile.htm)

Martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie... deci cam 20 de luni... cam 200 de mii pe lună. Să fie oare o investiţie nu chiar aşa reuşită? Mă poate ajuta cineva cu această informaţie... cam cât a costat şi va mai costa ghişeul-platformă?

De ce îi este frică PDL-ului?

---

La Senat se face o comisie de anchetă privind activitatea desfăşurată de autorităţile şi instituţiile publice în cazul votului de la referendumul din 29 iulie 2012. Recunosc, am fost dintre cei care am bătut politicienii la cap să facă această comisie şi, pe această cale, le mulţumesc că o fac.

Şi totuşi PDL-ul se împotriveşte unei astfel de anchete... la nivel politic... Căci se ne amintim acest amănunt, Senatul, Parlamentul în general, nu face anchete penale, face doar anchete la nivel politic în scopul satisfacerii unei nevoi de natură instituţional-normativă şi, evident, prin iniţiativă legislativă, Senatul, respectiv Parlamentul în general, încearcă să rezolve problema apărută în societate. De ce ar deranja PDL o anchetă de natură politică, de ce anume se tem ei că Senatul va descoperi în acţiunea "ancheta cu Biblia-n mână"?.

Şi acum să dăm un copy/paste din stenograma Senatului...

Trecem la următorul punct din ordinea de zi, punctul 3 – Proiectul de Hotărâre privind înfiinţarea Comisiei de anchetă privind abuzurile semnalate în cercetările desfăşurate de organele statului în cazul votului de la referendumul din 29 iulie 2012.
Ţin să vă aduc la cunoştinţă faptul că Biroul permanent al Senatului a luat această hotărâre privind înfiinţarea acestei comisii, formate din 11 membri. Sigur, este o hotărâre pe care v-o pot citi:
„(…)
Art. 2. – (1) Comisia este formată din 11 membri.
(2) Componenţa nominală a comisiei este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
(3) Biroul comisiei va fi ales în prima şedinţă de către membrii acesteia şi va fi constituit din preşedinte, vicepreşedinte şi secretar.
Art. 3. – În condiţiile în care unul din membrii comisiei se află în imposibilitatea de a participa la lucrări, grupul parlamentar din care acesta face parte va desemna, în scris, un înlocuitor.
Art. 4. – (1) Convocarea şedinţelor comisiei se face cu cel puţin o zi înainte de către preşedinte, vicepreşedinte sau de către biroul acesteia.
(2) Vicepreşedintele îl înlocuieşte de drept pe preşedinte, în lipsa acestuia sau ori de câte ori va fi nevoie.
Art. 5. – (1) Şedinţele comisiei se desfăşoară în prezenţa majorităţii membrilor care o compun.
(2) Hotărârile comisiei se adoptă cu votul majorităţii membrilor acesteia.
Art. 6. – În vederea organizării şi desfăşurării activităţii, comisia elaborează, în prima şedinţă, un regulament propriu.
Art. 7. – (1) Lucrările comisiei sunt publice.
(2) În situaţii temeinic justificate, plenul comisiei poate limita accesul reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă la lucrările acesteia.
Art. 8. – În activitatea sa, comisia va putea solicita opinia unor specialişti din cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale.
Art. 9. – Senatul cere tuturor organelor de stat, instituţiilor şi organizaţiilor să pună la dispoziţia Comisiei de anchetă, prevăzută la art. 1, în termen, orice informaţii şi documente care sunt de natură să servească activităţii acesteia.
Art. 10 – (1) Constatările, concluziile şi propunerile comisiei vor face obiectul unui raport care va fi depus la Biroul permanent până la data de 15 noiembrie 2012.
(2) După primirea raportului, Biroul permanent îl difuzează tuturor grupurilor parlamentare şi stabileşte data dezbaterii acestuia de către Senat.
Art. 11. – În scopul realizării obiectivelor pentru care se constituie comisia, Biroul permanent va asigura personalul de specialitate şi logistica necesară.”
Sunt intervenţii pe acest proiect de hotărâre?
Domnul senator Rădulescu, microfonul central.
Domnul Cristian Rădulescu:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Pentru ca această comisie să fie supusă votului, sigur că trebuie să fie îndeplinită şi condiţia existenţei propunerilor din partea grupurilor parlamentare pentru cele 11 locuri propuse.
Eu vă anunţ, de la bun început, că Partidul Democrat Liberal nu o să intre în această capcană, nu o să ne desemnăm membri în comisia aceasta.
Fiecare, citind doar titlul acestei comisii, îşi dă seama cât de nelalocul ei este această iniţiativă şi cum încalcă ea principiile democratice şi principiile constituţionale. Principiile democratice fiindcă unul dintre lucrurile esenţiale într-o democraţie stabilă este ca o putere să se opună altei puteri, prin urmare, puterile să fie corect separate în stat, ceea ce, în cazul de faţă, nu se întâmplă. Ni se propune ca noi, Legislativul, să intrăm peste Ministerul Public şi să cercetăm ce au făcut aceştia în atribuţiile lor de serviciu.
Puterea ne propune, cu această ocazie, să se investigheze de către Legislativ nişte chestiuni legate de un referendum care a fost organizat chiar de către actuala putere. Şi vedeţi
încă o dată cum, în felul acesta, se încalcă chestiuni legate şi de democraţie, dar şi de principii constituţionale corect şi clar înscrise în Constituţie.
Drept care, această hotărâre noi o vom contesta la Curtea Constituţională a României care – Slavă Domnului! –, de câtva timp încoace, are din nou dreptul să se refere şi la hotărârile Parlamentului.
De aceea, nu vom participa la acest vot şi, pe cale de consecinţă, nu vom desemna nici colegi în componenţa comisiei.
Mulţumesc.
Domnul Petru Filip:
Domnul senator Ghişe, microfonul central, după care domnul senator Coca.
Domnul Ioan Ghişe:
Domnule preşedinte şi stimaţi colegi.
Ca să nu existe confuzii, sper ca domnul lider Cristian Rădulescu să fie şi Domnia Sa atent, propunerea mea este de îmbunătăţi formularea, şi anume:
„(…) privind înfiinţarea Comisiei de anchetă privind abuzurile semnalate în activităţile desfăşurate de către autorităţile şi instituţiile publice în cazul votului de la referendum”, ca nu cumva să se creadă – sunteţi atent, domnule senator, da? – că este o comisie de anchetă privind activitatea Parchetului. Nu! Este o comisie de anchetă privind abuzurile semnalate în activităţile desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice.
Vă rog, domnule preşedinte, să şi supuneţi la vot această propunere de îmbunătăţire a formulării atât a titlului proiectului de hotărâre, cât şi a articolelor. În fond, este vorba doar de art. 1, unde sintagma „organele statului” se înlocuieşte cu „autorităţile şi instituţiile publice” – ceea ce este şi constituţional, cum semnala domnul senator Rădulescu – şi, în loc de cuvântul „cercetările”, este vorba despre „activităţile” autorităţilor şi instituţiilor publice. Cred că atunci se elimină orice confuzie legată de o eventuală situaţie de neconstituţionalitate a înfiinţării unei astfel de comisii de anchetă.
Vă mulţumesc.
(Domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, părăseşte prezidiul.)
Domnul Petru Filip:
Mulţumesc şi eu.
Dacă mai sunt observaţii pe fond vizavi de această propunere, această hotărâre… Până discutăm legat de propunerile efective, cu reprezentanţii partidelor, dacă, pe fond, mai există subiecte.
Stimaţi colegi,
Vă rog să-mi permiteţi să adresez salutul Senatului, al nostru, delegaţiei Consiliului Legislativ Palestinian, conduse de domnul Azzam Al Ahmad, preşedintele Grupului Fatah din cadrul Consiliului, care efectuează o vizită oficială în România la invitaţia Senatului. (Aplauze)
Vă dorim o şedere cât mai bună şi fructuoasă în România!
Stimaţi colegi,
Dacă…
(Domnul senator Cristian Rădulescu solicită cuvântul.)
Vă rog, domnule senator Rădulescu, pe procedură. Vă rog. Microfonul 2.
Aţi rămas singurul mohican. Mohicanii mor ultimii.
Domnul Cristian Rădulescu:
Nu fără motiv, domnule preşedinte.
Dintr-o rapidă evaluare vizuală a prezenţei în plen, cred că nu întrunim condiţiile necesare pentru desfăşurarea lucrărilor şi cer efectuarea unui apel nominal.
Domnul Petru Filip:
De acord, domnule lider.
Domnule Calcan, haideţi să facem apel nominal şi rog liderii grupurilor să…
Domnul Valentin-Gigel Calcan:
1. Albert Álmos prezent
2. Andrei Florin-Mircea absent

...
135. Voicu Cătălin absent
136. Vosganian Varujan prezent
Din sală: Domnul Saghian nu este prezent!
Domnul Valentin-Gigel Calcan:
Domnul Saghian – prezent. Nu este? Am înţeles.
Domnul Petru Filip:
Dacă mai sunt colegi care nu au fost apelaţi.
(Discuţii în sală)
Deci sunt prezenţi 59 de colegi. Mai aşteptăm cinci minute, în ideea în care sunt totuşi pe ordinea de zi... Dacă nu, atunci declar şedinţa încheiată. Aşteptăm cinci minute. avem pacienţă cinci minute... zece minute, haideţi să nu fim aşa de stricţi. Zece minute.
PAUZĂ
Domnul Petru Filip:
Imediat vom fi în cvorum. Oricum, o să se vadă pe vot. Au mai venit încă... Aş ruga colegii care sunt pe hol să poftească în sală. Eram 59 de colegi...
Da, domnule senator Rădulescu. Dacă susţineţi citirea catalogului, o facem, nicio problemă. Vă rog, microfonul central.
Domnul Cristian Rădulescu:
Domnule preşedinte, în mod regulamentar, lucrul pe care dumneavoastră trebuia să-l fi făcut după strigarea catalogului şi constatarea lipsei cvorumului era să încheiaţi şedinţa. Acordarea unui timp pentru comasare nu este în limitele actualului Regulament.
Prin urmare, vă rog să luaţi notă şi să consideraţi încheiată şedinţa de astăzi a Senatului. (Rumoare, discuţii) Nu. Aşa este corect. Aşa este corect. Şi scrie şi în Regulament, este articol foarte clar.
În cazul în care se verifică cvorumul şi se constată că acesta nu este îndeplinit se închid lucrările Senatului, domnule preşedinte. Şi scrie mai departe… se stabileşte data viitoarei şedinţe a Senatului. Deci lucrurile în felul acesta se desfăşoară.
Vreţi un atac pe fond la Curtea Constituţională a hotărârii respective? Oricum se poate face şi asta, dar, pe procedură, lucrurile sunt prea evidente, ca să nu ţineţi cont de aceste prevederi.
Domnul Petru Filip:
Domnul senator Sârbu, microfonul central.
Domnul Ilie Sârbu:
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Înţeleg rigiditatea exprimării domnului lider şi coleg al nostru, dar trebuie să ne gândim la ceea ce s-a petrecut până acum în Senat. De fiecare dată când s-a făcut prezenţa şi între timp au apărut colegi, au intrat pe uşă, nu s-a suspendat niciodată, că scopul nostru nu este să suspendăm şedinţele – şi domnul Rădulescu ştie bine lucrul acesta –, ci să continuăm şedinţa. Au venit colegi, dacă nu este cvorum acum, sigur, suspendăm şedinţa. Ca urmare, nu cred că argumentul pe care l-aţi adus, domnule Cristi Rădulescu, este valabil. Sigur, din punct de vedere politic putem să fim de acord cu el. Şi vă şi înţelegem, ca om, fiindcă lucrăm împreună, ştim cam cum se pun problemele, dispoziţiile de la partid sau – eu ştiu? – de unde o fi venit asta foarte rapid, fiindcă la Biroul permanent nu v-am simţit a fi nici pe departe în opoziţie cu noi atunci când am făcut propunerea.
Ca atare, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi la vot dacă avem cvorum şi să mergem mai departe. (Rumoare, discuţii)
Domnul Petru Filip:
Da. Vă rog, domnule senator Ruşanu, după care domnul senator Rădulescu.
Domnul Dan-Radu Ruşanu:
O mică precizare pentru colegul nostru, domnul Cristi Rădulescu, totuşi un parlamentar vechi.
Ştiţi foarte bine că întotdeauna când strigam catalogul, la urmă se mai făcea o recapitulare a colegilor care au venit. Începea să se spună „între timp au mai venit colegul Popescu, colegul Georgescu, colegul asta...”.
Deci dacă vreţi neapărat, putem să facem acest lucru. Colegii care au venit şi nu au fost prezenţi la prima strigare şi sunt prezenţi acum… Pentru că interesul dumneavoastră, în primul rând, al opoziţiei şi al nostru este să legiferăm şi să continue lucrările, nu să facem pauze din astea, aşa, domnule lider. (Discuţii)
Domnul Petru Filip:
Domnule senator Rădulescu, vă rog.
Domnul Cristian Rădulescu:
Bun. A venit o propunere cam ciudată; să supuneţi, domnule preşedinte, la vot, dacă avem cvorum. În condiţiile acestea, puteţi să supuneţi la vot absolut orice şi să mergem cu voioşie mai departe. Cum adică? Noi care nu suntem în cvorum supunem la vot că avem cvorum. Asta oricum nu se poate.
În al doilea rând, dacă au fost cazuri în trecut în care nu s-a ţinut cont de Regulament, eu vă asigur că preşedintele Senatului din partea noastră, domnul senator Blaga, nu a făcut aşa ceva şi a ţinut 100% cont de prevederile regulamentare.
Nu aş spune acelaşi lucru despre cei care au condus din partea dumneavoastră şi v-aş aduce aminte, fiindcă memoria nu este aşa de scurtă, că timp de trei luni aţi blocat lucrările Senatului numai pe aceste considerente de cvorum şi cu respectarea Regulamentului. Acum suntem într-o situaţie în care avem un text absolut expres şi spunem haideţi să trecem peste el şi să votăm că, de fapt, suntem în ordine. Votaţi că sunteţi în ordine când, de fapt, nu sunteţi în ordine.
O să fiţi data următoare cât trebuie şi o să votaţi această comisie. Totuşi anumite chestiuni bazale trebuie respectate. (Rumoare, discuţii)
Domnul Petru Filip:
Am să-i dau cuvântul domnului senator Calcan să mai strige o dată catalogul, să constatăm cvorumul, după care o să mergem mai departe în condiţii de cvorum.
Microfonul 1. Domnul senator Ruşanu.
au fost absenţi prima dată. Asta se strigă şi aşa s-a strigat întotdeauna: absenţii. Să vedem dacă au venit sau nu între timp.
Domnul Petru Filip:
Vă rog, domnule senator Calcan.
Domnul Valentin-Gigel Calcan:
Încep cu cei care nu au răspuns prezent la primul apel.
...
135. Voicu Cătălin absent
Faţă de data trecută au mai venit zece senatori. La primul apel au fost 59 de senatori, la al doilea, încă 10 în plus.
Mulţumesc.
Domnul Petru Filip:
Da. Eu i-am numărat pe toţi colegii. Suntem 69 de colegi şi o să rezulte şi la vot.
De aceea, continuăm punctul 3 din ordinea de zi, unde am discutat câteva lucruri legate de proiectul de hotărâre privind înfiinţarea comisiei de anchetă, şi aici există nişte propuneri ale domnului senator Ghişe, propuneri pe care le găsesc pertinente.
În primul rând, în titlul proiectului de hotărâre – aş vrea să urmăriţi puţin ca să fiţi de acord cu propunerea domnului senator – înlocuirea sintagmei „organele statului” cu sintagma „autorităţile şi instituţiile publice” şi cea de-a doua sintagmă „cercetările desfăşurate” cu „activităţile desfăşurate”.
Supun votului dumneavoastră aceste... Suntem în procedură de vot. După aceea. Poftiţi? Păi, dacă supun votului… Dacă mă uitam la dumneavoastră, vă dădeam cuvântul, dacă nu, nu, că aţi ieşit din sală. Îmi cer scuze. Chiar e vorba de proiectul de hotărâre ca atare, ca titlu, după care vă dau cuvântul, nu e nicio problemă.
Supun votului dumneavoastră înlocuirea acestor sintagme în titlul proiectului de hotărâre.
Vă rog să votaţi.
Cu 62 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri, modificările au fost aprobate.
Vă rog, domnule senator Rădulescu, microfonul 2. Microfonul 2, vă rog.
Domnul Cristian Rădulescu:
Apropo de această schimbare, sigur că, dacă ea va fi aprobată, s-ar putea crede că scopurile acestei comisii sunt cu totul altele. Scopurile acestei comisii sunt cele devoalate prin formularea sa iniţială: de cercetare de către Parlament a ceea ce fac organele îndreptăţite, organele de cercetare.
Domnule preşedinte, am o intervenţie pe procedură şi ştiţi bine că şi această chestiune este prevăzută şi a fost folosită, şi anume faptul că dumneavoastră pentru a putea continua lucrările şedinţei trebuie să fiţi asistat de doi secretari. De aceea, încă o dată revin asupra Regulamentului. (Discuţii)
Găsiţi al doilea secretar. (Rumoare, discuţii) Vă rog.
(Domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, este înlocuit de domnul senator Vasile-Cosmin Nicula, secretar al Senatului.)
Domnul Petru Filip:
Vă mulţumesc foarte mult, domnule lider.
Aş trece, la acest punct din ordinea de zi, la propunerile din partea Grupurilor parlamentare pentru această comisie, conform algoritmului votat şi aprobat în Biroul permanent al Senatului, unde toate grupurile au fost de acord.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Coca. Microfonul 4.
Domnul Laurenţiu Florian Coca:
Domnule preşedinte, în conformitate cu art. 47 din Regulamentul Senatului, Grupul parlamentar al PSD îi desemnează pe următorii senatori în cadrul Comisiei de anchetă privind abuzurile semnalate în activităţile desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice în cazul votului de la referendumul din 29 iulie 2012: Georgică Severin, Toni Greblă, Ioan Chelaru şi Sorin-Constantin Lazăr.
Mulţumesc.
Domnul Petru Filip:
Mulţumesc. Din partea Grupului parlamentar al PNL, vă rog.
Vă rog, microfonul 2.
Domnul Mario-Ovidiu Oprea:
Mulţumesc, domnule preşedinte.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, vă propunem, în calitate de membri ai acestei comisii, pe domnii senatori Ioan Ghişe şi Cristian David.
Mulţumesc.
Domnul Petru Filip:
Mulţumesc.
Din partea Grupului parlamentar al UDMR, vă rog, microfonul 2.
Domnul Fekete-Szabó András-Levente:
Domnule preşedinte,
Grupul parlamentar al UDMR din Senat îl propune pe domnul senator Albert Àlmos să facă parte din această comisie.
Mulţumesc.
Domnul Petru Filip:
Din partea Grupului parlamentar progresist, microfonul 3.
Domnul Petru-Şerban Mihăilescu:
Din partea grupului nostru va participa la lucrările acestei comisii domnul senator Vasile Nedelcu.
Domnul Petru Filip:
Bun! Au fost făcute opt propuneri. Lipsesc propunerile Grupului parlamentar al PDL.
Vă supun votului dumneavoastră votarea în bloc a celor opt colegi.
Vă rog să votaţi. Votul e deschis, evident.
(Discuţii la prezidiu)
Cu 63 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri, colegii se vor vota în bloc.
Supun votului dumneavoastră propunerile nominale din partea celor patru grupuri parlamentare.
Vă rog să votaţi.
Cu 62 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi 2 abţineri, propunerile nominale ale celor patru grupuri parlamentare – Grupul parlamentar al PSD, Grupul parlamentar al PNL, Grupul parlamentar al UDMR şi Grupul parlamentar progresist – au fost aprobate.
(http://www.senat.ro/pagini/stenograme/Stenograme2012/12.10.08.pdf)

Ei bine, CCR a fost sesizat... şiiiii...

Curtea Constituțională a respins sesizarea PDL referitoare la hotărârea Senatului de înfiinţarea a comisiei de anchetă privind referendumul din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

Reprezentanţii PDL anunţaseră, imediat după ce Senatul a decis înfiinţarea comisiei, că va ataca respectiva hotărâre la CC, pe motiv că aceasta încalcă principiile democratice şi constituţionale, propunând ca legislativul să intre peste atribuţiile Ministerului Public.

Senatul a decis, în 8 octombrie, înfiinţarea unei Comisii de anchetă privind activitatea desfăşurată de autorităţile şi instituţiile publice în cazul votului de la referendumul din 29 iulie 2012, propusă de senatori PSD şi PNL.

Potrivit votului dat de senatori, din această comisie de anchetă vor face parte senatorii Georgică Severin, Toni Greblă, Ioan Chelaru şi Sorin Constantin Lazăr, propuşi de grupul PSD, Ioan Ghişe şi Cristian David, propuşi de PNL, Albert Almos, propus de grupul UDMR şi Vasile Nedelcu, nominalizat de UNPR.

În cadrul dezbaterilor, liderul Grupului PDL din Senat, Cristian Rădulescu, a spus că senatorii democrat-liberali nu vor participa la votul pentru înfiinţarea acestei comisii, nu îşi vor desemna reprezentanţi şi că vor ataca la Curtea Constituţională o eventuală decizie în acest sens a Senatului.
(http://www.dcnews.ro/2012/11/ccr-a-respins-sesizarea-pdl-referitoare-la-comisia-de-ancheta-privind-referendumul/)

Pour la bonne bouche, ca să nu zic de bomboană pe colivă... să vedem şi comunicatul de presă al CCR...

1 noiembrie 2012

COMUNICAT DE PRESĂ

În ziua de 1 noiembrie 2012, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.l) din Constituţia României şi al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a discutat sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii senatului nr.38 din 8 octombrie 2012 privind înfiinţarea Comisiei de anchetă privind abuzurile semnalate în activităţile desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice în cazul referendumului din 29 iulie 2012, formulată de un număr de 26 senatori aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Senatului nr.38 din 8 octombrie 2012 în raport cu criticile formulate.

Curtea Constituţională a reţinut următoarele :

1. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate extrinseci formulate, Curtea a statuat că dispoziţiile art.66 alin.(2) pct.XVI şi art.121 alin.(3) din Regulamentul Senatului, precum şi cele ale art.2 şi 17 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Comisiei pentru regulament privesc strict modul de lucru al Senatului, nu au relevanţă constituţională şi nu transpun la nivelul regulamentului dispoziţii ale Constituţiei. Aşadar, sub aspectul consecinţelor modului de interpretare a art.121 alin.(3) din Regulamentul Senatului, Curtea a reţinut că nu au fost încălcate art.67 şi 76 alin.(2) din Constituţie.
2. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate intrinseci formulate, Curtea a statuat că ancheta parlamentară este o expresie a funcţiei de control pe care o are Parlamentul în cadrul democraţiei constituţionale. Acest tip de control parlamentar se poate efectua prin intermediul unei comisii de anchetă constituite ad-hoc sau prin mijlocirea unei comisii permanente, priveşte subiectele supuse controlului prin art.111 din Constituţie şi se exercită asupra activităţii Guvernului şi asupra celorlalte organe ale administraţiei publice, iar nu şi asupra oricărei autorităţi publice centrale.
Curtea a reţinut că în faţa comisiilor de anchetă, în mod obligatoriu, trebuie să compară numai subiectele de drept care se află în raporturi constituţionale specifice cu Parlamentul potrivit Titlului III, Cap. IV din Constituţie, intitulat Raporturile Parlamentului cu Guvernul.
Aceste comisii nu au competenţa de a da un verdict, ci aceea de a întocmi un raport cu privire la situaţia de fapt anchetată, prin care se vor indica concluziile la care a ajuns pe baza actelor şi documentelor pe care le-a consultat şi a audierilor efectuate.
Curtea a reţinut că Ministerul Public a fost instituit, prin art.131 şi 132 din Constituţia României, ca o magistratură componentă a autorităţii judecătoreşti, având rolul de a reprezenta în activitatea judiciară interesele generale ale societăţii şi de a apăra ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Procurorii au, ca şi judecătorii, statut constituţional de magistraţi, prevăzut expres în art.133 şi 134 din Legea fundamentală.
Curtea a constatat că nota de fundamentare depusă la proiectul de hotărâre, arată, în mod expres, că această comisie de anchetă "nu are ca scop anchetarea procurorilor, ci îşi propune să verifice sesizările cetăţenilor şi autenticitatea lor".
Având în vedere că dispoziţiile Hotărârii Senatului nr.38 din 8 octombrie 2012 nu cuprind nici o referire implicită sau expresă la activitatea autorităţii judecătoreşti, Curtea a reţinut că activitatea comisiei de anchetă se circumscrie limitelor constituţionale ale art.111.

În fine, s-a reţinut că sancţionarea eventualelor abuzuri ale organelor judiciare în instrumentarea cauzelor este de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit art.134 alin.(2) din Constituţie, sau instanţelor judecătoreşti (infracţiuni de serviciu ori în legătură cu serviciul sau care împiedică înfăptuirea justiţiei), după caz.

Argumentaţiile pe larg reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Decizia se comunică preşedintelui Senatului.

Compartimentul relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol al Curţii Constituţionale
(http://www.ccr.ro/default.aspx?page=press/2012/1noiembrie)

Acum că am întrebat, să ascultăm răspunsul celor de la PDL cu un mic cântecel... sau mai bine două...

PDL tot repetă, iar şi iar...Nu mie frică de bau bau (Miruna Oprea)

Dar parcă prin partid se aude că... Mi-e frica să dorm singurică (Cornel Pipera)

Nu am înţeles cine e X-sticlă cu paharul legat de gât. Am o bănuială, dar nu sunt sigur... cică s-a lăsat. Poate de aici este şi problema, din lipsa paharelor femeia nu este tot atât de frumoasă ca în noaptea nunţii. În rest totul e clar.

(http://www.academiacatavencu.info/politic/revolta-tocilarilor-din-pdl.html)

Socialismul a căzut, capitalismul s-a sfărâmat... cred că e timpul ca de prin toate partidele să dispară şi politicianismul... sau să dispară partidele-găşti cu totul.